Universul, iulie 1919 (Anul 37, nr. 217-246)

1919-07-02 / nr. 218

4, / IN CLEȘTE Am arătat considerațiunile pentru cami umfla­rea bugetu­lui la cheltueli, fără să se ia în același timp măsuri rigu­­­­roase pentru suprimarea cau­zelor cari impun sporurile, este o adevărată negațiune administrativă și financiară, ne poate duce direct la de­­zastru. Revenim în această chestiu­ne capitală și cerem să se por­nească imediat și fără rezerve i& operațiunea mântuitoare. Să se condiționeze în mod serios toate permisele pentru import de supunerea mărfuri­lor la prețurile ce se vor fixa pe baza facturilor și a ele­mentelor incontestabile de a­­preciere. Să se condiționeze orice a­­vantaj financiar sau de trans­port , făcut în această direc­țiune, de intrarea mărfurilor sub un regim strict, în care specula să nu fie posibilă și voința rațională a Statului să se sim­tă energic. Să se controleze cu cea maii mare aten­ție executarea dis­pozițiilor, iar sancțiunile con­travențiilor, cari în împreju­rările de azi, sau caracterul celor mai grave delicte, să fie în primul rând închisoarea și în caz de recidivă interzicerea definitivă de a face comerț. Cu amenzi cari nu însemnează nimic față de câștigurile ob­ținute prin speculă, nu se va atinge rezultatul Trebue fe­rul roșu pe buba Cangrenată. Aceeași raționare a prețuri­lor pentru produsele indigene; aceeași persitentă urmărire a contravenienților ; aceeași grea sancțiune față de recal­citranți. Și, paralel cu această expe­diție de ordine publică în con­tra pirateriei economice — care azi ia proporțiile unei acțiuni de dizolvare socială — statuii să lărgească sfera apro­vizionărilor, înmulțind varie­tățile și mărind­ cantitățile a­­limenelor ce procură publicu­lui prin cooperative și econo­­mate și adăugând obiecție de prima necesitate, va emancipa într’o măsură simțitoare pe consumatori de sub teroarea speculanților și va sili pe ace­știa să-și reducă lăcomia. In timpuri normale, mijlocirea Statului în circulația bunuri­lor e discutabilă- Astăzi este i­­nexorabilă. Numai așa vom pune un dig în fața valurilor amenințătoare. Căci — să se ia bine seama — situația nu e ușoară. Cine vede și judecă, pricepe și previne. Strângând în clește pe cei vinovați, ea se va­ îndrepta. De nu — vinovații cei mai mari, vor fi cei cari au răs­punderea și stau nepăsători. IN CHESTIA PROCESELOR MILITARE Am anunțat că s’a numit o co­m­­isi­une pentru studierea chesti­­unei justiției militare sub două raporturi: unificarea legislației militare în toată țara întregită, accelerarea instruirei și judecărei afacerilor pendinte. Comisiunea se compune din d-nii Oscar Nicu­­lescu, prim pr­ezident al Curții de apel din București, ca președinte, colonel Pangrati, comisar regal la Curtea superioară de justiție militară a zonei interioare, locot.­­colonel Protopopescu, comisar re­gal la corpul 3, un colonel de stat major și doi reprezentanți ai ju­stiției din țările liberale. Comisia s’a întrunit și, în ve­derea marelui număr de afaceri pendinte la tribunalele militare, s’a ocupat în primul rând de re­zolvarea acestei chestiuni. O hotărîre definitivă nu s’a luat, însă măsurile ce pare aproa­pe sigur că vor interveni, sunt următoarele : Se va înființa câte o nouă Curte la corpurile de armată. Vom avea deci pe viitor câte o Curte marțială la fiecare divizie și câte două la corpuri. La aceste din ur­mă vor funcționa câte trei secți­uni, unde se va instrui și se va judeca. Curtea superioară dela Marele cartier și cea de la zona interioară se vor contopi într-una singură, cu trei secțiuni distincte prin com­­petința lor: una pentru procesele criminale și alta pentru corecțio­­nare, a treia pentru contravenții. La Curțile marțiale și la cea superioară judecătorii militari vor fi permanenți, adică pe un timp determinat; nu vor avea alt servi­ciu, astfel în­cât instanțele să poată judeca zilnic, cu excepția unei singure zile pe săptămână, rezervată deliberărilor mai impor­tante și lucrărilor aglomerate la grefă. O dificultate ivită din primul moment este lipsa grefierilor spe­cialiști, de cari se știe că depinde în bună parte mersul regulat al afacerilor în justiție. E probabil că se va face apel la avocații mai tineri cari doresc să fie militari­zați provizoriu în aceste locuri.