Universul, septembrie 1919 (Anul 37, nr. 278-307)
1919-09-01 / nr. 278
V1 URMAȘII EHÖSLÖ In fiecare zi primim scrisori de la văduvele, orfanii și părinții celor cădiți pe câmpul de luptă- Team cuprind reflexiuni amare din cauza mizeriilor prin cari trec acești oameni, cari au pierdut un sprijin pret5ps, adesea unicul lor sprijin. Durerea erelor rămași pe urma eroilor morți în războiul pentru întregirea neamului este mare. Dacă ei ar putea găsi o mângâiere în faptul că dispăruții s’au jertfit pentru patrie, lăsându-le un nume cinstit, greutățile tot mai mari ale vieței reduc mult din această moștenire scumpă și-i pun în luptă cu realitatea crudă. De aceea o datorie imperioasă» contractată odată cu chemarea apărătorilor la sacrificiu» impune să se facă cât mai mult posibil pentru asigurarea urmașilor lor. Ar fi o mare lipsă de recunoștință și un trist învățământ pentru viitor, dacă plângerile venite din toate colțurile țarei s’ar isbi de nepăsarea generală. Nu pot fi lăsați să cerșească părinții ostașilor, cari în viață munceau și le ofereau un trai omenesc; nu pot fi lăsate văduvele lor să bată la toate ușile, ca să li se opună numai refuzuri; nu pot fi lăsați copiii lor fără mijloacele necesare pentru instrucție și educație. Clei de mâine, chemați să întărească și să ducă la prosperare opera celor de ori, trebue puși în situație să poată corespunde cu prisosință rolului lor însemnat. Știm că s’au dat pensii, că prin modificarea unui text sălbatic al codului civil s’a înlesnit văduvelor să vie la succesiunea soților în condițiuni mai efective, că prin depozitele militare familiile ostașilor morți primesc cu prețuri mici lucruri de prima necesitate-Se ridică totuși o mulțime de chestiuni îngrijitoare Pensiile sunt suficiente? Cu câteva sute de lei lunar se poate trăi, se poate ține casă, se pot hrăni, îmbrăca și întreține la studii copiii ? Dar, bătrânii părinți» cari nu pot munci și sau pomenii deodată fără ajutorul bieților devotați ? Iată de ce Sfatul este ținut să examineze în toată lărgimea ei situația urmașilor celor morți cu fața la inamic. , Provizoratele de azi—ca subsistenta prin depozitele militare—trebue reglementate definitiv ca pe viitor familiile lor să fie asigurate cel puțin că vor scăpa de specula ordinară a pieței. S’a vorbit de permisiunea văduvelor militare de a se recăsători cu invalizi fără să piardă pensia; în modul acesta s’ar realiza pentru amândouă categoriile un ajutor reciproc și unirea mijoacelor lor modeste ar ușura greutățile vieței, redând un sprijin și copiilor. De ce nu se inovează odată? S’a ventilat ideea unui ajutor major în majoritatea cazurilor de scurtă durată, dar în fapt foarte folositor și justificat, pentru părinții săraci ai eroilor. Nu se vede însă nimic. S’a propus a la burse să se aibă în vedere în primul rând copiii lor, iar în lipsă de burse să se avizeze la mijloacele prin cari educarea lor s’ar ridica, cel puțin în parte, din sarcina mamelor atât de greu lovite. Nu se vede însă nimic. De ce ? Repetăm, este aci o chestiune de înalt ordin moral. Ca seriositatea, graba și mărinimia Cu care va fi rezolvată, depinde în mare măsură, caracterul unei însemnate părți din generația în mâinile căreia vor fi mâine interesele și destinele țârei. Să nu lăsăm amărăciunea să învenineze aceste suflete. La lumina faptelor glorioase apare și mai urâtă indiferență față de ele. Făcându-și datoria așa cum și-au făcut-o, cei căzuți pe câmpul de luptă și-au creiat obligațiunea de a îngriji do ar lor» și îndeplinirea acesteibligațiuni constitue o chestie de onoare pentru toți și de viitor pentru țară. \ / teșii de inșiri O notă violentă a Statelor Unite* —Alegerile nu se amână.