Universul, septembrie 1919 (Anul 37, nr. 278-307)
1919-09-12 / nr. 289
1t relațiile româno-maghiare in presa din țară ca și în cea străină se vorbește des dela un timp încoace, despre relațiile viitoare dintre noi și Maghiari, punânduse înainte chiar soluțțiuni ca unirea personală între Ungaria și România. Lucru curios: cu două-trei zile înainte de atacul maghiar de pe Tisa început la 20 iulie trecut, am primit prin poștă un extras dintr’o broșură apărută în Sintera 1); extrasul poartă titlul: „Un rapprochement entre Roumains et Hongrois est indispensable*— l’opinion du Dr. Oscar Charmant, ancien ministre de la Repubipque Jrongroise"1. Neapărat ca, în situațiunea de atunci,nu era vremea sa ne ocupăm de „apropierea între România și Ungaria“, oricât de ispititoare ar fi fost părerea d-lui fost ministru al Republicei ungurești. Maghiarii se apropiau atunci de noi nu cu propuneri de împăcare ci cu armele în mâni, atacând prin surprindere trupele noastre. Dar atacul dușman a fost respins și răsbunat prin strălucita victorie a oștirilor noastre și prin ocuparea c capitalei ungurești și aproape a întreg teritoriului ce i a mai rămas Ungariei. Neam răfuit, putem acum, sta de vorbă asupra chestiunii relațiilor viitoare româno-maghiare, a căreia însemnătate noi Românii o prețuim după cuviință. Zicem relații viitoare, căci în timpul de față relațiunile dintre noi și Unguri nu pot fi decât cele firești între ocupanți și ocupați. Până la încheiarea păcii suntem dușmani; și dacă armele nu se ciocnesc, dacă nu ne războiul în momentul de față, avem totuși să fim un ochii în patru și să ne facem datoria până la capăt; în ce privește relațiile viitoare dintre Ungaria — în mărimea și forma în care va ieși Statul acesta,din tratatul de pace Și România, va veni timpul când să tratăm chestiunea ,in toată întinderea ei. E însă și pentru moment câte ceva fe spus iji privința aceasta. Față cu insistentele Maghiarilor ,căci pe lângă fostul ministru republican Oscar Charmant mai putem cita pe cunos c) La Ho'igrie â la Conférence dein Vau. St. Gall; imprimerie Tallikozer et C-ie. 1919. eutul politician ungur Vazsonyi, pe prințul Windischgraetz, pe fruntașul ziarist’ap Zoltán și alții — în sensul unei apropieri între Români și Unguri, pe temeiul multor interese comune, avem de observat mai întâi că, de foarte multă vreme și în nenumărate rânduri, Românii, atât din vechiul Regat cât și din fosta Ungarie, au atras stăruitor atențiunea Maghiarilor asupra acelor interese și a fost de multe ori întinsă mâna pentru o apropiere cinstită, fără gânduri ascunse, încercările și stăruințele au fost însă totdeauna zadarnice, căci până la războiu ce întâmpinau la Budapesta urechi lovite de cea mai nevindecabilă surzenie. Cât?, vreme au fost tari, câtă vreme au avut în mână puterea. Maghiarii n’au avut decât un singur răspuns pentru Români: — „Supuneți-vă:“ Iar supunerea însemna sinuciderea neamului românesc. " Dacă amintim acestea n’o facem spre a îngreuia și înrăi situația, destul de rea și fără asta. O facem spre a pune în adevărata lumină constatarea, ce se impune oricui, că Maghiarii se gândesc la anumite interese comune cu Românii și doresc să se apropie de ei numai atunci când sunt la strâmtoare, ca să scape de ananghie. Asta nu e temelie sănătoasă pentru o apropiere cinstită și trainică. Ca să putem vorbi de așa ceva, trebuie ca mai întâi Maghiarii să-și curețe sufletul, recunoscând sincer greșelile săvârșite. Numai așa vor putea înțelge și dori cu adevărat o apropiere cu Românii. Mai este