Universul, noiembrie 1916 (Anul 34, nr. 303-321)
1916-11-01 / nr. 303
CONTINUAM ÎNAINTAREA la DOBROGEA Ofensiva noastră pe frontul din Vrancea până în Slănicul-Moldovi vtM" ȚARANUL ROMAN In presa franceza, s-a publicat un articol, în care d. Victor ZUsimin, cunoscut ca poet la noi, s-a apucat, tocmai în aceste momente de adevărat dramatism pentru Neamul românesc, să ponegrească pe țăranul nostru, talpa țărei, izvorul întregului belșug din care cu toții trăim. Nu știm efectul pe care l-a produs în Franța iubită, articolul ponegritorului, dar avem convingerea absolută, că acest om, dotat cu o scîntee de talent, de pe urma căruia a fost mult timp răsfățatul unei părți din societatea și presa românească, a trebuit singur să simtă chiar acolo, efectul desgustului provocat de nesocotitul act săvîrșit Intr'o țară unde presa reprezintă cu adevărat a patra putere în Stat. Era de altfel fatal, să ne așteptăm, din partea acestui răsfățat levantin, la o lovitură în plin senin, cînd nu a trecut nici anul de cînd tot el. In presa germană, dar în circumstanțe diferite s-a dedat la un act aproape similar de înjosire a sufletului românesc. Bravule țăran, greu ai dus-o în timp de pace, cînd a trebuit să lupți din toate puterile ca să cîștigi zi de zi și pas cu pas terenul economic uzurpat de alții greu o duci și azi, cînd afară de ringele ce ți se ia din belșug pentru sfințirea pământului strămoșesc, mai trebue să simți și înțepătura ce-ți îndreaptă la suflet viperele pe cari le ai primit la sin. Din toți cîți au făcut minduna veacurilor în neamul nostru, n-au mai rămas decît țăranul român, care după două sute de ani, învadă azi firul rupt al vremurilor eroice. Actele pe cari se săvârșește azi țăranul român, sub ploaia de foc și de moarte pe care o aruncă la fiece clipă asupra lui dușmanul infinit superior și în care el a băgat groaza prin avîntul în laptă și disprețul morței la fiece clipă, pentru ca să apere hotarul și pe toți netrebnici din năzuftHăleni, ar fi îndreptățit să-i so arte — chiar dacă avea —unele, cusururi inerente firei omenești. Cînd se va fcri istoria vremilor prin cari trecem, cînd cercetătorul va scoate din praful arhivelor documentele scrise cu sîngele celor de la țară, vor vedea și netrebnici de azi, că dacă am trăit, că dacă ne menținem, că dacă rezistăm, totul sa datorește țăranului român, cu care dușmanul în ordinele sale de zi, spune soldaților săi să evite lupta, despre cari generalii și amicii cari i-au văzut luptînd au rămas plini de admirație. Țăranul român nu este nici leneș cum a zis Eftimiu, nici laș. Pe munca lui, scontată în timp de pace și-au agonisit ezistența atîția străini de firea lui pe bravura lui scontată azi, ne menținem credința și speranța într'o societate viitoare, în care repartiția drepturilor va fi fieful sacrificiilor la cari ia parte cu atâta tragere de inimă țăranul, iar oameni ca Eftimiu, își vor căuta alt adăpost decit albastrul soarelui românesc. STELIAN POPESCU Ofensiva franco-engleză Francezii cuceresc noul tranman pierderi nimeroase” mfo bătălie de prima ordine, dată cu forțe puternice, e încă una din știrile pe de-antregul false, pe cari le crede necesar să le anunțe inamicul, acum în urmă, la intervale scurte. Faptele sunt, așa cum au fost relatate, în comunicatul britanic de la 23. Atacurile noastre au fost locale, date cu puține batalioane, spre a cîștiga cîteva tranșee înaintate în trei puncte, în scop de a ne întări linia frontului nostru. Mai toate din aceste tranșee au fost luate, iar pierderile noastre au fost proporționate cu micile forțe întrebuințate și cu scopul operațiune}. Ultimul comunicat oficial britanic de la orele 10.57, în dimineața de 28, raportează că în noaptea de 27 a fost simțitoare activitate de artilerie pe ambele maluri, ale riului Ancre, Cure inamicul a făcut uz de un mare număr de bombe cu gaze. La nord-est de Festubert, mortierele de tranșee inamice au fost reduse la tăcere de artileria noastră și de mortierele noastre de tranșee. șee pe Somme.