Universul, ianuarie 1921 (Anul 39, nr. 1-8)
1921-01-01 / nr. 1
Documentele disparate A trecut aproape neobservata o declarație făcută în Cameră de ministrul de externe acum câteva zile, relativă la dispariția unor documente. Nu este vorba de oarecari document?, care ar fi putut interesa 5* Pasiona anumite Persoane, câteva partide ,poltice, sau numai pe contimporani, ci de acte importante diplomatice, un caracter istoric,—acte în ingina și strânsă legătură cu originele războiului nostru Pentru întregirea neamului, deci cu istoria poporului român. îi Take Ionescu a Precizat că de îndată ce a ajuns titularul departamentului «facerior străine, a căutat— cum era și firesc — să se intereseze de arhiva diploimaticii a ministerului său în special de aceea de la 1914 până la 1916. Cu o legitimă surprindere și mâhnire d sa a constatat Ppsg celor mai însemnate documente privitoare la negocierile diplomatice ale României din epocă neutralității. Cum au putut să ..dispară“ acele documente ? De fapt el e n’au dispărut.. Și nu putem crede că au fost distruse, ci și-au schimbat domiciliul: au trecut de la o arhivă oficială, la una Particulară, [de la un minister, într’o bibliottecă privată. Iată o chestiune destul de gravă și care merită o deaproape examinare și cercetare. Știm că totdeauna s’a practicat o diplomație secretă nu numai în România, dar în toate țările, de către toate guvernele, — fie ele monarhiste, sau republicane, reacționare, sau democratice. Niciodată însă, intr’o țară civilizată, cu tradiții sănătoase politice și cu oameni de stat respectuoși față de tot ce este î n legătură cu interesul public, nu s’a confundat acțiunea ,diploma» ufcă dintr’o etocă oarecare, cu aceea a unui regim, sau a unui om . Totdeauna arhivele diplomatice au rămas intacte, respectate și au servi t și servesc la luminarea multor Probleme Politice și chiar a unei ePoci. De aceea dispariția unor documente din arhivele diplomatice este un act reprobabil, un atentat împotriva istoriei, o încercare de sluire a adevărului istoric. Se întelege de la site că dispariția documentelor diplomatice din a c ceva ministrului nostri de externe a fost provocată de un interes politic, — a unui om politic, sau a unui partid. Știm ca miniștrii sunt responsabili și ei nu pot întreprinde orice fel de acțiuni Nici un interes superior de stat n’a putut determina ridicarea documentelor diplomatice din epoca neutralităței, de la ministerul de externe Ele trebueau să rămână acolo. Este cu desăvârșire revoltător acest sistem—căci a ajuns un adevărat sistem la noi de a dosi documente de stat, sau de a le utiliza ca arme în luptele trecătoare politice, sub diferite Pretexte care de care mai condamnabile, întreaga epocă de la 1914— 1920 va ocupa în istoria neamului românesc un loc de cinste Și tot ce s’a întâmplat în această epocă, fie în ordinea diplomatică, fie în ordinea militară, va interesa, până în cele mai mici amănunte. Pe istoriograful de mâine. — indiferent că unele acțiuni, ar putea ridica prea mult în suma generațiilor viitoare Pe linii din contimporanii noștri, sau alte acțiuni, ar putea cobora' Pe altii. Istoria se bazează pe fapte bine documentate, iar nu ,pe legende. De aceea ce ar fi de dorit ca sportul nenorocit al dispariției documentelor oficiale, să face« ■teze și să, m» în măsuri Jr aportriva acelora, care confundă ministerele cu proprietățile lor. j i Militarizarea căilor ferate Măsurile luaie tm maran'e Sts £<»mai ® r.