Universul, mai 1919 (Anul 37, nr. 157-186)
1919-05-01 / nr. 157
P resa română ia Regina^Maria -Punem zice la Mama României. Acest nume drăgostos îl dădeau voinicii noștri banei noastre Regine, atunci când Ea veghea la căpătâiul lor și revărsa balsamul mângâitor peste rănile lor sufletești, sau când îi îmbărbăta la luptă. Așa i s’a spus și de neamurile din Apus pentru chipul cum a vegheat neadormită, alături dle marele Rege Ferdinand I, la reclădirea trainică a Româniței-Mari, și la înfăptuirea visului ce de pacuri a munc:t sufletele strămoșilor noștri. Și tot Mama României i-au zis mai zilele trecute luminătorii din presa străină au conștiinței popoarelor, fiindcă după atâtea străduințe și jertfe închinate poporului Ei ad, pe pământul Patriei Regina Maria s’a coborât intre ei ca să reverse o dâră de zomijie în opinia temei civilizate peste tot ce a suferit și suferă încă neamul peste care domnește, din cauza că și-a făcut cu prisosință datoria față de popoarele civilizate cari au luat arma ’n mână în apărarea marilor principii de Dreptate. Această bună mamă a României- al cărei nume Istoria îl va așeza în hrisoavele străbune la un toc cu al mamei lui Ștefan cel Mare și sfânt și cu al Domnițelor ce au stat laolaltă cu marii noștri Voevozi înfăptuirea de acte murite au cinstit ăst neam—blânda noastră Regină a voit ca cea dintâi dintre Reginele noastre,să vie între noi ziariștii, ca la rândul nostru să propovăduim poporului înaltele Ei credințe isvorâte din înțelepciunea E. Cu vorbe simple cum simple sunt faptele celor mari, M. S. Regina ne vesti că Samt bâtă la, orele 6 ne va primi la Ea fără ceremonial protocolar. La ora, fixată de colonel Cezărescu, aghiotant regal, ne-a introdus în salonul din Palatul Cotropeni unde aveam să stăm de vorbă cu Regina României-Mari, salon în care bogăția stilului bizantin rivalizează cu bunul gust și artași unde Madona lui Boticell se răsfață alături de arta modernă Peste câteva minute, d. colonel Cezărescu anunță: - M. S. Regina! Din clipa acea protocolul dispare, ziariștii își scot carnetele și se pregătesc să înregistreze ceea ce vor auzi de la Regina lor. Regina pășește spre noi cu un zâmbet binevoitor ce i se resfață veșnic pe buzele-i care răspândește în juru-i lumină și bucurie, apoi invită pe președintele Asociației presei și pe reprezentantul Sindicatului Ziariștilor să-i prezinte pe cei de față. După prezentări, Suverana ne roagă să ne apropiem de Ea, și ia loc printre noi, ca să ne vorbească timp de o oră și fum, de tot ce voim să știm de la Dânsa. Pe când îi sorbeam cu aviditate cuvintele, mă gândeam fără voe cum harul ceresc a revărsat din belșug, din cornul abundenței, toate bucuriile peste această Femee, Zână și Regină: Frumusețe, bunătate, blândețe, un suflet caritabil, voință, energie, hotărâre în clipele mari, o înțelepciune ce răsare din vorba-i elocventă și sinceră, o logică strânsă, maiestatea Ei de Regină născută, unită cu simplitatea Ei de femee, într’un cuvânt toate calitățile ce te fac s’o privești cu admirație și s’o slăvești cu smerenie. — Nu aveam pregătirea să vorbesc oamenior pol? Hei. rtin afară de chestii adânci pofitice, fiindcă nu cunosc economia, politică și celelalte meșteșugiri diplomatice, dar le-am vorbit așa cum m'a îmboldit inima mea de Româncă, care 'și iubește țara , care vrea să dobândească cât mai mult pentru ea. Așa ne vorbește Ea, Regina României, cu o modestie ce stă așa de bine chiar capetelor