Universul, octombrie 1916 (Anul 34, nr. 272-302)
1916-10-01 / nr. 272
Atacuri inamice respinse de la Buzău pină la Bran Lăzile cu explozibile âeia Legația germani Noui amănunte .Dăm astăzi amănunte complete asupra senzaționalei descoperi din grădina legațiunei germane din București, încă cu cîteva luni înainte de începerea războiului cu Austro- Ungaria s-a observat la frontieră că curierii germani, cari soseau în țară, aduceau cu ei valize „diplomatice“ foarte grele- Poliția de siguranță a statului a luat mașinile necesare pentru supravegherea acestor curieri suspecți. Siguranța Capitalei informată de valizelele suspecte a supravegheat la rindul său in Capitală legatiunea și consulatul german unde se duceau aceste valize grele. D- prefect Corbescu, convingindu-se că la mijloc trebue sa fie o manoperă a spionilor germani, a făcut în ziua de 22 Septembrie o descinidere la legațiunea germană însoțit de un delegat, al legațiunei americane și de d. inspector Rafail. La legațiune se aflau numai paznicul M- Marcus și servitorul Maftei. D. Corbescu luînd pe Marcus de scurt, spunîndu-i chiar că știe că la legațiune se află ascunse materii explozibile, acesta nu mai încercat să tăgăduiască, ci a spus d-lui prefect că într adevăr există explozibile la legațiune șî că sunt îngropate în grădină-Marcus a condus pe cei de fata la pomul al 8-lea din grădinii. Intre acesta, și pomul al 9-lea s-a săpat după indicațiunile lui Marcus- La, o adiariroe de 50 cm- s-a dat peste 50 cutii de metal pe cari era scris In limba germană: „Donarz Kavallerie Sprenkpatrone. Sprengstaff A. G. Carbonat- Hamburg, ScWeb-- 5“. După ce au fost scoase la iveală aceste cutii Marcus a declarat că au fost ascunse cutii și în altă parte a gradinei In fundul gradinei, sub o grămadă de lemne, întro groapă, s'a găsit o cutie de țigări de foi, învelită în hîrtie albă și prevăzută cu mai multe peceți. Sigilui imprimat în ceară era al consulatului german din Brașov. Pe cutie era scris: „Prin curier“- „Foarte secret“. „Excelenței Sale colonelului atașat militar al legațiunei bulgare din București d-lui Samongie.fi. Pentru d Rostolf, București“. Sub această învelitoare se afla alta pe care era scris cu creion roșu „Foarte secret". „Colonelului și atașatului militar ’ Hammerstein. In interiorul cutiiei peste o învelitoare de vată se afla o foaie de hîrtie pe care eram scrise cu mașina în nemțește următoarele: .Alăturați flacoane pentru cai și 4 pentru vite cornute- întrebuințarea după cum ne-am înțeles. Fiecare sticluță ajunge pentru 200 capete. Dacă se poate să se pună direct în gura vitelor sau în nutreț-Rugăm a mi se da un mic răspuns asupra succesului avut și în cazul dacă ar mai fi necesar ceva. Prezența d-lui K- ar fi dorită pentru o zi". Sub rată s'au găsit 6 cutii de lemn, fiecare conținînd cite o fiolă cu un lichid galben-Din analiza ce s'a făcut reese că patru dintre ele conțin microbii morvei și celelalte 2 microbii antraxului-Examinîndu-se și explozibilul din cele 50 cutii de fer,s a constatat că ele conțin o materie explozibilă, atît de puternică in cît 200 gr ajung spre a arunca în aer 1 m. lungime de cale ferată- întreaga cantitate dintr'o cutie era suficientă spre a arunca în aer un pod de fer ,«a-u un edificiu mare. Ancheta s'a făcut la legațiunea americană. Marcus a declarat că în ajunul mobilizării a primit ordin de la secretarul de Legație Rehnbaden să îngroape aceste cutii. Operația aceasta a făcut-o împreună cu cancelarul rămas atașat, pe lângă legațiunea americană-R. Ofensiva franco-englezi Bombardări din avioane Paris. 