— Controlul militsta? Marele stat major aduce la cunoștința conargiei contra Je de rana jiori po c. f. r Că toate lipsurile dela serviciu reaua voință sau părăsirea serviciului fără voie, refuzul de a face serviciul, neexecutarea ordinelor superioare, insulta sau lovirea superiorului si orice tete abateri de la datorie a personalului ceferist militarizat acum — vor atrage trimiterea vinor' ’’or înaintea curții marțiale. Toate neregulile care efect a întârzia și porturile militare ' bugtibil și materaționărei c. f. b. ‘ de tot felul de ■ t. . publică ca ®tare de armament, .îpament, morile, uu și electrinitate mi, exploatările ' .ropiere etc preot din neglijență cavaterialului cf. V .ia periclitând și. . și se vor pedepsi tei militare. ,statarea delictelor să* personalul c. fr pre consiliului de miniștri a. ca ofițerii detașați pentru controlul speculei, să execute și controlul gărilor c. f r. Pentru delictele constatate controlul militar va întocmi plângerea, de dare în judecată, pe care o va înmâna curței marțiale a corpului de armată de pe teritoriul căreia se găsește gara controlată controlul militar Spra a s ® pune capăt stărei deplorabile și amenințătoare, pentru siguranța Statului jn care se găsește în prezent serviciul la c f. r. între alte măsuri luate, s’a intituit și controlul militar pe c f. r. Acest control, va fi totdeauna * Inop not cu scopul unic de a descoperi pe funcționarii c. f. r abuzivi, sau neglijenți în serviciu și să le dreseze acte de dare în judecata curților marțiale de pe teritoriul comandamentelor pe care se găs<fo. ‘ Controlul se va face în fiecare gară mai importantă de ofițeri de , legati de serviciul controlului de pe lângă presnția consiliului de mi» teștri. La primul control, ofițerul va fi însoțit de un controlor desemnat de direcțiunea regională respectivă și«re va controla absolut toate vis. La 1» țiie din gară, biuronri, vagoă, cere revrajirea registrelor, cercetarea amânunțită a trenurilor și vagorinelor izolate ce se găsesc starpetupul in gară. Se va arăta des. ;tes c»t aparțin aceste trenuri Cate în acea gară sau sunt în tran. ! Cît Timpul fie egnd stau pe loc și din ce cauză. Se va cerceta aei stabili dacă are vagoane ce sosiseră mai târziu în stație decât cete exisente, au fost expediate înaintea acelor vagoane, în ce direcție au fost expediate și <mi aparțineau. Șeful gării va justifica cu acte aceste constatări. M liburanta din Tnlssa coaf-.ssä ziärels din Gapiialä Tulceco 29 Decembrie După o intrerupere de 10 zile Sâmbătă a fost aci prima cursă poștală pe uscat. Toate ziarele venite cu această cursă au fost confiscate de brigada de siguranță din locaitate și abia după trei zile au fost liberate câteva pachete, iar nu din toate ziarele. Ere sosind a doua cursa da asemenea au fost confiscate toate ziarele, chiar și oficiosul îndreptarea și au fost liberată a fi, dar numai, câteva ■ [UNK]pachete.. din toate, Ziarele trimise abonaților au fost de asemenea confiscate. De lS ziie nici un abonat din Tibeca, nu și-a primit ziarele.. Faptul acestor confiscări este viu comentat în oraș. . * N. Red.— Nu ne putem explica această măsură arbitriară a șefului poliției de siguranță din sus-zisul oraș. Dacă e vorba de vegherea asupra ordinei publice în acele părți., care, desigur că nu poate fi tulburată de cele scrise în ziarele din Capitală — câtă vreme e știut că vinele dintre ele sunt cenzurate la Bucureșt, ce rost mai are procedarea siguranței din Tulcea? Și dacâ treime să fie confiscate de ce ulterior se liberează numai o parte din toate ziarele? Ce se face cu restul? O lămurire se impune în această chestiune, care e dăunătoare și cititorilor și ziarelor. 