—Bombardări de artilerie la Verdun Paris. 29. — La nordul Sommei francezii au luat mai multe elemente de tranșee germane. La nord-est de Lesboeurs și în regiunea Saillisel a fost respins cu ușurință un atac german. Francezii au luat prizonieri. La sudul Sommei bombardarea continuă, foarte violentă în sectorul Pressoir și Ablaincourt. Pe malul drept al Menzai mare activitate a celor două artilerii pe tot frontul cuprins între carierele de la Haudromont și Damlong, fără acțiuni de infanterie. Liniște pe restul frontului. (T. F. F.) Războiu va continua și anul viitor Karnarvon. 28— Generalul Rawlinson, comandantul unei armate din ofensiva de pe Somme, intervievat de New-York Associated Presse, a spus că linia germană în apus poate fi fără îndoială dată, mai curînd sau mai tîrziu. Ceea ce trebuee să urmărim lucrul. In acest război victoria trebue să fie ca un rezultat al superioritaței morale și fizice. Trebue timp suficient pentru cele trei puncte decisive. Mai intîi dușmanul trebue silit să se fie în defensivă, apoi focul superior și forțe omenești, în sfîrșit presiunea neîndurată în atac trebue să micșoreze într'atîta organizația și moralul inamicului, nncit acesta să fie odată înfrânt. Aliații, în strînsă cooperare îi simpatie, vor urmări presiunea simultană pe toate fronturile pînă cînd inamicul va ceda. Armata britanică încă n'a atins culmea puterei sale și nici nu va fi aceasta pînă în primăvara sau vara viitoare. Comunicat britanic Karnarvon, 28.— Comunicatul oficial britanic cu data de 27, orele 11,20 seara, anunță o însemnată bombardare din partea inamicului a frontului nostru, de la sud de Ancre. Noi am bombardat regiunea vrăjmașului de la răsărit de tranșeele Regina. Aserțiunea inamicului că la 23 af ß respins trupele noastre cu foarte o nouă victorie franceză pe Somme Paris, 29.— Cu toată ploaia persistentă și terenul desfundat, armata franceză a repurtat din nou un important succes pe Somme, cucerind pa un front de ■1 km, toate pozițiunile din jurul pădurei Chaulnes. S’au luat 500 prizonieri. Prăvăliile se vor închide in Franța orele 6 st. a. Roma, 26. — Cu începere dela 15 Noimbrie (si n) prăvăliile și magazinele vor fi închise în toate orașele Franței la orele 8 d. a Vor rămîne deschise numai stabilimentele alimentare, băcăniile și farmaciile. (A. T. I.) a skomm ALMANAHUL ziarului „UNIVERSUL“ ::. pe tilil? ::: De vânzare la toți vânzătorii de ziare și chioșcarii Prețul 15 bani exemplarul. Cm luptă românii Părerea unui rănit ungur Un prizonier ungur, rănit în luptele din Transilvania și transportat întrun spital din Sinaia, a fost întrebat de o doamnă dels 5,Crucea Roșie“ ce părere azi despre soldatul român și de chipul cum luptă el. Ungurul, care cunoștea puțin limba română, și-a exprimat părerea în termenii următori: — Soldatul român e dracul gol. Cînd pornește la atac cu baioneta nu-1 mai poți opri- Punge dreapta, punge stiigă- Noi zicem , stai, el tot punge. Aceste cuvinte, spuse cu un pronunțat accent unguresc, A stîrnit hohote de rîs în jurul patului prizonierului maghiar T --- Atacuri aeriene Tulcea, 26 Octombrie Un aeroplan inamic s-a ivit pentru prima oară asupra Sulinei> Duminică, 23 c., pe la orele 11 dim. Acest aeroplan a aruncat bombe asupra orașului și portului, fără să facă pagube. In aceeași zi, după amiază, între orele, 12—1, um alt aeroplan a aruncat bombe asupra comunelor Niculițel, Baschoi și Ciucurova In NiculRel și Baschioi bombele au făcut mai multe victime printre femei și copii, omorînd și mai multe vite. Asupra comunei Ciucurova s-a aruncat 7 bombe, fără însă să producă stricăciuni. * Câmpulung, 28 Octombrie Astăzi de dimineață pînă la ora 1, au virat asupra orașului nostru cinci aeroplane inamice; după amiază pînă la orele 4, au virat numai două. Aparatele dușmane au aruncat mai multe bombe, cari nu au făcut pagube însemnate, dar au omorît 2 soldați și un copil de 12 bani și au rănit o femee bătrîna, 2 soldați și pe sublocot. Petru Sfetea, controlor la administrația financiară de Muscel; Resckrierea Humei Paris, 25.