29. ■*- In noaptea de 26 spre 27 a. c., aghiotantul pilot Baron și aghiotantul Chatard au bombardat din aeroplane, la Stuttgart, fabrica Magnetobosch. Un fum gros s’a văzut ridicindu-se de la uzină, in urma bombardării. Lupte la Somme.Francezii au înaintat luând prizonieri Paris, 29.La nordul Sommei, mare activitate a artileriei și de oparte și de alta. Un mic atac la sud de Sailly a dat ia mâna francezilor 50 de prizonieri, printre care și îi ofițeri. La sudul Sommei, francezii au atacat, pe un front de 5 kkilometri, in Ire ierny cu Santerre și Chantnes. Infanteria franceză a luat pozițiunea care constituia obiectivul ei. Cea mai mare parte din pădurea Chanlnes a fost cucerită de francezi. Germanii au suferit perderi mari, mai ales imprejur de Ablaincourt i.Sbi prizonieri au căzut in mâinile francezilor. Pe restul frontului n’a mai fost nimic de semnalat.* Gum a fost ocupat orașul Lesarsj Karnarvon, 28. — Idar de cartier englez. Lesars este al 22-lea oraș capturat de englezi in bătălia de la Somme. Prizonierii germani recunosc că oamenii noștri s'au 1 , , tat în bătălia de la Lesars ca niște draci. Defensiva germană’a fost destul de bine organizată prin ajutorul mitralierelor, obținând și avantagii la Lesars, în direcțiunea Grandecourt. Aceasta visa numai până când automobilele noastre blindate au intrat în acțiune. Automobilele au pornit de la sud dealutorul șoselei ținutului, până când au sfărâmat intăriturile. După curățirea regiunei Lesars, liniile engleze au înaintat repede către partea de Nord a marginea orașului. Și acum suntem stăpâni pe întreaga regiune.* Marele cartier german afirmă că lupta de la Somme a crescut în intensitate, pe 15 mile de front, și că trupele generalului von Belows n’au pierdut nici un deget de pământ, în ciuda repetatelor atacuri anglo-franceze. Această știre este complect eronată, deoarece englezii au înaintat pe o linie de 1000 tards. Înaintând de la Lesars până în vecinătatea colinei Valancourt. Este cunoscut că comunicatele germane devin din ce in ce mai mincinoase. .A fost un timp când ele dădeau știri precise, dar acum ele sunt pline de povești de victorii decisive, care nu au fost câștigate, sau de pierderi de pozițiuni ale Aliaților, pe care aceștia și le consolidează. Aceste buletine pot să fie crezute numai de poporul german, pe care marele cartier este nevoit de ține in ignoranță. încercarea de furi âe la ministerul de interne Parchetul de Ilfov a fost înștiințat că s-a încercat a se deschide casa de bani din biroul lui C. Georgescu, fostul director al casei de credit și împrumut din acel minister. Parchetul a delegat cu anchetarea cazului pa d. procuror Racoviceanu. D-sa cercetînd cazul a constatat că în adevăr un aprod de la acel ministar, numit Ambfino Tănase, a încercat să deschidă casa de bani-Aprodul a fost arestat, iar eri a fost înaintat parchetului. Stingeți luminile mai curând, cât De la Comisia petroliferă In urma hotărîrei comisienei de supraveghere petroliferă, ministerul industriei și comerțului a trimis tuturor expiatorilor de petrol din țară o circulară prin care le pune în vedere să, comunice ministerului, de trei ori pe lună, suațiunea rezervoarelor și a stocului de păcură și alte derivate ale petroluluior. Ministerul industriei și comerțului a trimis tuturor exploatărilor de petrol din țară o circulară prin care le invită ca, de îndată și cel mai tîrziu pînă la 5 Oct. a. c., să-i înainteze tabele de felul și cantitatea materialelor, mașinelor și uneltelor existente în magaziile de la schele, fabrici sau depozite.In special, se vor indica: motoarele, pompele, curelele , de transmisiune, cablurile de sîrmă, burlanele, tablele de fer, țevile, robinetele etc. Aceasta se face în vederea executării de viziune luata de comisiunea de supraveghere petroliferă de a se centraliza prin declarare de imobilizare tot materialul de magazie de la exploatări și fabrici. Guvernul german poartă răspunderea războiului O scrisoare a lui Liebknecht Lyon, 29.