27 milioane franci câștigate la loterie Merele lot al loteriei nationale spaniole a cărei tragere s-a efectuat în ziua Crăciunului care io, a fost câștigat de un anuuț, alfrede Moatejo, negustor în Mar <ls Rafa (Argentina). Valoarea lui este de 12 milioane pesetas, ad fost 27 milioane franci •— »*« 136 miiäogne I I Lupt sie dela Fiuse Anaäcante non). —■ Fisrasin-18. —•» foruri incandiate. — Mramarsa coni fsrt Roma, 3é. — Zijjjai „Tempo“ din Tupia spune. că naționaliștii au aruncat o bombă asupra Imobilul.. ziarului ..StaniPa“. cari» s’a Pronunțat «n cobba lui d’Ajinunzio. S’au făcut stricaciui materiale. * Ziar«! „Don Quichotte“' Pre. oizeaza Junta care s’a dat in primele mahalale ale orașului Finnip, de către alpiniști; ciocnirea a fost foarte omorâtoare. Toate ferestrele caselor erau ocupate si a mitraliere numeroase, care deschiseră îndată focul în contra trupelor regulate. . pĭrfrîîe au fost mari de amândouă părțile. Se «emparează mai multe în ceîîftîi mari în Pădurile care înconjoară Fiume, unde au fost dărâmate mai multe înwrbile dimpreună cu fortul Vasutteffa. În tHțistii ”höj»la ardoriî cartierului general, d’Ana«wafo a fost rănit. Tmpere regulate, tin acuma hi stăpânire Íinia arp.mnjul de fi c,. Mstthri ‘a-Fiume. D5Aj»nun2*oae.*a«cat *n liniile miPelor reateW* manifeste Prin cari insultă pe Giolitti și Pe general«! Caviglia. Un com«s.lp.j .>1 regenții din Quarnero confirmă că palatul guvernului d?n Fippie a fost, bombardîji do Cji’rasatul italian „Andrea Boria“ și că d’Annunsdo a fost ușor rănit la cap de țăndărire unui obuz. Alin noaptea zilei de 28. cst’fi tăi** pil fost întru câtva sus» popdate aștepti»T)d|.se o soluție pașnică. Slr^'une« este nehotărâtă cu ■ to».*« tristat’veb începute Pentr’un armistițiu între generalul Ferraro ai «Megafîi finmafin. Snopeau £ a.' trii »>.*; i ^í.ti 11>p ppe.ungit până Merestrî. la miezul nopții. TRATATIVE!® BE ARETIS TITIU Ziarul Popolo Romano zice că d’Ănminzir a trimis orgălo teregramă prin care înși în iernă pe generalul Caviglkt că tratativele iulo-fiumans tre~buie să se mărginească la *ncheerea unei înțelegeri pentru Plecarea din oraș a femeii gir. copiilor și bătrânilor. ORAȘUL VA REZISTA insa pana la TOTALA LUI NIMICIRE. După sferșa ziarului Messagftro, înțelegerea s’a stricat Intre d’AlPiunzio și administratorii orașului Fiume- Primarit-L până acum cre4ncios exeditor nty deßzhinüar hfl (Tannunzk), se arată tngnjat de lipsurile Populat.mnM, proviziile fiind rezervate luptătorilor. Se crede că ducele d’Anski va a$H" la 'relativele Dalo-fiumnne. ■ vlm Birou) presei maghiare anunța declarația ministrului de finanțe, după care se observă o neașteptată scădere a valorilor străine pe plata Capitalei maghiare. Ministrul de finanțe crede că aceasta se datorește reformei anunțată în expozeul să. Sperând că impozitele anunțate sunt suficiente pentru urcarea valorii coroanei, minitrul Hegedűs a declarat, că nu va mai proecta altele.• « La 20 curent am părut, decretul (i) fre iu &ite despre care am mai vorbit în coronanie ziarului nostru. Decret«] prevede 3 categorii de amnistiați; cu excepția leaderilor, toți "ei "cari au fost condamnați pentru mai puțin de 5 £ din intervalul de'la 1 dcembrie 1918, până în 21 Martie 1919, inculpați din timpul dictaturii proletare, condamnați la mai puțin d h fi ani și toți vinovații de acte comise în favoarea republcei sovietice din desnădejde ori a1«® considerații de ordin sentimental, făȚ-i gând de. ?af Nu vor fi amnetisíje ți recidiviștii și cei primejdioși pe aii« .Siguranța statului « Contele Appony a declarat unor ziare maghiare că deși Ungarianu este jrmnită încă în Liga Națiunilor, totuși și.a organizat comisia cere ca lucra,în Ligă. Președintele acelei comisiuni este contele Appony. Â&0î?tHi8wt8l| Ja .zîsrul IJMIÎIE-SUL sosii: Ha Iámé. - . lqs lâ© f* «S ii ■ B » țț p© V4 & a* ■ * > ff 3Ö CRONICA ZILEI — 30 JO<esocsm.fciK»i<© — SITUAȚI-A IXTEKI SITUAȚIA MILITARĂ. — Ministrul de război al Statelor Unlte a cerut unun credit suplimentar de 76 milioane de dolari pentru IftW y — Populația