Universul, ianuarie 1920 (Anul 38, nr. 54)
1920-01-28 / nr. 54
if ma administrativă uvernul nu este tactoici în privința lor procete de ordin admni Zarele au publicat, în ultimele zile, mai multe declarațiuni ale d-lui dr. N. Lupuministru de interne. In rezemat, s'au atins câteva cebstiuni și sau formulat multe intențiuni și dorințe. Autonomie... djescentrajizare.. ste organizarea, sau chiar desființarea jandarmeriei și în fine, desăvârșirea untrei prin suprimarea consiliului diriment din Ardeal. După cum a prezentat ministrul de interne intențiuni legate de reformator în materie administrativă, reiese că suntem încă în faza gestațiunei, a concepției primare. Nici chiar principiile generale ale reformelor procetate n U sunt exact conturate. Ca un început de realizare »’a instituit, pe lângă ministerul de interne o comisiune cu menirea de a studia și elabora un ante-proect de l oge administrativă, bazat pe principiul descentralizării. Membrii guvernului nu sunt pai lămuriți și fixați asupra unei mari reforme administrative, care, firește, nu se poate face în pripă și după conepții prea personale, și după curentul la modă, pentru că este la modă. Deoarece s'a pus în discuție reforma administrativă — în sensul că ceva treime schimbat din sistemul aflat astăzi în ființă — se imitune examenului nostru, mai întâi de toate unificarea administrativă. Consiliul dirigent al Transilvăniri și a avut rostul lui, atâta vreme cât situația de peste Carpați impunea o țază 'k, I 'tranziție. Cum această fază de tranziție nu poate fi prea mult prelungită — din motive lesne de înțeles — credem că misiunea consiliului dirigent poate fi considerată ca S' tor nunală. Desăvârșirea unității naționale impune, cu un ceas mai de vreme, suprimarea guvernăriiintelor provinciale» înlăturarea diferențelor în sistemul de administrație al țării și stablirea unificării. Românii, de peste munti, cu bunul simt ce i caracterizează și cu Patriotismul l or luminat, au fost cei d’intâi, care au recunoscut necesitatea desfiintărei consiliului dirigent și binefacerile ce urmează să decurgă din înfăptuirea unității administrative. Este mai bine că au spus-o ei și o ter ei- In aceasta chestiune toată lumea este da acord. După ce se va realiza această unitate se va putea examama modificarrea sistemului. Ar fi banal să reamintim că românii n’au strălucit niciodată prin însușirile lor de administratori. De aceea să nu ne extazLem în fața proceselor mărețe — după concepția autorilor lor — și a formulelor, care nu ascund cine știe ce bunătăți pentru viitor. Sunt miniștri — la noi, ea aiurea — care se cred obligați să treacă drept reformatori, să agite chestiuni mari, să prezinte proecte de legi menite să marcheze sfârșitul unei epoci și începutul alteia, intențiunea poate fi onestă, ba chiar lăudabilă dar, politicește, pretențiunea poate fi naivă. In ordinea administrativă s’a ajuns cu formulele până acolo încât în practică, descentralizările să fie foarte centralizatoare și viceversa. Aceasta, dovedește, cel mult, fantezia și umarii reformatorilor. Să nu uităm, că trecem printr’o epocă fără ,,precedent în istoria lumei și ceace impune ceasul de acuma este vindecarea grabnică a rănilor pricinuite de război și o înțelegere clară a situației. - frosiemt slgnatttt’i' Aliați acordă noi termen Paris. 