încoronate. Și atunci am înțeles mai bine farmecul ce-l exercita asupra soldaților noștri, când pășeau ei la luptă pentru țară și Rege; atunci ne-am dat seamă de ce o lume întreagă a fost fermecată pe unde și-a plimbat la zâmbetul și grebul. Emil Nicolau râzând nu le-am promis cedarea terenurilor, ci numai folosința produselor lor, și a pi insistat mai ales asupra avantagiilor pe cari victoriți ne-ar pune în situațiune să le facem sprijinitorilor noștri de azi. ..câ ne dați ceea ce ne trebue acum» le-am spus, fără să ne cereți prea mult la început“.]. Era o materie» — trebue să recunoașteți — care nu era pentru o Regină și, pe deasupra, eu o abordam și fără să fi fost preparată. Ceea ce am obținut — și mi sau făcut multe promisiuii. ori d-voastră, știți adaogă înalta convorbitoare râzând din noucă promisiunile sunt de două feluri: unele caii se țin și altele altfel, — ceea ce am obținut, am obținut în Franța, ca și in Anglia, la un dejun ori la un dineu unde eram invitată sau unde invitam fie unde aveam totdeauna putința de a sta un sfert de oră de vorbă cu omul care-mi trebuia, spre a-i spune ceea ce ■ aveam pe suflet... Ce au salutat străinii in persoana Reginei noastre La plecarea mea din țară l’am întrebat pe Bage — Care e un foarte bun român pe cât e de viteaz soldat. — ..Tu ce crezi despre călătoria pe care ani de gând s’o fac și despre sarcina pe care mi-o propun?“ Mi-a răspuns: ».Cred, ca și Tine, că e necesar, și am aceeaș încredere pe care o ai și Tu în reușită“. Trebue să stăruesc domnilor, trebuii să vă arăt că am fost primită acolo cu o căldură și cu o simpatie cari rri au uimit și la care nu mă așteptam- Nu știam că mă bucur de atâta credit... Nu m’am putut stăpâni de a-i întrebat.Sunt foarte mișcată de această primire, dar de ce să mi-o faceți, considerându-mă ea, să zic așa, ca o eroină?“ Mi s’a răspuns... Noi nu prețuim nici o însușire mai mult decât patriotismul. Și, împreună cu Regele, ați reprezentat patriotismul. De aceea A’ă facem o asemenea primire“... D. Clemenceau, cel mai greu de convins Am văzut domnilor, pe toți oamenii ,de seamă din țările unde am fost. Am Pus un deosebit preț pe întrevederea mea cu d. Clejmenceau, care a fost și cel mai greu de convins (le plus dur à la detente). Im’ amintesc că în cursul convorbirii noastre, d. Clemenceau a avut un cuvânt minerit .»Voi apărați rău» mi-a spus, pentru că D-voastră nu ați fost pentru pace“.. Am apărat România din toate punctele de vedere făcând lumină, cerând dreptate, amintind sacrificiile poporului ca și ținuta hotărâtă a mea și a Regelui, care a tras sabia luptând împotriva alor săi... In Anglia» lucrurile s’au petrecut altfel. Englezii sunt mai domoli» mai greu de hotărât. Eu, ca engleză am drept să spun că-o cunosc nu-i așaL. Adaug insă că am Și răbdarea care e, necesară canici e vorba să-l convingi pe un englez... Franța e țara entuziasmului repede deslănțuit. Anglia e țara prieteniei care ee leagă strâns dar încet-încet. Am avut și aci un chip amabil de a prezenta chestiunea noastră, neuitând să-i fac să râdă, chiar atunci când vorbeam numai de durerile noastre... Odată, mi aduc aminte că eram într’un cerc de- i personagii de seamă Ș'> văzând curentul de acolo, le-am spus. ..Sunteți sentimentali, eu bulgarii... Vă rog, faceți o încercare: plasați sentimentalismul d-âtră în România, și vă veți convinge negreșit că un plasament mai avantagios“. In rezumat’ sub formă de cele mai multe ori,molodavie“, am