Universul, iulie 1919 (Anul 37, nr. 217-246)
1919-07-01 / nr. 217
I ám JOUL SIl.-Mr. 20 FONDATOR» II ICI C/ 221 VILLAN SUPRIMAȚI CAUZA ! Zilnic se cer sporuri de lefuri și salarii. Zilnic se manifestă nemulțumiri, chiar acolo unde s’au realizat unele îmbunătățiri materiale. Zilnic frământarea se întinde și se adâncește- Uni au naivitatea să creadă că sporurile ilimitate vor locui răul.. Dar unde vom ai unite cu ele și de unde le vom mai lua? Asta nu se întreabă nimeni, de asta nu se sinchisește nimeni. Nu vedem nici o tendință de preocupare serioasă la aceea cari nu datoria să examineze cauzele adevărate ale situațiilor anormale și să avizeze la remedii mari înainte ca ele să decie ineficace. Citim cu cutare ministru a primit o categorie de funcționari, meseriași, profesioniști, etc., le-a promis satisfacerea revendicărilor, sau le-a și acordat sn vedem însă de loc ce face guvernul, ce face primăria, ce face în general administrația ca să suprime cauzele penibilei stărite lucruri cu care ne ]notăm. Căci nu se va face niciunei Categorii de cetățeni injuria Sau nedreptatea să se susție că cererile lor sunt nejustificate. De asemenea nu va fi nimeni bănuit, că odată scumpetea redusă, se va stărui în pretenții exagerate fără milă de banul public — de banul pe care-l dam azi cu toții, și pe care în curând va trebui să-l dăm în măsură mul mai mare — și fără grija de ritm de itânie în aceasta lipsă de chibzuință nu poate fi asvâriită asupra societăței noastre. Teți cel mai mult, pentru că ți se cere prea mult. Toți însă se vor mulțumi cu mai puțin în ziua când vor putea, trăi cu mai puțin. Este atât de adevărat, încât toate memoriile cari legitimează sporurile, închee cu leit-motivul acesta, am, preferi să avem lefuri sau salarii chiar mai mici decât înainte de război, numai să plătim prețurile din acel timp! Prin urmare, degeaba se vor urca cheltuelile. Bășica se va umfla, până va plesni. Altceva trebue făcut: suprimarea cauzei, ca să scăpăm de efect Și în această direcție nu se face nimic. Să ni se arate un singur preț impus în mod rațional, adică proporțional cu costul mărfei sau alimentului ni se arate o singură măsură — nu luată pe hârtie, ci aplicată efectiv și sancționată sever — în contra câștigurilor nejustificate. S’a făcut centrala de divize; s’a pus valuta sub regim; s’a înlesnit comerțului, înscr’o măsură oarecare, să poată importa cu leul nostru la o valoare mai convenabilă; s’a făcut posibil importul cu plata amânată pentru data când moneta română va fi mai urcată. Totuși, mărfurile sosite se vând tot așa ca și când francul francez ar fi plătit cu trei lei. Chiar obiectele £»duse din țările unde leul e mai ridicat se bucură de pretextul valutei franceze și specula domnește fără nici o supărare, ia proporțiile cele mai scandaloase,, fără ca nimeni să reacționeze! Ceva mai mult și mai grav. Chiar importurile oficiale cad în speculă. Un singur exemplu: primăria unui oraș important a cumpărat zahar cu 8 lei kgf. și l’a vândut eu 16 Dacă statul face așa, de ce nu ar imita particularii? Nu numai atât, dar nici la produsele indigene nu e nici un frâu, nici o sistemă. Jaful operează ad libitum. Iarăși un mic exemplu, care dă nota generală: aceleași caise la trei băcănii sunt anunțate cu 20, 30 și 35 lei kilogramul! Câștigă fiecare’cât vrea. Nimeni nu-i supără. Chiar când se iau unele timide măsuri, nu s’aplică niciodată. Desfidem să ni se prezinte o persoană care a îndrăznit să plătească tariful stabilit la birji, și n’a fost ocărîtă în mijlocul Străzii, fără să intervin nimeni Ca să ne rezumăm pentru azi — căci vom duce luptă energică în această chestie de viață și prosperare pentru societatea noastră — afirmăm că nu se face nimic, că nu se vede nică ori mâna administrației, că nu ne întrevede nici măcar intenția d’a &e pași la mijloace drastice, în fine că vegetăm într’o orientală indolență, în care ne mărginim să deplângem efectele fără să facem nimic, absolut nimic, pentru suprimarea cauzelor! Congresul cerealiștilor cerealiștii pretind libertatea exportului cerealelor Imobilizarea cerealelor a pus pe cerealiști în mișcare, întruniți în congres; în Capitală, ei ser libertatea de export pentru sorea se, socotind că o atare măsură ar folosi și economiei naționale mai mult decât starea de lucruri de azi.