apoi și altă condiție prealabilă absolut necesară, pentru ca ofertele maghiare de apropiere să găsească la noi ascultare. Se cere — sine qua non — ca Maghiarii să părăsească pentru totdeauna gândul de a stăpâni teritorii românești, locuite în majoritate de Români Maghiară cari vor să stea de vorbă cu noi despre apropiere să aibă curajul a declara sus și tare că renunță și de voie,nu numai de nevoie la foștii lor supuși români. Pentru asta a suferit neamul nostru atâta amar de vreme; pentru asta am făcut războiul cu nesfârșitele lui jertfe; numai asta e puntea pe care ne putem întâlni ca să ne dăm mâna__tp. i * Pacea cu Austria Un Stat condamnat să rămână... independent . După 1120 de ani.—Actul de la St.-Germain.— O lovitură înlăturată.—Bucovina — Acum 1120 ani, Carol Magnus, după ce a învins pe avari și i-a asvârlit dincolo de granițele imperiului său, a înființat mai multe zone militare, ca să protejeze imperiul spre est, în vederea altor invaziuni barbare. Evenimentele istorice, prin capricioasa lor evoluțiune, au permis, ca una din aceste zone militare — Marchia austriaca, marca orientală, marca de est, înființată în 799— să fie geneza unui alt imperiu, care a ajuns, vremea, să influențeze considerabii asupra tuturor afacerilor europene. Din modesta marchia austriaca, situată intre Emis și Erlat, a eșit Austro-Ungaria de mai târziu, — cu veleități de imperialism universal, în evul modern, cu veleități de imperialism ...Rorentail, în ultimii ani ai existentei sale. A fost un organism politic fără nici un rost, crescut in rol anormal, prin succesiv”ri, căsătorii, sau uniuni asa zise personale și menținânduse în cursul atâtor veacuri , printri o serii de perfidii și abilități. Nici ideea de stat romană și nici o concepție de ordin filozofic politic, nu au stat la baza răposatei monarhii dunărene. Norocul unei dinastii, de orig. .1 tsutonă, o dinastie, care nu a dat istoriei nici un mare domnitor și nici un generali destoinic , a fost singur în stare să țină strâns legate interesele deosebite, ale atâtor rase și popoare, în funcțiune de ideea dinastică. Și aceasta veacuri intrigi, în disprețul justiției și a umanităței, sub privirea indiferentă a diplomației europene. Iată acum ziua istorică mult așteptată: ...Eri, într’o sală a castelului din Saint-Germain, un burghez din Viena, Renner a semnat tratatul de pace după ale cărui clauze, Austria este redusă teritorialicește la hotarele ce le-a avut în 1363, sub arhiducele Rudolf II. Odată cu prăbușirea dinastiei, odată cu restrângerea hotarelor, s-a spulberat prestigiul Austriei. Viena, mândra Vienă de odinioară, va trăi din amintiri. Ce va face modesta Austrie de azi Înainte? Actul de la Saint-Germain, dacă nu permite iluziuni, lasă să se întrevadă posibilități de ordin politic. Dealtminterea, chiar buimăciților austriaci, care au semnat ori tratatul, le-a licărit una din posibilități dictată de sentiment și rațiune. Ei și-au amintit că sunt germani și că există o Germanie. Odinioară, în epoca glorioasă a Habsburgilor, Austria a dorit să fie prezidenta confederațiunei germane. Azi, Renner s-a gândit — printr’o asociație du idei cu cei din Borda ■— că micei republici austriace nu i-ar sta tocmai rău in marea confederație germană. Germania se pripise să favorizeze terenul, îndemnând pe Austria să facă „formele“, la adăpostul formulei stuto-determinismului și ea însăși înscriind în constituția cea nouă, un articol special în această privință. Dar, lovitura a fost înlăturată. Conferința păcei nu a permis