Universul, octombrie 1919 (Anul 37, nr. 308-338)

1919-10-23 / nr. 330

-NOU-ît­urt Komranisti Teatru Cinema „LUX DIRECȚIA ștefan marinesc — NOU: Ultima creație PENTRU DESCHIDEREA STAGIUNEI DE IARNA =====-------------- R R E: M I EI R A jűujhl its** ~ I ..........■.................... Superba capo de operă ia 5 acte, cu o montare și un lux extraordinar, la rolul principal marea artistă FRANCISCA Rulează fără întrerupere de la 2-12 noaptea. fifi B­ERTIJSr­ Orchestră Clasică Banca Franco-Română Societate Anonimă. Capii Social 50.000.000 Palatul Camerei de Com­erț (Sir- Bursis) PROSPACT si EMISIUNE : 30.000 acțiuni la purtător, pentru sporirea capita­lului de la 1c.000.000 la 25.000.OQO Lei­f. In conformitate­ cu votul Adunării­ Generale din 12 Octom­brie 1919, Consiliul de Administrațiune al Băncei Franco-Romăne a hotárât emiterea­­ de. 3).Voi acțiuni la purtător. 2. Aceste unui acțiuni se vor atribui de preferință vechilor acționari, dându-e o acțiune nouă pentru una veche, iar restul subscripțiunei publice. 3. Acțiunile se rimit de cursul de Lei 575 din care suma de Lei­­ 75 se va val­sa !a fondul de rezervă, iar 500 lei se trece la Capitalul băncei. 4. Valoarea acțiunilor subscrise va fi achitată în modul ur­mător a.­­ La subscriere 30 la sută de fiecare acțiune de lei 500 adică lei 150 precum și lei 75 pentru fondul de rezervă. Odată cu subscrierea se va depune deosebit lei 10 de acțiune pentru acoperirea cnestuei lor de emisiune. b. 3­ Restul capitalului de lei 350 de fiecare acțiune se va vărsa la epoteze ce se vor fixa de către Consiliul de Administrație. 5. Noule acțiuni pana la complecta lor achitare vor pro­duce un procent egal cu dividendul cuvenit vechilor acțiuni. 6. Consiliul de Ad­ministrațiune i­i rezervă dreptul conform Art. 5 din statute, să modifice quantumul emisiunei înainte de în­chiderea subscripției. 7. Subscrierile încep la 20 Octombrie 1919 și durează până la 31 Octom­brie Lpli). Consiliul de Administrație își rezervă dreptul să Închidă ter­menul subscnp­iei și mai înainte de dată. 8. Subscneriie se pot face la giiscurile următoarelor Băncii: BUCUREȘTI, Ranta Francta Română și agenț­ile sale (Alexandr­a, Câmpina, C­ur­­giu, Galați, Quești, l’ucioa­­sa, T­.Mâgurere, Vida­, Ban­ca de fecont a Sîdmâinei, Banca Viticolă a României, Banca Sind­cat, Agricol Ia­­lom­ița, Banca Amza, Banca Grivița, Banca Poporului, Banca T.­Moș­ior, Banca Pieții, Banca Carpaților­,­­ALEXANDRIA, Banca Ale­xandria, BACĂU, Banca Comereiului Bacău. BARLAD. Banca Moldovei, idé-jcs d'n Bârlad, Banca T - Protopopescu, Banca Tuto­­vei. BAILEȘTI, Banca Bă­ieți- BRAILA. Banca Shidl­atului. Agricol Brăila, Banca Ro­­mână, UJ BUZĂU, Banca Cred­intoi Bu­­zoian. Banca Buzăului. BOTOȘANI, Banca M­uîoșe­­­neană Română. " V CALARAȘI, Banca la Iorița­ , CRAIOVA, Bănca Coțț§rgi*"’J lui. Banca Olteniei­, , CARACAL, Banca Româna^T’ Banca Vlădica. mtbri-­CALAFAT, Banca Dolljom , CAMPINA, Hanta Carnigp&r; CAM­PL­ LUNG, Banca Muscel­ Jului* ~.£ CHIȘINĂU» Banca I»«*Wr. 1 CONSTANTA, Banca d­e Scont d a Constanța­ !“: .... DOROHOI, Banca Dorohoi DRAGASANT. Banca Drăgă­­șani. Banca Alimânește sun­s Banca Drăgoești. FĂLTICENI. Banca Sucevei din Fălticeni-FOCȘANI, Bănca Econongța din Focșani Banca Frăt­a. GALAȚI, Ph liP Heilpern. GREȘ’i’I’ Banca Măgurele. Giurgiu GUIBGIU, Banca Măgurele- Giurgiu. ,,­­IAȘI, Banca Iașilor* IANCĂ, Banca Ianca. MEDGIDIA, Banca Dobrogea PITEȘTI, Banca Pitești, Ban­­ca Populară Pitești. PLOEȘTI, Banca Centrală din­­ Ploești. PUCIOASA, Banca Măgure­­le-G­urg­u* „ PANCIU, Banca Brazi. ROMAN» Banca Romanului. R .SARAT, Creditul­­ Râmn­­­ei’Sh.­­ I. R -VALCEA, Banca­ Vâlcea R..ÜE VEDE, Banca Roșiori SLATINA, Banca Oltului, Bănca Țărănească, Banca Sind. Agricol Olt, Banca­­ Slatina SLOBOZIA, Banca Slobozia. TARGOVISTE, Banca comer­­cială și industrială din Târ­­goviște. TULCEA, Banca Tulcea, Ban. .. ..cea, Banca Dunărea. FT. JIU, Banca T .Jiului, Ban­­ca Generală a Gorjului­. T.