—Se va ridica censura. Aseară miniștrii s’au întrunit din nou un consiliu» N’a sosit da la Paris nici o știre care ar îmi*tui cea mai neînsemnată speranță de îmbunătățire a clauzelor. * Alegerile nu vor mai fi amânate. Cenzura se va ridica, de asemenea 5* starea de asediu, la începutul lui Septembrie, cu o lună înainte de data alegerilor. Se va păstra starea de asediu numai pe un diametru de circa 30 km, și anume acolo unde și azi domnește stare de război. Cenzura se va menține numai sub formă de cenzură sancționată de dispozițile legilor ordinare. TELEGRAME .. ‘ ' -x* ‘ .........“* ; -X, Vr ■: "i H 1 - ^ j '• .. .. 9 Din informațiunile ce am definit: Pare că Suveranul e convocat Pe șefii opoziției, spre a se consfătui cu ei asupra situațiunii: r •* , rit • 'T • ’*'•' Din sursă sigură suntem in măsură să afirmăm că rezolvarea crizei de guvern se va face cel mai târziu până joi când urmează să se ia o hotărîre. •: ’ ) NOUL GUVERN UNGAR CĂTRE CONFERINȚA PACEI , ge cere o comisiune aliată de control în alegeri Președintele noului guvern ungar, Friederich, a făcut,prin mijlocirea Comisiunei interaliate din Budapesta, următoarea declarațiune către Conferința păcei, înainte de a fi transmis textul declarațiunei a fost comunicat și d-lui general Holban, comandantul trupelor române din captula Ungariei. Iată textul declarațiunei: Domnule Președinte. In concordanță cu demersul ce s’a făcut în ședința dela 22 August, prințul Iosef, guvernatorul Ungariei și guvernul său misionar. Noul guvern s’a constituit. A fost și va fi întotdeauna cu neputință să se constitue un minister care ar putea să mulțumească în acelaș timp diversele misiuni militare residând la Budapesta numeroasele noastre fragmente de partide politice, și afară de aceasta să dobândească satisfacția comandamentului trupelor regale ale României. Un lucru e cu toate acestea și sigur, că ministerul, în actuala lui compunere, posedă simpatia și încrederea absolută a mizei și hotărâtoarei majorități a poporului maghiar-Șefii misiunilor militare au avut desigur ocaziunea de a se încredința de aceasta. Am căutat să țin seama, să menajez și să satisfac într’un mod real toate justele dorințe cari s’au prezentat rând pe rând deliberărior noastre. Prin urmare sunt reprezentați în acest cabinet: industriașii mari și mici, comercianți, funcționari, agrulori și lucrători industriali. Domnule președinte, în vremea guvernului bolșevist al lui Bela Kun partidul democraților socialiști s‘a amestecat cu partidul comuniștilor, fapt pe care fruntașii socialiști rămași aci în timpul comunei l’au accentuat necontenit în discursurile lor la congresul sovietelor ca și în ziarul lor oficial. Acești fruntași socialiști, în număr de 45 lucrători, nu s’au servit de influența lor pentru a atinge bolșevismul, ci s’au raliat acestui sistem sau refugiindu-se în străinătate, au părăsit pe lucrători, lăsându-i astfel radă ideilor ruinătoare ale belui și teroarei guvernist.Fruntașii lor nebolșevi cari lucrau in străinătate și au acuzat frațiuni de partea înfacgerii, șr n’au venit în ajutorul nici al lucrătorilor, nici al Stat jiul. Burghezia maghiară nu vrea să lase în părăsire clasa munctoare se adresei de a intra în cabinetul meu. Domnule Președinte, binevoiți ca în interesul posibilităței unei lucrări eficace, să luați dispozițiunile pentru ca misiunile militare residente la Budapesta să se abțină de a influența politica noastră internă, dar ca ele să ne vie în ajutor în ceea ce privește menținerea, ordinei și stabilirea echilibrului economic. Cabinetul meu a decis de a dispune în așa fel încât nouăle alegeri ale Adunărei naționale să se facă pe baza sufragiului unideversal, vot secret, egalitar și pe comune, în cel mai scurt timp posiibil, adică de azi în 3—4 săptămâni. Orice ungur va recunoaște legalitatea acestor alegeri, așa că nici o îndoială să nu se poată ivi că alegerile apropiate nu se bazează și nu exprimă în mod real libera manifestare și