—Ziarul „Volksrecht” din Zurich a primit din Germania textul scrisoarei pe care deputatul Liebknecht a adresat-o, înaintea condamnări sale de către Komandatură și care a fost supusă comisiunei Reichstagului convocat spre a determina dacă în căzul deputatului socialist trebue respectată imunitatea parlamentară. Iată textul acestei scrisori: „Asupra procesului verbal al anchetei făcute in privința mea, am să subliniez următoarele puncte: Guvernul german, așa cum e constituit, nu este decit un instrument pentru apăsarea și exploatarea claselor muncitoare atît în interior cit și în afară; el servește interesele reprezentanților capitalismului și imperialismului. El este reprezentantul fără scrupul al politicei de cucerire ți prin armament de saue el este principalul instrument al actualului război. Guvernul a pregătit acest război de cornuți acord cu guvernul austriac, așa că este vinovatul principal. El a voit războiul, inducing în eroare masa poporului și chiar Reichstagul. Amintiți-vă de condițiuni,, în care a fost adresat ultimatul Belgiei și de modul în care a fost constituită Cartea Albă germană, prin suprimarea telegramei țarului din 29 iulie 190 și dacă a lucrat astfel pentru a menține nivelul dorit al maselor populare prin proclamarea stărei de asediu. Guvernul a recurs la procedee politice lipsite de orice scrupul și a mărit și mai mult apăsarea contra claselor populare. In organizarea almentărei., S-a procedat întotdeauna, în timpul războiului, ținîndu-se socoteală de dorințele și necesitățile agrarienilor și capitaliștilor in dauna masselor populare. Azi încă se socotește că scopurile războiului trebue să cuprindă cuceriri de teritorii ,și aceste dorințe de anexare constitue cel mai mare obstacol la restabilirea păcei- Subscripția ziarului „Universul“ pentru garnitura celor 300 paturi de la biroulle Ural al răniților Subscripța „Universului", 10 garnituri. Profesorul Tuluc, 20 garnituri. D. Vili Georgescu, inspector la siguranță, 1 cu toate accesoriile. Magazinul general, 20 garnituri. Ofrandele în orice dimensiuni se primesc la reg. 4 Ilfovirul 21. 0 d-na asasinată la Ivești AsaltSeri a fost asasinată d-na Elena 1’. Vasiliu din Ivești. Autorul crimei e un zugrav numit Costică Georgescu zis Tică, care a dispărut. Parchetul de Tecuci a intervenit pe lângă cel de Ilfov ca să ia cuvenitele măsuri pentru prinderea criminalului, despre care se presupune că s-ar afla ascuns în Capitală. HIBELE CUTIEI GENEIAL Comunicat official Ho. 46 Din 29 Sept. 1916, ora 7 dim. FRONTUL de UIT si NORDEST Intre Găliman și Buzău acțiuni de patrule și foc de artilerie. Dela Buzău până la Bran trupele noastre au respins câteva atacuri inamice. La Ceti (est Câineni) am respins un atac inamic. Pe restul frontului până la Dunăre focuri de artilerie și infanterie. FRONTUL DU SUD Pe Dunăre schimb de focuri de artilerie. In Dobrogea situația neschimbați. SITUAȚIA MILITARĂ Știri puține de pe fronturile mari-La nord și la sud de Somme (frontul apusan), mici înaintări și consolidarea pozițiunilor ocupate de anglo-francezi-Pe frontul italian, respingerea mai multor atacuri austro-ungare. In Balcani