din gafele părăsite de trupele Hii d‘Annuczi, au primit cu dntusvasim trupele regulate italiene. Se confirmă bombardarea palatului guvernului din Fiume, de către cuirasatul Andrea Doria“. In noaptea de 26—27 ostilitățile au fost suspendate până Mercuri ora 12 noaptea, în speranța unei soluții pacifice. Tratativele pentru indicerea unui armistițiu au început între generalul Ferrario și delegații fiumieni. D'Annunzio ar fi declarat că el va apăra Fmme pănă la extrema tiadițlf. Ce-o fi înțelegând poetul italian prin "extrema limită" ? Nimicirea orașului ? Orice rezistență ar fi absurdă. — lui Moscova garnizona s'a revoltai. In deosebi, reg. 7 și ii de infanterie, din divizia I inf au săvârșit acțiuni violente, temerind trupele de cavalerie, credincioase regiomului sovietist, s'au produs ciocniri sângeroase. Sunt morți și răniți. Orașul a fost ocupat de cavaleria roșie. ACȚIUNEA DIPLOMATICA. Represaliile guvernului iugoslav treptate împotriva Bulgariei, au origina în refuzul guvernului, din Sofia de a preda Iugoslaviei vagoanele și locomotivele și în general, neexecutarea clauzelor tratatului de la Neuilhy de către Bulgaria. Ziarul sârb ,,PoUtica", care de obicei, exprimă vederile ministrului de externe, scrie in această dSrre : „Bulgaria, care după tratatul de la Neuilly trebuia să reducă armata ei la 10.000 de angajați voluntari, menține încă, astăzi 16.000 oameni și peste 16.000 ofițeri, care trebuiau sa fie depărtați din armată cei mai târziu la 1 Decembrie a. c. De altfel, el nu a executat nici un argajament relativ la înredarea cărbunilor Teza bulgară este următoarea : Conform, art. 125 l din tratatul de la Neuilly, care stipulează formul că obiectele ridicate, sau sechestrate în teritoriile invadate, vor fi restituite in condițiile stabilite de comisiunea intercipiară, — este de datoria acelei comisiuni sa hotărască dacă Bulgaria se ține, sau nu da angajamentele luate și în consecință :**« Jugoslavia era singura indicată să se agite. Guvernul din Belgrad susține că el a încheiat și guvernul din Sofia , acord, pe bază căruia Bulgaria, se angaja să restitue vagoanele și locomotivele cauzate de trupele bulgăre în timpul războiului și tocmai nesocotirea acestui acord a deteminat măsurile cu caracter de represalii. — Pasig acum s'au schimbat între guvernele aliate și guvernul german trote în chestia dezarmărei. Generalul Nöbel, președintele comisiunei interaliate militare, a cerut guvernului german dezarmarea gărzilor civile. Dacă Germania va continua să opună rezistența, Aliații vor cere dezarmarea integrală» conform angajamentelor luate în conferința de la Spa. In cazul acesta, guvernul din Berlin are intenția să lege chestia dezarmatei de aceea a reparațiunilor, mwssmmmzrMEmmmmmmm Retatmartin Germanifer — Notele diplomatice tătre Asia" și"Germania.—Guvernul refuză vitezamarea gărzilor civile.".—Părerile ziarelor franceze și germane. — Mtenția Germaniei de a lega despăgubirile cu desannarea. — Loga. 30. — Chestiunea dezarmărei revine pe primul plan al preocupărilor Politice de opinie Putină în Germania și Frania. De mai multe săptâmâni generalul Noiliet, președintela comisiei interaliate de control de la Berlini discută cu Wilhelm Sti’asse dezamarea gardelor civice. Patru noți s’au schimbat într’o lună în această privâniță între guvernele aliate și ce german și în sfârșit ministrul de externe refuz de a disolva aceste organimtiimi și șefii de guvern aliat esc annnnfează urmărire acestui refuz, fii acestașimp leg^pnesa germană . Paris a reius conferinnîei Băcel la 26 Decembrie o notă de răspuns la acoio neraîului NolLet cu data de 23 în privința iemigamizatiei Politiei germane și a infracțiunilor constatate în ext Programului adoptat Toata