voință națională. Vă rog Domnule Președinte, să delegați o comisiune de control pentru aceste alegeri. Ar fi de dorit ca din această comisiune să facă parte democrații socialiști. Alegerile vor avea loc pe teritoriile pe care le vom stabili după o înțelegere cu comandamentul trupelor regale ale României. Domnule Președinte, până când vom putea pune gestiunea afacerilor guvernamentale în mâinile Adunării naționale, guvernul nostru provizoriu dorește să realizeze următoarele : Nimicirea complectă a bolșevismului; restabilirea administrației; continuitatea producției; egalitate politică; pregătirea alegerilor adunărei. Domnule Președinte. vă rugăm să binevoiți a ne sprijini la îndeplinirea datoriilor noastre și la hotărârea noastră fermă de a restabili viața noastră constituțională. Primiți, vă rog. Domnule Președinte, adâncul meu respect. (ss) FRIEDRICH președinte de consiliu A [UNK] if wwjm* căreia îi destină un rol în polițil mată de bolșevici pentru faptca viitorului. far că locuitorii ceruseră mai Și astfel reprezentant:!or lucrăm înainte ajutorul armatei rotorilor, iar nu fruntașilor proromâne, ne mai putând suporta sioniști ai democraților aocifljen, terioarea bandelor bosseyfct CL miinistrci D. Theodor Mihály, vicepreședintele Sfatului naționa din Ardeal a sosit ori în Ca pihdă, fapt care este pus ii legătură cu rezolvirea crize de cabinet. D-sa se va prezenta în audiență la Suveran. * ♦ Ministrul Franței, d. d ' Saint-Aulaire, a fost primit într'o lungă audiență de Suveran m. ♦ D. Take Ionescu a avut ori o lungă convorbire cu d. general Averescu. Șefii opoziției au căzut de acord asupra tuturor chestiuilor externe și interne dela ordinea zilei." ♦ Eri dimineață a sosit în Capitală d. ministru Ciucureanu. Legea engeză contra speculanților (see telegrafiază din Londra) Un comunicat, al lui Board of Trade indică principiile și procedura după care se va aplica legea privitoare la speculanți. Va fi un comitet central însărcinat a studia costul producției, beneficiile și distribuirea articolelor, și comitete locale însărcinate a primi și cerceta plângerile publicului relativ la prețurile cerute și la beneficiile realizate de detailiști. Toate comitetele și tribunalele speciale sunt ținute să nu facă nimic ce ar putea împiedica sau restrânge comerțul real și beneficiile raționale. Ü și cu toți locuitorii distrus de bolșevicii ruși Iași, 30 August Bolșevicii ruși, evacuând satul Plosca, situat pe malul Prutului în Ucraina, l-au bombardat cu artilerie și refacăn*du-1 în ruine. Aproape toți locuitorii au fost omorâți. Distrugerea satului a fost ordonată de bolșevici pentru faptul că locuitorii ceruseră mai înainte ajutorul armatei române, ne mai putând suporta teroarea bandelor bob»viste› Politica Angliei față de Ungaria —. Desbaterlle din Camera comunelor — In cursul ultimelor desbateri din Camera..,comunelor Lord Kenworthy a întrebat pe președintele consiliului, dacă este dispus să facă o declaratiune asupra politicei din trecut, prezent și viitor a Imperiului Britanic față de Ungaria și dacă poate da asigurări parlamentului că guvernul englez nu va recunoaște nici un guvern din această țară, care nu va fi fost ales din libera voință a poporului maghiar. D. Bonar Law a răspuns că discutarea situatriei din Ungaria, este actualmente inoportună. Lordul Kenworthy insistând asupra unui răspuns, d- Bonar Law a zis : La această întrebare, este greu de răspuns, întrucât nu putem controla un guvern dintr'o altă țară, în afară de a noastră. Interpelatorul întrebând apoi când va admite guvernul o discuțiune asupra evenimentelor din Ungaria, guvernul a răspuns că aceasta "depinde în prima linie ca desfășurarea evenimentelor ulterioare din această țară, apoi și da dorința expresă a parlamentului. In tot cazul, a spus d. Bonar Law, situația din Ungaria, este