văzut pe tot oamenii de conducere. Rezultatul acestor întrevederi? Eu cred că va fi unul mulțumitor care sper că se va vedea. v....’a T’c’aei Maria asupra “•'“■'-’-'a| noastre Interne N’a lipsit, din această călătorii» a mea, nici situațiunile dificile. La Paris îmi aduc aminte că venise vorba, intr’un cerc» de situațiunea politică .iubird din României. Mi se cerea să am o părere. Le-am răspuns, foarte simplu» că politica internă nu ne interesează, — nici pe Mine nici pe Rege, — că pe Mine și pe Rege nu ne interesează numele oamenilor, dacă col. Brătianu, sau d. Take Ionescu sau d. general Averescu, că Noi avem o singură preocupare: așezarea României pe baze solide. Interesul Nostru e să reclădim taxa... Parisul zicea :,că știe că noi românii suntem divizați pe chestiunea politicei interne“. Eu le-am dat un răspuns_ de Care n’am fost nemulțumită. ..Mă rog, — i-am întrebat: — adică la d-tră oameni politici sunt toți de acord?“ Ce puteam să le răspund, domnilor, într’o chestiune care nu Mă privea —■ nici Mine nici pe Rege — și pentru care nu venisem în nici un caz acolo?... Latura caritabilă — a adăogat Maiestatea Sa — continuând să-Și expună impresiile, o latură de activitate uriașe in Anglia, și mai ales în Americă. Oricat v aș vorbi în această privință, tot nu v’aș putea spune deaj uns despre vasta organizațiune_ a carității și despre minunile pe cari ea le-a făcut și le face. Am fost nespus de mișcată văzând că Eu și Regele Belgiei suntem obiectul mărei aminte foarte măgulitoare a acelora cari conduc această ramură de activitate. O mare mulțime de lucruri au fost de pe acum trimme in tara noastră, altele — foarte mate— vor sosi, ele fiind pe drum“. Ajungând la acest punct, Maiestatea Sa face o pauză, privind împrejur. Condeele nostre, cari alergau pe foile carnetului ținut discret în mână, se opresc un moment. .,Ei, iată, domnilor, v’am vorbit de toate și de toți. Nu se poate spune c’a n vorbit puțin“. Și, cu aceeași privire liniștită, simplă și de o siguranță pe care o au numai acei cari vorbesc despre munca lor făcută cu dragoste și fără zgomot, cu acelaș glas cald, ușor nuanțat, însă de o expresivitate caracteristică, întreabă: ,«Poate că voiți să mai I ri faceți vreo întrebare, domnilor. Sunt gata să vă răspund“. Un coleg pune chestiunea blocului politic pe care urmează să-l facă deoparte ceho-slovaci și polonii, iar pe de altă parte grecii și sârbii, abordând, prin aceasta, în special situațiunea de mâine a Bulgariei. M. S. Regina are prilejul să spună, între altele, următorul adânc adevăr: ..Să vedeți, domnilor. Eu cred că simplul fapt că cineva e victorios nu trebue să-i facă să nesocotească poporul pe care l-a învins. ..Națiunea, poporul, rămâne, și nu trebue ignorat doar fiindcă e învins. „Austria, de pildă, Austria învinsă, ar putea să fie folositoare Europei mult mai mult decât a fost până azi, bineÎnțeles făcând altceva decât a făcut până acum...“ Privirea Reginei se ’ndreaptă iar spre noi» Regina așteaptă... Un alt coleg pune atunci direct chestiunea bolșevismului. O serie de considerațiuni sunt formulate de ambele părți, după care Maiestatea Sa închee, vorbind rar, cu gândul departe: „Bolșevism... Bolșevism... E ceva care trebue fatalmente să dispară prin el însuși. Căci bolșevismul implică ideea de desorganizare, de răsturnare, de sfărâmare... Și e o chestiune pe care trebue să și-o pună toți acei pe cari problema ti preocupă, ori în ce sens: Dărâmi. Nimicești. Foarte bine. Dar ce pui în locul clădirei care zici că nu te mai mulțumea, și pe care ai sfârâmat-o? Nimic mai primejdios, decât să-ți dărâmi Casa în care stai, înainte de a fi răspuns la această chestiune... România Mare?... Va fi desigur, mare și frumoasă, însă numai cu condițiunea să știm să fim oameni pentru ea... Și Regina rămâne pe gânduri. Sfârșitul în Noi de mâine!. leola reționle 1. í lepi „intrerea fi înă, și vă voi răspunde...