* Congresul a fost deschis erl. El se ține în palatul Camerei de comerț, în sala de întruniri a Tlercuilui comercial. E reprezentată prin delegațiuni cea mai mare parte din cerealiștii din țară. Prezidează d. Manissalian. Biuroul e alcătuit din d-nii I. B laian, I. A. Focșeneanu, S. Abramovici, loan G. Ghețu, I. Dulman, T. Nițescu, Lucasievici Buzău și A. Andrea dis. Au vorbit: D. Manissalian, manifestânduși încrederea în spiritul de dreptate al guvernului, spune ca congresul acesta are scopul să protesteze împotriva celor cari, prin măsurile ce iau, lovesc, in comerțul de cereale, fără ca, prin aceasta, să aducă vreun câștig economiei naționale. D-sa cere libertatea absolută a comerțului în locul libertății clandestine ce se dă azi pe o scară întinsă. Prin sistemul actual — se încurajează acapararea și specula, întru cât nu e lăsat liber jocul firesc al ofertei și cererii. D. I. A. Focșeneanu a cerut libertatea comerțului intern și extern pentru cereale, libertatea oboarelor cu dreptul ca manipularea să se facă numai de cerealiști. D. Caropol, din partea cerealliștilor din Constanța, arată că imobilizarea cerealelor e o utopie, mai ales pentru Dobrogea. D. Kirschen, reprezentantul pieței Anversului, Belgia prin recentele ei convenții comerciale, sprijină pe cerealiști. Acolo comerțul de cereale e liber. Ca urmare felului ce se înțelege rezolvarea problemelor economice, starea generală a țării e aproape de normal."". D. I. Dulman: Comerțul de cereale a fost desființat, acum patru ani prin înființarea comisiunilor de import și export. Tutela comerțului, în special a celui de cereale, a produs scumperea traiului, încurajând specula. Prisosurile de cerealie trebuesc comercializate, prin cerealiști, nu prin funcționari. D. Bănulescu-Craiova. Comercianții nu-șî pot valorifica munca și priceperea, în timp ce populațiunea a lăsat pradă abuzurilor administrative. Să înceteze militarizarea recoltei, militarii având altă menire. I. Cristodulo, vicepreședintele Asociației cerealiștilor, a arătat că cerealiștii ar putea înlesni cu pricepere introducerea aurului în țară. I. Lucasievici Buzău. Acest congres, prin delegații pe care-i întrunește, reprezintă 20.000 cerealiști lăsați pe drumuri. La începutul războiului ni s-au rechiziționat cerealele, acum ni se pun piedici în practica negoțului nostru. Mai vorbesc d-nii: Bucur Constantin, despre libertatea comerțului de cerealie; Cristodulo despre alcătuirea unei liste a cerealiștilor cari nu au avut o purtare românistică în timpul războiului, Elman despre apărarea demnității comerțului de cereale, Ioan Ghețu desc comiterea de membri tineri în asociație. După ce d. Manissalian a mulțumit dintr Lucasieviei-Buzau și Bucur Constantin pentru intervențiile sa . nu în interesul asociației ședința s-a ridicat. Oiilicarea legislației Conferința fie la Palatul Justiției In fața unui numeros auditoriu de avocați și magistrați, în frunte cu Manolescu-Râmniceanu, prim președinte la Casație, d. avocat Vasile Toncescu a ținut Sâmbătă o conferință, în care, plecând de la necesitatea unificărei legislației în România Mare, a expus atât deosebirile fundamentale dintre dreptul nostru și cel din teritoriile liberale, cât și sistemele preconizate spre a se ajunge la scopul urmărit. militaim general infim al stațieiîimei româna Președintele și delegații Centrului studențesc a Averii Car din Cluj, împreună cu președinții tuturor societăților speciale de la Universitatea din Bucureștii, au hotărit ca al IV-lea congres general cultural, să se țină la Cluj între 10 și 12 Septembrie. Se va forma în cele 4 centre universitarei — București, Iași, Cluj, Cernăuți, — biurouri compusa din delegații centrului respectiv și președinți sau delegații societăților speciale care se vor ocupa cu organizarea congresului. Modificările ce vor interveni se vor anunța ulterior. 