decretele Pentru disolvarea Sichereifz, polizele n’au fost respectate de guvern sau au fost incomplet ascultate : mai m«lt. Orga» polizel este o a" adevărată reînviere a Sicherbeitpolizei. In acetlaș timp când se emitea la Paris o notă de răspuns, Simons, miniștrii de externe, se întreținea cu ambasadorul francez la Berlin. A doua zi von Haniel făcea acelaș demers pe lângă reprezentanții englez și italian. In cursul convorbirilor protestară că nu executa angajamentele și evocară încă odată pericolul bolșevic ; în sfârșit nuși ascunseră intențiunea de a modifica dispozițiunile împăciuitoare arătate la Bruxelles, în cursul Conferitei despăgubirilor, dacă Antanta ar Pretinde desarxnarea integrală Prevăzută la Spa. Presa nermană e foarte preocupată ■ „Worw erii‘ somează guvernul să, publice nota, generalului Rollet de la 23 rămasă gecreta. Felul de a, proceda ,al guvernului — zice el —.riscă să a* ducă la o nouă criză internețională. ..Freiheit'* scrie: guvernul german care profesa organizația Eseherich Pare că vrea să ajungă la un teonisict cu Antanta. Pentru a liniști opinia publica, guvernul a publicat o notă oficioasă spunând că e vorba de o simplă neînțeleiere pe care ..Wilhelmstra3se‘‘ se silește s’o resipenseă Acum că guvernele Anian» tei ce au angajat direct risipunderea, trebuia repetat scrie „Lq Telfips“ —că problema de cai’e s au ecuipat, lui e«te, numai, o moWennă, militară. nu și polîțcâ, s’ar Putea chiar zice, că in prima hole e politică Dacă gârițe din "3a, varia și Prusia orientală, sunt autorizate a-9i Păstra armele, ori... Ma,’ este și o chestiune de Politica europeană . Care este rațiunea Pe care guvernul german o bivoapa pentru a opune acest refuz?... O in^ență a reacționarilor caii așteaptă momentul Prielnic Pentru a împărți Polonia cu Lenin, se va spune nu fără motiv, pe care acești reacționari ar procea-o la nevoie prinj turbargr; în Germania Pentru a avea ocaziunea a le potop și circulaba apoi în marida. In acest caz, este mai urgent de a lua seama la avertismentul din Berlin. Astfel se revine mereu la aceeaș necesitate, urmează „Le Temps”". Treime ca țările situate între Rusia și Germania să fie în stare de a respinge o agresiune bolșevistă, iară de care dezarmarea Germaniei și evoluția ei democratică nu vor fi decât niște himere. Se asigură că guvernul german a ’nformat Pe aliați' că-și menține refuzul de a desarma gărzile civice, adăugând că în caz când aliații ar Persista să pretindă dezarmarea integra lă, Germania ar lega chestiu» nea despăgubirilor r]p aceis a de.?ai'm ® rei. Incfara Jarnisíc MSSrI ®§ Camera de comerț din București , aduce la cunoștința industriașilor, meseriașilor, cooperativelor sătești și industriilor casnice, următoarele dispozitiuni are art. 15 din legea Pentru încurajarea îndustriilor naționale: La toate liciatiunie, fie pentru clădiri, fie Pentru furnituri ale statului, județelor,oamnelor și așezămintelor publice, fabricanții din țară vor fi Preferați celor din străinătate, chiar dacă ofertele vor fi mai scumpe cu 5 la sută decât ale acestora. In condiții egale, vor avea precădere industriile casnice cooperativele sătești, meseriașii și societățile de meseriași.Toate cadtele de sarcini vor fi comunicate ministerului industriei și comerțului, care va avea dreptul de a interveni spre a aduce la îndeplinire acestei rescripțuni. ChesHiinea generală a industriei a intervenit la toate aproriiunie pre a tine seama de aceste dispozițiuni. g Schimb ds id@g?ams intra â. Take lenesco și Mele Sforza Cu prilejul decorării contelui Sforza, ministru] de extern» Italian, d. Take Ionescu, ministrul afacerilor străine, i-a adresat următoarea telegramă de felicitare: Excelențe. Sale cortesul Sforza Roma Permiteți-mî a vă