26. — Delegația iugoslavă la Conferința Păcei au primit răspunsul consiliului suprem la cererea făcută pentru prelungirea termenului. Aliatii au acordat iugoslavilor o prelungire de 20 zile, așa ca termenul expira Miercuri seară. t Italia și a spus ultimul cuvânt Roma, £ 5. — In cursul conversațiunilor din Londra și Paris între șefii guvernelor s'a căzut de acord asupra următoarelor puncte: Vaidlitatea eficace a partului din Londra din 1915 a căruia aplicare o poate cere guvernul italian. Spre a rezolva definitiv chestiunea Adriaticei era oportun a se ajunge la un acord cu iugoslavii un acord care oferea avantagiul asigurînd adesiunea Americei. Prin urmare Nitti, Scialoja au formulat minimum de revendicări italiene, care după un schimb de idei între Nitti Lloyd George și Clemenceau a primi deplina adesiune a acestor din urmă, formând obiectul unui memoriu prezentei Iugo-slavilor, din care agenția Stefani publică condițiunile principale zicând: Nitti a declarat că a ajuns la limita extremă a concesiunilor, peste care nu poate trece Nitti a declarat că neajungând tratativele la un rezultat, tratatul din Londra va trebui să obție deplnă execuțiune. La 21—1, delegațiunea iugoslavă a dat răspunsul care nu a fost socotit satisfăcător de către Nitti și care a declarat că nu era oportunitide posibilă pentru nou, uiScuțiuni. Șefi guvernelor axate spre a ajunge la un acord amical au invitat pe iugoslavi, acordându-le un scurt termen, de a accepta, sau a vota in bloc cererile italiene. TRECEREA AFRICEI în aeroplan Lyon, 25. _ Sâmbătă s’au făcut două încercări pentru trecerea continentului Africei în aeroplan. Prima s’a făcut de 3 aviatori militari francezi, cari au întreprins raidul Paris-Tumbuetu. A doua de 2 căpitani din armata engleză cari au ca țintă întâi Cairo, apoi orașul Cap. Francezii au pledit Sâmbătă dimineață de la aerodromul militar din Villacoublay, la orele 11 sura. Căpitanul Mezerques și iOept. Dogneaux cari pilotau, fiecare, un puternic biplan, au plecat laolaltă. Maiorul Vuillemin a plecat peste sferturi de oră. Cei trei aviatori s-u regăsit după amiază în câmpnul de aviație dels Bourges, unde a țiicat escala. Ei vor pleca DumL «».»mKTiMiH«.»aw»» limamaB bătuți de muntenegreni — Protestul mmmnteregrenilor la Conferința pacii — Ministrul de externe muntenegrean la Neuilly animță că in timpul recentelor lupte între insurgenții muntenegreni, și sârbi, in jurul 10călitatei Neguș, muntenegrenii au înfrânt un detașament de sârbi capturând un milion de Danci. Guvernul muntenegrean a adresat un protest la conferita păcei ;n legătură cu cine, stârnea Adriat cei, în care drepturile suveranilor munten EcuTeni au fost călcate in piciore, căci Onsdîul suprem de,berând fără să consulte poporul muntenegrean, a luat decl,sunt în flagrantă contradicție cu decemnile de mai înainte. Protestul încheie amuit noi conferinței Că regatul Muntenegrului este ali at și un cncei'd, este stat suveran și consiliuțional, ale cărei drepturi trebuesc observate și respectate ca și ale oricărei alte Puteri. Ș3 ca sosirn Q Angliei pentru Foch . Carnarvon, 25. — Presa parisiană vorbește despre un dar pe care acum câtva timp Lloyd George îl propusese pun Clemenceau generalului Foch. Se zice că în timpul uneia din vizitele pe care Clemenceau a făcut-o în Londra, Lloyd George ar fi informat pe primul-ministru de satisfacția pe care ar avea-o gurvernul englez, dacă guvernul francez ar permite Marii Britanii să și exprime mulțumirile către generalul Foch care a condus armatele aliate la victorie, făcând fii un dar la fel cu acela votat pentru lordul Filig, adică 100.000 mii lire sterline. Clemenceau a declinat această oferta pe motivul că în Franța n’a fost niciodată obiceiul, ca să se onoreze generalii victorioși pe o astfel de cale a mulțumit însă guvernului britanic pentru intențiunea sa. Lloyd George n’a mai stăruit, însă a informat pe generalul Foch despre această propunere. Acesta răspunse că este foarte mișcat de expresiunea