­­ Cu acest prilej s'a discutat și găsirea unei soluții care să echi­valeze, dintr'unele puncte de ve­dere, cu amnistia.. Pornindu-se de la ideia că, cel puțin deocamdată, amnistia generală și necondițio­nată nu și-ar avea locul, s'a emis părerea ca cei condamnați să Pe retrimiși corpurilor de trupă, în special celor din zoua operațiilor, și după un timp oarecare să fie retrimiși corpurilor de trupă, in special celor din zona operațiilor, și după un tim­p oarecare să fie grațiați, dacă vor fi dovedit spi­rit de îndreptare, și de devot­a­­ment. Se va relua așa­dar mă­sura din vremea războiului, când se dedea posibilitatea condamna­ților să se reabiliteze pe front- Dispoziția se va aplica in mod cât mai larg, exceptându-se nu­mai cei cu desăvârșire recalcit­ranți. Acestea sunt primele rezultate ale lucrărilor comisiunei. un suvenir al Franței pen­­tru soldații americani Paris. 30. — Guvernul fran­­cez prepară tipărirea unui volum în care se vor descrie toate faptele de arme ale coo­pera­rei americane, în ti­m­pul și după război. Fiecare soldat american care a servit,în Franța va pri­mi un volum Telegrame din Străinătate PROCLAMAȚIA LUI BELA KUHN Lyon. 30. — Din Dana: Viia Kuhn a luat comanda trupelor din Budapesta și a lansat o pro­­clamațiune, spunând că dictatu­ra pr­oleta­riatului va­ fi aplicată cu toată rigoarea și că contra­­­revoluția va fi înăbușită în sân­ge. Ofițerii cari au evadat din cină-mi au fost împușcați. Misiunea și (text lipsă) protes­tează energic contra procedeuri­­lor violente ale lui B­ela Kuhn, UNGURII IȘI CALCA ANGAJAMENTELE Paris. 30. — Din Prag­a se ffl­­nanță că ministrul de război, Klofac, a declarat înaintea: * Mi­nării na fi • a acu­tă prin toate mijloacele să­ nu execute ordinele tale da­ru­­ți pentru retragere­­,­i prior­irjau poia frontierei cehă maghiare. Ofițerii aliați au­ constatat a­­cest lucru la fața lotului. O misiune de ofițeri americani se va duce la, Ca­­șovia, ca. să con­stata motivele, acestei atitudini a maghiarilor. CERERILE ALBANEZILOR Lyon. 30. — Delegații diferi­telor centre albaneze din Europa și America au făcut apel la sen­timentele de dreptate ale congre­sului de pace, și speră că preten­țiile sârbilor, grecilor și ale ita­­lienilor nu vor fi luate în consi­­derațiune. STATELE DIN RUSIA CER INDEPENDENTA Lyon,­­30. — Față de recunoaș­terea guvernului Kolceag de către Puterile Aliate, reprezentanții sta­telor fostei Rusii. Estonia, Geor­gia, Letonia, Rusia albă, Ucraina și Azerbe­djan au adresat Conferin­ței păcei un manifest arătând că constituțiile acestor provincii sunt elaborate și relațiunile reciproce cu statele vecine sunt pe cale de a se fixa. Ca atare deciziunile gu­vernului rus, oricare ar fi el, nu le privește și cer Conferinței să le recunoască independența politică. lele tei la pral­e MEDICILOR Noul comitet al Asociației a decis intervenirea pe lângă co­­misiunea însărcinată cu unifi­carea lefurilor, spre a se realiza dezideratele exprimate de corpul sanitar. Se va cere ca gradațiile deja aplicate să fie extinse asupra întregului timp al definitivatului medicilor funcționari. S’a hotărât convocarea pentru Vineri seara 4 Iulie, a tuturor medicilor din București, în vede­rea alcătuirei unui memoriu pen­tru expunerea dezideratelor Aso­ciației în chestiunea învățământu­lui medical. S’a numit o com­isiune