29 Bani exemplarul CELE DIN URMĂ STÎRl DIN LUMEA ÎNTREAGĂ. TELEGRAFICE ȘI TELEFONICE Redacția și Administrația. București, str. Brezoianu, il Telegrame roMBMWMLUMBRUMMBMIW HiMraP din Străinătate MEDALIA MARELUI RĂZBOI Paris, 29. — D. Clemenceau a depus la Cameră un proect de lege pentru baterea unei medalii comemorative a mareliui război. Această medalie se va da tuturor militarilor cari au fost sub arme între 2 August 1914 și 11 Noembrie 1918. Medalia va fi de bronz. PE FRONTUL POLONOUCRAINIAN Paris» 29. — Din Varșovia se anunță că președintele republikei pulone, Pilsudski a vizitat frontul din Galiția, până in liniile cele mai înaintate. Artileria inamică, înștiințată de observatorii ei a trimis o ploaie de obuze dintre care unele au exploadat in imediata apropiere a lui Pilsuidski. Generalul a trecut în revistă detașamentele sosite de pe front și cu Un tren blindat s-a dus până în primii © linii. Necunoscut de unele detașamente estoniene, a fost aclamat cu strigăte de: Trăiască șeful Poloniei Pilsudski. VIAȚA LA OMSK ȘI ARHANGHELSK Paris, 29. — Din Copenhaga se anunță că la Omsk și la Arhanghelsk a început să se reorganizeze Viața națională. Aceste două orașe corespund prin telegrafie fără fir; sunt puse în circulație 200 milioane ruble; băncile au reînceput să funcționeze; tribunalele și școlile s’au redeschis. Pâine albă se distribue populației de către englezi. Viața e foarte scumpă, însă nu e lipsă de nimic. La Arlnghelsk apar 6 ziare» dintre cari, cinei în rusește și unul în limba engleză. IN CARINTIA SITUAȚIA AR FI DISPERATA , Nauen» 29 — In ședința adunărei provizorii a Țării din Carintia, deputații Axmann și Pragger, care au fost zilele acestea în Klagenfurtst, au raportat că situația de acolo, ar fi disperată. Trenurile cu alimente n’ar fi lăsate în oraș, așa că este mare lipsă de hrană. Afacerile stagnează, întreprinderile industriale nu funcționează din cauza lipsei de cărbuni, lipsa de lucru crește îngrozitor, depozitele de bani sunt epuizate. Comandanții sud-slavi n’au ținut seamă de instrucțiile Antantei. Strigătul de ajutor din Klagenfurth, a făcut impresie adâncă. ----—«oaEÎ3g!S~®$-i-λ Știri din străinătate Regele Spaniei a adresat o telegramă de felicitări șefilor Statelor aliate și asociate. Colonelul House va fi numit șeful delegației americane pe lângă lriga națiunilor. • Noul congres socialist se va deschide la Lucerna la 1 August.• Șeful comuniștilor din München Nieckiseb, a fost condamnat de Curtea marțială la 2 ani fortăreața, ca complice la înalta tvadare. S’a deschis acțiune publică contra ofițerilor germani de pe frontul oriental cari făceau propagandă contra semnării păcii Comitetul de război italian s’a întrunit sub preșidenția d lui Nitti ca să studieze măsurile pentru demobilizarea armatei italiene. • Estonienii, lituanienii și ucrainieni din America au format o ligă pentru apărarea independenței națiunilor lor. ■istrasfru! financiar și social al Austriei germane Naueh, 29. Secretarul de Stat de la finanțe, Schumpeter, a ținut la Viena o conferință, in care a expus urmările funeste ale condițiilor de pace, din punct de vedere economic și financiar pentru Stat. Numai considerabila despăgubire de război ar atrage după sine prăbușirea. Stipulațiile