simțimintelor Angliei, însă că nu ar fi acceptat darul, dacă i-ar fi fost dat lui ,să hotărască. S'ar simte fericit dacă ar putea să profite de generozitatea Angliei, rugând-o ca să împartă această sumă de bani la organizațiunile franceze de ajvdöf ttliveBllTA 1 ST&TSI QwWftLTItE neutralizarea mărei Baltica — Lyon. 26. __ Din Helsingfors. Inante de a se despărți, la 23 Ianuarie, conferința statelor baltice a luat mai multe hotări importante. A adoptat, in unanimitate, o moțiune pentru neutralizarea mării Baltice. Studierea acestei chestiuni a fot lăsată pentru o altă sesiune. De asemenea a votat o moțiune prin care statele baltice se angajează să nu încheie pace separată cu Rusia bolșevistă, înainte ca convenția militară incheiată la Helsinkrs să fie ratificată. Această moțiune a fost votată de Polonia, Letonia și Finlanda.Estonia a votat contra, iar Lituania s-a abținut. Delegația poloneză propusese să se instiude la Riga un comitet central pentru studierea chestiunilor postate, vamale și de cale ferată, cari interesează țările baltice. Această moțiune a fost adoptată. Viitoarea sesiune a conferinței va fi in curând la Riga. usorganizarea înaltului comandament francez Lyon. 26. — D. André Lefèvre, ministrul de război, a supus semnăturii președintelui republicei un decret pentru reconstituirea consiliului superior de război și pentru fixarea atribuțiunior statului major al armatei. Prin noul decret, puterea comandantului șef al armatelor franceze se întinde considerabil, și dispune de asemenea de toată autoritatea asupra statului major general al armatei. Inatul comandament are ca șef de stat, major, atât în timp de pace cât și în timp de război, pe șeful de stat major general al armatei. Acesta e ajutat în funcțiunile sale de trei subșefi. Primul rămâne pe lângă ministrul de război și în caz de război ia denumirea de șef de stat major general al armatei, în interior. Compunerea actuală a consiliului superior de război ar fi deci următoarea: Președinte, d. André Lefèvre, ministru de război, vicepreședinte, mareșalul Petan, comandant șef al armater franceze în timp de război, membri: mareșalii Foch și Joffre. Ceilalți membri n'au fost încă desemnați. D. André Lefèvre a trimis mareșalului Joffre, care se află în Elveția, o scrisoare prin care îi face cunoscut că vrea să-l consulte cu privire la organizarea definitivă a consiliului superior de război. Printre proectele noului consiliu de război, figurează in primul rând reducerea duratei serviciului militar. SUCCESUL SFarpelor poloreo-Biblo-Bic â'»âîss © 2râ»a ușor Paris. 25.— Letonii au spart frontul bolșevist la nord de Bentrița. De altă parte se comunică din Varșovia că detașamentele poloneze și trupele letone, sub comanda generalului Rydzimidly, au înamat spre est și urmăresc pe inamicul aflat in retragere. Ele au ocupat linia : lacul Riszvono-jenso-Dagde-Ossum* Rostce Senopol. Pe restul frontului inamicul se retrage. Vroind, să salveze situația la nord de ivina, bolșevicii au trecut la civicul general in sectorul vecin al generalului Lasorki, de-alungul Dvinei și la sud de Polok. Cu toată superioritatea numerică a inamicului, toate atacurile lui au fost respinse cu mari pierderi pentru el.Succesul obținut de bolșevici în regiunea lacului Voron a fost neutralizat printr-un eroic contra-atac al rezervelor noastre. Pe frontul întregului sector inamicul a dat înapoi spre est. zmrem orașului Kovöeerkask O radiogramă laconică din Lyon anunță, că orașul Novocerkask, capitala cazacilor de la Don, a fost evacuat în noaptea de 23 spre 24 a. c. și cărui comitet local a luat asupra lui guvernarea. N. It- Radiografba mi dă nici o lămurire asupra cauzelor ce au provocat această evacuare,. Extrădarea Kaizerului Textul notei Olandi și Lyon, £ 5. .