pentru studiarea statutelor Băncei medi­cilor. S’a aprobat intervenirea la au­toritățile în drept­ spre a se da aconturi din despăgubirile cuve­nite medicilor din Dobrogea, grav amenințați în existență prin de­vastările dușmanului și ocupa­țiu­­nea străină. S’a votat înscrierea a 65 noui membri­ Comitetul a decis, în urma in­­vitațiunei Ligei culturale, să se înscrie în bloc, în ligă, invitând pe toți membrii să facă la fel. Pentru continuarea operei con­gresului din ace­st an, s-a instituit o comisiune cu însărcinarea de a studia chestiunea protecțiunei co­pilăriei, Tratatul trebue revizuit! Nauen, 30. — Ziarul centrului Germania scrie, privitor la si­tuația după semnarea tratulu­­i: Nu trebuie să treacă nici o *r­in care să nu se repete presei germane, până la cea din urmă forță din provincie, că tratatul de pace trebuie revizuit. Protestul contra lui este dec­la­­rat chiar un pergament. Răzbunarea noastră să fie fra­ternitatea; revanșa noastră să fie dragostea care sfărâmă ura tn bucăți; speranța noastră să fie credința în noi înșine și în copiii noștri. Ajutor financiar pentru Austria Lyon. 30. — Din Viena se tele­­grafiază la Zürich că aliații sunt gata să acorde Austriei un mare sprijin financiar, ca să e­­vite falimentul. In această privință au fost convorbiri între delegatul englez, sir Cunningham, Bauer și Fre­­derich Adler, cu privire și garan­țiile ce le poate da Austria­ pen­tru menținerea ordin­ei și a rezis­tenței contra uneltirilor bolșevi­cilor unguri. Sir Cunningham a prezentat lui Bauer procetul maghiar al înaintării trupelor comunis­te contra Vienei, adăugând că Antanta e decisă să mențină ordinea în Viena, chh­ar dacă va fi nevoită să lase trupe de pază în Ungaria-Delegatul englez a mai de­clarat că Antanta ia asupra­ și aprovizionarea copiilor inva­lizilor și ai soldaților apărărei naționale. La frontiera ungară, misiuni militare americane fac controlul trenurilor între Austria și Unga­ria. Cum se va încheia pacea cu Bulgaria și Turcia — Peste 7—8 luni, spune d. Clemenceau — Ziarele franceze cerau că, întrebat de mai mulți deputați la Cameră asupra demobiliză­rii, d- Clemenceau a răspuns că ea nu se va face cu graba dori­t­ă, de­oarece pacea cu Turcia și Bulgaria neputân­­du-se încheia­ după toate pro­babilitățile, înnainte de 7—8 luni, trupele aflate în aceste regiuni trebue menținute sub arme. Congresul sovietelor din Ungaria Citim în „Le Temps”. Congresul sovietelor, întrunit zilele trecute, în capitala Unga­riei, a adoptat, cu unanimitate, o rezoluție care ordonă mobilizarea generală în Ungaria. Votul a fost precedat de unele declarații extrem de interesante făcute de comisarul poporului de la război, generalul Vilmos Bo­ehm, comandantul-șef al trupelor roșii, și de Bola Kuhn. Boehm a declarat că situația armatei roșii nu e tocmai strălu­cită și cu toate succesele (?) re­purtate în ultimul timp, spiritul trupelor lasă mult de dorit. Pe de altă parte, aprovizionarea se face prost și noua bi­rocrație, nu­ are nici o atenție pentru familiile ce­lor care sunt pe front. Boehm a reclamat întăriri pen­tru armată, nu numai din partea proletarilor industriali, ci și din partea celor agricoli. Boia Kuhn a declarat că nu crede să poată menține dictatura proletariană, chiar în strâmtele frontiere fixate Ungariei de A­­liați, fără armată tare. Situația interioară a țării, con­tinuă Bela Kuhn, este foarte tris­tă Sunt agitații cot­­ra-revoluțio­nare și progresiste chiar în sânul sovietelor. Trebue ca toți­­ vie brii sovietelor să meargă prin sate spre a favoriza recrutarea. Alți oratori au declarat că apli­carea serviciului militar obligator ar întâmpina dificultăți de ne­învins, că frontierele fixate sunt pentru Ungaria sentința ei de moarte și că trebue să continue lupta contra tuturor acelora cari atacă