actualmente, din mai multe puncte de vedere, foarte nesatisfăcătoare și nu dorim acum o dezbatere în aceststă privind.......' mm strainatati INTRI: ROMANIA §1 ITALIA Roma, 30 __ Presa milaneză ocupându-se de opera ministrului Titloni in ce privește acordul italo-roman, cere ca toate organizațiile, opinia și diplomafia să lucreze in acelaș sens. GERMANII CONTINUAU AGITAȚIILE IN SILEZIA ȘI IN PRUSIA DE EST Carnarvon, 30—Telegrame cu data de 23 August primite in cercurile oficiale polone din Londra prezintă situația în Silezia de sus ca serioasă, din cauza continuarei agresiunei și provocărilor din partea germanilor. Operațiunile insurgenților sunt in mare parte susținute de muniții pe care germanii le furnizează din belșug. Printre acestea sunt motoare, mitraliere și chiar tancuri. Știri din Prusia de est și vest și o parte din posnania care este încă ocupată de germani, arată că germanii provoacă în mod sistematic populațiunea polonă. In Bromberg garda germană de frontieră a intrat in case polone, rănind locuitorii și furând și distrugând mobilele din clădiri. In Thorn trupele germane opresc pe toți cari poartă acvila polonă. Din cauza aceasta au loc răscoale, germanii spot trupele din garnizoană, pun mitraliere la colțurile străzilor. Cu toate că insurgenții nu au primit nici un ajutor de la Polonia, germanii trimit întăriri din toate părțile Germaniei. Guvernul polon cere ca o comisiune de control aliată să fie trimeasă in Süezia spre a a observa metodele întrebuințate de germani acolo. SUPRIMAREA starei de ASEDIU IN CEHOSLOVACIA Turnul Eiffel, 30. — Starea de asediu a fost oficial ridicată în Boemia, Moravia și Siezia. Drepturile civile — suspendate până acum — își reiau ființă. S-a hotărît libertatea presei și a întrunirilor. Numai censura ■ scrisorilor particulare a mai rămas în ființă. reluarea relatiuniLOR INTRE PORTUGALIA ȘI GERMANIA Nauen. 30. ‘— Reluarea relatiunilor diplomatice între Portugalia și Germania este iminentă. Ca ambasador portughez în Berlin s’a ales un cunoscut diplomat cu mare experiență pe tărâmul politicei comerciale. Tot astfel și consulatele din Bremen și Hamburg vor fi în curând reocupate. Deși această știre pare cam anticipată deoarece Portugalia nu a ratifcat până acum tratatul de pace, putem totuși să observăm în aceasta dorința Portugaliei de a intra iară în bune relatiuni cu Germania-SITUAȚIA IN RUSIA Turnul Eiffel, 30. — Din Stockholm: Prințul Kulasjov reprezentantul ministerului de comerț al guvernului rus, actualmente în Stockholm spre a stabili un schimb comercial între Rusia de sud și Suedia, fiind intervieveat j de un ziarist, a declarat că e sigur de căderea bolșevicilor, acum când în urma succeselor, Denikin a stabilit legătura cu Colceag. In ce privește Rusia de sud , prințul a declarat că este îmbelșugat aprovizionată cu petrol, , potasă și minerale, pe cari le vor exporta în schimbul mașinelor și materialului agricol. CUM PRIVESC GERMANII ELIBERAREA PRIZONIERILOR LOR ACORD INTRE ITALIA ȘI GRECIA Se prectează înființarea unei federațiuni în Balcani — Roma, 30, — Presa greacă se bucură de acordul Italo-grec. »Jurnalul „Hessla“ cere ca Rulia să ia inițiativa unei federațiuni balcanice pe bazele principiilor lui Mazzini. D. Venizelos a declarat unui corespondent francez că Grecia nu se va opune niciodată legitimelor aspirațiuni italiene. NAȚIUNEA GERMANA RESPONSABILA DE RAZBOIU Turnul Eiffel, 30. — In cursul ultimelor desbateri din Camera franceză cu prilejul tratatului de pace, d. Brunet deputat socialist a afirmat și probat că răspunderea războiului o are Germania. S-a probat prin diferite documente această responsabilitate, dar ea nu cade numai în sarcina guvernului ci a întregei națiuni germane. Pe când clasa muncitoare franceză anunța că se va opune războiului prin greve generale, lucrătorii germani îl aprobau. Noi am acceptat arbitragiul din Plaga, germanii iau respins. Adunarea germană voia războiul, iar socialiștii germani voiau credite de războiu. E un procedeu cu totul diferit de al socialiștilor francezi, cari nu au decât ținta de a-și apăra țara când e atacată. D. Brunet încheie apoi: ..Tratatul de față nu poate satisface aspirațiuniie noastre de dreptate. Sângele morților noi,ri și suferințele răniților meritau mai mult‘.