„M­AGERELE, Banca Mă­­gurele-Giurgiu. • T SEVERIN, Banca Comerț , etala d'n T.„Severin, Banca Sim­er­inului. V’A­LEN­I DE.MUNTE, Banca Comerțul din Văd.,de.Munte- VASLUI, Banca T. Protopo­­pescu, VIDA,VLAȘCA, Banca Ma­­gurele-Giurgiu-2ȘI M­UNCE­A, Banca Măgurele-Giurgin. ARDEAL; Banca „Albina“ (S­Mu, Brașov); BUCOVINA, Banca de Est Cernăuți-­­­ C­­onsilul de administrație De închiriat vastele saloane , și teatrul de vară din strada Câ­mpineanu 15, fost i"IftZIKO PE PH> All", Restau­rant, teatru sau v­sr.e­seu, cu toti inojiderii­ si ve­sela. informa­tuni intre 3—4­39 ȚUICA VEGHE AROMATICA­­ DE VĂLEț­l -Cu prețul­­le en gros, se vinde dela un litru în sus,­­u LEI 81.IFU ș cuîn LE3 Bicru. " Fi­lmete și in­­testinat­e VISĂRI JN, colț cu BRUTAR. 33 La 13UCI3 510» DElRESCIT fra total Siro In parrs­a, S hectara na vie, din carte 3’A pa­reri, restul pomi cruci case, pivniță, etc..■•situ aia 2d Vitorița, a sa «^.’© piere d­e Târgov­ite. Adresa: Bi­na ELENIA DARASCI» ^-© pa­liiasa *26. .0u.vremii. 41 Lei mecanic pentru conducerea unui atelier de automobile, se caută:. Oferte 7 i­ sub: «­viccan c». LQyâjai 6s iâSâin­a sau casă mare, suprafața 200— 300 m. pătrați, preferință apro­piere centru, caut. Oreste; Agenției GHERMAN, Sfrijadar §9 sub • aJ106alu& ' în­ SI casă, cartierul Șoseaua Kiseleff, 5 camere, dependințe, grajd sau garaj, liberă imediat. Adresaj: Șosea a Jianu îs a­te fustificat casă cu 5 camere și odae de bac, local mare 690 m. p. de zid închis și lumină, 5 graj­duri pentru 60 cai, curte mare, apă. Adresați: Strada Drăghi­­ceanu No. 2 (Șos. Jianu). PUBLICAȚIE Arsenalul Armatei ține con­curs la 12 decembrie 1919, orele 8 dimineața, pentru maiștrii armurieri de Infanterie și Ar­tilerie,, plătiți cu 200 tei soldă lunar, sporul, indemnizațiile de ca­m­panie, cele­l­alte drep­turi, precum și perspectiva de mărirea soldei și­­­ înaintarea in funcțiune. Candidații se vor prezenta la Arseninul­ Armatei București, cu toate actele ce posedă DIRECTU­L REU ARSENALULUI Platoul Bâneasa Vând loturi a 600 m p. lo­­tur a 1200, 1300, etc.,total 15X00 m. p. 8 tel m. p. ultim preț. Adresați: Șoseaua Jianu no. n.____________ CAUT două camere pentru bi­rou, centru, plătesc bine. Scuri ziar sub : «Birou». O Afacere de trâdare — Pentru Curtea Marțială Craiova 18 Octombrie și a căzut sub oct; dosarul u­­nei afaceri­­ civile la, judecătoria ocolului urban din Slatina. D. Roux, mare fabricant de cheres­tea din acel oraș, a intentat ac­țiune de despăgubire împotriva lui Fritz Röhrer, fost secretar al fabricei sale, care, rămânând în teritoriul ocupat își apropiase averea mobilă din fabrică și pe care o ascunsese în Pitești și Curtea de Argeș, unde-și strămu­tase domiciliul ca să i se piartă urma. Răsfoind dosarul am făcut însă o­ descoperire ciuda­tă. Cu­ ocazia perchezițiilor efec­tuate la nouile domicilii ale lui­­ Röhrer, s’au găsit mai multe acte cari pun în trista lumină activitatea din­ timpul ocupației a necinstitului funcționar : sunt testimonii orignale date de ger­mani, prin care Röhrer este reco­manda­t spre a fi recompensat pentru servicii aduse inamicului cu ocazia invaziei în tant Se arată deslu­­­t­­in acele acte că, contrar instrucțiunilor ce pri­mise deja patron, de a distruge fabrica, pentru ca inamicul să nu se poată folosi de ea, dânsul nu numai că păstrase totul intact, dar îi înlesnise și operațiile, dând toate deslușirile asupra mișcări­lor trupelor noastre și ajutând cu materialul din fabrică la reface­rea podului de peste Olt, distrus de armata noastră în retragere. Și Roehrer, uzând de aceste re­comandații cerea cu stăruință re­compensa trădărei sale. Toate aceste documente cu tra­­ducer­ea lor în limba română se află în dosarul, de care pomenit mai sus. Dacă Roehrer a obținut sau nu răsplata trădare! nu știu, ceosce însă e cert, e că ticălosul nu a fost chemat până acum să răs­pundă de acest fapt , se plimbă liber, nesupărat de nimeni și nu s’a găsit încă până acum ,cineva care să înțeleagă ci din dosarul acestei afaceri acțiunea d-lui Raux trebue sa rămână pe al doi­lea plan­­!