transmite felicitările mele cele mai călduroase pentru înalta.distincțiune ce va a fost conferită de către augustul d-v. Suveran. E politica d»v. desăvârșit luminată și prevăzătoare, care este consfinită într'un chip așa de strălucit. Slujind numai interesele Italiei, d-v. totuși n’am uitat interesul general. Pentru oameni ca d-v. patriotismul are totdeauna un înțeles cu mult mai înaltul mai larg. Sunt încă odată al dv. cu tot sufletul. La această telegramă, ministrul de externe italian a răspuns: Excelenței "Style Styke Ionescu București Vă mulțumesc pentru felicitările d-v. și nu vă ascund că definițiunea d-v. clară asupra politicii noastre mă face 19*0 apreciez cu precădere. Vă exprim cordiala mea amintire. Mlerarea Dunărei de Igtejys= 1 Tuleua. 29 Decembrie In urma manevrei vapoarelor comisiunei europene Dunărea a fost deblocată de ghețuri, astfel că cu începere de az» vapoarele șî-au reluat 3vîV'țc. rcKfUtee, tefijră *ț‘ canrilu! Chips, care este blocat încă. FILME Dacă credeți că glumesc cumpărați .Monitorul Oficial” "din 23 Decembrie 1920 Și veți citi la pag 8544 următorul ncez: Noi, ministru secretar de Stat la departamentul industriei ți comerțului Având în vedere referatul direcțiunii generale a industriei din care se cetește să o lipsă completă de seriozitate și conștiință din partea cifrei E. P. (nu e nevoe să reproducem numele. Nota red.), funcționară în acea direcțiune, ea reinducând ministerul în eroare prin certificate medicale de complezență, continnă să-și prelungească la infinit un concediu acordat și expirat. Având în vedere că d rei P i s’a pus în vedere la prima cerere de 'Prelungire concediului să prezinte un certificat din partea unui medic al Casei funcționarilor publici iar du din pertea oricărui medic, a îndrăznit eă inducă în eroare și pe acest medic, producând un certificat de boală; Având în vedere că și după aceasta d-șoaia P. a conftanat a fi văzută atât ziua pe stradă cât și noaptea prin focaluri în stări și dispoziții ce nu dădeau de foc de bănuit că ar fi bolnavă. Având în vedere raportul d.lni <K- E. W. care a avut Însărcinarea să meargă la domiciliul d.șoarei P. pe neașteptate ți care după un examen cât se poate de minuțios în prezența unui delegat al ministerului a găsit că pacienta se bucura de cea mai completă sănătate Decidem. D-șoara E. P., impiegată definitivă cl. I în direcțiunea generală a industriei, se destinde pe ziua de T>ecembrie 1920. Rezultă că: 1) funcționara indusese asinistemt în eroare _ lucru firesc pentru orice minister ce se respectă __ și în acest nobil scop uzase de certificate de complezență, care nu poate lipsi față de sexul frumos; 2) funcționara tenșise gg indică în eroare cu un certificat chiar pe medical oficial .... care s’ar părea că e chemat ?ă se pronunțe după examinarea balasonlui iar nu după examinarea., certificatilui; 3) funcționara nu,b în ziua și noaptea prin localuri în stări și dispoziții incompatibile cu situația de bolnav. Ce stări și dispoziții sunt acestea? Mister. 4) deși funcționara era atât de sănătoasă, i-a trebuit medicalui o., fioa! (nu-i publicăm simple ca să nu.. facem rece a1T1a) un exemen câtt se poate de minuțios (până unde se întin de aCflastg mînuțozitate?) *n prezența unui delegat (sstarm se reter.reap barbarii spre r. stabili cg b]imă înv . Literați ; ; op! mare / Specofitul oii sfântul Scaun — PSrerîle Mitropolitului Blajanu , d-ral loan Suciu, d-nal Alixandrina Qr. uantacuzino, plașaâinta soctelăpt ortodoxa nationale a femeilor române și d-ralui Elie Oâians, vise-preijerfinta ai Samarei — Întreaga lume românească și cea bisericească in special, se preocupă de concordatul pe care reprezentanții guvernului nostru îl tratează cu iaficanul. Am publicat