« SENATUL BELGIAN A RATIFICAT TRATATUL Lyon, 30. — Din Bruxelles. După ce au fost ascultați d-nii Corteaux, deputat socialist și Descamps ministru, discuțiunea generală a fost închisă și tratatul a fost aprobat în unanimitate. V. TURNEUL» PREȘEDINTELUI WILSON Byc. 30. — Președintele Wilson va începe turneul în provinciile de vest care va dura câteva săptămâni. El va vizita principalele centre din vest (teritoriul Statelor Unite) în scop de a ține discursuri sprijinind Liga Națiunilor-VI4TA LA PETROGRAD Boc. 30. —■ Ziarul „London Times“ publică o dare de seamă asupra vieței din Petrograd, conform spuselor unui corespondent de curând sosit de acolo. Nemulțumiri crescânde între lucrători și guvernul bolșevist sunt agravate de grele condiț uni ale aprovizionărei și formarea de guvernare. IN CHESTIUNEA CĂRBUNILOR Lyon. 30. — Comisiunea internațională de la Moravcka-Ostrava, cuprinzând reprezentanți englezi, francezi, americani, poloni și ceho-slovaci, și-a început lucrările la 28 August. Se studiază mijloacele prin care se va putea ridca producțiunea de cărbuni GERMANIA NU SA CĂITA Buc. 30. —. Samuel Compers, renumitul șef american al muncei, vorbind la New york, s-a exprimat că a căpătat absoluta convingere că Germania nu s-a căit încă până acum. Compers declară că delegații germani la Conferința din Amsterdam au dovedit că nu au învățat încă nimic din rezultatul războiului Privitor la bolșevism Gompers îl descrie ca perdut: „In loc de putere și abundență, zice el, pe care o, promisese bolșevicii, rușii au găsit că s-au ales numai cu oameni fără lucru și nevoi. Nauen. 30. — Știrea după care consiliul aliaților a decis eri imediata retrimitere a Prizonierilor germani de război înainte de a fi ratificat tratatul de Pace, arată clar că prin această prevenire a aliaților, care trece peste textul inflexibil al tratatului de pace, s’a înlăturat un argument pentru ura popoarelor, făcîndu-se un pas pentru împăciuirea lor. TRATATUL DE PACE IN CAMERA FRANCEZA Lyon, 30. — Camera franceză s’a reunit Marti, după o scurtă vacantă, pentru a discuta legea privitoare la ratificarea tratatului de pace. Clemenceau și aproape toti membrii cabinetului său se aflau pe banca guvernamentală. Au vorbit trei oratori: d-nii Le Chappelaine și Fournier au exprimat oarecare observațiuni relative la unele clauze din tratat, și asupra formării armatei germane în particular. D. Raiberti a examinat în special clauzele garanțiilor pe care le oferă tratatul de pace. Toate aceste garanții sunt bazate pe tratatul. Ligii Nativ- JUJO» “ ' Conferința Prin CONSILIUL SUPREM ȘI PRIZONIERII GERMANI Lyon. 30. — Consiliul suprem a hotărât să publice oficial următoarea declarațiune relativ la prizonierii de războiu: „In scop de a micșora, pe cât mai mult posibil suferințele cauzate de războiu, puterile aliate au hotărât să grăbească data ratificării tratatului cu Germania în ceia ce privește repatrierea prizonierilor de războiu. Operațiunile repatrieriei vor începe imediat și vor fi făcute sub privegherea unor comisiuni interaliate, la care va fi admis și un delegat german de la punerea in vigoare a tratatului. Puterile aliate doresc insă sa se știe că continuarea acestei politici de bunăvoință față de prizonierii germani depinde de îndeplinirea tuturor obligațiunilor luate de poporul și guvernul german. REVIZUIREA TRATATULUI DIN 1839 Lyon. 30. — In expunerea făcută de d. Leger înaintea comisiunei de 14, asupra chestiunei râului Escaut, ministrul delegat a spus că Belgia cere libertatea comunicației cu marea și deci libertatea Escaut-ului. D. Leger a desvoltat apoi patru puncte cari sprijinesc cererea belgienilor: 1) Escaut-ul nu servește Olandei ci mai ales orașului Anvers. 