Universul, mai 1920 (Anul 38, nr. 118)

1920-05-13 / nr. 118

— Condamnarea lui zay& v t « fik DE DUPĂ AMUZI í sar ia lni Bujor lediinta de după masă, Bă­ii d­esvoltă propria lui «pă­ta atenția încordată a să­»începe prin a spune că-și dă seam­a de situația sa exceptiona­­lfci In fața tribunalului excepțio­­­­al pe ca­re-l socotește ca repre­zentând justiția clasei sociale odminante, a clasei din care el jbu face parte Si contra căreia r'duce lupta. " • Situația sa mai este excepțio­nala, prin aceea că și avocații de au părăsit. Ceia ce i-a îngreuiat și mai mult starea deja înrăită prin atmosfera făcutâ în jurul persoanei sale. Dovezile așa cum au fost colectate de acu­ziare sunt toate în defavoarea sa. Venind la partea faptelor, Bu­jor arată că din primul moment al mobilizării, s-a dus la regi­ment spre a-și face datoria.. Tot timpul cât a stat la regi­ment n‘a avut nici o întrebuin­țare. A făcut tristul drum al retra­gerii și o idee îl muncea . ..Ce­­ fac eu în acel regiment, de ce Sat.așez leafa?“. Eram ținut izolat și gândul a­­cesta mă tulbura mereu și la aceasta avea influență tot ce se petrecea în jurul meu. Și nu numai eu făceam con­ . natarea să vina dezastrului nu­­. vine dela soldat ci dela acei cari­­[‘au trimes nepregătit și near­­­m­at, ci și ofițeri superiori și­­ chiar preotul regimentului“. Mai departe arată că ținând­­ o cuvântare la înmormântarea darului Ottei, trebuia să fie ur­mărit de Curtea marțială, ceea ce în momentele acelea, de sus­piciune față de elementele socia­liste putea să-i fie funest. Aceasta a fost a doua pricină foare P a făcut să treacă in Ilu­­sia, de unde să poată influența opinia publică din țară. S-a sta­bilit la Odessa ca să facă acolo ceea ce făceau toți ceilalți poli­­triciarii : să <­ată guvernul. Nu s-a o" provoace revo­% permis celor­ci, de a st­­­urghezii ruși ".­H. atunci aliați, Í f. nis și lui, ca a stabili le-­­v. c ti ruși. '.uzarea de a­mnare și rt­­tntra Româ­e incrimina­­nici unul din o asemenea © anizația so­ 1 î Odessa, a­; ■ s •• c­istitu’ .. gra­te­­ ■ î • de munci­■ *î - ■ [UNK]. . aflau într‘0 i ". ... oi­re se alătu­■ii. ■•■.to. L mâni. Or . .­ei Lupta a- p, c •••• ut fie 1917. în­colo din pri­vi­r­ii și în care so listă, iar ..j -1?- ' -v* *. . f­i a e­ris în el ar- C.­.ob- © -r- a cauza na­.icnai r n'. t' ața proleta­ri», .. .. ț­a ca prin a­‘ere în afară) <•' . r de români l -f. n­­ont­ra tării I í.f . "in' ' ,seă unirea , f" in diferite v -fkx?. timmimmm țări pe dale de pace prin socia­lism. Mai departe arată că dacă, prin Decembrie, Ianuarie, ziarul a devenit mai violent ca atitu­dine, aceasta nu i­ se poate im­puta lui, deoarece in acel timp părăsisese Odessa și ziarul ră­măsese pe alte mâini. Trecând la acuzarea de a fi organizat batalioanele de revo­luționari, o combate dovedind în primul rând cu­ ce momentul or­ganizării nu­­ află în Odessa, iar în al doilea rând că măsura fusese luata de aomandamentul armatei revoluționare ruse, care lucra în felul acesta. Protestează ^on­ia acuzi .ns.uij că a îndemnat pe soldații ro­mâni să treacă de partea rebe­­lilor, fapta crimina.14 au a­ dert­­­l­rat d­ăr de care se declară inca­pabil. Despre arestarea parlamenta­rilor români la Odessa și­ refu­zul de are pune în libertate, spu­ne că nu a avut nici un amestec. Arestarea ostatecilor s-a­ făcut, de autoritățile revoluționare ru­se, ca răspuns la arestarea bol­șevicilor din­­ România, iar libe­rarea lor era in funcție de tra­tat de pace care se încheia, în­tre guvernul român și guvernul rus prin mijlocirea colonelului Boyle. Mărturia acestui colonel spu­ne Bujor, conține contraziceri și ea nu constitue dovada deplină a vinovăției sale în această pri­vință, mai ales că