— D. London, ministrul Olandei la Paris, a remis Vineri d-lui Millerand răspunsul Olandei la nota ce-i trimisese Consiliul suprem la 6 Ianuarie cerând predarea Kaizerului Răspunsul e absolut negativ. Petit Parissen publică textul notei olandeze ți apoi observă: ,.Guvernul olandez se asfiră tocmai în punctul de vedere in care Consiliul suprem refuză să se puie: „Nu e vorba, zicea nota remisă d.lui London la 16 ianuarie, de o acuzare publică avind caracter juridic, ci de un act la înaltă politică, mai bine țts ie înaltă justice internațională impus de conștiința internațională.“ ’O unda, după ce semnalează lipsa unui articol formal ce i-ar permite extrădarea, invoacă a_ nourea care- i interzice da a vă, lăma dreptul de azil. Ea revine astfel la punctul de vedere moral cc.și interzisese de a elumitra și argumentarea sa se intoarce contra ei însăși. In adevdi, dreptul de azil nu e respectabil decât dacă persoana pe care o acoperă e respectabilă ea însăși, și nu acesta e cazul ce acela care a deslăntuit războiul, ducotului cu toate rafinamentele groazei și ale barbariei“. 1.‘Avenii se întreabă cum nu reacționa Antanta față cu refuzul Olandei. Aliații au răgaz să prepare un răspuns care să fie seamă de necesitatea de a asigura executarea unei stipulațiuni formale a tratatului, respectând în același timp suveranitatea și chiar susceptibilitatea unicei puteri recalcitrante. La Victorie zice: Mulți vor deplânge faptul ca omul răspunzător de moartea, de mutilarea, de suferințele și de mizeria a milioane de oameni să fie condamnat nin CH In lipsă de către tribunal națiunilor. Echo de Paria scrie: Cumpănind bine lucrurile, nu ar rămâne decdt să ne înțelegem cu Olanda asupra condițiunilor internarii Kaizerului, internare în care o parte ar putea fi făcută sub privegherea aliaților. Gem e comentat refuzul Olaniiei Viena. 26. — Deși Olanda refuză predarea Kilizchum, aliații au luat în considerație o altă acțiune. Răspunsul olandez este aspu criticat de ziarele din Paris. Unde consiliază ca Germania să fie invitată a cere extrădarea fostului Kaizer.m . 1 * WW Atitudinea Olandei este salutată cu bucurie în Germania. Cs se spune la Londra Lyon. 26.__Știrea că Olanda a refuzat extrădarea Kaizerului e viu comentată la Londra, unde se crede că acest răspuns al Olandei nu trebue considerat ca definitiv. Se afirmă că Consiliul suprem va cere guvernului olandez să delege câțiva juriști care să discute cu consilierii juridici ai aliaților punctele de drept internațional care au justificat refuzul. Coifirți si pieii Prima conferința a ambasatorilor Lyon, 26. — Prima conferință a ambasadorilor a fost fixată pentru azi Luni și va fi proo<ată de d. Paleologue, secretríi] general al ministerului de externe, și ministru plenipotemy pe lângă' Conferinți. rne c*3id că va discuta propunerile engleze, ca urmare la refuzul Olandei. Comissiübs a despăgubirilor Lyon. 26. __ P. Millerand a prezidat Sâmbătă ceremonia instalării comisiunii despăgubirilor. S-a procedat la verificarea mandatelor și comisiunea a ținut ședință, în cursul căreia d. Jonnart, delegatul francez a fost ales președinte, iar d. Bersolini, delegat al Italiei, vicepreședinte. Secretar general a fost ăes d. Salter (Anglia). Situata în Cevocia Declarațiile primului-ministri Lyon, 25. — Din Praga. In cursul desbaterilor din Adunarea națonală, primul ministru, Tusar, a declarat că Ceho.Slovacia a făcut,,sforțări , lăudabile, din toate punctele de vedere. Republica cehoslovacă, a spus d. Tusar, a fost singurul stat care a