în această chestiune un interview cu d. Octavian Goga, ministrul cultelor, începem azi să dăm părerile autorizate ale celor ce pot și au dreptul să își spună cuvântul la această importantă problemă pentru neam și pentru biserica noastră. Dăm mai in speclarațiunile ce ne-au făcut :d. dr. Ion Suciu, mitropolitul unit al Blajului, d-na Alexandrina Cantacuzino, președinta societății ortodoxe naționale a femeilor române și d. dr. Elie Dăianu, protopopul Clujului și vice-președinte al Adunării deputaților. Dr. Ion Luepi, mitropolitul Blîî iuhii Din punct de vedere al dreptului concordatul este necesar pentru că chestiunile bisericești nu se pot trata decât cu persoanele în drept să trateze, cari sunt deosebite, după deosebitele biserici. La o biserică națională se tratează cu reprezentanții supremi ai acestei biserici, Aari Se află un targ, cum e cazul bisericilor ortodoxă, luterană, calvină, unitară, mahomedană, israelită și anabaptistă. Altul e Insă cazul bisericei catolice, care nu e mărginită de granițele unei țări, ci șeful ei este în afară de hotarele noastre. Ori, dacă vremea reglementăm reporturile acestei biserici cu statul român, nu o putem face cu eP scopii cari sunt în țară, pentru că ei nu sunt în drept să răspundă, nefiind șefii acestei biserici , ci ne iidunmă ba șofin suprem? al bisericii cato]ice, la Papa. Așadar, noi trebue să tratem cu șeful autorizat* și legitim al bise■ricei catolice, cu Papa. A sta de Vorbă» cu Papa înseamnă a face concordatul. In consecință din punct de vedere juridic, concordatul e necesar. Tot așa de necesar e concordatul din punct de vedere al statului. Ca să putem judeca necesitatea concordatului din acest punct de vedere, trebue să ne dăm seama de conducătorii bisericei catolice din România întregită. Ei bine, cine sunt ei? ce sunt ei ? Vorbind de episcop, toți sunt din familii de frunte, conți, baroni! Astfel, fiind bine situați ei teșiși materialicește, ei nu au nevoe de ajutorul Satului, sunt oameni independenți. Să se adaoge împrejurarea că au fost și sunt în episcopii bine dotate, de tunde de asemenea și-ar putea asigura independența materială. Tot așa stă și senatul lor canonic. Asemenea și clerul rural și de la orașe, fiind bine dotat de însăși parohia, sunt oameni independenți. Independența aceasta materială ese și mai bine la iveală, dacă ținem seamă de împrejurarea că întreg clerul catolic e celibatar, și prin urmare nu are să îngrijească de întreținerea unei familii, ci numai de așa proprie. Așa că, chiar și dacă n ar avea aceste venituri, și le-ar putea câșiga singur. Urmarea este că cu acest cler celibatar nu poți trata cum vrei dovadă clerul catolic din Germania pe vremea Kultur Karmpf-ului provocat de Bismarck, și clerul francez după separarea bisericei de stat. N'au cedat nici unii, nici aRR, pentru că se simțeau în stare să poată trăi. Și a trebuit ca Bismarck să meargă la Canossa, ceea ce nu vroia mai înainte, iar Franța să reia legăturile. Deci, ca statul să se poată amesteca întretoile bisericei catolice, e nevoe să se înțeleagă cu șeful acestei biserici, cu Papa« Iată deci că» și din punct de vedere al statului e necesar concordatul. D-na Alexandrina Gr. Ga«tacuzino președinte societatei ortodoxe naționala a 1‘evieiic*române Cuvântul concordat nu poate și nu trebue să sperie pe nimeni. Este un tratat menit să stabilească drepturile firești ale Bisericei Apostolice Romane, care are un număr de credincioși în cuprinsul României Mari, față de un astfel de concordat nu ar avea nimeni nimic de zis. Chestiunile confesionale s unt de-o gngfișie care nu îngădue să tii tratei* cu ușurință, căci ele ating tot ce are mai sfânt sufletul omenesc, și de aceea cu multă prudență» și dreptate trebuesc