nu este co­roborată cu declarațiunile altor martori cari fuseseră și ei fața. Bujor repudiază cu energie a­­cuzarea că a provocat asasinarea celor 14 marinari români la Se­vastopol. Bujor conchide că nu se recu­noaște vinovat decât de dezer­tare provocată de un ideal și ter­mină­ lunga sa a părere cu o pe­rorație în care spune­ că oricât de grea ar fi soarta care-l aș­teaptă, el are conștiința liniști­tă că a făcut bine și se oferă ca jertfă pentru rodirea în vii­tor a principiilor socialiste, cari vor aduce libertatea poporului român. VRBS Ou­tfl IL La orele 8 seara președintele dă citire întrebărilor de culpabi­litate a acuzatului la care Curtea urmează să­ răspundă. Dn avocat CI1IHAIA din par­tea lui Bujor face obiecțiuni a­­supra întrebărilor. Curtea respinge incidentul. Apoi declară desbaterile în­chise și intră in camera de chib­­zuire, în timp ce in sala tixita de public se iau măsuri excep­ționale, introducându-se o gardă­­ numeroasă. După o deliberare de o oră și jumătate Curtea reintră în ședință și­­ pronunță sert­­ura prin care condamnă pn Mih Oh. Bujor la MUNCA SILNI­CA PE VIATA, cu unanimi­tate de voturi. Curtea l'a găsit, vinovat de: de­zertare in timp de război; tră­dare prin manifeste cari îndem­nau la rebeliune; îndemnul sol­daților români de­ a ridica arme­le contra țării; crimă de ’imită trădare prin primejduirea sigu­­ranței statului. Bujor a făcut imediat recurs, alegând ca avocați pe d-nii Tom­a Draga, Em. Socor și I. Chihaia. îjpv­­or. 5 mrea *fȘf - Tf.âârte“ u­n întrunire r fu­nc­țion­. . v ■.’ .ucurești ai .• f- > - •! Română.... sonajul so­fts ■ ■ :<­­nt pe larg ’.*— i- —­x multe cuvântări arătându-se în ce situație sunt astăzi funcționarii, puși in­tiv-­i , posibilitate de a face față scum­­p pe iei. I In Ianuarie direcțiuni.» acestei ■ «vejetati a acordat funcționarilor­­ ei o simțitoare îmbunătățire a­­­««datelor, îmbunătățire care nu mai poate fi satisfăcătoare as­tăzi când toate s‘au scumpit cu de cel puțin 3_4 ori mai mult ca în ianuarie. întrunirea s‘a sfârșit prin spe­ranța exprimată de vorbitori, că revendicările lor vor fi satisfăcu­te, mai ales că conducătorii aces­tei instituții au dovedit multă bunăvoință salariaților ei_ Recruții Jiassracem Yni în vechiul regat Ziua de 5 Mai a fost o zi neuitată pentru orașele din su­dul Basarabiei. După o serba­re admirabil aranjata, ,1« d. ge­neral Scârlatescu» comanda­tul teritorial al Basarabiei, tinerii basarabeni din regiu­nea Ismailului, în mijlocul u­­nui entuziasm de nedescris, încărcați de flori și uralele copulației, elenului, $ coaselor și corpului profesoral au fost conduși la șlepuri și pontoane de unde au pornit spre vechiul regat, unde își vor face servi­ciul militar o bucată de vreme după care se vor întoarce pe ea­­ regimentele din Basarabia.­­ Tot cu această ocaziu­ne d-l general Scârlătescu a tipărit o frumoasă cărțulie din care soldatul basarabean va putea cunoaște pe șefii și conducăto­rii săi cu scurte tălmăciri din istoria patriei pe care ei până acum n‘au cunoscute sub un gut moscovit.__________________ Situația grevei «teil« C. F. R. Situația grevei pe ziua de 11 Mai este staționară- O parte din lucrâtorii depou­lui Adj­ud »’au de­solidarizat de greviști și au de­clarat că vor să rem lucru.­.. Ei au fost resprimiți sub rezerva apro­­barei ulterioare. _ La depoul Bacău șefii de e­­chipă D. Ion if .