— Președintele Dumei a făcut cunoscut că deschiderea Dumei este fixată pentru ziua de 1 Noembrie. (A. Radio). Scufundarea unui vapor englez Paris, 29. Vasul englez „Arabia“ al companiei „Peninsulară“ avînd 430 pasageri, a fost scufundat de un submarin. După informațiunile de pînă acum se presupune că echipagiii și pasagerii au fost salvați. Moartea principelui Frederic de Bavaria Roma, 26. — Din Zürich: Prințul Frederic al Bavariei, grav rănit în ziua de 7 Noembrie (si. n.) a murit a doua zi. (A. T. I.). Marelui cartier general rus Petrograd, 28. — FRONTUL OCCIDENTAL. — In regiunea Sevbovo inamicul a reluat în mai multe rînduri ofensiva. Trupele noastre au rezistat cu îndîrjire, dar după 7 atacuri ale inamicului, au fost silite să părăsească linia întîia a tranșeelor. Inamicul s’a servit aci de aruncătoare de flăcări. Pe Bistrița, în regiunea Forykow-Stary și Bogorodjaty-Stary, am făcut recunoașteri avantajoase pentru noi. La sud de Vatra Bornei, în valea Bistriței, în regiunea localităților Holo-Tulgheș și Putna, inamicul a contraatacat și am fost siliți să părăsim cîteva coline, pe cari la ocupaserăm în ajun. FRONTUL CAUCAZULUI. — în direcția Kikemadan, în fața orașului Xuridjanel, a fost respinsă o încercare de ofensivă a turcilor. (T. F. F.) Căzuți pe câmpul de onoare S.-loc. de rezervă Gornețiu St. Gosma S.-loc. de rezervă loan Bucur Sub locotenent Popescu învățător 9 MIRELE CARTIER CERERII emisiuneaf oficial l’p. 77 Din 30 Oct. 1916, ora 7 dim. FRONTUL de NORD și NORD-VEST In valea Trotușului, trupele noastre au atacat și au luat muntele Alunișul (8 km. Nord Goioasa) și muntele Preotesele (7 km. Nord Agăș). In valea Uzului, artileria noastră a distrus fabrica dela Ujwolgy. inamicul a lat 8 atacuri in direcția vârajui Cernica (intre Slanic si Oituz), cari toate au fost respinse, după care am trecut la contraatac pe întregul front, din Vrancea până în Slănicul-Moldova și am ocupat vârful lupscei și Fata Moartă. In valea Buzăului, un atac inamic început la ora 6 după amiazi, pe dreapta râului, a fost respins la ora 8 seara. La Tabla Bufii, Bratocea și Predeluș, acțiuni de patrulă. In valea Prahovei, acțiuni de artilerie. In regiunea Dragoslavelor, puternice atacuri inamice spre Lerești și Gândești. Lupta este în curs, în valea Oltului, continuăm a progresa pe malul stâng. Pe malul drept, inamicul a atacat violent. In valea Jiului, un puternic atac inamic a silit trupele noastre să se retragă puțin spre Sud. Lupte violente în localitatea Orșova. Frontul i- Sud Pe Dunăre câteva focuri de tun, iu Dobrogea, s’a înaintat până pe frostul : Topal, Iman-Cisme și Caiavasui,unde s'au luat 100 prizonieri. SOSIREA IX CAPITALA a misiunei chirurgicale franceze dri dimineață au sosit în Capitală, însoțiți de un numeros personal, membrii primului grup de chirurgi francezi, puși la dispoziția guvernului roman, de către guvernul francez. Acest grup e compus din d-nii chirurgi-majori: Lavenant, șef de sector chirurgical și medicul maior Lheureux. Hirurgii ajutori sunt d-nii: medic maior Augagneur, Molina, Florence și Drames. Medicul maior Jeannicoti, stomatologist și medicul maior Goutard, radiograf, completează primul grup al misiunei • Medicul maior Lavenant a cut campania din Maroc și din Germania, ca șef de ambulanță. Medicul maior Lavenant a fost șef de secțiune chirurgicală a două regiuni in Franța și chirurg,șef al