dictatura și proletariatul maghiar. AN­GIBIK­ dela centrul studențesc Duminică s'a procedat la ale­gerea comitetului Centrului stu­dențesc. Au fost aleși dinii George Fo­­tino, Al. Mavrodin, G. Nicolau dela drept; Constantinescu N., Ce­tescu Niculae dela farmacie; Al. Busuioceanu, Al. Rally, dela litere; N. Cojan, Emil Crăciun, delte,­medicină și Copuzeanu, de la științe. S-a declarat balotaj pentru un loc la științe și două la teologie, CONFERINȚA PĂCII DUPĂ SEMNAREA TRA­TATULUI — Plecarea delegaților germ­ani — Paris, 80. — Delegații ger­mani au plecat Sâmbătă seară la Berlin împreună cu cea mai mare parte din secretari. Von Haniel va pleca Lu­ni seară cu alțe 30 de secretari. La Versailles nu va rămâne decât von Leisner, cu vreo 20 de secretari și dactilografi. DIZOLVAREA CONSILIU­LUI DE PATRU Paris. 30. — Cu plecarea lui Wilson, consiliul de patru s-a di­zolvat făcând loc celui de 10, care de aproape trei luni dispă­ruse de pe scenă. Consiliul de 10 va rezolvi exe­cutarea condițiunilor cu Germar­nia precum și fixarea condițiu­­nilor cu Austria, Bulgaria și T­urc­ia. Acest consiliu care-și va în­cepe lucrările azi se compune din d-nii: Clemenceau și Pichon (Franța); Lansing și House (A­­merica); Balfour și lordul M­­fi­ner (Anglia); Tittoni și probabil Marconi (Italia); Machino și Chinda (Japonia).* înainte de a se disolva, con­siliul de patru, in ultima șe­dință ținută Sâmbătă la Versail­les, a fixat clauzele financiare și economice ce se vor înscrie in tratatul cu Austria. DEPUNEREA TRATATU­LUI ISCĂLIT Paris. 30. — Unicul exem­plar al­ tratatului cu semnătu­rile autografe ale tuturor ple­nipotențiarilor a fost adus Sâmbătă seară de la Versailles și depus la oficiul protocolu­lui, în așteptare să fie depus în arhivele ministerului de externe. SCHIMB DE TELEGRAME DE FELICITARE Lyon. 30. — Președintele Poincarrp a primit telegrame de felicitare, cu ocazia sem­nării pării, de la împăratul Japoniei și de la regele Spa­niei. Președintele Franței le-a răspuns mul­țu­min­du le și ex­­primându-și credința că rela­ți­uni­le dintre Franța și aceste state vor fi și în viitor tot așa de cordiale. WILSON SE ÎMBARCA PENTRU AMERICA Paris, 30. — Wilson a ple­cat Sâmbătă seara di n Paris, iar Duminică dimineața s’a îmbarcat la Brest, înainte de a părăsi Franța, Wilson cu d-na au vizitat pe d. și d na Poincaré, cărora le-au mulțumit pentru primi­rea ce li s’a făcut­ Președintele Franței, la rân­dul lui, a mulțumit lui Wilson ca eh iar în ziua plecării din Europa a semnat tratatul care va­ garanta Franței exe­cutarea condițiunilor.­­ Cu ocazia semnării tratatului, Wilson a publicat un mesaj în care declară că dacă tratatul va fi ratificat și executat cu leali­tate, va fi charta unei noui or­dine de lucruri în întreaga lume.­­ Tot odată a adresat popo­rului francez un mesaj în care arată că în timpul cât a stat în Franța a văzut sentimen­tele poporului francez pentru cel american. ȘTIRI POLITICE Din basarabia La Brașov s’a înființat clu­bul politic județean, pe baza democratice, cu scopul de a da îndrumări în conducerea afa­cerilor județului Brașov, de a controla și locui rețele oe s’alr­ivi. Clubul se conduce de prin­cipiile proclamate în marea a­­dunare de la Alba Iulia. ♦ Ziarul „Epoca“ a fost sus­pendat pe o zi, din pr­icină că a publicat — în chestiunea Malte­zee:::: — fapte pe cari censura îl le tăiase. • In cercurile liberale se spune că d Ion Brătianu va sosi Joi în Capitală. D-l V. Csanta a fost ales președinte al Cominitolu­i partidului țărănesc al jud. Chișimău.• Și la Leova s’a ținut o mare aduna­re națională pentru Ba­nat. Au vorbit părintele Lu­­cianov, profesorul Ghimescu, primarul Antipa și judecăto­rul Fințescu­• Comitetul central al parti­dului țărănesc a instituit un comitet electoral din carre fac parte d-nn­ T. Ionon, P. Erhan, T. Barca și pâri­nițele Bejan. D-l P. Halippa a primit o te­legramă de aderare din par­tea comitetului țărănesc din jud. Soroca.