și D. Moraru au părăsit serviciul, fără a preda du­lapurile cu sc­­ule și lucrările în­cepute la locomotive,­­cel dintâi u­n secretar și­ al doilea casier la centrul socialist din Bacău. Ei a­u fost destituite. __La Galat*, cea mai mare parte dintre greviști ar dori să reincea­­pă lucrul, dar sunt terorizați și asigurați de capii greviștilor, că direcțiunea generală este pe punc­tul de a ceda și vor câștiga astfel și p:«ta zilelor de grevă. In legătură cu aceasta, gi con­trariu zvonurilor răspândite de lucrătorii greviști, afirmăm, că nici un fel de tratative n’au ur­mat cu privire la greve lucrăto­rilor de la căile ferate cu repre­zentanții guvernului sau cu oricare altă autoritate. __Direcțiunea c. f. r. a început angajări de noui lucrători, iar greviștii cari s’au prezentat de la 26 Aprilie curent vor fi conside­rați ca noui angajați, pierzând drepturile de vechime ce le aveau până la declararea grevei.­­ Orice alte știri răspândite de greviști nu au decât unicul scop de a menține prin­ promisiuni ireali­zabile spiritul anarhic printre lu­crători. __ Spre a se putea vedea până unde merge sălbăticia copilor de grevă, relatăm următorul caz: Eri s’a prezentat în, cabinetul d-lui genaral Macri, directorul ge­neral al c. f. r. magazinerul Al. Lepădatu de l a atelierele București Grivița, având capul bandajat, fi­ind zdrobit în bătăi de către ce­­rețe de greviști, și cari pândeze prin apropierea atelierelor­ perso­nalul pare vine la lucru.­­ Victima a fost crunt bătută, pentru că purta tricolorul la bu­­tonieru­ +jb^&aMmmsmzw­ in Canital. Ziua de 10 Mai a fost sărbă­torită anul acesta cu o deose­bită­ solemnitate. Toate «trebuJe ?1 clădirile e­rau împodobite cu verdea# și drapele-La statui ai lui Mihai Vitea­­zu au ridicate do­uă tribu­ne, una pentru familia regală­ și cealaltă pentru corpul di­­pluriî&tre. v La orele <* dimineața sau tras de la Arsenal- 101 lovituri de tun» La orele 9 au început să so­sesasră îupele, ca * . ..îi­­ fi­ ■ la5­­ isco Lungul trotuarului, de la Palatcul regal până la mi­tropolie. Cortegiul regal a Plecat f­e la palat spre mitropolie la o­­rele 9,45, având în frunte Pe d. general Nicoreanu. Prefectul poliției , urma apoi un esca­­dron din reg. de escortă» re­­gale, regina, și principesele. Cortessini era inchis de u n alt escadron din res- de escor­tă. La orele 10 s’a oficiat h m>­­t.ropolie iiîî ser vie o djvîp, în prezenta suveranilor, p d-lor miniștri gen .rali, înalți dem­nitari ai statului și miniștri tăților străine. — de mitropo­­liitul Miron Cristea- înconju­rat de înaltul elev. La eșirea­ din biserică, suve­ranul a fost întâmpinat de d. Marin Tot­escu care, după o cuvântare bine- simțită, a ofe­rit regeln­­ an buzdugan din Partea cetățenilor. Acest buzdugan­ era­ așezat într’o casetă splendidă, care er­a ținută de mai multe feti­țe îmbrăcate în costum natio­nal. Cu această oca^e au mai vorbit d-nn­ general Rășcanu ministru de război și­ general Averescu­ prm ministru. Leitele vădit em­otionat a DE 10 MAI S?-l! rasspun ®, i­rn a­a ofcat der I ■ t­recerea în re* i* ifr-*, companiei de onoa.re, corte­giul regal s’a format ca ?i la venire- Suveranul a încălecat­ și înconjurat de statul major, a plecat la statuia lui Mihai Viteazul, unde a primit defi­larea trupelor din garnizoană. Ținuta trupelor a­ fost admi­rabilă. La ora 1 defilarea termi­­nându-se familia regală s-a înapoiat la palat. Seara a fost o retragere cu tor­țe pe străzile principale ale ora­șului. Pe piețele din centru au cân­tat muzicile militare. Animația pe calea Victoriei a durat până noaptea târziu. Bn Tari FOCȘANI Sărbătorirea zilei de 10 Mai s’a făcut cu un fast deoseb­t. Dimi­neața au fost la toate școala de ser­bări; la 10,30 Tedeum la cate­drala locală în prezența d-lor­­ pre­fect Maiiu SiulfcanBeu K­­mnnicea­­nu, oujone] Boțea, comandantul trupelor­ și tuturor autorității«». La om 11 an a făcut defilarea în fața st­atuei independenței, du­pă care a urmat recepția, la pro­fett­ură. După amiază, muzicele regimen­telor au cântat în oraș. SULINA Zece Mai s-a serbat prin offț­­cier­ea unui Te-deum la catedrală. Au asistat autoritățile civile și militare, personalul comisiunei europene, corpul consular școa­­lele, ofițerii bazei navale france­ze și un puble numeros. Onorurile au fost date de de­tașamente de marină și marinari francezi.După masă, a urm­at serbarea în grădina publică. Ultime informații ♦ D. general I ° n 1. FLores­cu. gp- fost aurrat inspector ge­ne­ral al­ minist. ♦ D. Sile Mavrodin a fost numit șef de cabinet al cHm ministru C. Garoflid. ♦ S’a primit demisi­unea din armată a d-lui locot.