P’s cele trei sectoare ale frontului macedonean, progrese ceva mai simțitoare; frontul englez s-a apropiat de importanta, linie ferată Demir Kissar- Serres-Drama pînă la o distanță de trei kilometri și un sfert; din partea lor, sîrbii înaintează pa malul sting al Cernei; în Albania, italienii au ajuns la Clisura. Bulgarii simt tot mai mult strînsoare,a Aliaților, SITUAȚIA DIPLOMATICA Știri venite prin mijlocirea neutrilor arată ca foarte grea starea economică în Bulgaria, unde autoritățile militare întîmpină mari greutăți la rechiziționarea celor trebuitoare. Nimic mai firesc- Germanii, de îndată ce ,au luat în mină conducerea Bulgariei, au ridicat și au dus ce au mai găsit la producte și vite, avînd și o mare nevoie De la intrarea noastră în război. Bulgarii nu au mai căpătat produse petrolifere și se simte mare lipsă de acestea. E lesne de prevăzut că nu va trece mult și Bulgaria va fi bîntuită de o criză teribilă. In Italia au sosit prizonierii italieni luați de ruși de la austroungari. Faptul a fost sărbătorit cu multă solemnitate. Cînd vom putea oare sărbători și noi sosirea românilor din armata austro-ungară cari se află prizonieri în Rusia ? Regele Constantin a găsit în sfîrșit, un prim-ministru, pe d. Spiridon Lambros, e germanofil zice-se, dar nu e nici ostil înțelegerii. Să așteptăm. S’a deschis parlamentul englez. ip. Discursul primului ministru italian Roma, 25.— Dăm noi în rezumat cuvîntarea rostită de președintele consiliului d. Boselli, la teatrul Scalla din Milano: In această sublimă înălțare a sufletului național, oamenii dispar; o singură viziune ne mișcă pe toți; viziunea Patriei înconjurată de o glorie nouă făurită prin măreția virtuților italiene; o singură voință ne înflăcărează: dorim și vom avea victoria, pentru Italia, și pentru civilizație. Azi orașul Milano s'a afirmat într-un mod admirabil și geniul și sufletul Italiei sunt aci împreună cu noi. Apoi oratorul constată concordia națională în fața războiului proclamat de Rege, sfătuit de bărbații politici, deliberat de parlament dar voit de poporul italian; acest războin trebue să-l urmărim pînă la victoria desăvîrșită. Mulțumind pentru cadoul primit, care reprezintă monumentul comemorativ al victoriei de la Lesnano, d. Boseli a spus: L’am adus aci pentru ca poporul și guvernul italian să reînoiască, de la Alpi pînă în Sicilia jurămîntul care a liberat Italia de Frederic Barbarosa: „Italia trebue să fie liberă, e voința lui Dumnezeu !“ Președintele consiliului a vorbit apoi despre cauzele războiului acesta care e războiul independenței italiene și al civilizațiunei. Geniul și tradițiunile italiene nu se puteau despărți de națiunile care luptă pentru drept și civilizațiune. Italia trebuia să ia parte la activitatea civilă și economică mondială. Oratorul trimite un salut entuziast regelui, ofițerilor, soldaților și marinarilor cari luptă vitejește pe fronturile de pe Trentin și Isonzo, celor cari își fac datoria la Valona unde Italia își afirmă drepturile sale asupra țărmurilor maxei Adriatice, dar care nu vrea să fie asupritoare cu alte naționalități, ci frățească și revendicînd numai pe cei de naționalitate italiană. Salut pe vitejii soldați dela Salonic cari luptă cu energie îngă bravii noștri aliați. Oratorul se asociază la salutul armatelor franceze, engleze, rusești și sârbești care, împreună cu belgienii și portughezii luptă cu vitejie pentru idealurile comune. Soldații și marinarii italeni sunt fericiți și mîndri de a lupta cu și pentru România sora noastră latină, pentru Belgia eroică și pentru Serbia atît de încercată. Viziunea succesului care va încorona sforțările noastre și ale aliaților noștri îmboldește pe orator de a vorbi despre fericitele urmări pe care acest succes final îl va aduce în viața civilă. Oratorul expune apoi toate străduințele industriașilor, mai ales în vederea fabricațiunei armelor și munițiunilor care, in momentul de față, nu numai sunt mai mult decit suficiente pentru trebuințele armatei noastre dar servesc chiar spre a ajuta pe aliații noștri. 