• ■1 NI­dilin NC­ %•­i ,: ’ ii , SiÄ Convocare Uniunea Sindicatelor Morilor mici­­ și Mașini agricole din. Ro­mânia convoacă: Pentru zilele de: 29 și 30 Oc­tombrie st. n. 1919 orele S—12 a„ •BB. și $—7 p. m. în localul sindi­catului din str. Sf. Ionică 7 Bucu­rești. 1) Comisiunea de control a sindicatului, pentru verificarea gestiunei acestei organizațiuni de la înființarea ei și până azi,,. Aceasta comisiune se com­pune din : D-niî, Toma M. Cristeseu, Plă­­vițu] și Al. Flșorescu 2. Pe toți toții președinți ai sindicatulu de la­ inființare; d.nii Al. Darvary și Nunucă Protopo­­pescu. cu toate registrele de compt, cum și toate actele pentru justificarea cheltuelilor ce au fă­cut,, 3) întregul consiliu­ de admi­nistrație al sindicatului, pentru a discuta anumite măsuri de or­ganizarea lui internă Consiliul de administrație, se compune din d.nii. St Vagas ca președinte Toma M. Cristescu și N. Târtu vioo,președinte. Al. Po­­pescu ca director. Membrii: P. Caracași, Al. Popescu Berca, I. Isachievici, Bacău; Th. lopescu, Covurlui; Gr. lordăchescu Pra­­hova; Maxim Beker. Brăila; Du. Iâ­lvănescu, Ialomița; Mariu po­­pescu, Craiova; Daniel Popescu, Teleor­man; tih. Pâslaru Al. Fi­­șerescu, Vaslui; Gr­. Dinulescu, Vlașca; C. Plăviț­u, Severin. A­­semenea sunt rugați toți președin­ții de județe, a lua parte la acestă întrunire, in zilele arătat­, m­ai sus.4. consiliul de administrare al băncei morarilor din România, al­cătuit din următoarele persoane: Ghika Deleni; Ioniță P. Dum­i­trescu. Brăila; Al. Popescu Ber­ea, G­h. lordăchescu. Prahova ; Danid­ Popescu, Teleorman; Fă­­trășcanu. Bacău; Stan Mih­ila, Olt; Duță Ivănescu, Ialomița; Maxim Becher Brăila; Ion che. baia; Fălciu; Gh. lacob Ilezu, Bacău; I. Boca Teleorman; C. A. Petrescu. Prahova; I. Binder, Dolj; Fiegel; Vaslui. Chestiunile la ordinea zilei sunt: a> Darea de teamă a operațiu­nilor băncei­ și aprobarea bilan­țului. a) Aprobarea sporirea capitalu­­lui: peste 200.000 lei, conform codului de comerț. c. A se discuta transformarea băncei, care este soc. cooperativă în joc. anonimă pe acțiuni. d. Cooptarea a doi membrii în Jocul d-lor Nurucă Protopopescu, N. Stroici. demisionat Se face cunoscut, celor convo­cați că în caz de lipsă se va pro­­ceda conform codului de comerț, și se va ține o a doua întrunire i ea ori cap,, membrii. se­ vor,, pre­­zenta­ •■­'U : ;J* •XfcoNSiLrtri UNIVERSUL in­­jjui un prodl din Giurgiu Giurgiu, 19 Oct Am comunicat ]a timp indig­narea produsă în localitate de măsura luată de ministerul de finanțe prin reducere« corpi de despăgubiri deja 20 la sută la 5 la sută și că la consfătuirea­­ vo­­tă la „Cercul veteranilor” s’a ho­­tărât ținerea unui meeting de protestare.» Meetingul s’a ținut azi după amiază, încă de la ora 1 d. a. foarte mulți orășeni, se îndreptau epic sala „Europa” unde urma să se țină meetingul. La ora 1 sala era tixită. D. N. Paraschivescu, farma­cist, deschide meetingul propu­nând ca președinte pe d. Gr. Ma­rinescu, comerciant, ca cel mai dăunat. Rând pe rând vorbesc d-nii N. Paraschivescu din partea „Cercu­lui comercial’’; M. Dumitrescu și Al. Crăciun din partea veterani­lor; Ion T. Ghica, fost deputat, Marin Stroe din partea organiza­­ției socialiste; gr. (]. Stoica, C. Rozi, avocatul Al. Calota, Dum­­luca, fost prefect, și Tony Ilies­cu, fost deputat. Toți au descris starea nenoro­­cită a oraș­ului protestând cu e­­nergie contra măsurei luată de guvern prin reducerea cotei ce se acordase. • VI . : Au arătat cum toți­­ orășenii stau fara nici un rost, fără ocu­pați­une și fără adăpost și modul Cum a fost evacuat orașul în condițiuni cu totul nefavorabile din car­e cauză toți