“ Luîi aduce pe un mic fotoliu- Maiestatea Sa, cu aerul cel mai simplu, se adresează grupului de ziariști cari în picioare, o înconjoară într'un semicerc. .. Iutrebați-mă domițior- Ce voiți, și vă voiui ,răspunde...' E un ajirment de surprindere generală pe care o provoacă și o sporește tocmai aceasta neașteptată ținută simplă. Acei dintre noi caii avem ..la activul nostru“ o serie de interviewuri, mai mari sau ,mai puțin senzaționale, știm săraci de noi. — greutatea cu care reușim uneori să scoatem o proposițiune din gura unui oarecare solemn și rece personagiu... Aci, putem întreba adhibitanii siguri că vom avea un răspuns la fiecare chestiune... Neprevăzutul ne face să ne silim să ne reculegem cu ochii la un splendid cățel negru — care sta cuminte la picioarele înaltei interviefrajte, — ne gândim cam cu ce să începem! când Maiestatea Sa ne-o ia înainte. ..’Domnilor, ați urmărit desigur» opera mea în străinătate, în Franța și în Anglia. O cunoașteți în linii generale, precum, desigur, cunoașteți» Spiritul pur patrioți« de care este animată această operă. Am expus marilor noștri aflați ceasurile de durere profundă pe cari poporul român le-a trăit, jertfele extraordinare pe cari le-a făcut pentru atingerea telului său, lacrimile pe cari toți le-am vărsat. „ Am arătat marilor noștri ai fiați cărora avem toate motivele să le fim cu desăvârșire recunoscători, că o singură preocupare ne animează atui aceea. » reconstituirii’» a fjpst șeâdării ,tâliîiÂW ® ferat Spulberarea unei acuzațiuni adusă Românie! Cum »să vă caracterizez munca mea de acolo?... Am căutat și cred că am reușit» să fac să ne fie recunoscută dreptatea. Ceream cu insistență dreptate, pentru că, treime să v’o spun, sarcina mea, nu era deloc ușoară. Le-am spus că n'am depus armele, ci am fost nevoiți să ne oprim Pentru o clipă, deoarece am fost trădați de vecinul nostru aliat... greutatea era desigur să precizez până la ce punct am fost trădați... Prin urmare, nu veneam nici în Franța și nici in Anglia ca o persoană,care »cere“ ceva (en qui teuse)» ci urmărind dreptatea. Bineînțeles, am arătat acolo cât de mult datorăm sprijinului de până azi al aliaților noștri, dar n’am uitat să arăt cât de necesar ne este azi ajutorul lor, și in ce mare proporție se poate pune temei îe nod în viitor, chiar de către acei cari ne întind o mână de ajutor. Am precizat nevoile noastre, specificând anume ce articole ne lipsesc, stăruind asupra locomotivelor, necesare în vederea reluării transporturilor, am arătat marile bogății naturale ale țării noastre» oare pentru moment e dezorganizată... Ce fel de printire toti s’a făcut?... Am fost tratată pe alocuri ca femee pe alocuri ca aliată, pe alocuri ca Regină, Englezii sunt oameni mai potoliți (plus tents), francezii mai entuziaști în ce chip au urmat ..tratativele“ După ce am elucidat capitolul care constituia, o acuzațiune pentru România, am fost întrebată. ..Ei bine, acum spuneți-ne ce doriți?