făcut față greutățior temporare, fără vărsări de sânge, cum s-a întâmplat în statele vecine. :JU Ocuparea teritoriilor poonste Lyon. 25. — Din Varșovaia: Toată Polonia sărbătorește zilele istorice cu reocuparea tertoriilor, încorporate Prusiei de Frederic II-lea. Generalul Pilsudski, președintele Poloniei, a lansat un manifest în care spune că pacea de la Versailles a spălat crima cu impărțrea Poloniei. Generalul Haller a lansat și el un manifest trupelor polone. Parlamentarii îmin cer mărirea indemnizatiei Logi, 25. Mulți deputați și senatori găsind că e imposibil de a trăi cu indemnizația de 15.000 franci anual, au înaintat d-lui Millerand o cerere pentru sporirea indemnizației la 25 până la 30.000. Deputații obiectează că miniștri primesc 60.000 franci anual, primul-ministru, 70.000 franci anual, președinții Senatului și Camerei *72.000. Postul cel mai bine retribuit, afară de președintele republicei franceze, este acela de înalt comisar pentru armata navigațiuniei pe Rhîo. D. Jonnard, titularul postului, primește mii tras$intanâi Complotul bolșevist din America Viena, 26. — O telegramă din Chicago anunță că printre comuniștii acuzați în fața Curții cu jurați că au complotat contra guvernului Statelor Unite, se află și Rose Pastor Stokes, cunoscutul socialist, scriitor și profesor. FILME Astăzi se deschide la teatrul Nailou,al congresul Societății pentru ocrotirea orfanilor din război. Unii nu vor fi auziti de această societate. Și cu toate astea nici una nu merită să fie mai cunoscută, mai popularizată și o insistacia mai sprijinită. Voi invoca un singur argument: Sunt 150.000 orfani din război... O sută cincizeci de mii de copii fără tată, mulți și fără mamă... Ideia însăși înspăimântă... liter'o țară cu asistență publică aproape inexistentă, cu școli atât de puține față de numărul populației, cu simțul mutualității încă în prima desvoltare, lucrul e trist e foarte trist... Dar dacă voi adăuga că despre unii nu se știe măcar de unde vin, cum se numesc ai cui sunt! Căci restriștele războiului au pus pe mulți pe goană, familii întregi s’au mutat unde Dumnezeu le-a îndreptat; și murind mama de boală, tatăl pe front, bieții copii au rămas fără nimeni fără nimic... Statul — de la ei așteaptă toți să curgă lapte și miere — face ce poate. Anul trecut a prevăzut în buget 20 milioane pentru adăpostirea și creșterea micilor ființe. Ajunge? Departe de a ajunge, abia a revenit 35 bani pe zi de copil, sumă din care trebuiau să fie și îmbrăcați, nu numai hrăniți, ținuți la școală, îngrijiți. Prin legea organică s-au modificat unele articole din codul cvil, în sensul că se dau societății drepturi și obligațiuni tutelare asupra orfanilor din război. La sânul ei vor crește, de la lumina ei vor căpăta cunoștințele folositoare pentru zilele de mâine; acolo le vor încolți sentimentele frumoase; din cuvintele înțelepte ce vor auzi, din faptele mărețe ce îi se vor povesti, vor înțelege puii de lei greutățile prin cari a trecut neamul și gloria revărsată de părinții lor asupra românismului întreg. Dar ar fi o mare greșală să se uite că tăria lor sufletească va spori în măsura în care se va păstra recunoștința pentru cei cari au făcut România de azi. Nimic nu ar sădi mai multă desnădejde în aceste vlăstare decât nepăsarea care ar mijlici-colo față de anonimii mărunți, cari dându-și viața pe toată linia frontului, au constituit admirabila forță creatoare a unirei românești... De aceea, lo oq fac' statul inițiativa particulară’'adaoge sprijinul ei. Există comitete în toate județele ce lucrează în multe părți. Dar «ș voi să văd un avânt mai puternic, aș vrea să se simtă că vibrează ’fara întreagă de hotârârea d’ , nu lăsa în suferință pe copiii ternilor — pentru ea aceștia, în sferele eterice unde plutesc sufletele cele mai generoase fie patriei, să aibă liniștea care‘ sacrificia ’ ’ să ,c-’ triat«» rensfîf "» fr.mijit// m «ara < ••. rii‘. l-.