- colo­nel M. Butescu. ♦ D. Mb­er­to Pan 1etti, vice­­coneul de a doua categoria al României la Livorno, a fost înaintat consul onorar. D. dr. Octavian Foteanu a fost numit prefect la jud. Mu­­reș Turda, iar d. Vasile Janza la jud. Hi­meri­ aur a. ♦ S’a acordat un credit de 6 milioane lei pe seama Preșe­dinției comitetului agrar. Care va veni la Plata cheltuelilor pentru instrumente și mate­riale ce se vor angaj­a în țară și străinatate în vederea exe­­cutării lucrărilor de geodezie cadastrală. S’a aproat deschidfficea u­nui credit de 800 mii lei pen­­­­tru organizarea de către di­recția teatrului Național din București a turneuri prin provinciile alipite de patria­­mumă. ♦ D. P. Gavi­ j­, subșef de ser­viciu in siguranța din,Tran­silvania, a fost revocat.­. ♦ D. dr. P. Fior, inspector­­ sanitar a fost confirmat in­spector-șef al res’’m­ei VI sa­nitară Bacău. ♦ Ministrul muncei ne auto­riză și desmințim știrea că ar fi reluat tratativele cu lucrăto­rii în grevă de la căile ferate. O numeroasă delegațiune a funcționarilor publici s-a prezen­tat pri d-lui ministru Trancu­­lași și C. Argetoianu rugân­du-i să stăruiască în consiliul de mi­niștri pentru "acordarea supli­mentelor de 63 la sută și 90 la­ sută funcționarilor cari au ră­mas sub ocupațiune, cum și ace­lora cari au fost evacuați în Moldova. Consiliul de miniștri va des­­bate această chestiune în ședin­ța de azi când va lua o hotărâre definitivă. Tot eli s-a prezentat, acelorași miniștri o delegație a funcționa­rilor de finanțe din Prahova ce­rând sa se modifice art. 66 din legea de reorganizare a minis­terului de finanțe în sensul ca funcționarilor din administrații­le financiare să li se acorde drep­tul să înainteze mai sus de gra­dul de șefi de secție chiar dacă nu au decât 4 clase secundare. ♦­in urma unei conferințe avute cu ministrul de finanțe. d. Aris­tide Blank a hotărît să plece în­­tr'o nouă misiune în vederea contractarei unui împrumut în străinătate. ♦ JD. Gâdei, directorul general al asigurărilor din ministerul muncii, a plecat la Cluj, ca de­legat al acestui minister, spre a lua în primire serviciile de mun­că și asigură­ri sociale cum și tot ce­i în legătură cu ministerul muncei și care depindeau până acum de resortul ocrotirilor so­ciale de pe lângă desființatul Con­siliu di­rigent.­­ Un grup de cetățeni­i de­pus­eri la tribunal, candidatura d-lui mini­stru Gr. Tranen­lași Pe lista guvernului la Ilfov. Se știe că ministrul muncei candidează și ]<>, Galați. — S‘a hotărît un suprasufet­­traj în chest­unea »revei de la fabrica de zahăr din Giurgiu. Un reprezentant al fabricei a fost invitat la ministerul tinnB-reva chelnerilor din Timi­șoara sla aplanat. Tot astfel gre­va de la uzinele de fer ale statu­lui, din Huned­oara, greva lu­crătorilor dela primăria din Iași și aceea de la fabrica de hârtie din Bușteni. ♦ Direcția­ generală a asisten­ței sociale a făcut cunoscut pre­fecturilor să pună în vedere tu­turor soc. de binefacere, precum și instituțiunilor, serviciilor și oficiilor de stat sau particulare cari au caracter de asistență pu­blică, că în conformitate cu art. 38 a,L . nici o taxă sau orice alt apel la caritatea publică nu se va mai putea face fără aproba­rea ministerului muncii și ocro­tirilor sociale. ❖ Mărfurile sosite pe apă In porturi, spre a obține rândul de încărcare în vagoane, vor fi în­scrise numai pe baza declarațiu­­nilor vamale de import în­­ or­dinea prezentării. Vineri au 3u, dr.