din tratatul de pace privitoare la pierderea activului în statele succesorale sunt mai rele decât despăgubirea de război, după care a declarat că fără o îndulcire a condițiilor de pace, ar fi imposibilă stabilirea finanțelor și economiei. Dezastrului financiar vor urma dezastrul soci* * *’ Pacea s’a semnat Guvernul român a fost înștiințat oficial că pacea între Aliați și Germania a fost semnată Sâmbătă la orele 3 d. a. «F * * Marele eveniment a fost adus la cunoștința publicului prin placarde lipite pe zidurile edificiilor din Capitală, de către autoritățile noastre, ramtJMIIL dela §OTI30?in fel?. ralii Cristescu, Istrate, Rășcanu, Baliff, Pătrașcu, Rusimky, Lupescu, Nicoleanu, Sinescu, Ghepea, etc.; d-nii Em. Petrescu, primarul Capitalei, Niculescu-Dorobanțu, prefectul județului, Ed Ghica, directorul Siguranței, Oprescu, procuror general, H. Catargi, mareșalul palatului, Halipa, Murgoci, etc. După terminarea serviciului divin, M. S. Regle a primit defilarea companiei de onoare din reg. vânători de munte, pusă sub comanda căpitanului Horia Lazăr, iar apoi s’a întreținut cu d-nii miniștri.* La orele 12 jum. MM. II. s’au înapoiat la palat iată, după telegramele primite neșina de ori, cum s’a desfășurat evenimentul . Paria, 29.—Sâmbătă, la orele 3 a. a., s’a semnat la Versailles, în galeria oglinzilor, pacea între Puterile aliate și asociate și Germania. Cu această ocazie, eri la orele 1.1 dim s’a oficiat la Mitropole un Tedeum. , Serviciul divin a fost oficiat de Mitropolitul Pimen și vicarul Mitropoliei, Platon Ciosu, înconjurați de înaltul cler. Au asistat MM. NL. Regele și Regina, d-nii miniștri Ferichida, Al. Constantinescu, I. G. Duca, dr. Anghelescu, St. Pop, O. Kiriacescu, Buzdugan, Inculeț și general Văitoianu, d-nii H. Cambon- ministrul Franței, Bossier, ministrul Elveției, Auritti, ministrul Italiei, Psihas, ministrul Greciei, Anăstasievici, însărcinatul de afaceri al Serbiei, contele Skrzinsky, ministrul Poloniei, membrii misiunilor militare aliate, gene CSfl^OrlSSI SIMNAM1 Paris. 29. — „Le Tcenps“ face următoarea dare de seamă asupra ceremoniei: Castelul de la Versailles nu primise nici o decorare deosebită. Delegații germani sosiseră la Paris Sâmbătă dimineață, când s’au și verificat mandatele, cari au fost găsite în ordine. La orele 2 și trei sferturi d. Clemmenceau ocupă fotoliul presidențial, la mujioeul mesei principale. Wilson a sosit după câteva minute, salutat cu aplauze discrete. După ce strânge mâna d-lui Clemmceau și principalilor delegați, a luat loc la dreapta președintelui de consiliu francez. Pe lângă delegații Puterilor aliate și asociate, au mai luat parte la ceremonie, ca invitați, membrii biroului Parlamentului francez, cei Patru foști prinți-min;ștrri ai Franței în timpul războiului: Vi*viani, Briand, Rlent și Painlevé și d. Mitlterand, comisarul general al Franței în Alsacia- Lorena-Garda republicană, care era aliniată în fața incintei presei s’a retras. La ora 3 și 11 minute, în mijlocul unei tăceri impresionante, au fost introduși deepatii germani, în număr de 5, de către decanul ușierilor de la ministerul de externe Delegați germani au luat foc pe fotoliile ce li s’au rezervat la marginea unei mese, în urma delegaților Japoniei. La ora 3 și 15 minute, d. Cemenceau sculându-se a «pus . .,Ședința e deschisă“ și a pronunțat următoarea scurtă alocuțiune- ALOCUȚIUNEA D-LUI CLEMENCEAU „Acordul s-a făcut între guvernele Puterilor aliate și asociate și guvernul german. „Textul care, vă va fi supus spre semnare este conform cu exemplarele cari au fost înmânate d-lor plenipotențiari germani. „Se va face schimbul semnăturilor, tari constitue un angajament irevocabil pentru executarea reală și sinceră, în totalitatea lor, a condițiunilor din prezentul tratat. „Am onoare să invit pe d-nii delegați