~ steigi 8* (/ r- PARTAMENTUL Secârsta de la 26 îaruarie La ora 3, Camera își deschide ședința, pe banca ministerială fiind d-nii Pop, Lupu, Popovici, și Nistor fotoliul prezidențial fiind ocupat de d. N. Iorga. O scrisoare a Principelui Carol D. președinte citește următoarea scrisoare a prințului Carol: Domnule Președinte. Urările, pe cari mi le-ați adus in cel dintâi Parlament al Romaniei Mari, m-au pătruns addne și aui atins în mine toate coardele simțirii. Vă mulțumesc din toata inima și vă asigur, domnule președinte, că voi fi urmașul vrednicilor viteji din trecut, cari au fost totdeauna la datorie și al căror suflet cinstit și mare a fost inchinat Țării. Am apărat-o ca ostaș și o voi sluji ca cel mai vrednic slujtor al ei. Să trăiască Neamul Românesc, unul și veșnic nedespărțit, în vechile și glorioasele, lui hotare de limbă și de viață națională. (si) Carol Principe al României Camera a salutat cu aplauze scrisoarea principelui Carol. D. președinte N. Iorga citește apoi o adresă călduroasă a Parlamentului englez, ca răspuns la salutările adresate de Parlamenitul negreu, și după aceea o adresă a universității din Strasburg. Se intră in ordinea, de tei tinduse diferite comunicări. Se proclamă deputat al jud. Chișinau d. N. Chiril. In locul rămas vacant prin numirea cc. prefect p d.lui Țaru Andrei L. lUnibruș se pr. ales la Dorohoi. d. Paău Popescu, deputat la Olt și d. Petre Stănescu la jud. Dolj. Se continuă comunicările anunțate încă dinainte de sărbători. Are cuvântul d. Bivol din Basarabia, care face o expunere a situațiuniii țârânimei, formulând o serie de generalități și termină arătând că populația basarabeană mare sare și petrol. D. prim ministru ad .interim Pop citește decretul regal prin care d-sa este însărcinat să dețină interimatul prezidenției consilului de miniștri. D-sa depline un procet de lege prvitor la constatarea și perceperea contribuțiunilor directe. Camera admite urgența pentru acest proiect D. prim ministru ad Inter îm anunță apoi serbările de la Cluj, exprimând dorința ca Parlamentul să fie reprezentat. Chestiunea amnistiei și a Curților marțiale D. Const. Georgescu, în chestiunea amnistiei pe care guvernul a anunțat că o studiază, cere guvernului să se grăbească să vină cu o dispozțiune de ordin general. Azi indisorile sunt pline și Curțile mari"nle nu mai pot birui nenumăratele procese pe cari le au de judecat. In protestările grupului liberal, d. Georgescu cere ca guvernul să ia în această privință o măsură mai largă, privind cele câteva mii de delicvenți cari așteaptă. In a doua parte a comunicării, d-sa a cerut ca alegerile comunale să se facă conform legii sub sprivigherea comisiilor interimare. D. Ștefan Pop, prin ministru, cere Camerei să mai aibă răbdare căci guvernul studiază amănunțit chestiunea amnistiei. D. ministru Lupu răspunde că în chestiunea alegerilor comunale s-au luat măsurile necesare spre a se înlătura orice abuzuri. „ w íntre „Bănca generală** și „Banca g-sitrala 2 țării românești“ D. Magearu întreabă pe d. ministru de finanțe și întreg guvernul, dacă are cunoștință și dacă încuviințează chipul în care Banca generală a drâroi moinești a înțeles să se substitue Băncii Generale. Modalitatea întrebuințată este fără precedent, fiind vorba de o hotărâre luată fără asentimentul adunării generale, hotărâre care privește fiverea unei societăți cu capital străin, societate