centrelor chirurgicale a acelor regiuni. D-nii Augagneur și Florence cunosc de aproape războaiele balcanice. Ei sunt veterani ai campaniei din Serbia și au contribuit la reorganizarea serviciului sanitar al armatei sîrbești.Medicul maior Jeannicot, stomatologist distins, secundează pe medicul maior Lavenant, ca și d-nii Augagneur și Florence, precedând pe infirmierele ,,Uniunea femeilor din Franța“, cari vor sosi zilele astea cu darul făcut M- S. Reginei Maria, care consistă in peste 300 lăzi de aniterial chirurgical. Infirmierele au în fruntea lor pe amiralul Fournier, președintele ,,"Uniunei femeilor din Franța“» Peste două zile va sosi al doilea grup de chirurgi, sub conducerea medicului maior Lorier, profesor agregat, șef de sector chirurgical, cu d-nii Debrieu, Vuillet și Bourne, chirurgi-ajutori. ADSTRO-GERMANII descoperă 200,000 fie morminte în Carpații de Morii Londra. 28. — Comitetul național unguresc, care se ocupă de mormintele soldaților căzuți in luptă a publicat un raport din care reese că investigațiile lor în Carpații de nord au avut ca rezultat descoperirea a două sute de mii de morminte a soldaților ausro-ungari. Dintre acesea peste 35.000 sunt morminte colective, unde au fost îngropați mai mult de un soldat. Numerile publicate arată că în iarna 1914--1915 peste 250.000 de oameni au fost omorîți, ceea ce nu a fost știut pînă în prezent. Publicațiiunea aceasta a produs mare consternare, deoarece e bine știut cât majoritatea unităților combatante pe frontul rusesc erau ungurești, iar numai o mică fracțiune au» stCH(emanS, IA? i« I?)» Înaintarea germană ln Carpați va fi oprită Roma, 26. — „Daily Telegraph“ e informat că în cercurile autorizate din Statele aliate se crede că noile înțelegeri militare ruso-române, ca și măsurile luate și cari sunt pe cale de a se înfăptui pe urma acestor înțelegeri, sunt astfel, încât ele vor opri înaintarea austro-germanilor în Carpați. (A. T. I.) ’ Svoituri despre o pace separată între Germania și Rusia Londra. 21.—Ziarul Morning Posti ‘ anunță că o știre extraordinară a fost primită de la Viena în ziua de 29 Octombrie st. n. din isvor german. Această știre anunța că s-ar fi răspândit spoituri fantastice in legătură cu o pace separată între Germania și Rusia. Rezultatul acestui zvon este caracteristic pentru starea de spirit actuală a poporului din Viena. Capitala Austriei a fost scena unor demonstrații entusiaste, când poporul aflase că tratativele de pace cu Rusia erau aproape sfârșite. Aceasta știre a cauzat o mare impresie cu toate că a fost desnopțită. in mod ofiliui ■ doua Si. (Ag. fel. engleză.) Alegerea președințială în Statele Unite Paris. 25.__ Situației electorală în Statele Unite continuă a fi nelămurită. Ziarele americane au publicat ori din eroare alegerea d-lui Hughes. Ori, dimineață, între orele 16. soseau telegrame anunțînd de fiecare dată victoria d-lui Hughes. Spre dimineață, au o serie de telegrame anunța victoria d-lui Wilson. Niciodată lupta electorală n'a fost ’>mai aprinsă în Statele Unite. Situația de acum se aseamănă cu aceea din 1876 cînd candidatul republican Laes avu prioritatea cu un singur vot asupra adversarului său Tilden-Ultimele știri, anunțau că d. Wilson era, sigur de 264 de voturi, pe cînd majoritatea gilosolui este de 266. După o informație din Londra emanînd din ziarele din New York, consiliul partidului democrat ar fi telegrafiat secțiunilor de voturi. ..Wilson ales. Luați seama la urna electorală, căci adversarii noștri sunt capabili de orice". (Agenția Radio). Un tratament «de favoare pentru prizonierii români în Italia Roma, 26. ,Ziarul, «Secolo» vorbind de prizonierii români din armata austriacă, prinși de trupele italiene, scrie: Aliata noastră România — ca și de altfel aliatele noastre Rusia și Serbia—are lot interesul ca prizonierii