privite pentru a înlătura patimi tiran, și cred că nu poate fi decât o unanuitate Insorită fai icrea românească în fața cererilor neașteptate ce cuprinde acest proect. Țărilor catolice nu li s-au pus niciodată condițiuni așa de grele. Concordatul cu Franța din 1801 asigura dreptul de control al statului francez asupra așezămintelor bisericești în toate chestiunile cari nu erau de ordin dogmatic; numirea episcopilor și a tuturor prelaților se făcea de guvern. In Austro-Ungaria coroanei Sf. Ștefan și a Habsburgilor credincioși, dreptul de ..placetur regium'* se opunea oricând dispozițiunilor cari ar fi putut atinge interesele superioare ale statului. Noi, din acest punct de vedere, ne vom găsi fără nici o apărare ; de ni s-ar impune chiar episcopi dușmani neîmpăcați ai neamului nostru, guvernul român are în neputință să se opună numirel lor, sau să le îngrădească activitatea. Pentru noi acest concordan vede o importanță covârșitoare, căci el atinge interese naționale, prin faptul că biserica noastră se va găsi din toate punctele de vedere, nu pe picior de egalitate, cum se cere, dar de inferioritate vădită față de biserica catolică, ai cărei cârmuitori, stăpâni pe conducerea, averea și școlile lor. In afară de orice control, vor fi adevărați suverani în eparhiile lor. Astfel biserica ortodoxă, în credința căreia trăesc H milioane de români, este atinsă în toate drepturile ei seculare, câștigate prin sacrificii fără pereche în istoria bisericească din lumea întreagă». Pentru păstrarea acestor drepturii avem îndatoriri pe cari nici un român nu le va călca. Ele ne-au fost lăsate moștenire dela cei cari dorm sub lespezile sfinte ale mănăstirilor dela Putea, Horez și Cozia, și am fi judecați ca un popor fără credință dacă am primit cea mai mică atingere adusă unui patrimoniu sacru. De aceea am convingerea adâncă», că într’un spirit de înaltă dreptate vom găsi cu toții putința să deslegăm această problemă atât de impozantă pentru însăși devoltanta pașnică, a statului nostru. Dr. Bîîg Dgiana, protopopii: Cln.inn?, vicepreședinte.â Camgjei Concordatul reprezintă o necesitate mai mult pentru țara noastră decât pentru Vatican. Toate țările din lumea civilizată cântă a stabili relațiuni diplomatice cu reprezentanța suverană a Bisericei catolice, care este Sf. Scaun. Serbia- o țară ortodoxă, aproape fără supuși catolici, a încheiat concordat cu vaticanul înainte de război nu ar fi avut ac ar fi trebuit și după ce a întru sat e atäfia catolieni. Chiar japotină», are concert Cum să se lipsi legături diplom țara unui pop creștin și latin, cum între cetăței fioare de catolic turc, românesc, nesc» cu vre-o zec hiepiscopi. Dar mai este derație de ordin mesajul regal s» opu» >. ■ întâia oară în i încep die legătura este, dacă mânia ca regal ! * românesc însă î le de sfat a mai diplomat*ce culmea războaielor un fan cel Mare și au avut deseleg mare putere apuseană și Papa a dat însemnat sprijin mioral chiar material, voivozilor mâni, acestor ,atleți ai lui Christos” (este cuivârțu’^’ unui Papă), apărători ai Creștinătății. In zilele noastre Avem un dușman comun toți, între Agft civilizația creștină c..*n aveam oarecând pe turci , avem bolșevismul șî anarhia ce o răspândește in jurul lui. E un interes de, solidaritate europeană să ne alipim de toate acele puteri cari luptă împotriva primejdiei. Și una dintre cele mai viguroase și mai bine organzate puteri morale din lume o reprezintă Vaticanul. Din concordat numai foloase poate avea România, ca din toate regiunile ce le-a avut neamul nostru cu Roma, care i = . . . . . ., , •subit, 1i:‘ m ' ‘tea 1 - U'i' »'OȘ finiși*în ifi’ațre. O*' âvaa* vuită hidre bm iu*i Arttorks GoiQ'tetei osațr». i si sc..etSb' i ofie doSiț aa.scn» A *ț