­­K­­­­ore­n i QB I După aceasta s’a făcut în­humarea» Taxei.«a asupra operațiilor fin­anulu­i,SM*r»^**^«* — Constormirea dela un ist» de finanțe — La ministerul de finanțe au fost convocați reprezentanții băn­­cilor, spre a-și expune punctul lPI de vedere cu privire la taxele cari grevează operațiile de ban­că. Au asistat A. Popovici-Pașcă, secretarul general al ministerului iar din partea băncilor d. Ar. Blank și câte un reprezentant al Băncii românești, al Băncii de credit și al Băncii țărănești. După discuțiunile avute, repre­­zentanții băncilor au formulat următoarele dez­i­derate: In locul timbrului proporțional pentru diitanțe și extrase de pompt, să se introducă un timbru fix, împărțit pe 5 categorii după importanța sumei. Un timbru fix să se pună și la cecuri. Să fie scutite de timbru re­­­gistrele ajutătoare, iar polițele să poarte timbrul proporțional; 20 la sută până la 6 luni și 40 ]o sută peste 0 litm­i.. M­un­derul studiază dezideratele Din informațiunile ce avemt chest­a se va rezolvi în sensul pro­punerilor reprezentanților bănci­lor- înmormânta lui D. DoörsiesiurRiieria Duminică, la orele 2 d. a»» s'a făcut ÎD.t­­orm­ântarea f­un­­­tasului socialist O. Dobrogea­nu Gherea­corpul defunctului fusese de pus încă din seara zilei de 7, în sala mare a clubului so­­cialist din str. Sf. Ionică. Au de­pus coroane și jerbe de flori, rudele defunctului, toate septimile Partidului so­­cialistt din provincie, sindic­a­­tele m­unoHorimei din Capita­lă »și provincie, etc­ La înmorm­ântare au luat­ parte peste 10 m­H dee persoa­ne­ . "­­ Din balconul clubului a vor­bit Serban Voinea.. din partea zi­arului „Socialismul“ El arată că Gherea a fost premergătorul ideilor sănă­toase ce vor conduce mâine muncitorimea. Practic Și mun­­ctor, intelectual și cugetător a Știut să dea­ viața teoriilor socialiste, ducând lupta mai mult Pe terenul literar. Vorbesc apoi M. Băîineanu, din partea secțiunei Prahova Arhip, din partea secțiunilor Cerurlui și Brăila, C. Popo­­vici, din Partea comisiei ge­­ner­ale și Ilia Moscovici, din partea com­itetului executiv. Toți oratorii arată marile uaerme ale defunctului pentru partidul socialist. Sicriul a fost­ apoi ridicat de fruntașii partidului, a coborât în stradă și așezat. Pe Un car mortuar, învelit cu pânză ro­șie. Capul tineretului a înflirat marșul funebru de Beethoven. S’a format apoi contagiul în ordinea următoare: un grup de lucid­iști, secțiunii« sindi­catului cu plac»» ’ > Toanele Purtate de Hor­șt­eanu] reiobru, anuaț ,le­n* iectiim’,lor Pa țiJu­hiil Și s’odieatelor cu­­ ’aPe’»"*©. * Cortegiul a Parcurs strada Carapineanu, cas © a Victoriei Și calea Gri viței. _I­n fata localului i...ialeî Și fl’hoațelor din calea Griviței a vorbit d. Toma Dragu care descrise activitatea lui Gherea ca literat. Mai vorbește NaLba Opore­­l,fiu, din partea nanm­ei Meetingul de la­­ Dacia­ — Socialiștii protestează împo­triva judecării și condamnării lui Bujor — Numărul­ celor veniți l­a în­trunirea de Protestare de Sâm­bătă seara, fiind Prea mare o Parte a întrunire! a fost ți­nută în curtea salei „Dacia**. întrunirea din sală a fost prezidată de d. Pătruțescu, care a arătat că procesul lui Bujor e un proces de clasă; că martorii acuzării au­ fost nevoiți — afară de doar — să facă mărturisiri favorabile a­­cuz­atului; că muncitorii pot zdrobi sentința de condamna­­re­ din capul locului hotărâtă, trimitând Pe Bujor ca ales al lor­­ Parlament­a-nii avocați Socor și Toma Draam au vorbit despre îm­­prejurarile ei î-au silit să re­­nunțete la apărarea lui Bujor. Am­b­ii consider­i pr*>posul dü Bujor ca proces înscenat miș­cării socialiste din România- D-șoapa Arisára Suicid Yasüín Msief Nicsise S. loneseo Reg. 4 Grăniceri Logodiți Pitești C.