și-au pierdut avutul; cum trupele inamice, du­pă ce au jefuit, tot, au pus foc la cartiere­ întregi, cum toți lo­cuitorii țărei s’au reașezat la lo­curile lor, afară de giurgiuveni, cari n’au unde și nici cu ce își reface gospodăriile; cum cea mai mare parte din orășeni vor pieri de frig ]a iarna din cauza lipsei de adăpost. Vorbind de de­­cretul-lege prin care to j acorda avansul de 20 la sută tuturor dă­­unaților din război­ — oratorii au criticat atitudinea guvernului­­ actual care, pa nesocotit și prind­tr’o simplă deciziune ministerială, a revenit asupra lui reducând co­ta la 5 la sută. • V Au îndemnat pe asistenți să fie strâns uniți și să­ nu dezar­meze până când nu, ]i se vor face dreptate. Apoi d. avocat Al. Calotă a ci­tit Și adunarea a aclamat urmă­toarel. .*/­ V­V y •. .. ” MOȚIUNE „Cetățenii giurgiuveni, intru, niți astăzi 19 Oct, în sala ,,Eu­ropa” într’un mare meeting de protestare, convocat de președin­ții tuturor societăților și organi­zațiilor constituite din orașul Giurgiu. „Luând cunoștință de ordinul ministerului de finanțe prin­­ ca­re reduce la 5 la sută acontul din despăgubiri de 20 la sută acordat anterior. Protetează, cu toată e­­nergia în contra acestui act care răpește orașului nădejdea de a­­meliorare a­ situației precare și nenorocite in care se găsește. 1 Amintește guvernului țarei sa­crificiile pe cari se..au făcut toți pe altarul patriei, fiind jertfă a războiului pentru întregirea nea­­­mului și cei cu insistența dispe­­rărei, văzându-se osândiți a mu­ri de foame și frig la iarnă, în mijlocul ruinelor, să se revie a­­supra acestei nedreptăți, adajau Declară: • „Că nu­ vor dezarma la Singur moment până ce dreptatea nu se­ va face acestui oraș nenorocit, că vor aviza la toate mijloacele le­gate de luptă mergând până a veni în procesiune cu văduvele, orfani și invalizi nenorociți, cu proprietari, comercianți, mese­riași, la pijtoarele tronului, spre a se ridica măsura de nedreptate ce se face acestui oraș. „Declară că resping avansul de 5 la sută pe cai'C­I . taxează de mituiala, "'^n­­ „Noi ne cerem, dreptul nostru întreg și sfânt, iar până la în­făptuirea lui, completă, cel pu­țin cota fixată anterior. . „Chemăm la luptă alături de noi întreaga suflare românească și declarăm mi toată energia că nu ne vom opri până când izbân­da nu va fi de partea noastră. După întrunire. Întreaga asis­tență s’a îndreptat spre prefectu­ră, unde s’a înmânat această mo­țiune, spre a fi înaintată guver­nului. l.-c........■ [UNK]«il-"-'.OȘ, Viața muncitorească Greva de la atellierele primă­riei, care ține de aproape 3 luni, s‘a aplanat toate revendicările greviștilor fiind satisfăcute. . De ori s’a reluat lucrul Cu celelalte fabrici nu s‘a pu­tut încă ajunge l­a o înțelegere. Discuțiunile vor continua azi. * Miercuri seara se va ține in sala sindicatelor adunarea ge­nerală a funcționarilor de ban­­­că și birouri. .ii/."Afe jq-ji&ii " N­OU SUCCES ENORM TINtru­ di« „CLASIC“ Direcțiunea Ștefan Marinescu SERIA FILMELOR CELEBRE CEL MAI FRUMOS ȘI SENZAȚIONAL FILM ■ in MACISTE Extraordinară dramă de aventuri In 6 acte Rulează fără Întrerupere 2-12 noaptea_________________Orchestra specială a RflSBOI ȘTIRI DIN ȚdRil * Prin telegraf și telefon­­ic 1 PLOEȘTI Falsificator de bonuri de re­­chiziție.—Aeroplan francez.— D. Becescu - Sylvan bătut —­­Candidaturi — Comisarul AL Popescu de la brigada de siguranța, a a­­lterat aseară in gara de­ sud. Pe un individ suspect, care a încercat să-l mituiască. Făcându-i controlul baga­jelor, s’au găsit în geamantan mai multe ștampile de-ale di­feritelor regimente din țară și un carnet cu bonuri de rechi­­ziție, din care lipseau multe. Luat de scurt, el a mărtu­risit că se numește Gh. Por­­toșescu, de fel. din Tg.