• Comisia interimară a Inei Bălți e formată din dr. Ca­i­­strat Mănou președinte, S. Leone ® vicepreședinte, Vlad și Mustață, membri-Ministerul de industrie a pus la dispoziția directoratu­lui de industrie din Basarabia 50 de vagoane de petrol și 50 cu sare. Adunarea soc. „Invalizii din război“ Eri, la ora 4 d. a., s'a ținut la Palatul Regal din calea Victoriei, adu­­narea generală a soc. „Inva­lizii din război“—societate pentru reeducațiunea profesională și a­­sistența invalizilor din război, — sub președinția M. Sale Regina Maria. Societatea e pusă sub pre­ședinția de onoare a A. S. R. Principelui Carol și "b condu­cerea efectivă a d­ne. Simona La­­hovary, doamnă de onoare a M. Sale Regina, având ca secretar pe d. dr. Ghiul­amil­a. D. dr. Ghiulamila a făcu­t da­rea de seamă asupra activității societății. D. Clinceanu, casierul socie­tății, a făcut o expunere a situa­­­ț­iun­ii financiare, expunere din care rezultă că, din suma de 1.155.371 lei și 79 bani, scăzân­­du-se d­e­ tuelile făcute, societa­tea posedă azi o avere de­­ 433 lei După ce s'a dat descărcare co­mitetului de gestiunea financia­ră, I. P. S. Pimen, Mitropolitul Moldovei a rostit o călduroasă cuvântare de omagii, asociindu­­se cu vorbitorii de mai înainte, rari, recunoscând munca devo­tată a M. Sale Regina Maria, i-au făcut:—M. Sale și întregei Familii Regale,—cele mai căldu­roase urări, D-na Petrovici, conducătoare filialei Iași a „Societății invali­­zilor‘‘, a exprimat mulțumiri sprijinitorilor societății. D. ministru St. C. Pop a rugat pe M. S. Regina să intervină s­pre a se lua măsuri în vederea aju­torării și a invalizilor din Tran­silvania,­lucru pe care M. S. La acceptat cu cea mai mare bună­voință. O rusrămunie psemănătoare a făcut—cu privire la invalizii din Basarabia — d-na Vladimir de Herța. D. J. Mitilineu a propus__și a­dunarea a admis—ca d. ministru Pop și d-na de Herța, să fie coop­tați în comitetul central al socie­tății. D. dr. Ghiulamila a dat o se­rie de indicațiuni asupra chipu­lui în care opera de asistența a invalizilor urmează să se desfă­șoare în viitor, în scop de a se veni efectiv în ajutorul acelora cari­ au desăvârșit România. Ședința se ridică la orele 5. -■a ©-* 1 Prințul Alexand­ru a S­e­rbiei la Temmișoara dui „Journal des Débats“ i se telegrafiază din Berna că regentul Serbiei a făcut o că­lătorie în Banat, că la Chi­­chinda a fost primit de gene­ralul francez DelabH înconju­rat de întregul său st­at major și că seara li s'a oferit un banchet. S113503 iîSîri în materie de foncieră ? Se știe că darea foneierei privește exclusiv pe proprie­tar", fiind un 'mpozit direct a­­supra proprietăței și care se calculează după venitul imo­bilului. Administrația fiscală din Prahova a crezut însă că nu numai proprietarii, ci și concesionar'' de terenuri pe­trolifere trebue să f'e impuși P’e lângă reldaite dări­ și la impozitul fruc­ar, de­oare­ce ei luând pământul de 1' pro­prietari’ beneficiază de veni­tul imobilului. O întreagă ca­tegorie de concesionari de pe­trol ar trebui deci în viitor lo­vită de acest însemnat impo­zit. Comisiunea de a­pel a jud. Prahova judecând asupra a­­cestui punct apelul Loc. de petrol „Speranța“, îi respinse­se apelul, menținând astfel impunerea la foncieră făcută de comisiunea d­e prefaceri sub cuvânt că fonciera este în re­alitate un impozit asupra ve­nitului. A urmat recurs înaintea secției a III-a a Casației, care după o deliberare de mai mul­te zile, a făcut divergență, a­­șa că afacerea se va judeca din nou. Germanii nu cred pacea durabilă Borlin. 