această manevră. Austria este deci condamnată să rămână... independentă, fără voia ei. Firește că principiul auto-determinării este, în sine, foarte onorabil, dar noul regulament ce se prepară Europei, nu permite Germaniei să se întărească, sub masca și la adăpostul acestei formule. O confederație de state germanice de la marea Baltică până aproape de marea Adriatică, ar fi un instrument periculos, care ar face iluzorie Liga națiunilor. Ceia ce nu se poate întâmpla azi __ date fiind împrejurările — nu s’ar putea oare înregistra mâine — date fiind caprițiile evenimentelor? Cu toate că în josul tratatului cu Austria, lipsește o semnătură — aceia a României — să ne bucurăm de faptul că, în mod solemn, reprezentanții autorizați ai Austriei au renunțat la „ducatul“ Bucovinei, rămânând apoi ca toate puterile aliate și asociate să recunoască deplinul și legiuitul nostru drept de popra Bucovinei in sesiune tregi. . citii: ssi joi R. Seianu ^ Conferința Proni NU S’A PRIMIT NICI O NOTA DIN PARTEA ROMANIEI Lyon 10. — Consiliul suprem n’a isprăvit redactarea răspunsului la nota privitoare la articolul 61 din Constituția germană. Nu s’a luat nici o hotărâre nouă privitoare la România, nefiind încă nici o veste nouă da la ea CONSILIUL SUPREM ȘI TRATATUL AUSTRiAC — Nouă convențiuni coloniale — Lyon, 10.— Consiliul suprem în ședința de Marții sub președinția dlui demenceau, s-a ocupat de diferitele incidente provocate cu ocazia semnărei tratatului cu Austria.Mai întâi el a aprobat diversele convențiuni de ordin colonial cari vor fi anexate tratatului și semnate în acelaș timp cu el: Vinderea băuturilor spirtoase în Africa. Traficul armelor și municiunilor, revizuirea actelor de la Berlin și Bruxelles- REÎNTOARCEREA CANCELARULUI RENNER Lyon. 10. _ Cancelarul Renner a sosit la Saint-Germain Marti la orele 10. Era insoțit de doi politiciani austriaci d-nii Zifferi și Renner și de căpitanul Rocca din armata italiană EXPUNEREA Cancelarului Renner in fața Adunării Naționale Lyon. 10. — După o telegramă din Berlin, iată analiza decclarațiunii făcută de cancelarul Renner către Adunarea națională, — Semnăm de bunăvoe—a declarat capul delegațiunii austriace, — dar Intelegerea însăși a recunoscuți în condițunilor ei de pace» că nu era încă cu putință să se evalueze producțiunile noastre, înțelegerea a creat, cu scopul acesta, comisiunea reparațiunilor. Consiliul a spus că tratatul era cuvântul cel din urmă al înțelegerii și că Austria trebuia să răspundă numai printr’un „dar“ sau „nu“. Are încredere în Liga națiunilor, în absoluțiunea urilor naționale. Aceasta se va face îndată ce lumea va înțeleger că Austria democratică se deosibește cu totul de Austria veche, constituită de mai multe naționalități, înDeținând o putere înarmată decontrolată. Statul Austriei n'a meritat într’adevăr sa expieze greșelile comise în trecut. »Sper că îmi va fi cu putință să fac în Liga națiunilor, o revizuire a relatiunilor Austriei cu unirea și cu patria germană“. Ce va face firea?! — Misiunea sa In România este limitată — Anunțând plecarea la București a lui Sir George Clarke, „Le Matin“ scrie : „El va soma pe Români să-și înceteze rechizițile în Ungaria și le va atrage atența asupra primejdilor izolării în care s-ar găsi România dacă ar persista să nu vrea să împartă cu Aliații produsul recliz fiilor sale. Nu pare că acest înalt mandater ar avea puterea să se întrebe cu guvernul rossian asupra plângerilor pe care acesta le-a expus : adică, imposibilitatea morală în care se află de a subscrie la