aflătoare încă sub sechestru. D. Pompiliu Ioanițescu întreabă guvernul ce măsuri a luat spre a realiza programul său de prevedere socială și în special, ce hotărâre are de gând să ia față de grevele cari se repetă, când oamenii nu se mai mulțumesc mâine cu ce au cerut și li s-a dat azi. D. președinte N. Iorga cere, și. Camera îngăduie, să se trimită vechiului și statornicului prieten al României, d. Deschanel, ales președinte al Republicei franceze, o depeșă de omagii. Camera aplaudă călduros textul acestei telegramet Cnestidtiea Basarabiei s'a rezolvat, — da noi D. St. C. Pop, prim-ministruad interim, referindu-se la știrea telegrafică sosită presei noastre, și anunțând că consiliul de la Paris a declarat că n-are cădere să se rostească asupra atribuirei Basarabei, numește această știre absolut neexactă. Nimeni nu poate hotărî în chestiunea Basarabiei afară de poporul român. Și poporul român a hotărît, cum se știe, unirea fie Vstoria Basarabiei la Pa„te muritg tAfiterze.. . La ora 4,30 deputații trec in secțiuni. Ședința viitoare azi ]a ora 2. i în „atentat" împotriva moralității universității ? D. Florian cere să i se pună la dispozițiune o serie de acte privitoare la d. Al. Otetelișeanu, fost secretar general al ministerului de interne, care e vorba să fie numit profesor la facultatea de drept din București. D-sa numește acest proect ,,un atentat1* împotriva moralității universitare, făcând o serie de afirmațiuni din care ar reeși incompatibilitatea morală a d-lui Otetelșeanu de a fi profesor la universitate. Spre a face dovada afirmărilor sale, d. FUrian « c“"”* a»■=• ■»—1 I Cf 10 Cîtro 1 țară e !nterpenay% * Fac diferit • co. o» r! ^nii I își M ț> ;»• SENATUL Ședința se deschide la orele 3 și jumătate sub prezidenția d-lui Paul Bujor. Pe banca ministerială d . I. Burate. Se fac obișnuitele formalități: apelul nominal, citirea sumarului ședinței precedente, după care se citesc mai multe cereri. D. PAUL BUJOR citește o telegramă din partea senatului iulian, care e primită cu lungi cu pbuze, precum și răspunsul Senatului român D. C. B. PENESCU face o interpelare d-lui ministru de culte, cu privire la demisiunea arhiepiscopului Nicodem al Basarabiei. D. I. BORCEA, ministrul cultelor, spune că înaltul prelat și-a dat demisia fiind obosit.. In mod provizoriu a fost numit la acest scaun P. S. S. Arhiereul Gurie și sperăm că I. P. S. S. Nicodem va reveni la postul său. In curând se vor face alegerile consistoriale și cele pentru locurile vacante de episcopi, alegeri la cari veți lua parte și dr. D. C. B. PENESCU se declară nemulțumit cu răspunsul d-lui Borcea și afirmă că plecarea arhiepiscopului se cititorește rusofilismului celor mai mulți dintre preoții din Basarabia. A spune că motivul plecărei eare oboseala prelatului înseamnă să ne ascundem după deget. S’a spus că dacă s’ar mai înttoarce la Kișinău I. P. S- S. ar fi primit cu pietre. Cere să se facă o anchetă și să se pedepsească vinovații. (Aplauze). D. I. BORCEA spune că nu trebuie să procedăm cu asprime chiar atunci când ar fi greșeli. Nu cu asprime vom putea să fes apropiem pe Biesarabeni. An I ta Basar. ș . r văzut <; . . .,mcr. i-r.; ■ [UNK] este însuflețită de ele mai .Vau se sentimente patriotice. Repetă că demisia arhiepiscopului Nicodem este un act cu topul benevol. D. VLADIMIR ATARASOV.ICI propune ca Senatul să trimită o telegramă de felicitare d-lui Paul Deschanel, noul președinte al republicei franceze. (Aplauze prelungite) D. PAUL BUJOR. Telegrama se va expedia mâine D. GENERAL LAMBRU spune că o cercetare făcută la societatea orfanilor de războiu de către d. dr. Gheorghian, primarul Opitaiei, a descoperit