­Ocna și­ că se îndeletnicea cu falsi­­ficarea bonurilor de rechizi­­ție. Pe cari le punea apo­i în gaj­­e la diferite bănci din țară. Printre băncile escro­cate sunt: „Moldova de jos“, „Tutova“, banca „București“ și altele, iar de la administra­ția financiară a Capitalei a încasat un acont de 10 la sută asupra unui bon de la sută mii lei. v I .. . ,­­J0xerocheriile săvârșite de Portoșescu și stabilite până în prezent de siguranța, locala, întrec suma de un milion șase sute de mii de lei. Se crede insă că sunt cu mult mai mari. — Aseară a aterisat, din cauza ceței, în apropierea co­munei Pucheni, un aeroplan­­curier, pilotat de către chiar francezi, cari veneau din Constantinopol. Acești curieri aveau o desti­­nnaUa pentru București. — Aseară, în urma unui incident petrecut la cofetă­ria „Europa“ între d. Gh. Be­­cescu-Silvan, șeful dizidenței liberale și d. N. Enesc­u, șeful fondurilor comunale, acesta a­ citut grav pe A­gstocescu- Silvan. Caz­ul a fost reclamat, cerându-se o ancceză ■. Astăzi s-au depus candi­­daturile pentru Senat. Din partea riaț^oajiștlor­­democrați s-au depus azi Pen­tru Senat candidaturile d-lor N. Iorga, Munteanu-Râmnic, D. Bazilescu și Andrei Nico­­lescu. S’a mai depus candidatura d-lui N. Gorgota ca liberal independent, pentru Cam­­eră, GALAȚI A doua ’întrunire a comercianți­lor Membrii­­ Asociației Gen­erale" «a comercianților din Galați și județul Covurlui, au ținut a doua întrunire Duminică, 19 Oc­tombrie ora­­ 1 p. m. In sala de ședințe a Camerei de comerț La ordinea zilei a fost : vota­rea statutelor și discuția chesti­unilor de interes general comer­cial. D. Dobrescu, draghist, preșe­dintele provizoriu al asociației, a spus că asociația a obținut mai multe îmbunătățiri cu privire la­ interesele comercianților. In viitor se vor realiza altele și mai importante. i­­ D. Zaharia, restaurator, a cerut să fie mai multă unire și solidaritate între comercianți. D. Stobrescu, anunță, că la vii­toarele adunări, va asista și d. președinte al Camerei de comerț. D. Ganea, chiristigiu, a citit articolele din statute, fie care adunarea l­e-a aprobat. I­. M. Dobrescu, citește actul de constituire al asociațiunei, iar d. Ganea, procesele verbale al ședinței din ziua de 12 Oct. cu privire la constituirea socie­tatei și alegerea comitetului pro­vizoriu.­­ S’a procedat apoi în al­egerea­­ noului comitet. S’au ales d-nii: M. Dobrescu, Zaharia, C. Canelos, Crăciu­­nesscu, Dumitriu, A Iorguia, P. C. Panait, Ganea,, Etingher, V. Ploi, Iacob Goldstein, N. Du­da, Gh. Anghene, M. Haimovici, D. Hriezu, V. Ghenescu, Gh. Hristoforeanu, Gh. Sava, I. Ga­be, E. Constantinescu, 1­. Io­­n­escu- Haim Schwartz și Grigore Popovici. Anchetă, milliard.­­ La biroul justifieri militare din ministe­rul de război se anchetează colonelul loan Cr­­ețofor fost comandant al regim­ent­ului »1 iefantcerie in a doua Perioada a războiului, actualmente co­mandant al reg. 10 infanterie. Contra nominu­lui colonel se a­­duce, grave acuzatiuni, atât asupra port arei sale» ca om și militar, cât și asupra mediului cum s’a comportat în calitate 4$ comandant al reg. 51 infan­terie, intr’o mare bătălie sus­ținută de armata română în vara anului 1917. Ancheta începută de d. ge­neral L Popescu, în urma nu­mitei sale ca­­ ronstru al in­dustriei și am­ortului, va fi continuată de d. general Gă­­vănescu. Diverse. Consiliul cetățe­nesc consultativ, care se ocu­pă de fixarea prețurilor arti­colelor alimentare și a diferi­telor mărfuri precum și cu lu­area de măsuri pentru înfrâ­­narea speculei, a admis ca din­ acest consiliu să facă parte și o delegație a comercianților. — Consliul a hotârît liber­tatea comerțului vinului în G­alați. •— Agenții vamali din loca­litate au surprins, pe­ un anu­me Ianc­u D. Mangiure din Constanța, pe când încerca să introducă în oraș de pe vapo­rul „Regele Carol­“ 190.000 ru­ble Romanoi. — Cooperativa funcționari­lor comerciali din localitate și-a ales um­ă­torul consiliu de administrație: C. Macri» președinte; Noah­ Segal și Vasile