ai imperiului german să vie să iscălească Delegații germani, unul câte unul se așează în fața micel mese !in centru și iscălesc. Nici un incident, nici o protestare n’a tulburat actul semnării. După acea, diferitel delegațiunei ale Puterilor aliate și asociate au fost chemate, în ordinea fixată dinainte, să semneze tratatul. La ora 3 și trei sferturi semnarea era terminată-In acest moment, s’au tras 101 lovituri de tun, anunțând iscălirea păcii. D Clemencea nu ridicăndu-se a spus: „Condițiunile de pace dintre Puterile aliate și asociate și imperiul german sunt acum fapt îndeplinit. Ședința e ridicată1“. PARISUL IN SĂRBĂTOARE Paris. 29. — Sâmbătă seară Parisul a fost în sărbătoare. Au fost 9 retrageri militare cu torțe, cari au parcurs străzile celoe mai principale ale capitalei Franței. SARBATOAREA VICTORIEI Paris, 29. — Camora a votat Vineri un credit de 4 milio in$ 300 mii franci pentru celebrarea sărbătoarii victoriei în ziua de 14 Iulie. In program se prevede o defilare a trupelor în limită de campanie, în frunte cu ceri trei mareșali ai Franței: Foch, Joffre și Pétain. Cortegiul va străin tenrrea șosea a armatei, Chamjțs Elysees, piața Concordiei etc. COMISIUNEA PACI! DIN CAMERA FRANCEZA Paris, (!). Camera a ales Vineri comisiunea însărcinată să studieze tratatul de pace. Au fost aleși toți cei propuși de diferitele grupări politice. Sunt și 9 socialiști afară de cei doi extremiști: Longuet și Mayores. Luni va fi o a doua alegere pentru ca comisiunea, care trebue sa aibă 60 membri, să fie definitiv constituită. Crucea lui Allai. Sub acest titlu, ziarul Corriere della Sera, în anul 154 de la 9 ale curenții, publică un articol trimes din Budapesta de corespondentul său Arnaldo Fraccarolli, în care acesta semnalează un rezultat ciudat, cu totul neașteptat, al mișcării bolșeviste din capitala Ungariei. Scriitorul italian îi comunică anume că, în populațiunea israelită, din diferitele clase sociale, s-a produs un curent ne mai pomenit de creștinare.Pe fiecare zi, cete numeroase de convertiți asaltează casa marelui rabin, ca să-i facă cunoscut că au trecut la catolicism și să-l ceară să fie șterși din registrele comunității israelite. întrebați, asupra cauzii trecerii lor la creștinism, convertiți aufăcut numitului scriitor declaratUraea următoarei __ Cauzele sunt două: mai întâi că creștinismul e o religiune ideală care ne atrage și, al doilea, că bolșevismul, fiind o mișcare ebraică, nu vor să mai fim confundați cu rătăciții care-1 “etică- Müs Situația politică Atitudinea partidului conservator naționalist Am anunțat la vreme că, acasă la d. M. Cantacuzino s'a făcut o consfătuire intimă a prietenilor politici ai d-lui Take Ionescu, consfătuire prezidată chiar de șeful partidului conservator naționalist. Un ziar de dimineață, publicând ori o dare de seamă neexactă asupra acestei consfătuiri, d. Take Ionescu a rectificat acea dare de seamă, declarând următoarele: ,„u a fost nici o vorbă, nici măcar vreo aluzie de a se schimba atitudinea față de guvern, ori față de chestiunea alegerilor generale. Dimpotrivă, cele ce am spus la club și anume absoluta necesitate ca alegerile, să fie libere și că libertatea lor nu se poate obține decât de la un guvern adevărat național, le-am întărit prin noui considerații de politică externă. De asemenea am insistat din nou asupra absolutei necesități ca alegerile să se facă în același timp și cu aceeași lege electorală în toată România nouă, căci altfel nici că se pot înțelege"“. Comunicatul partidului țărănesc și muncitor „Partidul țărănesc și muncitor“ ne trimite următorul comunicat: „Pentru asigurarea deplinei libertăți a alegerilor și pentru restabilirea autorităței noastre morale, în fața străinătăței, cerem: Formarea unui guvern sub preșidenția unei personalități»— din regatul