900 de stabilimente militare și auxiliare și 800 alte stabilimente mai mici cuprinzînd peste 25.000 de lucrători și 45.000 de lucrătoare lucrează neîncetat spre a fabrica armele și munițiunile. Intr'o singură lună fabricăm acelaș număr de tunuri pe care le aveam mai înainte într'un an. Numărul mitralierelor noastre e de 600 ori mai mare decît la începutul războiului. Cantitatea de proiectile a sporit de 110 ori, iar fabricațiunea automobilelor de 4 ori. Am adăugat un număr considerabil de fabrici de explozibile la vechile uzine ale noastre. Progresele aviațiunei sunt foarte mari. Poporul dă pentru războiul contribuțiunile sale. Creditul public e mezon ridicat și o probă, fără a reaminti împrumuturile subscrise, e că toate clasele de cetățeni și de soldați trimit economiile Ior la cassa războiului, cum s-ar putea numi, astfel că bonurile de tezaur se ridică astăzi la suma de două miliarde și juni.“ Oratorul își termină cuvîntarea cerînd ca orașul Milano să așeze temeliile viitorului progres economic italian și, deoarece se va mai cînta Imnul Națiunilor al lui Verdi, oratorul amintește vorbele acestui imn spre a face o urare pentru reconstituirea statelor pe principiul naționalităților, temelia cea mai sigură a unei păci statornice între popoare pentru prosperitatea industrială și comercială precum și pentru progresul tuturor operelor umane. (Ștefani), Vizitele d'lui Boselli Roma, 27. — Președintele consiliului, d. Boselli, a continuat sa viiteze spitalele și uzinele pentru fabricarea armelor și înmuițiunilor. Pretutindeni, primul ministru a fost obiectul manfestațiunilor foarte călduroase ale lucrătorilor și lucrătoarelor. D. RoseDi a relevat că armele pe care acești lucrători le fabrică nu sunt viclene, ci servesc spre a lupta contra dușmanilor civilizațiunei și spre a asigura liniștea copiilor noștri Lucrătorii au umplut cu flori automobilul primului ministru; d. Boselli s-a arătat foarte satisfăcut și a bine mișcat de marile manifestațiuni populare. Primul ministru, d. Boselli a vizitat postambulanța din Milano unde i s-a prezentat supraviețuitorii legumei lui G. Garibaldi pe care d. Boselli -a salutat ca representanții marei epopei a lui Garibaldi. Folosindu-se de prilejul că poliambulanța din Milano a fost înființată de Colonia franceză din acest oraș, primul ministru a trimis salutul său națiunei surori și armatei franceze. Aplauze călduroase și strigătele de „Trăiască Franța”, au răspuns cuvintelor d-lui Boselli. Senatorul francez Rivet a răspuns mulțumind. Primul ministru a vizitat apoi alte spitale și a fost pretutindeni obiectul primirii cele mai entusiaste. (Ștefani). j Născocirile nemțești Presa germană continuă să „se alarmeze“ de ceea ce se petrece la noi. Cu liniștea oamenilor cari și-au aranjat treburile din țara lor, ei născocesc cele mai fantastice versiuni, pe care a atrilwit unor martori oculari. Așa de pildă, „Gazeta de Voss“ publică o dare de second a unui „martor ocular“ neutru asupra stârei de deprimare a populației din București, supraveghiată de sute de agenți polițienești Secreți ruși- Curtea