Șoroagă, vicepreșe­dinți; Gr. Alexandrescu, ca­­sier­; Schneider, director co­mercial ; Radu Eremia, Peneto Ioan și Vasi­le Popa, censord. — Femeia Ioana Balon, cu­rățit­oare la uzina de­ tramvai, a căzut victima unui accident. Voind să traverseze linia, a fost călcată de un vagon frac­­turându-i piciorul drept. r ‘.gl V- ■ [UNK] r "ALEXANDRIA I Întrunirea partid­ Anei liberala. Duminică candidații partidu­lui lib­eral pentru Cameră și­­ Senat au ținut o întrunire Publică în Isaila Tonopol. A prezidat d. »Ștefan Mân­dr­ea­n. D-nu. Florea Georgeson, avocat, priced­intele comisîn­­ nai interimare a orașului a scuzat pe.d. Niculae Ra«otă, șeful Tmri­dxdui liberal la Te­leorman, că nu poate lua par­te la această Întrunire, fiind bolnav. D-nul Ion Anastasescu» di­rectorul băncei ».Măgurele“ candidat pentru Cameră, a spus că partidul liberal a fă­cut numai f­apte mari-A luat cuvântul, apoi, S. Em. Antonescu, profesor u­­niversitar, care într’un lung discurs a trecut în revistă în­tregul program al partidului liberal. An anal vorbiți d nn­ Mân­­dr’oeanu, învățător, Gogu Ganeevich avocat și Scutaru, fost consilie­r agricol, v . NICOREȘTI " ~ Bursa oficială. —. Conform dispozitiunilor Camerei de co­merț­, s’a dispus infiintarea u­­nei burse oficiale in localitate pentru transportul­­ de vinuri­­ Zăpadă. — Dela 17 a. e. cade ploae amestecată cu zăpada. Viile aproap­e toate sunt neca­­lesa, p..­­*î . ‘ ^ . " HU$i " Desființarea maigasingilui de consum. — Adunarea generală a magazinului de consum, al funcției1 ardor­ii pensionarilor isiin oraș și județ, în vederea estenirei articolelor de prima necesitate, a hotărîi, desființa­rea, și :Holi;‘diarea, capitatturilor în beneficiile rezultate-Cedare, de teren. — Primăria l­o­cală, a cedat ministerului de război terenul necesar, de pe platoul Dric, pentru construi­­rea a 2 cazărmi. Timpul* .—. De 2 zile ploi to­rențiale, amestecate cu fulgi mari de zăpadă cad asupra o­­rașului și în județ, din care cauză temperatura a scăzut simțitor. 1­­. Populația orașulu­i în mare parte suferă, căci se găsește lipsită 3*prof.2g.«a dee^vârșir^ jkds&ss^ Chestiunea grefelor — D. General Mărgineanu», în numele guvernului, face apel la marii industriași . " Luni te orele 10 dim. repre­zentanții stabilimentelor indus­triale au fost convocați de către <1. general Mărgineanu, la co­mandamentul trupelor, spre a se căuta o modalitate a plantărei grevelor în cura In discuțiunile care au urmat, d. general Mărgineanu a făgă­duit industriașilor că va inter­veni pentru aducerea de com­bustibil necesar funcționarei fa­bricilor, promițând de a­seme­nea, vinderea de bocanci, haine și a­­limente din depozitele Statului la lucrători. S’a stabilit in urmă un acord cu patronii industriași, după care aceștia vor spori lucrăto­rilor salariul, pentru ca ei să-și reia lucru. Altă consfătuire s’a mai ținut intre d. generali Mărgineanu, directorul uzinei Wolf și repre­zentantul Uzinei de gaz, unde lu­crătorii se găsesc și azi in gra­vă, 3-5. tot pentru reluarea lucru­­l Spte-* *” Jonî 23 Octombrie 19T9 CiAiwaofitul evreilor camârateni „Uniunea evreilor pământeni’’ s lansat un manifest, din care extragem următoarele. ..Trebue să se dea tuturor e­­r­eilor născuți sau­­ aflați în țară și cari a’i revendică o supușenie străină, putința de a deveni­ ce­tățeni, iar drepturile acordate să devie reale. „Poporului român îi cerem să facă posibilă apropierea între noi și el. Această apropiere, o dorim, cinstit și, sincer. „Cerem poporului român să caute a ne înțelege și pe noi. „Va vedea că suntem oameni ca toți oamenii, dar mai amărâți și mai susceptibili, poate­ ca cei­lalți muritori, pentru că am su­ferit mai mult în carnea și în su­fletul nostru. „Va vedea că prin numărul no­stru, prin experiența ,pe care ne o dă un trecut milenar, prin pute­rea noastră de­ muncă, prin ve­chea noastră cultură, putem fi un element folositor propășirea ace­stei țări. „Momentul