“ Le-am spus de ce anume lucruri am avea se voe, și am arábit ce le dăm noi în schimb — am vorbit despre prețiosul nostru petro]. Fiți liniștiți»-« adaogă Maiestatea. Sari&scrie, zis-risti» .an pirații treime să ajute România — ROMÂNIA A FĂCUT DESTUL PENTRU CAUZA ALIAȚILOR — Paris. 29. — Sub titlul „Ce se petrece pe frontul român“ ziarul l’Eclair publica următoarele : „Românii trebue să facă față unui întreit pericol: invaziei bolșeviste, amenințării ungurilor și redeșteptării bulgarilor. „România înțelege toată gravitatea situației, dar nu de speră ; e gata să lupte contra invaziei bolșeviste, are insă nevoe de aprovizionare și de concursul financiar imediat al aliaților. „Pentru moment caută să se scape de amenințările ungurilor. Dela aliați cere să o asigure de pericolul bulgăresc. „România a făcut destule sacrificii pentru înțelegere; aliații și cu deosebire Franța, protectoarea ei, trebue să o ajute. „Este o datorie pentru a Slaji și iu interesul lor.“ Congresul păcii PLECAREA DELEGAȚILOR GERMANI Nauen, 29. — Primul tren special compus din 32 vagoane, cu o parte a delegației germane de pace, a plecat Duminică după amiază la ora 3 și 32 din gara Potsdam. Trenul special va fi îndrumat prin Magdeburg, Braunschweig, îianowra și Ham spre Colonia, unde va fi luat în primire de reprezentanții francezi și probabil condus mai departe prin Charleroi, Bruxelles și Maubeuge la Versailles, unde va sosi Luni seara la orele 7. Telegrasne din Străinătate SITUAȚIA BOLȘEVICILOR IN UCRAINA Sibiu. — Știri sosite la Viena din Cracovia, arată că răscoala țăranilor din Ucraina de nord, în special cei din regiunea Kievului contra bolșevicilor, crește din zi în zi. Trupele de țărani s-au unit cu trupele ucrainiene și luptă laolaltă contra bolșevicilor. Mulți dintre țărani sunt înarmați numai cu topoare și securi. In ultimele zile bolșevicii au pierdut in Ucraina toate localitățile și li s-au luat și depozitul de alimente de la sud de Kiev, pe care trebuiau să-l păstreze cu orice preț. (Ag. Dacia) UN PROTEST AL GERMANILOR Nauen. 29. — Duminică a fost în Berlin o manifestație de protestare contra desmembrărei Germaniei. Ministrul de interne prusian Wolgang Heine, a spus: Trebue sa protestăm contra unei păci nedrepte și trebue să apelăm la popoare, trecând peste capetele suveranilor dușmani, orbiți de râvna puterei de îngânfare și de minciună. Insă cuvântul de dreptate nu mai găsește răsunet la dușmanii noștri. Niciodată nanea nu trebue să uite că am încheiat armistițiul pe baza celor 14 puncte ale lui Wilson. Refuzându-ni-se această pace a dreptăței, atunci aliații au înșelat lumea. Și noi germanii avem dreptul nostru național. De aceia protestăm ca Danzigul și Prusia occidentală să fie dată Polonii, ca regiunea Saarului să fie ruptă dela noi, iar regiunea de pe țărmul stâng al Rinului să fie pusă sub dominație franceză. Acolo unde cultura și lucrul german țin recordul, acolo țara este germană. "Wolfgang Heine a fost Întrerupt mereu, prin vii aplauze. Alți oratori au semnalat cererile Germaniei după cum urmează: „nevătămarea Germaniei, grabnica evacuare a teritoriului ocupat, ridicarea blocadei de înfometare și liberarea prizonierilor. La votat s-a luat în unanimitate o moțiune, care spune între altele: întrunirea protestează, față de iminentele tratative de pace, cu cea mai mare energie, contra oricărei imbunătățiri a Germaniei. întrunirea respinge cu indignare cu deosebire exageratele pretențiuni ale polonilor asupra fruntariilor Orientale sterkmuxeți Evenimentele