2) Belgia nu are nici un drept asupra părței olandeze a Escautului, după cum nici Olanda nu poate avea vreun amestec în partea belgiană. 8) Tratatul din 1839 nu ține socoteală de desvoltarea progresivă a construcțiunei navale și trebuesc refăcute mereu căile de acces în port. 4) Ca urmare a ostilităților belgienilor față de germani, aceștia nu au acelaș interes pentru libertatea portului Anvers. Mai mult de teama unei presiuni germane asupra Olandei, belgienii trebuesc să fie veșnic cu hotarele bine păzite.Pentru aceste motive delegatul cere să se acorde Belgiei stăpânirea asupra Escaut-ului. . SITUAȚIA IN LITUANIA Turnul Eiffel. 30. — Delegatiunea lituaniană a adresat Consiliului suprem o notă in care expune situația în Lituania ocupată de germani și declară că aceștia bazați pe o forță armată numeroasă — urmează tupilările ei produc dese și sângeroase ciocniri cu populația. Delegațiunea lituaniană roagă Conferința să întrebuințeze măsurile cele mai energice în scopul de a se produce evacuarea acestui teritoriu de către trupele germane. Știri Din străinătate Amiralul von Tirpitz a sosit la Tondern, un drum spre Danemarca unde este așteptat să sosească astăzi. ■" Primul tren de aprovizionare trimis de misiunea italiană la Viena a sosit la Budapesta. * Franța a făcut concesiuni Germaniei în chestia livrărei cărbunilor. Germania va predă 20 milioane tone anual în loc de 40. Această concesiune este salutată cu mulțumire de presa germană , la IS ® ® l £*i se retrag de pe Nistru Iași, 30 August Știri »l’n Tighina confirmă știrea că bolșevicii au evacuat Tiraspolul. Sunt indicii că ei părăsesc întreg frontul Ni« inii--' lÉstsarea zilei 13 august 1916 la Ardeal și Bucovina Toată suflarea românească din Ardeal și Bucovina, a sărbătorit Joi, cu mare însuflețire, aniversarea a 3 ani de la intrarrea României în război. Presa românească de peste munți consacră coloane întregi acestei aniversări, preamărind vitejia armatei române, care în noaptea de 13/28 Aug. 1916 a trecut bariera vitregă, croind drumul pentru desrobirea fraților din acele părți. Ardealul și Bucovina, abia acum pot să-și manifesteze, deschis, sentimentele înălțătoarelor clipe, pe cari noi, ceștia din regatul vecinu, le-am trăit la auzul goarnelor de mobilizare, in ziuă Sfintei Mării din 1916. In „Patria“ din Sibiu» _ cunoscutul scriitor I. Agârbceanu, preamărește astfel sfânta zi a războiului desrobirei: ,,Cum să te slăvim mărită zi, aniversară sfântă ? Slăvind Pat’ia inimă și pe marii noștri frați, din vrednicia cărora ie-am zămislit In zadar ar fi stăpânit ordinea etică din lume, dacă Dumnezeu n’ar fi avut, cui să-i vorbească, dacă ar fi lipsit vrednicia neamului nostru liber, dacă n’am fi avut o Taxă care să ridice spada pentru desrobirea noastră, dacă n’ar fi fost sâmburele din care să răsară, mândru și puternic» steagul libertăței tuturor românilor. Și de aceea» în această zi de aniversară sfântă, aducem, din adâncurile sufletului nostru, prinos de recunoștință, de caldă închinare tuturor acelora cari prin munca, voința cumințenia și sângele lor, au creiat și au susținut România liberă, Voivodate, principate și Regat. Ne închinăm cu adâncă smerenie voivozilor descălecători de Țară, cari simțind primejduită libertatea a,ci, au pornit pe alte plaiuri în urma izbăvitoarei zeițe , ne închinăm strămoșilor cari veacuri întregi au păzit, cu arma în mână, focul sfânt pe vatra lor săracă, dar mândră și liberă ; ne închinăm morților cari au căzut pe pragul