aparținând ținuturilor comune subjugate de monarhia austro-ungara să se întoarcă după victorie, la vetrele lor, având in inimă sădite cele mai nobile sentimente către țara și nația lor, ca și către latinitatea noastră comună. Credem deci ca, ar fi nimerit ca să-i strângem cu toți laolaltă, in vre-un oraș, spre a le putea vorbi de năzuințele neamului. Ca să ajungem la această țintă, trebue să-i luminăm, nu numai prin Învățătura cărților și prin citirea ziarelor și revistelor, dar și prin graiul viu al vreunor conferențiari pe înțelesul lor. Intri un cuvânt — închee zisul ziar — ar trebui ca românii să tragă toate foloasele din șederea lor în mijlocul nostru. (A. T. 1.) Pr.ncijiele George al Greciei la Copenhaga Paris, 29. ge al Grecie penhaga. -Principele Geor a sosit ia Co - Interview cu d. Kicolae Xenopol Este poporul român leneș? Se știe că <F Victor Eftimiu, într’un articol publicat în Figaro a afirmat că poporul român e leneș. Fără a voi să ne ocupăm de d- Eftimiu, nici de cauzele ce l’au determinat să scrie acel articol, am voit să stabilim în mod oen dacă această afirmațiune e bazată pe o observațiune reală sau dacă e numai o fantezie de scriitor. In acest scop ne-am adresat d-lui Nicolae Xenopol, un bun cunoscător al situațiunei noastre economice, care s’a ocupat in mod special de munca țăranului român și în ultima sa operă economică La Richessy de la Roumanie, și l’am rugat să ne arate care e capacitatea de lucru a poporului român și dacă într’adevăr dînsul poate fi clasat printre neamurile cuprinse de lenevie. Iată ce ne-a răspuns distinsul nostru interlocutor: — E o afirmațiune ridicolă de a susține că poporul român e leneș, ne-a răspuns d. Nicolae Xenopol. Numai acei cari îngnoră in mod absolut desvoltarea materială uriașă a țarei noastre pot să își permită de a scrie asemenea bazaconii. Tot ce se vede și se petrece în jurul nostru e o dovadă de marea puteri de muncă a poporului român. Vă voi da citeva cifre cari vor fi desigur mai tari decît vorbele. Suprafața de cultură a României e de aproape 6-200.000 hectare. In 30 ani suprafața s’a întreb pe cînd populația n’a crescut decît cu ± 5 la oră, prin ce s’a ajuns la asemenea rezultat însemnat, dacă nu prin munca poporului român? România ține astăzi primul loc ca suprafață cultivată de grîu,—■ proporțional cu teritoriul ei — precum și ca producțiune de cereale. Șeaptezeci și cinci la sută din exportul nostru 0 constituit din produsele agricole, și cu valoarea acestei exportațiuni plătim tot impozitul țărei, și tot cu valoarea producțiunei noastre agricole subvenim la o mare parte din cheltuelile statului, precum și la toate cheltuelile de lux ale claselor bogate și la tot felul de aceste luxuri, cum sunt bunăoară călătoriile în străinătate ale unor literați ca d. Eftimiu. De unde toată această prosperitate? se întreabă fostul ministru de industriei și comerț. Producțiunea petroleului nu reprezintă încă decît o mică parte din avuția țărei, și industria noastră, deși importantă, nu se poate măsura cu desvoltarea noastră ,agricolă. Și chiar la baza industriei noastre, care e în parte în mina străinilor, stă tot producții agricolă. Agricultorii dau sfecla pentru zahăr, lună pentru postav, ca inul, cînepa, etc. Cine e făuritorul tuturor bogățiilor și tuturor acestor prosperități, dacă nu românul muncitori harnic? E chiar de mirare că el poate produce atîta cu o alimentățiune relativ insuficientă; dacă alimentațiunea lui ar fi mai bună și s’ar suprima complet vâuzarea alcoolului, eu cred că capacitatea noastră de producțiune s’ar îndoi. Toți din jurul nostru vedem am! cu an cum răsar noui semne dar bogăție și de belșug, și se pot găsi oameni cari să-și închipuiască că această bogăție nu cade din senin, iar nu prin muncă stăruitoare și încordiată. E incontestabil că în lunile