marțială, sub înghirirea rușilor condamna, fără cruțare. In prima jumătate a lunii Septembrie, au fost osîndite vreo 20 persoane, pentru că au pronunțat, cuvinte, ca:i trădare! la închisoare pe mai mulți ani. De aceia rușii sunt aproape mai urîți decit ungurii și bulgarii, pretutindeni azi spunîndu-se: „Pasul ne-a înșelat“! Generalui rus Zavitschkowski io. cerșează străzile Bucureștilor în automobil închis, escortat de jandarmi călări. Marele stat major român a interzis core sporiților de război ruși să viziteze fronutul român, nici rușii n'au primit corespondenții de războiu români. Rușii au închis granița dintre țara lor și România pentru circulația particularilor. Guvernul rus a refuzat libera trecere pe la granița românească a climei, untului, laptelui cafelei și zahărului. Prețurile s'au ridicat foarte mult [UNK]n lipsă de sîrmă de fier. Trenurile lazarete sunt golite numai noaptea, pe întuneric și rezervele pleacă pe teatrele de războiu numai după ce s-a întunecat.E da prisos, să mai comentăm. Parlamentul britanic Paris, 27. — Parlamentul englez și-a reluat azi lucrările [UNK] Sesiunea de iarnă Se va prelungi pina în Decembrie, parlamentul va avea mai întîi de examinat chestiunea creditelor și cea relativă la necesitățile recrutărilor. Se va mai ocupa.de măsurile luate spre a asigura executarea, deciziunilor ce s’au fixat la conferința economică a Aliaților. (Ag. Radio). Războiul nostru ALIAȚILOR IN FOLOSUL ROMÂNIEI Roma, 26.— Vorbind de situația de pe frontul apusan* balcanic, ziarul,,Temps“ scrie: „Aliații trebue să ușureze sarcina României, ajutând-o să învingă sforțarea dușmanului. „Înaintarea italienilor prin Santi-Quaranta ne sngâdue să întrezărim începutul noilor operațiuni hotărîte de cord între căpeteniile militare ale Aliaților. Suntem încredințați că complexul acestor operațiuni va îndreptăți încrederea exprimată de comunicatul român în colaborarea efectivă a rușilor în Dobrogea și a celorlalte armate aliate pe diferitele fronturi de luptă“. (A. T. 1.) iliam despre acțiunea noastră Paris. 57.— In Transilvania, pierderea orașului Sibiu a silit comandamentul român să-și retragă aripa stângă îndărătul Brașovului. Această retragere s’a executat în ordine foarte bună, după cum o mărturisește imposibilitatea, dușmanului de a anunța o cifră oarecare de prizonieri. Linia românească pleacă acum de la Orșova, înconjoară cursul râului Cerna până la, Mehadia, urmează aproape linia, crestei frontiere până la pasul de la Predeal fortificat, de luni întregi și de ROMA. Într-un articol asupra situației strategice din Balcani și din Transilvania, „Idea Nationale“, observă că nu, trebue sa ne amăgim cu gindul ca, austrogermanii, încolțiți din toate părțile, s’ar mărgini să opue o defensivă pasivă, loviturilor Aliaților. Mai ales, nu trebue să credem că Germania ar asista nepusatoare la prăbușirea politicei sale balcanice și orientale, la învingerea Bulgariei și la nimicirea Turciei, căci tocmai pentru Balcani și pentru Orient, au pornit germanii războiul. Suntem pe deplin încredințați că brava armată românească va face față nevoilor tot mai grele cari se ivesc in Transilvania, pe cînd rusosirbii vor paraliza armata bulgaro-austro-germană de la sud, dar nu putem tăgădui că germanii urmăresc un plan contra - ofensiv foarte vast, pe care cu toții va trebui să-l paralizăm, daca voim ca pe teatrul cel mai important astăzi al războiului, inițiați acolo lăsând, aliaților voștri înaltele văi ale Oltului și Mureșului, ajunge până la aripa stângă rusă în munții Gălimanului. Operațiile rusești