săptămânii din urmă In cegerea săptămânei dela ultimul nostru număr s’au petrecut, în politica internațională, câteva fapte de mare importanța. Cel mai de seamă dintre ele e neînțelegerea ivită în Consiliul celor patru șefi ai guvernelor înțelegerei în chestiunea portului. Fiume. Pe când primul ministru Orlando revendică acest port pentru Italia, Președintele Wilson e de părere că Fiume e indispensabil desvoltării economice a Cehoslovaciei, Iugo-Slaviei, Ungariei și României, pe când Italia, posedând Veneția și Triestul, se poate lipsi de el. In urma unui comunicat publicat de guvernul american în sensul acesta, d-nii Orlando și Sonnino au plecat din Paris, ducându-se la Roma spre a expune Parlamentului italian situația și a-i cere să se rostească. Aci stau lucrurile în momentul de față. Incidentul acesta nu va întârzia semnarea preliminărilor păcii cu Germania, după cât se anunță din Paris. In Camera franceză mai mulți deputați au depus o moțiune prin care națiunea franceză adresează celei italiene asigurarea prieteniei sale inalterabile. Un alt fapt însemnat e sporirea acțiunii împotriva bolșevismului rusesc. Finlanda a pornit și ea la luptă, așa încât bolșevismul e amenințat să fie prins și de la miază-noapte, și dela răsărit și de la miazăzi. In Germania s’au produs în timpul acesta câteva manifestațiuni, între care una a președintelui Ebert, în legătură cu încheierea păcii, înțelesul e același: poporul german nu va iscăti o pace nedemnă sau care i-ar amenința condițiile de viață. (In privința aceasta, se afirmă din Paris că înțelegerea a luat măsuri ca pacea să fie semnată). După o depeșă din Nauen, comandantul general al spartachiștilor germani a fost arestat. Adunarea națională din Viena a primit de la Weimar o adresă prin care se cere trimiterea a 5 reprezentanți austrogermani pentru comitetul constituțional german. După cum se vede, se lucrează înainte pentru alipirea Austriei la Germania. Grecii de pe țărmul Mării Negre prin refugiații din Salonic, au adresat Conferinței din Paris o depeșă prin care cer recunoașterea republicei rântului Euxin. Să mai notăm în sfîrșit că la Praga se studiază un proiect pentru regularea raporturilor comerciale între Cehoslovacia și Iugoslavia. De remarcat că la conferințele ce se țin în privința aceasta la Praga iau parte și delegați bulgari. ota dL. Ixaotaleț P. ministru Inculeț, care se află la Chișinău, a acordat un interview ziarului ,,Sfatul Țărei’’ cu privire la situația externă. D-sa a declarat: Trebue să se știe că asupra Basarabiei noastre nu s’a ivit nici o chestiune in conferința de la Paris. Desăvârșim astăzi România mare prin noi înșine. Ungurii fug spre pusta maghiară, iar puterea bolșevismului rusesc e în descreștere. Cu privire la situația interna, am declarat și declarăm, că nu voim să ne amestecăm în luptele politice din vechiul regat și nici partidele istorice de acolo să nu se amestece la noi. Situația guvernului e foarte solidă ca și a cârmuirei basarabene. Administrația e mulțumitoare ținând seamă de grelele împrejurări actuale. Legea agrară se aplică cu toată solicitudinea și nădăjduesc că și aprovizionarea în genere se va ameliora. Semănăturile se prezintă bine și mai ales pe ogoarele țărănești. Alegerile se vor face îndată ce se va iscăli tractatul de pace. Aici singurul partid solid și organizat este cel țărânesc basarabean. Amestecul ligei românești în viața basarabeană este dăunător, mai ales că unii membrii