intrarei noastre în cetățenia românească, coincide cu momentul celor dintâi alegeri ce se fac în România întregită și pe baza votului obștesc. Suntem și noi chemați a ne face datoria. Dar cui putem acorda sufragiile noa­stre, în situația de azi ? „Nici unul din partidele de gu­vernământ n’a luat­ încă pozițiu­ne față de noi, nici unul nu s’a gândit, la revendicările noastre Dar o popul­ație atât de numeroa­să ca noi, nu poate fi ignorată și trecută cu vederea. Noi cerem partidelor cari înțeleg să aibă su­fragiile noastre, să ne dea garan­­ții că drepturile noastre vor fi reale, să arate prin declarații­ pu­blice, că țin seama de doleanțele noastre și că și se insuresc. „Pentru a se consolida drep­turile noastre, e necesar ca : 1) Să­­ se dea evreilor putința de a­ participa în toate manifestări­­le vieței publice, în toate Insti­tuțiile țărei r In parlament, in consiliile comunale și județene, in armată, în magistratură, în •administrație, în școală; ; 2) Să se dea comunităților noa­stre putința unei dezvoltări for­­mate, acordându-si­ aa personali­tatea juridică și morală, precum și sprijinul efectiv­­ al legilor și autorităților; 3) Să se dea școlilor evreești de toate gradele putința­ unei dez­voltări libere și de sine stătătoa­re, precum și dreptul de a­­ elibera certificate și diplome valabile și recunoscute de Stat. Aceste școli să aibă un caracter public, și să­ poată preda pe lângă programa Statului limba ebraică și istoria evreilor. 4) Instituțiile noastre de cult și de învățământ să fie întreți­nute din budgetul Statului., „Evreii vor acorda voturile lor acelora dintre candidați al căror trecut politic și a căror atitudine de până acum față de noi, sunt o chezășie că vom avea într’înșii apărători sinceri și hotărâți ai intereselor noastre și­­ a] căror program politic va îmbrățișa și justele noastre cereri. „Cererile noastre sunt de alt­minteri cuprinse in înaltele prin­cipii proclamate în actul solemn de adesiune dela Alba Iu­lia, și a căror aplicare va duce la înfrăți­rea și rodnica conviețuire a tu­turor locuitorilor Țarei Româ­nești’’. DATORIILE ANGLIEI După came relevă­­,țaful ,­Daily Herald’’ ,bugetul An­­gliei pentru război, marină și aviație se urca la 500 milioane lire sterlinge, ceea ce înfăți­șează aproape jumătate din chel­tnel­e­le totale ale Regatu­lui Unit dăinai­ntea războiu­lui.Datoria noastră publică, scrie ziarul, care se ridică la 2 milioane pe zi, a ajuns aproa­pe la 8 miliarde lire Sterlinge, pentru care poporul englez plătește o dobândă anuala de 400 mi'Haarte- București: 20 Octombrie 1310 Târgul I­­ransfeiar oficial Tendința relativ­ susținută. Va­­riatiuni de cursuri neinseminate. Transacțiuni nu prea numeroa­se. Efectele ferme. Indheeri: Beata 1913 — de 250 miloane , 4 lum. la sută 102 și un sfert. Banca de scont 1020 555 (atu­al precedent, indheeri: 1020 10) ; Banca Marmorosch. Blank 2220 10 13 15 20 (cursul precedent, in­cheeri: 2005 2200 10); Banca ro­mânească. la purtător: 2165 (curs, preced., încheeri: 2170 85 75) ; Idem. emis. III. 1790 85 80 (curs, preced.: Incheeri: 1790 75); Banca franco-română 760 90 (cursul pre­­cedente indheeni: 780). Valorile de la Moscova necăn. •. . iîț.i.. • • ;­­• ITea dia» - tanului; .libe?; susv­inSfcCn * • f 7^ ■ [UNK] REVISTA PLESEI Două evenimente „Datăm­ după ce, relevea­ză părțile admisibile din cuvânta­rea rostită de d. Ion Brătianu la Brăila, scrie: „După ac«"*“ consideratjuni fără rezerve în privința valorii declorațiilor d-lui Brătiasiu, ne vom permite să remarcăm ală­­turi de opinia publică unele lip­suri din discursul de la Brăila, precum și o parte care putea să­ lipsească din gura d-lui Bră­­tia­nu. Vom­­ remarca lipsa unor ex­­plicațiuni asupra cauzelor care au înlăturat dels con­ucrare, la opera cea mare a­ unității, ele­­men­te politice indicate în aceas­ta de împrejurări. — precum și explicațiuni asupra pricinilor adevărate cărora­ ]e datorim­­«v­gimul de guvernare politică, in­­contestabil anormală, sub care ne găsim astă­zi”. Și pe urmă : „Și­ vom remarca partea cu­ caracter pur electoral, de acu­­zațiuni la adresa adversarilor*^ indiferent de valo­area lor 'r­rre ' prin zisă­­*• nepotrivite» după n­oi cu tonul general al discutsu­ lui și care puteau fi lăsate jos seama altor oratori In sfârșit din punctul nostru­­ de vedere strict democratic, nî-s« pare extrem de rezervată $f prea puțin concesivă partea pri­vitoare la recuno­sșterea aspira­­țiunilor mulțmei care suferă.