vechi ori din provinciile liberale, — all cărui întreg trecut să fie nepătat de legăturile cu partidele oligarhice, care ne-au exploatat până acum. Membrii guvernului să fie: pentru departamentele cu caracter tehnic, cei mai buni specialiști pe care-i avem și a căror independență față de partidele politice vechi a fost încercată; pentru departamentele de politică internă și externă oameni a căror autoritate morală să fie deopotrivă recunoscută, de prieteni ca și de dușmani, încât cuvântul lor în lăuntru și-n afară să poată cântări mai mult și cel puțin in ultimul moment să putem îndrepta cu ceva situația grea ce ni s-a creiat. Nu pomenim nume. Dar România unită are acești oameni și ei trebue chemați să ajute și poate chiar să mântue țara; Cerem schimbarea întregei administrații, (prefecți, revizori, școlari, protoerei și primari); Cerem ridicarea imediat a ■cenzurei și a stărei de asediu; Cerem două luni de libertate deplină a campaniei electorale înainte de data alegerilor“. Știrea dată de un ziar că D. Take Ionescu ar fi fost primit ori în audiență de M. S. Regele este inexactă. D. Take Ionescu, din informațiunile noastre, nici n-a cerut până azi audiență la Suveran- ADUNAREA societății De patronagiu a lceului „Matei Basarab“ Eri la lOdiro., s’a ținut adunarea generală a societăței de patronagiu a liceului ,,Matei Basarab”, în localul școalei, sub prezidenția d-lui director N. Ionescu, la care au luat parte numeroși părinți ai elevilor. Intrându-se în ordinea de zi, d-ni avocați Th. Șeimeanu și Romulus Popescu, au arătat in mod larg scopul societăței, pr aceste vremuri când Statul nu dispune de mijloace suficiente spre a face față tuturor nevoilor școalei. După aceea, părinții au făcut mai multe donațiuni, cari vor constitui un prim fond al societăței. S’au ales apo, noui membri în comitet și părinții au hotărât, ca, dela 1 iulie a. c„ să plătească ,societăței cotizațiuni, care variază între 5 și 20 lei lunar. Vorbesc apoi d-nii general Mihăescu, arhitect Giurgea și Săbărechui, cari și-au arătat dragostea de a veni în ajutorul școalei în orice ocaziune. Orele fiind înaintate, ședința se amână pe săptămâna viitoare, urmând ca ziua să se anunțe prin l.sare. Adunarea clubului socialist Membrii clubului socialist s’au întrunit eri d. a. în adunare generală, spre a fixa candidațirile partidului, la viitoarele alegeri. Comitetul executiv a propus următoarea listă : Gh. Cristescu, Toma Dragu, Ilio Moscovici, Al. Oprescu, Dumitru Pop, Teodor Iordachescu, Gh.. Teodorescu, Ion Sion, Simondi Segal Constantin Popovici, Petre Barta, Spiridon Cala, Paul Mare, Iordan Ionescu, Lazăr Măglașu,Ob. M. Petrescu-Ghemprt, Al. Pătruțescu, Mihail N. Nicolae, Nicolae Bogdan, Gh. Gh. Niculescu-Mizil, Damian Bulanescu, Negoiță. Această listă nu a putut fi votată de membrii clubului, rămânând ca disculiunca să continue în adunarea ce se va ține Joi,seara. Osia Colonia albaneză Membrii coloniei albaneze din Capitală s’au întrunit ori în ședință extraordinară, în localul coloniei din strada Academiei 10. S’a anunțat formarea cercului de studii albanez, compus din avocați, doctori, ingineri, publiciști etc. și s’au citit două moțiuni către președintele Conferinței de pace. Cea dintâi moțiune, a intelectualilor, protestează împotriva amestecului vecinilor în trebile interne ale Albaniei și cere Conferinței realizarea unui stat albanez întreg și independent. A doua moțiune, a întregei colonii, protestează împotriva masacrelor pe care le fac sârbii în părțile albaneze ale Serbiei. Duminică viitoare va fi o nouă întrunire a coloniei, care va alege șapte noi membrii în consiliul societății, £ E» Marți 1 Inne isis DIRECTOR : STELAN POPESCO Marile fraude din Oltenia Cercetările comisiunea de anchetă. — Nouă amă nunte : Un vapor german scufundat în fața Corabiei de către un țăran — (De la trimisul ■ nostru special) Corabia. 