și orfani cari au vârsta de 3/ de ani (raritate). Cereă se facă o anchetă spre M: __A--- . -- ."te- = •- •- ': cilitor isf: .a’isboi*i"r gyS" r& a ^ ■ te ^ i șî se miră cum d. general LamRrs poate face asemenea armațiun! Face apoi un scurt istoric asupra organizațiilor diferitelor societăți de binefacere înființate în timpul și din cauza războului și declară că aceste societăți și-au făcut pe deplin datoria. PREOTUL N. COTLARCIUC, vorbind în aceiaș chestiune, afirmă că conducerea societăților de binefacere este dată în mâini bune și diistule . D. Dr. C. ȘUMULEANU cere ca din diuma dată de d-nii senatori pentru cumpărarea casei îmi Creangă, dela Humulești, să se dea o urnătate pentru restaurarea casei pe care ra mi-o scriitorul țăranilor la Iași. Senatul aprobă D. GENERAL ’ LAMBRU. Ci nu am vorbit despre neregulile dela societetea ,.Orfanilor de războiu” nu m-am gândit la conducătorii acestei societăți, ci la întreaga filieră prin care trebue să treacă ofrindere până să atingă în mâna orfanilor din satele îndepărtate. Discuția se închide. D. ANDRONICESCU cere ca societății o binefacere să-și îndrepte privirea și spre Bucovina unde sunt atâtea suferințe de alinat. Se validează alegerea ca senator al județului Satmar a d-lui Alexe Pohor și a d-lui dr. V. Braniște ca senator al jud. Bihor D. M. POLICRAT face .* înterpelare d-lui mir 3tr.x al lucrărilor publice cu privire la neregiunile dela c. f. r. La Craiova s’a pus la dispoziția parlamentarilor cari trebuiau să vie în București un vagon” ds cl. II cu geamurile spartei pi câni unui subinspector dela c. f.li s’a pus la dispoziție un vagon de cl. I, încălzit cu 2 sobe. Cere și i se ia măsuri urgente. Mai mulți d-ni senatori se asocisză la această nterpelare. Ședința se ridică la 6, v ■» B ImpniSQüi&ikU. i&ițân D. dr. A. Vlad, ministrul finanțelor, a avut ori o consfătuire cu reprezentanții marilor bănci, în privința condițiilor în care s-ar putea face mai lesne: împrumutul intern. Atât ar trei patra această consfătuire d-nii Lucasievici, dir. Partea Lăncei ,,The Bank of Romanian Hell“. Gr. Gotescu din Partea Băncei agricole. Ștefanescu din partea Bancei românești. IRaltezeanu din partea Băncei sindicatului agricol Ialomița. Calerghi din partea Băncei Gărliotzates 9' d-ni Angelescu, fost ministru al finanțelor, Dobrogin și Traun, subdirectorii datoriei publice, s’au emis diferite păreri asupra condițiilor în care s’ar putea lansa împrumutul și a rămas ca d. dr. Vlad să se folosească de acelea ce i se vor părea mai convenabile. .Reușita noului împrumut ne spunea unul dintre reprezentanții instituțiilor financiare cari au luat parte la disfătuire — va depinde nu atât de Patriotism«! cât de viteligenta ne or cari vor putea subscrie la acest împrumut, .?.na fe cuvinte de măsura în care aceștia vor pricepe folosul de a plasa aci banii pe cari nu i pot Plasa, cu mai mult folos în alte părți“. Noi socotim că patriotismul Și inteligenta facială vor fi îndemnuri deopotrivă de puternice, care vor asigura deplina reușită a acea împrumut. SONDE DE PETROL în Anglia La 27 Mai 1919 s’au grăsit întâia oara isvoare de păcură în Hards’ Deifbyshire (Anglia). De atunci s’a extras într’una păcură până la sfârșitul anului. Cantitatea obținuta a fost 1900 butoaie, un butoi fiind egal cu 35 galoane (un galon egal 4 jum. litri) păcură bruni. Până acum sunt veori regiuni de sonde petrolifere, adică : 7 în Derbyshire, 2 la Straffordshire și 2 în Scoția Rezultatele obținute până accum la Hardstoff au fost siretisfăcătoare. La o adârme de 3000 picioare producția medie zilnică, este de 35 butone (barrils). Jitu« ii Călătoriilor — și al vaselor Populara