în această regiune au fost încetinite din cauza zăpezei. In Dobrogea, ‘contra ofensiva bulgaro-germană a fost oprită și ruso-românii am trecut la rândul lor la atac plecând de la linia Rasova- Cobadin-Tuzla. Ei au ajuns pe linia Rașova- Carabacß- Amzacea-Perveli, realizând o înaintare mijlocie de aproape 8 kilometri. (Agenția, Radio). va sa nu no scape din mîini si sa fie reluată de dușmanii noștri. Sa admitem, o ca, germanii vor reuși sa aducă pe frontul balcanico-oriental acele cîteva zeci de divizii pe care le vor putea, lua de pe celelalte fronturi, și vom vedea creîndu-se in Balcani o situație care va cere măsuri, mijloace si sforțări cu mult mai mari, ca acele care ne-ar fi de ajuns astăzi. „Idea Nazionalei”, după ce a înfățișat mijloacele prin cari Aliații vor trebui să înlăture o astfel de situație, închee cerând concurs, pe o scară mai întinsă, și din partea armatelor aliate din Macedonia, pentru ca bulgaro-germanii sa descongestioneze frontul dobrogean, și aceasta cu atât mai mult cu cât și temerea vreunui act nesocotit din partea Greciei nu mai poate să impresioneze pe Aliați, dat fiind starea politică și militară in care se află astăzi statul elin. (A. T. 1.) Situația militară a României si concursul Aliaților Revolutia în Grecia Venizelos la Myîiiene Pariss 27. — O telegramă din Atena anunță că d. Venizelos a sosit la MyHienet unde i s-a făcut o primire entuzistă. Populația ridicase arcuri de triumf și pavoazase orașul. In timpul recepției, d. Venizelos a arătat primejdiile ce amenință Grecia. ,În timpul invaziei bulgare, a spus Venizelos, Germania a dat făgăduiala scrisă că în nici un caz trupele bulgare nu vor pătrunde la Seres, Drawa și Cavalla. N’au trecut însă nici trei săptămîni și bulgarii cotropiră aceste orașe, făcînd prizonieri pe soldații noștri. Din clipa aceea am avut senzația foarte lămurită că se săvîrșește o crimă contra sufletului național”. Situația la Mytilene a devenit foarte serioasă de la ruptura insulei cu Atena. Făina nu mai sosește și flota engleză este nevoită să furnizeze făina necesară orașului și spitalelor. Situația a mai fost agravată prin prezența a 70,000 de refugiați din Asia Mică, pe care guvernul provizoriu va trebui să-i ajute. Dacă boicotajul oficial va continua, atunci înțelegerea se va vedea nevoită de a furnizar nu, puțină făină la Atena, pentru a permite astfel Salonicului de a alimenta cy filme.Agenția Nouă sublocotenenți de rezervă Următorii studenți medicimști și farmaciști au fost înaintați la gradul de medic și farmacist sublocotenent de rezervă și repartizați la comandamentele și corpurile de trupă indicate în dreptul fiecăruia : La gradul de medic sublocal de rezervă: Studentul în medicină Cojan N. Nicolae, care contează ca plotonier cu termen redus, în reg. Muscel 80, la reg. 62 inf.; studentul în medicină Ionescu Ștefan, care contează ca plotonier cu termen redus, la reg. Răsboenițo, la divizia 9; studentul în medicină Lăzărescu I. Grigore, care contează ca plotonier cu termen redus la reg. 72 inf., la reg. 49 inf. La gradul de fargmamixt sublocal de rezervă. Absolventul învățămîntului farmaceutic Ionescu Gheorghe, scutit de serviciul militar contingentul 1910, la corpul de aviație. Glisura ocupata de italieni Roma, 27. — Comunicat oficial. — In Albania, unul din detașamentele noastre a ocupat eri Clisura, spre sud-est de Tepeleni, pe rîul Volusa. In noaptea de 26 cor., aeroplanele dușmane au zburat deasupra Valonei de mai multe ori, aruncînd mai multe bombe care însă nu au pricinuit nici victime, nici pagube. C Ștefani),