30. — Contele Brock­dorf­f-Rantzau, fost ministru de externe, și fostul șef al delega­țiilor germane a primit ori pe prim redactorul ziarului Koel­­nische Zeitung și s-a declarat că pacea semnată la Versailles nu va fi o pace durabilă, fiindcă poporul german nu poate tolera mult timp aceste dureri nemăr­ginite. Contele Brockdorff-Plan­­tz șiL a asigurat pe prim redacto­rul ziarului în chestiune că vii­torul război va readuce toate co­loniile germane. Berlin, 30. — La Breslau s’a ținut ori o mare întrunire publică in fața Universității la care­ au vorbit fostul prim-minit­ru ger­­m­an Scheidemann și care a de­clarat că semnarea păcei de la Versailles impusă cu forța a lă­sat în­ inima Germaniei o durere iremediabilă pe care însă o va vindeca întru­câtva primul viitor război. Au mai vorbit cunoscutul socialist dr. Cohen, dr. Mueller Adolf și Wolltrum in acelaș sens. (Ag. Dacia), Pacsa și muncitorimea Nauen. 30. — Produce mare sensație interviewul cunoscutului conducător al lucrătorilor englezi Henderson cu reprezetantul lui Asociated Press în care declară că semnătura Germaniei sub tratatul de pace va face posibil lucrătorilor organizați, de a pune la cale, imediat, o campanie pu­blică pentru modificarea părților din tratat care nu sunt de acord cu condițiunile sub care armi­stițiul a fost încheiat și cu pre­ceptele clasei muncitoare privi­toare la pacea internațională a dreptății. Daily Herald scrie: Nimeni nu-și închipuie că tratatul de pace cu Germania va putea fi executat Este datoria clară a conducătorilor lucrătorilor să ob­țină o pace cu totul altfel for­mulată. GREVA BELA BANCA NATIONALA Greva continuă­ Duminică și ole au urmat tratative în­tre direcțiune și comitetul funcționarilor, al serviciului de verificarea, biletelor și im­primeriilor. Aceste tratative n’au dus la nici un rezultat, direcțiunea nesatisfăcând memoriile per­sonalului, cari exprimă mi­nimul de pretențiuni. Erii, funcționarii și cel alt personal, în două Intruiiri, au hotărît în unanimitate conti­­nuarea grevei până la aproba­rea integrală a memoriilor. Funcționarii de la min- de fin­an­țe și de la Gas ® de depu­neri, în urma cererei ce li sa făcut de a înlocui pe greviști, au refuzat categoric. Viața muscii.m­ascâ Doleanțele lucrătorilor petroliști De câteva zile lucrătorii din regiunea petroliferă se afl­ă, pen­tru că administrațiile întreprin­derilor le refuză toate cerințele formulate în memoria încă din Decembrie. Delegația, sosită zilele trecute în Capitală, a prezentat un amănunțit memoriu d-lui Cons­tantinescu, ministru de industrie. Pri­ noapte au început tra­cti­vele între lucrători și patroni în prezenta d-lui Constantinescu. Discuți undle vor continua azi Adunarea generală a clubului "peialist se va ține Miercuri sea­ră, nu joi, cum din eroare s’a a­­nunțat. • Toate comitetele sindicatelor se vor întruni astă seară în sala sin­dicatelor pentru organizarea ser­­bărei ziarului „Socialismul”, ce se va da Duminică la Bordei. — București. 30 iunie 1919 — Bursa a fost ora foarte anima­tă. E manifestată o pron­unțată dispoziție de plasamente, explica­tă prin marea disponibilitate de numerar și prin lipsa un­ei pers­pective, în­deajuns de atrăgătoa­re, pentru întreprinderi în cari a­­bundența de numerar și-ar putea găsi teren de plasare product­vă. In general valorile negociate ere au înregistrat o urcare de cursuri remarcabilă. Au încheiat: Banca agricolă 620 21 22 21 23; Banca de scont emis. II 680; Ban­­ca românească, la purtător, 106.?. Idem. emis III 750 60 S. T. B. 43&0 400; Societ. Govora-Călimă­nești 350 Societ, pentru locuințe citi nd 750 80. S. R. D.. 2305 10. Constituția­­ lui Bela I­uforî — Năzbâtii maghiare — Consiliul sovietelor maghia­re a alcătuit un proect de constituție, cu 7 capitole și 10 paragrafe- Iată câteva prin­cipii admise: Socializarea întregii pro­­ducțiuni, proclamarea dreptu­lui și obligațiunea la muncă. Cei cari, cu toată