clauza minorităților în tratatul austriac și de a adera la tratatul special care prevede controlul Antantei asupra legislației interne române în mai multe domenii. Misiunea lui Sir Clarke Lind astfel limitată la o mică parte de divergințe ce există între România și aliați, ea nu ar putea avea un succes durabil. Ea va ajunge fără îndoială la acest rezultat, că Românii, plictisiți, vor retrage trupele de pe teritoriul maghiar, lăsând această țară în anarhie“. Și „Le Matin“ termină cu constatarea că nici sârbii nu admit să li se prescrie clauze cari nu sunt impuse și statelor mari, — „politica contrarie adevăratelor interese“ distruse de incendiu — Peste jumătate milion pagube —■ Craiova, 10 August Grâul locuitorilor din com. Coșoveni a ars în șire. Focul a fost pus. Pagubele trec de o jumătate milion SITUAȚIA POLITICA Demisia guvernului Brătianu. iiui tíe**" Sinaia In consiliul de minist’ interi la Sinaia, sub pr. dinția M. S. Regelui, s’axaminat situația creată Rg^n. . niei, în urma refuzului catgoric emis de Consiliul suprem de a Permite semnătura României cu rezerve. Cum rezervele făcute de delegația română ar fi implicat modificări în textul art. 6 ® (fost 5), din tratatul cu Austria, Consiliul suprem, prin raiuzul său, a înlăturat, deocamdată, orice intențiune din partea sa de a introduce modificările dorite de una din puterile aliate și asociate. Metoda adoptată de Conferința păcei spre a fi fixată în formula: să nu se permită, nici inamicilor, nici amicilor, modificări în textele tratatelor eșite din laboratorul Conferinței. Prevăzând refuzul, delegațiunea română, a Prezentat ori dimineață Consiliului suprem un memoriu explicativ, cu caracter de protest. Consfătuirea între d-nii Brătianu și Maniu Corespondentul nostru din Sinaia ne comunică : Azi la ora 10 dim., cu un tren special, au sosit venind de la Sibiu, miniștrii Maniu, Pop și Goldiș. La orele 10,40 cu un alt tren special, au sosit din București d. Brătianu și ceilalți miniștri din regat, Basarabia și Bucovina. După o scurtă întrevedere, d. Brătianu s'a dus la Palat, iar ceilalți miniștri la mănăstirea Sinaia in sala de recepții, unde urmează să se ție consiliul. La 11 d. Brătianu s'a înapoiat de la Palat. După o întrevedere cu d. Maniu, a trecut în sală și a dat ordin să nu permită nimănui accesul. Demisia guvernului a fost primită Consiliul, prezidat de M. SRegele, a început la orele 4 și juni. El s’a ținut la Castelul Peleș, și a durat peste o oră. D. Brătianu a făcut o aită* nunti și expunere a situatiunii, insistând asupra necesității de a se mentine politica de rezistentă.Apreciind sitiatiunea în care guvernul se găsește fată de refuzul Consiliului suprem Primi rezervele Român Vanul și a prezintat Ibisia,pe care Suveranul aimit-o. După declar’ațiunea unui ministru, acum demisionat, tratatul de pace cu Austria a fost semmnat ori de toate Statele interesate, afară de România. * CRIZA SE VA REZOLVA MAI TÂRZIU Abia azi sau mâine se va cunoaște soluțiunea care se va da actualei crize. Se dă ca sigur că azi, sau cel mai târziu mâine. Suveranul a sosi în Capitală spre a lua izvizul tuturor fruntașilor politici și a hotăra. Miniștrii demisionari cari, la ieșine, aveau o înfățișare foarte mulțumită, au fost invitați, după consiliu, la un ceaiu, la Castelul Pelișor. Seara, la ora 8, cu un tren special, membrii guvernului demisionat au plecat la București,n Delegatul special al Antantei, d. Clarke, care după cum se știe însărcinarea să dea d-lui Brătianu, în mână, textul notei pe care d-sa spune că