independenței voivodatelor românești; ne închinăm bătrânului strămoș Mircea, sfinților Arhangheli Ștefan și Mihail, din spada cărora a fulgerat lumina libertăței până la noi, olteanului Tudor și întâiului Domn Cuza-Vodă și sfetnicilor lui, cari au voit și s’au jertfit pentru libertatea și rUnirea principatelor, ne medic năm eroilor de la Plevna prin jertfa cărora s’a născut independența României, și ne închinăm celor ce au căzut și au bărnuit în războiul pentru intregirea neamului. Din jertfa și voința tuturor a născut România care ne-a izbăvit pe noi. Și când îi slăvim pe ei, BIS’ vim în rândul cel dintâi peș blândul și nobilul țăran român, pe fratele bun al pământului românesc. Din sângele acestor plugari și păstori s’au ridicat toate figurile mari ale istoriei românești, și prin brațul lor s’au săvârșit toate faptele mari din trecut și pre[ zent. Ei ne-au dat» în frunte cu M. S. Regele nostru» sfânta Zi a căre’a aniversară de a treia, o prăsnuim azi, din voința lor, pe întreg cuprinsul neamului^ „Glasul Bucovinei“ : „ După mai bine de trei veacuri ostașul României repetă gestul vitejilor marelui Mihai Viteazul trecând, în ajunul zilei de Sfânta Maria Mare, Carpații, ca să elibereze Ardealul Îndurerat, leagănul neamului nostru, și să rupă lanțurile Bucovinei înstrăinate, cuibul vechii Moldovei lui Ștefan cel Mare. Ziua aceea de 28 August 1010, a cărei aniversare de a treia oartză o sărbătorim astăzi, e ziua lor care s-a hotărât întregirea neamului românesc, strângerea lui sub o singură stăpânire românească. Și numai astfel, strâns] la ln Ioc, —neamul nostru românesc putea să-și îndeplinească menirea sa culturală și politică, el, sigurul stâlp latin al culturii și al sufletului omenesc* aici, în sud-estul Europei. Și ziua aceea n'a fost o zi de hotărâre ușoară, ci una din cele mai grete și mai încurcate răspântii prin câte a trecut neamul românesc în viața sa de aproape două mii de ani. Slavă conducătorilor neamului românesc, cari au ales acel drum, slavă Măriei Sale Regelui Ferdinand, domnul nostru, care n‘a pregetat o clipă să-și jertfească totul, ce e al său și să apuce pe drumul arătat, slavă Măriei Sale Reginei Maria, doamna noastră, care a fost geniul cel bun al neamului nostru, cu ochii mereu îndreptați spre zarea singurului drum care ar avea să fericească neamul nostru și care mergea spre munte, nu spre șes. Neobosită a îndemânat și a sfătuit într'acolo. FILME semenea memoriu ! _ Mă cam jenez. Mănânc din litere și scriu cu u scurt Știi că am intrat în armată elev de administrație, am eșit locotenent, m’a făcut căpitan la jubileu, major în războiul din 1913 și locotenent-colonel acum Dacă o vrea D-3[u ș s’or încurca lucrurle, mă fac general. La revedere, că mă grăbesc. Mă duc să iau niște talzahăr, carne, pește, lemne - Avem de toate... De familie grea.. Azi sunt cu trăsura, dar am și automobil la dispoziție.... Altă dată umblam cu tramvaiul; uneori veneam până la,barieră cu cotiga de lapte.. Mijloacele de locomoțiune progresează și ele... Dacă vei avea nevoie de ceva, cere-mi la telefon ... Am învățat să vorbesc... Salutare ! Iată o nouă industrie: chematemporală a celor fără treabă, rea Ești avocat și nu ai procese sau doctor fără clienți, nu-ți ajunge pensia să plătești șparțul la cafenea sau ți se pare solda gradului de ofițer în rezervă mai mare j ca leafa postului de copist, dini care nu te-ai mișcat de zece ani, — te militarizezi Uniformă, cordon cu tehnică franceză, liber la tren, reducere la tramvai, de multe ori mașină Fiat, sau Panard, plată cu accesorii impunătoare și dreptul de a te plimba în orele de lucru, de a încurca pe ofițerii activi și pe cei de rezervă în adevăr chemați în interesul oștirei. Țara plătește, căci, luxoși de fire, ne permitem toate gesturile elegante. — Don José Fâinea noastră, cea ce toate zilele... Brutarii ar visa și n’ar vrea s’o fabrice pâinea.