bunăvoința nu vor găsi de lucru, vor fi în­treținuți de st­at. (O să vedeți câți se vor grăbi — cu toată bunăvoința — să nu găsească de lucru și să devie pensio­nari....) Proletarii străini se bucură de aceleași drepturi. Puterea suprema este exer­citată de Dieta celor 28 con­silii, care poate să revizuiască Constituția, să hotărască fron­tierele țării, să declare război și să închce pace. Când ea nu lucrează, atribuțiile aparțin consiliului central executiv, care e ales de Dietă și are ma­ximum 150 membrii. Nouă co­misari ai poporului sunt de­semnați pentru economia pu­blică, externe, război, justi­ție, interne, domenii, instruc­ție și comisariatele german și rus. Votează și sunt eligibili toți cei cari au 18 ani. Negustorii și preoții sunt excluși. RETRAGEREA LUI HINDENBURG Nauen, 30. — Privitor la re­tragerea lui Hindenburg, se constată că demersul mareșa­lului nu are nimic comun cu semnarea necondiționată a tratatului de pace. Hinden­­burg avea în perspectivă re­tragerea sa de mai mult timp chiar, pentru momentul în­cheieii păcei și aceasta de acord cu guvernul imperiului. Atât Hindenburg cât și șe­ful statului său major, Grü­ner, au declarat comanda­men­tale suprem că rezistența militară în răsărit este­ lipsită de orice perspectivă. Congresul­­ cerealiștilor - ZIUA A II A­­ — Cereri complementare.-Mw­­țiunea.-înființarea unei hărtci a cerealiștilor — A doua și ultima ședință a congresului cereal­iști­lor a fost azs, înainte de ami­azi. Ca în ele aere” a discuțiunilor, a fost votată următoarea MOȚIUNE „Comercianții de c­reare, auxi­liarii și colaboratorii lor. Intru­­niți în zilele de 2,9 și 30 iunie iollj un congres general pentru a i se consf­tui și a aviza la măsu­­ri­ necesare pentru aducerea la îndeplinire a dreptelor lor reven­dicări. In intresul țârei și al bres­lei din care fac parte Aleg din sânul adun­arei o de­lega­­ tune, care să se prezinte imediat autorităților în drept pentru a le sutrude ho­tărârii congresului, compuși avi d-nii­­ A. Manissalian, S­alntann, Port D. Ghețu, G. Cor­op­u și Traian­, Lu­casieriei, și care va cere : 1) Libertatea comerțului inte­rior de­ cereale și desci­atrea pi­poarelor ; 2) Să se acorde liber­atea ex­portului pentru acele din produ­­sele agricole, are se vor consta­ta că prisosesc peste trebuințele consumului interi­or ; 3) I­eglemen­tarea comerțului de cereale interior și exterior să se facă numai cu consultarea și concursul „Asociațiu­n­i generate a comercianților de cereale • In urmă, d. S. A. FOCȘE­­NEANU, amintind cât de mult depind cereal­iș­ti­ de bănci, a propus pentru eman­­cipare, înființarea unei bănci a cerealiștilor, care va putea începe cu un capital de două­zeci de milioane lei și desigur va fi în măsură să aducă și de afară alte douăzeci de milioa­ne. Congresul a admis înfii­sta­­are băncii, dând mandat d-lui Focșeneanu să formeze un co­mitet de inițiativă, care să studieze chestiunea și să o a­­ducă în discuția unui nou con­gres, ce va fi convocat în cursul acestui an. INFORMATIUNNI­ Aseară, miniștrii s'au întrunit în consiliu, la interne. D. Ferechide a citit, o telegra­mă, de la d. Ion Brătianu, care anunță că n’a primit nici una din telegramele trimise din țară și că n’a luat cunoștință decât de la Victor Antonescu, de ho­tărârea cor., ”" "ui de sub preșe­dinția Regelui, prin­ care era che­mat să expuie situația de la Pa­ris și să se con­ciătuiască privitor la semnarea ploii. D. Brătianu își an­unță plecarea pentru începutul săt­rămdnei a­­c­esteia. Un membru al guver­nului și-a exprimat părere că d. Ion L­i­­cianu a plecat > .