-Lung ■na ALEXAHSRiRA UHziog Galați o-i «’’aromi Gâmpina Căsătoriți București 8 Mai 1020. D-na Ecaterina N. Teohari și copii săi, aduc, pe această cale viRe­lor, mulțumiri și prinos de recunoștință d-lui secretar gene­ral al ministerului cultelor și in­­strucțiuii publice, d-nei și d-lui I. Boerescu, directorul liceului j(I. C. Brătianu*« din Pitești, precum și întregului corp didactic al acestui liceu, pentru partea ce au luat la durerea lor și pentru sprijinul dat cu ocazia înmormântărei mult regretatului lor II­EM. TECHHS1 Must îndurerații in­ver si ne, mângâiații, cuiranda și­ Constan­tin V. Dudescu, părinți: Ionel, și Marioara, frați: Eufrosina V. Du­descu și Zoe R. Stănescu, m­ame, mari; Maria și Maior Guță Con­­stantinescu cu fiul; Maria și Con­stantin C. Ebeșen cu fiii; Verginii* și Socot.­Colonel Bianu cu fiii; Stanca Predescu, mătușe și­ fami­liile: Lt.-Colonel Alex. Alexan­­drescU, Irina Alexandrescu, Tor­i Filip, Elle An­gelescu, Smaranda Diacupescu, Zoe Constantiniu și Petre G. Popescu cu inima sdro­­bită vă face cunoscut încetarea din viață a scumpului și mult iu­­bitului lor LöiCO Tilifatli Vasile (iGä) G. Date is Rev. 30­5 Obuziere încetat din viață Joi 6 Mai 1020, orele 11 și un sfert a. m­, după o lungă suferință, în etate de 23 ani­ Ceremonia, funebră a avut loc Sâmbătă, g Mai 1020 la cimitirul Central, unde s’a făcut înhumarea. Rugați-vă pentru el 1 Târgoviște, 1920; M v&m.m Moșia Cunești, comuna Bunești Bucovina depărtare 7 km. de Fălticeni, 13 k­m. de Suceava,­­întindere 272 hectare pământ a­­rabil primul rang diferite cla­diri, beciuri, grădină mare d­e pomi­ructiferi pe moșie. A se adresa: str. General Berthelot 188­76, Galati. Hotel POPOVICI TEKIR­GHIUL MOVILA completat restaurat și din nou mobilat anunță distinsa sa Gi­entsii că is !G Mal sa des­chide­ închirierile la ias la București . 3 Fi­lie. $©a. Kisnieff aa 97« bű Itlateii! Hatiesals Societate Anonima Stomâna PROSPECT In interesul restaurarei naționale, precum și pentru a pune în valoare bogățiile din noile teritorii ce reintră în coniiniile is­­torice ale neamului român, s’a decis crearea unei instituțiuni fi­nanciare, care să contribue metodic la acest scop.Această instituțiune nu are ca obiect principal operațiuni proprii zise de bancă. Ea va căuta mai mult să ajute—în mă­sura mijloacelor sale—desvoltarea economică a României care se anunță așa de strălucită. Spre acest sfârșit ea va întreprinde creerea de industrii noui, și românizarea industriilor existente în teritoriile alipite, va căuta să ajute desvoltarea exportului, cre­­ind exploatări și industrii miniere, petrolifere, forestiere, alimen­tare, și să asigure o cât mai mare propășire a mijloacelor de transport pe apă sau uscat; va căuta să remedieze criza locu­­ințelo­r, prin construcții repezi și puțin costisitoare; va crea in­­trepozite și alte întreprinderi cari vor contribui la propășirea a­­vuției naționale, fiind în acelaș timp avantajoase acționarilor. In aceste vederi fondatorii au decis constituirea Băneai ra­­facare­ națională, cu capital inițial dn 25.ooo.poo lei, care se­va mări succesiv după deciziunea consiliului de administrație până la 100.000.000 lei. Acțiunile in număr de 50.000 vor fi la purtător,­­ 500 lei fiecare, vărsându-se la început 300­ o, adică 150 lei de acțiune 15 lei pentru cheltueli, până la autorizarea de funcționare și 5 lei taxa unei acțiuni. In