29 Iunie. Am sosit în localitate și am încercat să vorbesc cu membrii emisiunii de anchetă cari sunt inabordabili și păstrează asupra potlogării!or diin Oltenia cel mai strict secret până la terminarea instructoriei. Comisiunea, care lucrează în localul primăriei din Corabia, a ascultat ieri pe fostul polițai Vasile Rusu despre care se spune că a dat semnalul devastărilor în timpul retragerei nemților. Martorii ascultați de eomisiune sunt sergenții de oraș care declară că au transportat care cu provizii din șlepurile nemțești și din ordinul fostului polițai al Corăbiei care are azi o avere de aproape 100.000 de lei. Se vorbește iarăși mult de un comerciant Coistică Dura zis Gunarig în a cărui grădină de zarzavaturi au fost ascunse tuburi de mercur. Neștiind importanța acestor tuburi, le-a cercetat farmacistul Alexandru Daniel Ionescu, fiul medicului șef al județului Romanaț și ambii și-au însușit acest mercur. Un caz interesant este acela an unui țăran din Coșova — o suburbie a Corăbiei» așezată pe marginea Dunărei — care, ne maigăsind ce să ia penrucă venise prea târziu, a desprins coșul unui vapor german — în valoare de un milion — spunând că-și va face o sobă din ele Țăranul a demontat și șuruburile de jos, ale vaporului care s-a scufundat apoi in fata portului, în locul său fiind astăzi o geamandură fixată acolo de către cei în drept. Toate autoritățile din Corabia par compromise în afacerea depozitelor nemțești. Despre comerciantul Constantin Rădulescu se spune că ar fi luat lână, instrumente de fier și altele. Un depozit întreg de tutunuri — în valoare de circa 100.000 de lei — a fost cumpărat de comercianful Zănoteanu, căruia nemții îi încredințase acest depozit în timpul ocupațiunei lor. Cazul a fost cercetat de administrația E M. S care l-a amendat cu lot de lei pe comerciant. Comisiunea de anchetă arai anchetat azi pe sublocv*tementul lui Șnșelescu, comandamtul secțiune de geandarmi, din Corabia, iar pentru mâine a fost chemat să fie ascultat căpitanul Petroșanu, comandantul corpului de jandarmi diin Romanați. Se știe că jandarmii au strâns de la populația rurală, și urbană tot ce S3 devastase și reconstituiserâ în parte depozitele nemțești. Pe care le-au predat apoi, cu procese verbale în triplu exemplar, cele din drept- De aceste depozite nu se mai știe astăzi nicmic. Comisiunea de anchetă mri stă o zi la Corabia și va plecă apoi la Balș și Piatra-Olt unde, deasemenea, sau săvârșit potlogării mari. Despre depozitul din Piatra Olt vom da mâine unele amănunte de mare importanță și caracteristice prin gravitatea lor. ..r AUSTRIA mi va primi condițiunile —------- Lyon. — Cancelarul tir? Renner, într’un interviewcordat IUI ,„Le Journal“, a declarat că condRiunile de pace nu pot fi acceptate, deoarece întreaga opinie publică nu vrea să audă desemnare, dacă 0 Aș primesc contra propunerile Austriei. In acestea?, sunt temeri serîbivșe la populația Austriei va fi împinsă în brațele bo)?ey fmuîtu. Tg [ S9.10 S . ■ q ifflHmîv »• 1e sparte o telegramă din Laibrieh anunță că corporațiunila ‘fi 'organizațiile politice din Landam s'au întrunit sub președin*ulefomtorului provinciai discutând situația creiată de trata, ■ ¥* S% să se ia 0 atitudini fătiță înpotriva disposisiunilor rele; Xiar săi lies, stabilindu-se modalimba, rezistenței ce se va organisa dacă tratatul va fi impus cu târfa. (Ag. Dacia). INFORMAȚIUIH •^Aseară, Capitala a fost iluminată, s-au arborat pretutindeni drapele iar în centru s-au ridicat arcuri de triumf, sărbătorindu-se succesul Aliaților și ai României. ♦ Aflăm că Sârbii di n Banat au ridicat din depozitul filialei băncii austru unigare, d’n Timișoara, suma de 250 milioane coroane. ♦ In vitrinele librăriilor este expus un reușit