­­Intru­cât aceste aspirațiunoli sunt forțe care se impun con­ducătorilor de pretutindeni ca să aștepte la.’un­o­așteri gra­țioase“.­­ în ce privește programul de­mocrat „Dacia“ spună: „In acela, anunțat la Crate", va găsim multe și remarcabile puncte de program, unele chiar admirabile, după cum și jocuri comune sau enunțări vagi“. Și termină: „In sfârșit, ca să încheiem, vom fi de acord cu d. Take Io­­nescu asupra inutilității tradi­ției politice în fața nevoilor pre­­zentului și a aspirațiunilor vii­­torului. .— tradiție în numai« căreia, ține să vorbească­­ d. L. Brătianu. Noi vom adăugi, po­trivit spiritului nou al vremei, că tradiția care este inutilă în unele cazuri pentru unii, apare astăzi pentru toti primejdioasă,” dacă apropiem trecutul de pre­zent și încercăm a întrezări vi­itorul Ruptura produsă de marile e­­venimente tn înlănțuirea istori­că, nu m­ai vrea să țină seamă­ de trecut, ci tocmai dimpotrivă“ Hiogberil Sub acest titlu „Romabizpes” se ocupă de guvernul militar. ■ .,Am avut atunci o visiune mai tare decât toate, mai blasfa­­mată decât toate fiindcă era mai adevărată. I-am văzut pe să cești­ oameni jos de tot, cobo­râți la rostul cel mai degradase pe care-l poate ocupa cineva și g­aleria profesiunilor amitabile, l-am văzut transformați­­ n­o, ceea ce nu credeam să văd vre-o­dată pe niște soldați, pe pieptul cărora strălucește crucea de râs­­boi a lui Mih­ăi Viteazul. Nu am văzut reduși la rolul ți­­mi­li­tor, scârbos, de Magheri. Au venit hingherii, ca să dune lumea în alegeri, cum adu­nă potăile hingherii de pe dru­­muri Și au transformat tem­iniri un vast serviciu de ecar­­gaj“­ ^ ^ Știri din Bucovina —- Dela ooresp. nostra «=, Cernăuți 20 Geri Pregători in vederea vizitei Suveranului în așteptarea vizite­ M, ȘaH, Regelui, anunțata pentru ziua a* 26 cor., se fac mari pregătri. Cu acel prilej se va organize și o festivitate militară, care va avea caracter istoric. Regimen­­tul bucovinean 113 a obț­nut ma> numirea „Spătarul Coman” iar„ 114” denumirea „Batmanul Arbo­­­re’’, două nume simbolizând trag­rainl glorios din istoria B’icvi­­nei. M. S. Regele va primi co­n­­cazia solem­nitatei și jurământul recruților din aceste regimente Minoritățile și alegerile In hotărârea minori­ți lor de a se abține dela alegeri a suri venit o schimbare. D-n.i. Isopeș» cu­ Grecul. Simionovici­ și Hhr­­musachi s’au retras în favoarea d-nilor consilieri Kipper, dr. Telier, dr. Vasile Marca, cari par să aibă concursul celor din»­­tai pentru asigurarea reușitei. Conflictul de la teatru Conflictul de la teatru s'a am­planat. Se așteaptă sosirea în, localitate a directorului Cuttman astfel că pe viitor vom avea tea­­tru românesc și german. Sigma- Bela 95Soc. suncționarilor publici“ Aialtferi, soű. funncționarilor publici a tinut adunăre gena» rala pentru m­odificarea sta­tutelor, D. C- Dobrescu, admin’­stcra­­torii] Casei bisericilor a fac’esc cunoscut că membriu! prezen­tat L’Evernu­ Uj, cu privire la dreptul funcț­onarilor de a fi aleși in Parlament» a fost bine primit de u­nii miniștri, cari au făgăduit că o vor susține. Guvernul actual insa nu le poate îndeplini această dorin­ță, fiind un guvern care are numai misiunea să prezideze alegerile. S’au votat apr: te va arri­ j cole dip • S’ „vonafidU’S’ continuar­ii -- - msoaăca' Aiiic-affe. K­ \

Next