­.ni din Paris. S'a m­ai discutat în consiliu și chestiunea gene. ’ ' Moșoiu. ♦ Mâine la ora 5 d. a­. d. Take Ionescn va fi primit în audiență de Bejte. ♦ In trecere generalului Fran­­chet d'Esperey, de la Arad la Lu­goj și din acest oraș la Orșova, popula­țiunea românească i-a fă­cut o primire entusiastă. Pe la toate gările, unde s'a o­­prit trenul, a eșit intru întâmpi­narea generalului populațiunea românească fn frunte cu preoți­­mea și­ intelectualii. Delegațiunile au cerut genera­lului să intervie pentru evacua­rea Banatului de sârbi și alipi­rea lui, în întregime, la Rom­ânia. ♦ La, Cluj au fost arestați 27 fruntași maghiari. Arestarea lor stă în legătură cu dispariția a 6 milioane coroane de la banca un­gurească Erdely-Bank.Acești bani făceau parte din sumele pe cari guvernul maghiar din Budapesta le trimisese spre a fi împărțite printre: funcționarii unguri cari ar refuza să depună, jurăm­ântul de fidelitate autorităților române. ♦ Mâine, Miercuri, la orele 2 d. a. „Liga tinerimii", „Liga bă­nățeană" și „Frăția de arme" vor ținea la Tg.-Jiu un mare mee­ting pentru Banat și Crișana. ♦ Pentru judecarea recur­surilor venite d­­in Bucovina și a oricăror afaceri mari, con­form legilor în vigoare în Bu­covina, sunt în căderea Curții de Casație, s’a înființat pe lângă fiecare secțiune a înal­tei Curți câte un post de com­­i­l­ier raportor care va avea vot consultativ. ♦ In legătură cu neregulile de acoperire la Huedin jud. Gojocna (Transilvania­) a fost arestat co­misarul alimentației Cuc­ula, pen­tru că a primit mită 15 mii co­roane . Azi. Marti, ora 5 d. a, la so­cietatea clerului român Ajutorul (bulevardul Carol 77), preotul I. D. Petrescu dela biserica Sf. Vi­­sarion va tine conferința sa. Părerile unui cleric asupra orga­nizării bisericii ♦ Peste câteva zile Familia re­gală își va lua reședința de vară la Sinaia, unde va sta o lună. ♦ D. general N. Petala, coman­dantul corpului IV armată, a fost mutat, după cerere, în a­­ceeași calitate la comandamentul corpului VI, în locul d-lui gene­ral Alex. Lupescu, care ia Co­­manda corpului IV. ♦ D-l Auritti, noul însărcinat de afaceri al Italiei, a remis Re­gelui „Crucea de război italiană", ce i-a fost conferită de regele I­taliei. ♦ Generalul Peano, șeful miv­­iunei militare italiene, a plecat la Galați. ♦ Guvernul a adus din Canada circa 4000 secerători-legători și 1000 secerători simple pentru ne­­voile agriculturei noastre Ele se vor distribui prin mun. de dome­niilor (direcția agr­icul­tu­rei), ob­ști­ilor sătești, sindicatelor agri­cole precum și agricultorilor mari și mici, direct de la Brăila» după recomandarea consilierilor a­gricoli. Prețul de distribuție al acestor secerători pentru en gros este 3200 lei secerătoare legătoare și 2300 lei secerătoare simplă. Primim din part­ea mai multor oa­meni de serviciu de la Banca Națională o adresă prin care ne roagă să interve­nim la direcțiune, ca să le facă dreptate asupra cererilor, formulate într’o politic pe care o deține comisarul Băncii și nu vor?!® s’o înni­nteze di­recției. Supunem această plângere celor în drept. „ Cât timp va ține greva de la Banca­­ Națională, su­mele care reprezintă costul diferi­telor alimente acordate de di­recțiunea generală a aprovi­­zionarei, se vor depune la banca Marmorosch Blank. ♦ De azi, 1 Iulie­ se vor pu­­tea trimite­­ ar în Ardeal mandate poștale ♦ Dansul milioanelor, vagoa­nelor, sinnsurilor, r.oilitiariani­­lor și damalor bonvivante, Dri­pu* 1 pr m.:-"t ti negre­șit, poimâine în „Veselia“. * ♦ Sâmbătă, 28 cor., s’a fă­cut­, la Predeal, înhumarea o« semințelor ero­lor noștri» adu­nate de ne munții din împre­jurimi. S’a oficiat mai întâi un parastas și-n noi osem­­ntele s’«a depus intr’u­n mormânt comun deasupra căruia s’a ri­dicat un monument, din banii strânși din contribuției ni be.* nevoie, în urma inițiativei lu­ate de d. căpitan Stănescu L O., comandantul garnizoanei Predeal, ajutat de sub­locot. Nicolau Cristu și­ Patrick» Traian și de d-șoara Lucia Cristescu, diriginta oficiului nost-o' / %

Next