cred că-și fac situații politice, profitând de zelul unor agenți ai partidelor din vechiul regat. Liga recunoaște numai necesitatea reformelor, dar ce departe de înfăptuire sunt membrii «i ■și elementele basarăbene intelectuale, cară stau de o parte, fie de frica, fie criticând numai munca noastră. Ne pare rău, dar în orice fiaz jfemneza sa nu Areapa măgar Acțiunea armatei române contra bolșevismului maghiar Rezuat al comunicatelor anterioare Pe fronturile de luptă ale armatei române acțiunea s’a desfășurat cu multă vigoare, cu mari succese, pentru noi. In zilele dela 25—26 cor. au fost respinse câteva atacuri ale bolșevicilor pe linia Nistrului. Dela 217 cor. până azi comunicatul oficial arată că pe frontul estic nu va mai produs nimic nou. In acelaș timp însă trupele noastre au pătruns adânc în câmpie ungurească sfărâmând orice rezistență a bolșevicilor unguri. La aripa dreaptă a fost capturată o întreagă divizie secuiască. Luptele au fost îndârjite și mai la sud în regiunea Kaba, Bichiș și Chitighiaz, în care a fost rănit și generalul Sachelarie. In regiunea Debreținului da capturat o mare pradă și se continuă dezarmarea tuturor prizonierilor și a civililor. eemiHieat oficial din 29 Aprilie st. n. 1919 1) FRONTUL DE EST.Nimic nou. 2) FRONTUL DE VEST. — înaintarea trupelor noastre continuă pe tot frontul. Inamicul primind întăriri, rezistă cu îndîrjire în regiunea mlăștinoasă de la Est de Solnoc, în lungul canalului Hortobágy. În seara de 28 cor. capetele noastre de coloană au ajuns pe linia Muncaci-Ciap-malul stâng al Tisei, pînă în apropiere de Tokai-Balmaș-Ujvaros-canalul Hortobágy (Vest Ladanii-Episcopului) — Vest Gtoma Vest Ciorvaș (Szarvas) - Orosháza. Lupte destul de serioase au fost la Beregsaz și canalul Hortobágy. TROFEE. — 463 prizonieri, 7 tunuri, 2 obuziere de 109 mm, 26 mitraliere, 1250 arme, 250 baionete și mari cantități de materiale și munițiuni. PIERDERI.— Morți: locot.eanu Dumitru, sublocot. Dedoc și 21 soldați. RĂNIȚI. — Maior Raneti Ștefan, căpitan Raianu, locot. Iliescu Al., Copcescu, sub locotenenții Ciudin, Ignat și Ciochia și 37 soldați. ’ MARELE CARTIER GENERAL Cum va fi judecat ex'kaizerul și ceilalți criminali " ! •Lyon. 29. — Iată: testul ;arristicolelor prezentate re>ngtfrisului păcii de comistene ®, răspunderilor. j •* Art. 1. Puterile aliate:#! â*: tîocîa.te deschid acțiune pub»-., ca contra toi Wilhelm II -® X- kaizerul Germaniei» nu pentru crimă pedepsită de legifte, penale, nu pentru ofensă suțpremă adusă moralei inter&j naționale și autoritatea sfință a tratatelor. Se va constitui un tribupaj special care va judeca pe ekkaizerul, asigurând tot dreptul de apărare. Acest tribunal, GC va compune din cinci judecători numiți câte unul pentru cele cinci mari Puteri: America, Franța, Anglia, Italia și Japonia. Tribunalul astfel constituit va avea dreptul să fixeze pedeapsa ce trebue aplicată exhaizentini. Puterile aliate vor ruga Olanda să se predea pe fostul împărat spre a fi judecat. Art. 2. Deoarece Germania nu și-a asumat puterea, să pedepsească pe cei acuzați de fapte contrarii legilor și uzanțelor de război, aceștia vor fi urmăriți și dați în judecata tribunalelor militare de către aliați și condamnați conform codului justiției militare. Germania va fi datoare să predea aliaților pe acești acassați. Art. 3. — Autorii crimelor comise asupra supușilor unui stat aliat sau asociat vor fi judecați de tribunalele militare ale acelui stat, iar acei