nu l'a primit, nu a sosit încă în ț ară la noi. E probabil că d-sa va veni în cursul zilei de azi, D. Clarice e insobit de un secretar, care va asista la predarea notei în mâna dlui Brătianu. Se pune insă o întrebare, foarte, legitimă: ■ In ce calitate mai primește d. Brătianu această notă, dacă de astă dată va voi s-o primească? • Se afirmă că opoziția,—oare are toate motivele să se îndoiască de independența formațiunii guvernamentale ce se desemnează—va da un comunicat arătând că dacă nu se vor da suficiente garanții de libertate alegerilor, se va abține total de la alegeri. * ♦ Am anunțat la timp că ia partidul conservator de sub șefia d-lui Take Ionescu s-a discutat adoptarea unui titlu mai potrivit împrejurărilor și tendințelor sle. Acum e aproape hotărât că pe viitor acest partid se va numi partidul democrat-unionist. Un program profund democrație se va publica în curând Corni« Fraudei? din Emanați — Nouă arestări. — Mari furturi la Craiova — Craiova, 10 August Comisiunea de ancheta a cerut depunerea încă a 12 inși din Corabia, cari au fost implicați în marile fraude (în acel oraș. Iată și numele celor implicați și cari urmează să fie aduși și depuși la Craiova: Ion Vasilescu, Gh. Teodorescu, N. R. Popescu, D. Michora, Mitu Alexandrescu, Vladimir Tănăsescu, Sim. Cristache, Ion Trăistaru, M. Voiculescu, M. Lungulescu, Fl. Eftimie Barbărașă și Al. Manolesci. Se crede că acestea sunt ultimele arestări din Corabia, deoarece comisia și-a încetat lucrările în acest oraș, dispunând prestarea a nu mai puțin de 32 persoane. De aci se va trece la Caracal. Paralel cu ancheta din Romanați se va începe una și la Craiova , unde s-au săvârșit furturi în stil mare . Cu anchetarea lor a fost însărcinat de comisar regal maior Stancescu. 4 "IH * , Jr Carantina vaselor din Connstanînopol Sulina, 5 Sept. Direcțiunea generală a serviciului sanitar, a luat dispozițiuni, ca dela 1 Septembrie c., toate vasele cari vin din Constantinopol să facă o carantină de dezinfcere in portul Constanța. In acest scop, vasele Muntenia sub pavilion român și un altul sub pavilion francez, ancorate în portul Sulina, au primat ordin să se înapoieze la Constanța, pentru carantină. Ambele vase aveau încărcătură de zahăr și diferite coloniale. Prin această măsură, se lovesc foarte mult interesele portului Sulina, îndeajuns de ruinat și așa prin neactiviatea- i îndelungată. Abonamentele la ziarul UNIVERSUL costa: Lei 15 pe .1 inis 60 12 „ .. 30 w 6 „ V FSEUR . .ei 26 pe an UNIVERSUL 1.11 LEAR lei Rí PESCARU din Delta Dunării și împroprietărirea Sulina, 5 Sept. Cu prilejul consfătuirilor Ligei Poporului ținute la Sulina, peste 300 pescari din Delta Dunărei au prezentat d-lui colonel Pastia, președintele , secțiunei din Tulcea, un memoriu. In acest memoriu, pescarii din Deltă cer ca, în loc de pământ cum urmează să se dea plugarilor din restul țarei, să li se dea din bălțile exploatate de Stat, prin intermediul diferiților interpuși și speculatori. De asemenea cer să li se dea unelte de pescărie, de care duc mare lipsă; căci după cum plugarii au nevoe de unelte agricole, tot așa pescarii simt nevoe de unelte pescărești. Dacă România este o țară de agricultori, zic ei, trebue să se știe că mai este și una de pescari, căci prin gurile Dunărei, deținem cel mai mare rezervor de producțiune a peștelui din Europa Ssia Curtea Marțială După două zile de dezbateri, Curtea marțială a corpului 2, a condamnat pe caporalul Cojocari, M. la un an și jum. închisoare, iar pe soldatul Zalman Șmilovici din reg. 3 