—Parlamentari între bruUri și priaur. Morarii nu dau făina, nu e păcură, nici sare.—Cum „$8 aranjează” Cruțării de pe acum — __Ce faci, nene Mandache ? — Slavă Domnului, tare mare. — Te duci la bal mascat ? _De unde iți veni ideea asta ? — Te văd îmbrăcat la unifar- Intr’un număr precedent am mă de colonel arătat că brutarii nu sunt de a_ Dacă sunt. .. M’au chemat c ° rdei că nu e de mirare, ca o temporală parte din ei să înceapă fabneațiu. — Bravo, nene Mandachel uea pâinei, în condițiunile fixate, — Dacă tara are nevoe de »nine deși alții refuză , și eu de ea ! Tara se poate mânaraltă ori, vreo 30 de brutari, din eu un lefegiu mai mult, căci s’au prezentat la de ajutor de pncivilizația se măsoară după numai Pascu, declarând că sunt homarul bursierilor tineri nu bă sa scoatä Pâine- dacă Pri trâni: eu am plăcerea să-i fac m». măria le va veni în ajutor, rele serviciu de a inspecta depoziări. la 11 dim., d- Emil Petele de subzistență _ ii cele cari tresou a primit P« brutari, cu cari există și cele cari s’au evaporat— s’a întreținut aproape o oră și redactând apoi memorii amănun- jumătate, țite.— Aș putea vedea și eu un . Doleanțele brutarilor Brutarii s’au plâns că, ducându-se la mori, 11 s’a răspuns, că nu au făină. E; cer. ca primăria să intervină să li se dea lemne, păcură și sare, spre a putea scoate pâinea cu prețurile fixate. D. Emil Petrescu, întrebând, la sindicatul agricol acesta i-a răspuns că într-adevăr nu are făina disponibilă pentru brutari. D. primar, a comunicat d-lui ministru de comerț aceasta scandaloasă stare de lucruri. D. primar, decord cu d. secretar general al ministerului de comerț, a hotărât să pue la dispoziția brutarilor cu prețul maximal păcura necesară, spre a nu fi nevoiți să o cumpere de la speculatori, prmăria urmând să o dea lemnele de cari vor avea nevoie, iar Regia să le dea sarea. Brutarii și-au luat angajamentul de a vinde pâinea cu contabil, iar nu cu bucata argumentul astfel : „Noi suntem la discreția lucrătorilor. Dacă nu se întâmplă ca ei să facă pâinea mai mcă decât 950 de gr. — căci 50 gr. ne este tolerat să aibă lipsă — atunci, ne pomenim, în baza decretului-lege, condamnați la 10 rrei lei amendă și la 6 luni închisoare. Ca să evităm aceste neplăceri, mai bine câștgăm mai puțin și o vindem la cântar“. Brutarii s’au mai plâns, că morarii vând făina cu sacul, iar nu »cântărită, așa că se întâmplă ca dintr’un sac de 75 kgr. să nu iasă decât maximum 72 kgr. făină. D. primar le-a promis că va fi« măsuri și în această privință. Când vor reîncepe brutarii lucrul Luni brutarii se vor prezenta« Banca Ilfov, la sediul ..Sindicatului agricol“ spre a li se da făină. După cât se vede, brutarii, în urma tratativelor cu primăria, s’au hotărât să fabrice pâinea. Se crede, că Miercuri, ei vor începe fabricațiunea. Cum însă acești 30 de brutari nu vor putea scoate pâinea necesară întregii populații, manutanța va continua și ea să alimenteze Capsala, până se va intra în stare normală. O convorbire cu tâlc După ce au eșit brutarii din cabinetul primarului, pe când coborau scara, s’a încins între ei d'seur’unea următoare: — Cum o să ne convie să dăm jimbla, cu 3 lei 50, când pe noi ne costă 1 lei kgr. de făină ? „ Nu fii copil, dragă.... Pilnem jumătate făină integrală și jumătate făină albă, și jimblu-i gata“. Absolut autentic. D. primar, liga consumatorilor, și asociația pentru ostenirea traiului să-i aibă în vedere- Wrestsret doctorului Daniil Ionescu Caracal» 30 August Parchetul local a emis mandatul de arestare pentru Daniil Ionescu, medicul escroc. Numitul nefiind încă restabilit în urma încercărei de sinucidere, a fost ridicat de la locuința sa și dus la spital sub pază. Prefectura locală a cerut telegrafic la București să delege alt medic spre a gira <*“ / %