total lei 170. Capitalul social este în întregime subscris de fondatori, însă pentru a face să participe publicul la această operă finan­ciară și economică, se dă subscripției publice suma de 7.500.000 lei. Consiliul de administrațiune este în drept a face repartiția acțiunilor cum va crede de cuviință, și a închide subscripția. Subscripția publică va începe în ziua de Miercuri 12 Mai 1920, și se va face la : 1) CREDITUL EXTERN, Str. Smârdan 13; 2) BANCA VITICOLĂ, Str. Bursei (Palatul Soc. Generala) ; 2) BANCA SINDICATULUI AGRICOL IALOMIȚA, Ca­lea Victoriei No. 30, CoRfiSiui de JIdftttois&r&tfe PREȘEDINȚI: General ARTHUR VĂITOIANU, fost Pre­ședinte al Consiliului de Miniștri. mSS-PREflelm­­iS PAUL NEGULESCU, profesor uni­­versita­r, consilier al Creditului Extern. I MEMBRIIS EM. ANTONESCU, consilier al Creditului Extern, profesor universitar; C­­EANU, fost deputat; C. BALA­­­CEANU-S.TOI.NICI, consilier al Societăței de Financiare; I. BIRNBERG, avocat; M. G. FR­ENCSI­­AND, comer­ciant, consilier al Creditului Extern ; I. HAUG, industriaș; AUGUST OPP­AN, director al Băncei Viticole; ȘTEFAN CI­CEO PUpr, fost Președinte al Consiliului de Miniștri ; THEODOR ORGHIDAN, memor al Camerei de Co­­m­erț in Industrie; D. NEGULES, l.J, profesor universitar; V. STAUCEANU, inginer; I. V. APPNER, comerciant; C. N. VASILIU-BOLNAVU, mare industriaș, președinte­­ al Șoc. Asfaltul, etc.: Í ZWIEBEL, avocat. twmom­s ANTON DAVIDOGLU, profesor­­ universitar, di­rector general al Soc. Astra; CO­NSTANTÎN SIMPLON, profesor universitar; G. CONST.: jALOMONESCU, avo­cat, inginer L- BISCHOF- ineuste­­ns...a GAUEL director Societatea tarilor­io fustei! Societate anonimă.^ atlnu­l CAPITAL SOCIAL LEI 440 l >a Prospsa Pentru emisiunea a 25.ttuu ü. tani Societatea „MARILOR STABILIMENTE DIN BUȘTENI“ creată acum câțiva ani, în ajunul raz­­boiului, s-a menținut totuși in stare prosperă până acum, când avântul mare ce va trebui să ia, a im­pus membrilor săi necesitatea desvoltârii inista­cțiu­­nilor, cari nu mai corespund cu necesitățile vremei. Toată lumea știe că o mare urcare de valoare s-a produs in special Sa clădiri, astfel că frumoa­sa construcție ,,HOTELUL PALACE t>IN BUȘTENI"4 cu elegantul sau a stabiliment de hidroterpie, cu băile sale minerale analizate ștințificește și con­sacrate de somități medicale, cu faimosul sau iz­vor de apa minerală de masă, și-ar înzecit azi va­loarea. Administrația actuală a Societății a reparat ho­telul, a refăcut mobilierul și băile, astfel încât 1 Iunie anul acesta, cazinoul, hotelul, restaurantul și băile vor deschide porțile lor numeroșilor vizitatori, cari încă de anul trecut au cerut conținu camere ac­țiunei. Societatea, in dorința estin­derii instalațiunilor existente și a desăvârșirii lor, a făcut și o extrem de bună achiziție, cumpărând de la D-na machiză de Belloy, pădurea și muntele „Clubucetul Raiului” care se întinde într’o pitorească poziție la spatele Hotelului Palace și unde intenționează să clădească un sanatoriu de odihnă, care să funcționeze tot timpul anului. Pentru toate aceste îmbunătățiri și extinderi, Adunarea Generală a acționarilor, în ședința de la 21 Martie 1970, a hotărât sporirea capitalului de la 440,WX) lei la 3.000.(X)0 lei, prin emisiunea a 25.600 acțiuni la purtător a 100 lei valoa­rea nominală fiecare. 