vânători, la un an închisoare. Pentru că bătuseră pe alți soldați cu cari se aflau prizonieri în lagărele din Germania. Curtea respinsese în prealabil incidentul ridicat de apărare că instanțele noastre ar fi necompetente să judece asemenea fapte petrecute pe teritoriul unui stat străin. c“TM K«Sär& <MSr »- gjgw» 1 Știri îîn sMiiijhte Ziarele bulgărști sunt vesele de atitudinea Statelor Une în chesta Tracei. Se știe că d- Wilson nu vrea ca Tracia să fie alipită Greciei. * Guvernul italian au loc să trăieată în Csptarile Sțtelor mari atașați m'itari special competenti în chestiuni aeronautice. tea ostitei german — Textul ultimatului adresat Germaniei — Iată textul ulimatului, care a fost adresat guvernului din Weimar, de d. Clemenceau: „Puterile aliate și asociate au luat cunoștință de constituția germană din 11 August 1919. Ele constată că dispoziția celui de al doilea alineat an art 61, constitue o violare formală a art.80 din tratatul de pace semnat la Versailles, în ziua de 28 iunie 1919. Această violare este dublă: 1) art. 61, stipulând admiterea Austriei în Reichsrath, asimillează această republică țărilor germane (Deutsche Laender), care compun imperiul german, asimilare incompatibilă cu respectul independenței Austriei; 2) admițând și reglementând participarea Austriei la consiliul imperiului, art. 61 crează o legătură politică și o acțiune politică comune Germaniei și Austriei, în opoziție absolută cu independența acesteia din urmă. In consecință, puterile aliate și asociate, după ce au reamintit guvernului german că art. No. 78 din Constituția germană, declară că dispozițiile tratatului din Versailles nu vor fi primite de Constituție, invită guvernul german să ia astfel de măsuri, încât să șteargă de îndată această violare, declarând nula’meatul 2 din art. 61. In caz de refuz și în virtutea chiar a tratatului, (art. 429), puterile aliate și asociate, declară guvernului german că această violare a angajamentelor sale, asupra unui punct esențial, le constrânge, dacă nu va fi satisfăcută dreapta lor cerere, ca în termen de 15 zile de la data prezentei, să prescrie imediat extinderea ocupării lor pe partea dreaptă a Rinului*. Mișcarea feministă în Ceho-Slovacia Paris. 10. — Din Praga. Un decret al ministerului public, autoriză femeile să se înscrie la facultatea de drept a universităților slovace. In Austro-Ungaria acest drept le-a fost totdeauna refuzat. (Deja corespondentul nostru) Am telegrafiat despre deschiderea congresului și a expoziției de apicultură din Iași. V. ^ Cuvântarea de deschidere a congresului a fost ținută de d. Gardaș, care a demonstrat importanța apiculturei în România-Mare. După ce se expediază telegrame Suveranului și d-lor miniștri Brătianu, Duca, Constantinescu, se intră în desbaterile congresului. D. M. D. Popovici, președintele soc. naționale, arată activitatea societăței, și insistă asupra necesităței obținerei unor înlesniri de la organele superioare de Stat, spre a se putea realiza progresul apiculturei în țara noastră. Printre altele de sa cere, acordarea de câte 5 hectare de pământ tuturor apicultorilor și pentru stupările înființate de societate, precum și reducerea taxelor pentru zahărul necesar hranei albinelor, etc-D. Morărescu, din Craiova, face istoricul scoției din Dolj. Preotul Martijiestul, delegatul consiliului diriginte din Ardeal, exprimă bucuria apicultorilor din Ardeal că se nor uni cu centrala din Iași. Depune 1060 lei pentru premii, și roagă ca viitorul congres să se fie îin Transilvania. Congresul admite cu ovații. D. Georgescu, delegatul ministern.