de iarnă, țăranul român nu lucrează destul; el nu face ,însă aceasta din lene, ci din neprevederea noastră cari nu știm sat facsm ca zilele lui de iarnă să fie utilizate prin tot felul de mici industrii. In schimb, însă, ce muncă enormă, depune el in cea mai mare parte a anului' In raport cu alimentațiunea la aceasta muncă, intr-adevăr uimitoare. Pentru a taxa pe țăran de lene? »au un muncitor trebue fexaiminată munca sa nu la o epoca determinată» ci pe o vreme mijlocie și mai cu seamă să se țin seamă de rezultatele ei. E adevărat că în orașe se văd oarecari semne de parazitism și că munca unor anumite clase, din fericire foarte restrînse ca număr, nu corespunde situațiunei și influenței lor. Dar acest fenomen se observă pretutindeni, mai cu seamă în marile aglomerațiuni, și nu după asemenea excepții se poate judeca capacitatea de lucru a unui popor. Deși sunt un admirator al lucrărilor literare și artistice, eu văi spun drept că preferințele mele merg întotdeauna la cei mici și mulți cari prin munca și jertfele lor fac posibilă o cultură mult mai superioară. In tot cazul, pentru mine are o mie de ori mai mare valoare socială și națională, un țăran harnic și cinstit decît un literat care, pentru aș face reclamă, își insultă și înjosește neamul din care pretinde că facsm parte- , f • Cu aceste cuvinte de adine românism și-a încheiat interviewul d- Nicolae Xenopol. EMIL NICOLAU AUTONOMIEI POLONIEI Londra. 21- Corespondentul din Berna al ziarului „Morning Post“ spune, că ziarul „Münchener Posti" publică știrea că presa berlineză socialistă reprezintând toate partidele, răspunde la proclamarea independenței statului polonez privtd o petiție în care cere libertatea pentru presa germană Această cerere a fost făcută pentru scopuri contrarii; conservatorii se tem că polonezii ar puteau obține prea multă libertate, socialiștii din contra se tem că vor avea prea puțină. Ziarele elvețiene, cari nu sunt sub influența germana, condamnă acțiunea împăraților austro-germani. Ziarul ,,Journal de Geneve“ clasifică acest act alături de violarea neutralității Belgiei, și de asasinarea civililor, prin aruncarea bombelor din aeroplane. Corespondentul adaugă că nu se știe încă cine va fi noul rege al Poloniei, dar în general se crede că prințul Leopold, al Bavariei va fi ales. (Ag.tel. engleză). Chestia poloneză și presa italiană Roma, 26.—„Tribuna, după ce a relevat că crearea regatului Poloniei nu e decât un expedient al Imperiilor Centrale, expedient care se bazează pe o experiență înșelătoare și care constitue o promisiune amăgitoare, se îndoește că dușmaniiQștri vor putea trage din nou stat numărul de recruți sperat de dânșii. Atât din punctul de vedere al numărului cât și din punctul de vedere moral, poporul polonez care nu se va lăsa momit de germanii asupritori ai fraților lor din România, le pregătește nemților o mare păcăleala. „Tribuna“ Închee zicând ca, oricum ar fi faptul că germanii au recurs la astfel de mijloace, arată că ei sunt împinși la această de repedea și ireparabila istovire a resurselor lor. „Giornale d’Italia“ scrie: Dacă Imperiile Centrale n’au alte mijloace ca să facă față la nevoile neînlăturate și ia gravele lipsuri pe cari le îndură, desigur că nu va fi noul regat fără de rege și de granițe, cu o armată fără credință și fără oameni, acela care va putea să-i scape. (A. T. I.) Presa americană și Polonia Londra, 21.—Ziarul „New York Times" spune că înființarea noului regat polonez, este o lovitură în contra manifestului țarului, prin care acesta promite Poloniei un guvern autonom, libertatea civilă și cea religioasă. Dar, spune ziarul american, dacă kaizerul vrea să arate că s’a schimbat,, și că acum simte o mai mare iubire pentru libertate, de ce nu restabilește el regatul belgian ? (Ag, tei, enrglezâ). Nu risipiți apa