8800 acțiuni din această emisiune se oferă spre subscriere vechilor acționar­i, în proporție de două acțiuni noui la una veche, subscriere din cari 106 lei pentru capitalul social și 25 lei pentru aco­perirea cheltuelilor de emisiune și compensațiunea plus valutii hotelului, terenurilor, izvoarelor de apă minerală, muntele Clăbucetul Baiului și averii mobile adusă ca aport social de vechii acționari. Noui­e acțiuni priicipă la Intregul dividend pe anul 1920. Pentru exercitarea dreptulu de subscriere, vechii acțio­nari vor prezenta acțiunile spre ștampilare începând de la 13 Mai 1920 pe 1â Mai 1920, la Societatea de Asigurări Urania , B-dul Elisabeta 5. Domnii acționari cari nu-și v­or exercita dreptul de preferință în termenul de mai su­s vor fi considerați că au renunțat la acest drept. SUBSCRIERILE VOR ÎNCEPE IN ZIUA DE 12 MAI 1920 și se vor face la următoarele Bănci și .not.BANCA DE SCONT DIN BUCUREȘTI. BANCA SINDICATULUI AGRICOL ILFOV. BANCA SINDICATULUI AGRICOL IALOMIȚA. CREDITUL EXTERN, str. Smârdan. BANCA L. BERKOVITZ, str. Lipscani. .. BANCA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE. * BANCA FRANCO-ROMANA. BANCA RAHOVA BRAGADIRU. Carî'SuilKmii de Administrați#' in sirii vii­­ ale PNEUM fie CEhB sowratpit» cu 35o/o - VAMA S’A IICINCIT DE LA 1 MAI— Firme or. Cristea âo­ îe ■W­ v­,­­ menține ca toate acestea TARIFUL HESIHM plicat ia 23 Aprilie atâta mine cât mai are un depozit marii sosită înainte de urcare. s­i­ K COMfieCT — Ca­lvi­i?ICTO«iei Nr. 102 — — CALEA MOȘILOR NR. 321 - R­U BUCATI . Se aduce la cunoștința publică, că în ziua de z5 Mai 1926 ora 10 dim B­ucata, se va ține licitație publică» cu oferte Incnid la reședința regimentului 2 grăniceri Brăila, strada Galarași, pre­cum­ și la reședințele companiilor de paza notate mai jos, pentru aprovizionarea lemnelor necesare pe exercițiul 1920—1921, uup*1 \\ Reședința regimentul­ 1­­2 Grăniceri și Batalionul de ins­­tructe du. Biania, Saar,lutea 2.560.000 kgr. lemne Jm*, predate în ou.toa .mm mii , și pentru 4.500.000 companiile de pasă, după cum se specifica un dre^. ae-d­eu% . 2) Reședința companiei 1-a Gopsti ja, 500.WO kt.r. lemne­­ b) he>et­i­i­ companiei 2-a Brăila, 500.(KlO kgr. lemne, ,4) Reședința companiei 9-a Tulcea, 500 000 kgr. lemne ; 5) Resedinț­a companiei 4-a Ismail, 1 6) Reședința companiei 5-a Cetatea AIM, 500X100 IWSi Resedința compani­ei 6-a Olonești, îhX/.OOO kgr. reteö ®­t­i­s^sisS Siniei 7- wfXTri­s. 9) Reședinta companiei 8-a Griulem, oOO.OOO kgr. lemne , 10) Reședința companiei 9-a Rezina, 500.000 kgr. lemne. Ofertanții pot licita la reședința fie­cărei companii, “P ®# pentru cantitățile necesare, iar la reședința rt­ 8l­­ ientului mai cantitatea necesară în Brăila, fie pentru întreaga cantitate de 7­.000.000 kgr. lemne. . . , m Lemnele vor fi de esență tare (stejar, fag, cu,P^i,finiios predate în curtea cazărmii regimentului, iar cele ale companyi la reședința fie­cărei companii, plutoane și pichete, tupă cure se specifică în caetul de sarcini încheiat de pie­ care Licitația se va ține în conformitate cu art. 72-83 din legea contabilitatei publice, cu oferte închise, ofertanții fiind datori 6 depune odată cu oferta garanția de 10 la sută din valoarea fur­­niturei ce furnizează, în monedă românească. * Caetul de sarcini pentru constatarea conditiunilor, se ga­sește la Comandamentul regimentului 2 Grăniceri. Și se pune la dispoziția celor interesați, în ori-ce zi, între orele 9 11 aim. Comandantul regimentului 2 C. .niceri, Lt.-Golenel, P» SIWA Nr. 2061, 1­ Aprilie 1920 ......^**L hotelul. Stăn­cescu, situat in Craiova, compus din 60 camere mobilate, având 5 prăva­­ si o sala mare de restaurant în strada Buzești. ’Jol. ;° data se vinde și­­ înnobilul din strada Lipscani No. 60­ 6­, care­­ este în ’lectură cu hotelul, compus din 4 prăvălii și un 'mar*e apartament de locuit la etajul 1.­­ Cu­rătorul poate lua hotelul și restaurantul­­ la exploa­re. Prăvăliile având contractele pr­elungite î Hegiu — Anuitorii se vor adresa la proprietar : LUtt ± P\ STA&CPSCÜ Craiova, Str. Jiami So. .... iRMUxAHA!este sufletul comeisalul

Next