îm de agricultura, arată solicitudinea acestui minister pentru apicultura noastră. Mai vorbesc preotul Brinca (Transilvania), d. Diesen Dolj. Diacoveanu, delegatul apicultorilor din Bucovina, Scornea-Gorj, etc. Congresul discută și votează apoi un proect pentru realizarea diferitelor doleanțe ale apicultorilor, proces întocmit de d. M. D. Popovici," și care sa fi înaintat guvernului,. T&&T;1UL CU m&TMto, Quwarnul român comunică la Paris că nu semnează pacea — Cousese refuzului — Lyon, 10. — ..Le Petit Journal“ crede a ști că delegația română va remite azi Consi-lilul suprem o notă în care guvernul român face cunoscut cauzele pentru care nu poate consimți la iscălirea tratatului cu Austria. Refuzul a motivat mai ales prin clauzele din tratat relative la protecția minorităților și prin acelea cari lipsesc România de a negocia tratate de comerț, și de a fixa ea însăși unele din tarifele căilor ferate. Presa franceză discută chestiunea dacă România va semna sau nu tratatul. Ziarele franceze recunosc în unanimitate că România are motive excelente să nu semneze. Intre altele articolul 60 prin care România e invitată să primească de mai înainte, cu ochii închiși, dispoziții^nile pe cari puterile zise „principalele vor crede necesare pentru ocrotirea minorităților, libertatea transitului și un regim echitabil pentru comerțul internațional apare tuturor cu greu de primit pentru o țară ce are sentimentul demnității sale. Marilor puteri fără îndoială că nu le ar plăcea deloc să li se impue asemenea angajamente. Cine ar îndrăzni deci, să dea cu piatra in România? Ziarul ,,Paris midi“ observă că România are moivi serioase să nu semneze. Pe de altă parte însă, nesemnând, ea riscă să-și înstrăineze bune voinți ce-i vor fi poate foarte utile într'un viitor imediat. Chestiunea Basarabiei încă nu e regulată. E oare momentul de a indistrune, nu pe Franța, care din fericire etnomimă a susțint drepturile românești, ci pe aici puteri mai b fin luminate asupra rolului vital pe care-l joacă România In Estul Europei? Nu vor semna nici Serbia și Ceho-Slovacii „L'intransigeant“ observă că după România poate și Serbia și Ceho-Slovacia * amenință să nu semneze tratatul din Saintr- Germain. Italia alături de noi — Intervenția energică a lui Tittoni — Roma. 10.,— Ziarul „Libera“ din Milan felicită pe d. Tittoni pentru dorința lui de a cultiva cele mai bune relasiuni cu România. Toți italienii ar trebui sa lucreze pentru o apropiere din ce în ce mai intimă. .,Popolo Romano“ aprobă atitudinea energică a lui Tiptoni, care s'a opus la discutarea de către Conferință,a rapoartelor asupra Banatului, înainte de-a fi fost ascultați delegații români. După „11 Piese" din Neapole, pericolul unei restaurări a Habsburgilor continuă a exista în mod latent. Trebue deci să se dea concursului amical al României, care are în chestiune aceleași interese ca și Italia, importanța ce-o merită. m '. sTsg&liftTUTg Sovietul din Petrograd închee pace cu Antanta Nauen. 10. — Sovietul lucrătorilor și soldaților din Petrograd a adoptat moțiunea prin care comisarii poporului sunt împuterniciți de a intra în tratative de pace cu Antanta, pe baza propunerilor făcute de aliați. ARMATELE GERMANE AU FOST RETRASE DIN ȚĂRILE BALTICE Naupa 10. Ziarele anunță că corpul voluntar de rezervă german, din țările baltice, a fost complect retras la sud de Memel- Comandamentul general al corpului 6 de rezervă a fost transferat de la Metan la Janetzky. RELUAREA OFENSIVEI LUI KOLCEAG Paris. 