acuzați de crime asupra supușilor- mai multe state Se vor judeca de tribunale militare compuse din reprezentanții acelor state. Acuzații au dreptul să-și aleaga ei singuri pe apărătorii lor. Art. 4. —• Guvernul german se obligă să dea toate deslușirile și documentele necesare pentru cercetarea și găsirea vinovaților. Alimentarea Capitalei Din America au sosit mari cantități de alimente Ziere trecute au sosit la Constanța ,mari cantități de alimente din America. Sunt peste 300 vagoane de carne conservată, grăsime de porc, pateuri, etc., cari se vor vinde populației cu prețuri foarte convenabile. D. Al. Constantinescu, ministru de comerț, însoțit de d. Intendant locot.-colonel Vasilescu, au fost la Constanța de au recepționat aceste mărfuri» ps car; le-au găsit de calitate excelentă. O parte din alimente a și fost adusă în Capitală, așa că Duminică, — se credea_ că se vor vinde în hale. SE» Exportul petrolului In vederea exportului de produse petrolifere, între Stat și societățile petrolifere, a intervenit în angajament, la care au aderat felie, societățile afară de două ale căror consilii sunt în străinătate ■ Statul având la dispoziție toate matoacele de transport adică și (Ti sport, conductant ), ?er yigipt de navigație n’a voit să se bucure singur de aceste privilegii rischi.A pus la dispoziția societăților mijloacelor de transport în raport puterea de producție ,a fiecărei ate Valuta câștigată prin export Varii restituită de Stat — compatic fiecărei societăți, însă în loi, .Imediat ce aranjamentul va fi soba. . . . * .aepmat se va începe exportul. g«fe ce privește concesiunea întregei exploatări petrolifere către vreo Putere străină se resminte teategoric, orice asemenea concesie. Nu numai că nu va fi concesionată această industrie dar se a ajunde la naționalizarea sa. Ziariștii afiați la Sibiu A sosit la Sibiu venind de la Paris, delegația de ziariști condusă de d. Gh. Moroianu și compusă din d-nii profesori Magnau, director la ,,Ecole des hautes etudes’’, EmileTennion, redactor la ,,Le Temps”, ziaristul italian E. Vercesi, Lloid Allen, de la sindicatul de presă „Union” din Statele Unite și mister Beket, redactor la agenția ,Radio”. Seara Biroul Presei a dat un banchet în onoarea distinșilor oaspeți, la care a participat și d. Aurel Vlad înlocuind pe d. Maniu, care este absent din Sibiu. Corn s’a aplanat gma lucrătorilor de la C.F.R. In urma examinărei chestiune; lucrătorilor de la C. F. R., TDjm resterul lucrărilor publice a stabilit următoarele dispozițiuni care urmează să fie puse în aplicare : Personalului de meseriași, lucrând în regie, în ateliere și depozite, se acordă un spor de salarii de 40 la sută așa cum s’a opinat de către «omisiunea pentru studiul C.. F. R. Acest spor se v.. aplica dela 1 Ianuarie 1919 și dreptul lor se va achita după ce vor face o declarașiune semnată de toți meseriașii în această categorie prin care se declară mulțui, voiți ?i că nu mai au alte pretențiuni. întregului personal prevăzut ți tabela B. a legei de exploatare se va plăti indemnizație de chirie anuală egală cu salariul (fan* spor) pe 2 luni. luni ca și personalului din tabela A. S’a dispus întocmirea cât mai curând a**statelor pentru o plata drepturilor anterioare ce se cuvin întregului personal ca până la 1 Mai chestiunea să fie complet licidați. Pentru depozitele de sîni să se refi* la vechiul adică 12 ore de lucru și 24 bere; să fie reprimiți îndepărtați sau carinat cu ocazia ultimei