tablou alegoric dedicat [UNK] a lui Take Ionescu, unu din făuritorii Rovidnici-Mari. Tabloul e o lucrare de alta, din care s'au tipărit zeci de mii de exemplare, pe versa cărora se află culegeri din discursurile d-lui Take Ionescu pentru România Mare. ® Eridini., la orele 9 luni, membrii comitetului central a!l Societăței generale a funcționarilor comerciali“ s’au întrunit la sediu, str. Gabroveni Nr. 21, sub preșidenția d-lui Ion Dimitriu, președintele societăței, militar de d. Petre Firka, secretar. * S’au luat în discuțiiine diferite chestiuni de ordin profesional mai ales in ceea ce privește reorganizarea tuturor funcționarilor d’n magazine, biurouri, bănci etc . Societatea agronomlor a ținut ori d. a. adunare generală sub preșidenția d-lui P. Radau. S’au luat în discuție chestiuni privitoare la modificarea salutelor și regulamentului de administrație. S’a admis ca și agricultori î practici să poată face parte din societari. 4» Comitetctul soc. „Apărătorii Patriei” va ține ședință, împreună cu censorii, mâini la ora 7 jum. seara, ]asediu, calea Victoriei 2. ^ Eri ]e orele 10 dim., urma să ee țină adunarea generică a .»Sfatului Negustoresci“ Neîntrunindu-s e numărul prevăzut de statute, adunarea generală a fost amânată pentru Duminică 13 iulie la aceeași oră, când se va ține cu orice număr de membri prezenți. d O știre din Chișinău anunța că, parchetul local a arestat pe d. Filipescu, fostul director la „Casa noastră” și că tribunalul a confirmat mandatul. ❖ Următorii ofițeri de rezervă vor comunica de urgență reg. 80 Muscel,adresele și funcțiunile ce ocupă. Contrar, vor fi urmăriți, conform D. J. M. și regulamentului de mobilizare: Sublocot. rez. Niculescu loan; Dobrescu Vasile; '.Naftresius Costin Eni la ora 9 dim. în localul școalei de comerț s’a făcut serbarea de fine de an școlar. D. V. Dumitriu, directorul școalei, a arătat rezultatele obținue de elevi iar d-ni profesori R. Caracaș și Constantinescu au recomandat viitorilor negustori lupta pentru rî< dunarea și propășirea comerțului românesc. Banca Națională a donat 50 001, lei iar d. Bagi Tudoraky 1700/ lei petru înființarea unui internat pentru copii de săteni cari urmează cursurile acestei școli Erevii au cântat și recitat bucăți patriotice. Părinții și un interos public au luat parte la această festivitate. * Erida, urma să se facă la universitate alegerea comitetului centrului studențesc. Până în momentul când trdelie cm ziarul nu s’a dat rezidtatul. 4’ G. Vrânceanu, mare proprietar din Focșani s’a sinucis Vineri seara. * Reamintim cititorilor că prețul biletelor chiar a premierei ce va avea loc Miercuri seara, tu noul teatru de vară Cărăbuș este arelaș ca și la celelalte grădini din Capitală, și că se mai găsesc la Feder. * Toți oamenii din otg. 3911 și 1010 carl aparțin batalionului 2 pionieri, format dinn vechiul batalion 1 pionieri, fiind mobilizați cu începere dela 15 Iunie, se vor prezenta de urgență, la batalion în Craiova. & Adunarea Generală ordinară a acționarilor Societății de Asigurare Generala a avut loc dri 29 iunie a. col., sub președinția d-lui Gr. Golescu în edificiul societății (piața Universitatței). Adunarea Generală a aprobat propunerile din raportul Consiliului de Administrație și a dat descărcare atât Consiliului cât și Directorului General, pentru gestiunea exercițiilor 1916, 1917 și 1918. Din acest raport rezultă că Soocietatea a plătit in cursul anului 1918 daune în sumă de le ö.322.519.09 și că suma totală a daunelor plătite de Societate d* la înființarea ei se urcă la la 104.904.735 27. Fondurile de garanție ale Societății au crescut la lei 49.61S.39A și 67 b. Capitalările asigurărilor de viață în vigoare la finele anului 1918 se ridică la lei 88.773.740.37 și anuitățile de rentă la lei 725.808.30. Adunarea Generală a aprobat