10. — Din Omsk: După efectuarea unei retrageri pe tot frontul fără a da vreo luptă, armatele șiau reluat ofensiva contra bolșevicilor. Acesta dat în retragere —după ce li s’au luat numeroși prizonieri și material. EXCESELE POPULAȚIEI LA BRESLAU Nnuen. 10. — De când ministrul aprovizionărei Robert Schmidt a rehuat de la retragerea lui Wissel din ministerul economic, și conducerea acestui serviciu, aceste două ministere vor fi contopite cu începere de la 15 Septembrie Decretul președintelui imperiului ordonează înglobarea ministerului de aprovizionare cu ministerul economic pentru acest termen, iar noul minister va purta denumirea de minister economic al imperiului. Din cauza crizei ,de alimente s-a ajuns Luni în Breslau la excese, cu care ocazie au fost jefuite vitrinele magazinelor. Nu a avut loc accidente sau răniri. Trupele au restabilit ordinea. LITUANIA é LIGA NAȚIUNILOR (Lyon, 10. — Din Berna : O notă a biroului presei lituaniene anunță că dr. Slivas a făcut o mare întrunire spre a alege un comitet pentru Liga națiunilor. O comisiune spioasă a fost însărcinată să se ocupe de nceastă intrare în Ligă și să se lue în legătură cu națiunile aderente ci. ARMATA I.ITÍ KULCSÁR, Paris, 1(). — Din Omsk : Mobilizarea cazacilor din Siberia s-a făcut în condițiuni excelente. Populația le-a oferit toate alimentele necesare, precum și 9 milioane ruble prin subscripții- Pe de altă parte se semnalează numeroase înrolări de voluntari. Generalul Galitrin, fost adjutant al generalului Korniloff, a fost însărcinat cu m Vstruirea voluntarilor. AJUTORUL ARMATEI ROMÂNE LA BUDAPESTA Lyon. 10. — „Le Temps"* publică un interview cu generalul Huiban, care explică cum, «'a murit de foame, populația Budapestei mulțumită ajutorului dat de armata română. „Dacă maghiarii s'au folosit de prezența armatei române spre a face o lovitură de stat, nîci n'am favorizat întru nimic proectele lor“. UN MINISTER DE COALITIE LA BERLIN Lyon. 10.—Chestiunea înlocuirii d-lui.Erzberger la finapte este agitată cu insistență de către mijlocul guvernamental. Nu va fi vorba de plecarea sa din guvern, ci numai de trecerea sa la un alt portofoliu, posibil al transporturilor, actualmente deținut de d- Belie. Democrați sprijinesc candidatura d-lui Schiffer, fost ministru de finanțe, spre a-l înlocui pe Erzberger. Ei declară că nu vor participa în minister decât obținând portofolii importante. Negocierile începute între ei și guvernamentali par a fi favorabile. Se prevede chiar intervenirea unui acord pe la sfârșitul lui Septembrie. AUSTRIA DUPĂ SEMNAREA TRATATULUI — A7 a fi republică independentă — Nauen. 10. — Serviciul presei . Cancelarul de stat austro german. Renner se va întoarce la Vena imediat după semnarea tratatului de pace-Ca gerant al afacerilor republice austrace va rămâne Eichhof, cu câtva membri la St. Germain spre a menține legătura cu puterile Antantei. ■ Adunarea națională austriacă va ratfica tratatul la sfârșitul lune. Septembrie. Se va încerca formarea unui minster de concentrare în care vor fi reprezentate toate partidele din Adunarea Națională. Cancelarul Rennet nu intențonează schimbări radicale în minister, totuși ministerul armatei va fi încorporat ministerului de interne. Deoarece prin tratatul de pace se exclude legatura Austriei germane cu Germania, proectul de constituție prin care Austria germană trebuia să facă parte din republca germană este anulat Prin urmare noua constituție austriacă va prevede pentru republica austriacă un președinte propriu ca șef 4.1 statului