Universul, iulie 1921 (Anul 39, nr. 150-161)

1921-07-07 / nr. 150

Se mai poate eftimi traiul ? Iată o întrebare pe care foarte mulți și-o pun, și ne-o pun și noua. încercăm să le dăm un răspuns. Situaț­iunea dificilă econo­mică de astăzi se datorește nu­­ numai speculați­unii și poftei de câștig nesățioase a unora, ci unui complex de cause, cari trebuesc­­ judecate în totalul lor, iar nu separat. Scumpi­rea traiului este un fenomen economic, pe care numai pof­­ta de câștig, nu­­ ar fi putut determina dacă el nu s’ar fi altoit pe alte elemente tot așa de primejdioase ca și lăcomia oamenilor contra căreia nici­odată nu s’a putut lupta cu măsuri anodine. Defect, sau după unii o ca­­­litate, lăcomia este în firea tuturor viețuitoarelor, dar pâ­nă la război nu putut deter­mina în omenire scumpirea traiului ca astăzi. De aceea, și măsurile cari se iau din când în când contra specu­lanților, nu dau decât prea u­­șoare și mai ales trecătoare rezultate, asemănându-se cu­­picătura de apă căzută în ma­rea infinitelor cauze cari au determinat scumpezea.­­ Echilibrul organizării sociale pe care lumea reușise să și-l dea, a fost rupt odată cu des­­lănțuirea războiului mondial și dacă pentru indivizi în parte, pierderea capului față de acest cataclism, este expli­cabilă, pentru guvern s’a do­vedit­ a fi cauza principală a situațiunii de astăzi. Nu s’a legiferat îndeajuns, sau cum trebuia, la timp, pen­tru situația nouă în care fie­care stat intră și desechilibrul­­ general producându-se era fa­­p­tal ca din toate părțile să se ivească o cauză nouă de­­ scumpire a vieții, care s-a ge­­ineralizat. Astăzi când se în­cearcă câte o măsură contra acestei scumpiri, ea nefiind generală, nu poate da nici un rezultat.­­ Nu se poate cere, băcanului, restauratorului, sau zarzava­giului să eftinească el singur­­ produsele lui, sau să-i pui lui­­ preț maximal, pe câtă vreme, aceeași măsură, nu s’a­ luat și pentru toți ceilalți producă­tori și negustori. In ceasul când s’ar fi zis: Toată lumea va trebui să seară prețul la tot ce vinde de exemplu la jumătate și această dispoziți­­une, ar fi fost apelată de sanc­țiuni drastice, chiar capitale, rezultatul ar fi fost asigurat Dar se va zice, ce nu s’a făcut până astăzi, nu­ se poate face de azi înainte ? Răspun­dem nu, fiindcă a intervenit un alt factor, care acum a le­giferat și a legitimat prețurile de azi ale lucrurilor. Până azi, se considerau va­lorile ca nereale, ca rezultat al inflațiunii sau al deprecie­­rii valutei, și se aștepta ne­contenit o revenire la­ normal, de acum această situațiune nu­ se va mai putea schimba. D. ministru al finanțelor cerând și Camera admițând cu oca­­ziunea votării impozitului a­­supra averilor, ca să se evalu­eze averile pe valoarea lor de azi se înțelege de la sine, că atunci, când cineva plătește azi un impozit, care atinge va­loarea pe care lucrul o avea înainte de 1914, nu va mai admite ca să vânză vre-o dată lucrul pe prețul dinaintea răs­­boiului, sau pe un preț ușor sporit. Hectarul de pădure se evaluiază astăzi la impunere după legea d-lui Titulescu la 10.000 lei și vagonul de lemne se vinde la engros cu cel pu­țin 2000 lei, pe când înainte de război se vindea hectarul cu 500 lei și vagonul de lemne cu 200 lei. Proprietarul, care va trebui să plătească impo­zit pe avere la evaluarea de 10.000 lei a Hectarului de pă­dure va mai consimți el vre-o­dată să vânză lemnele cu 200 lei vagonul ? Și exem­plul pe care F am luat cui lem­nele, se poate generaliza și la imobile și la muncă și la ori­ce altă avere și atunci răs­punsul firesc la întrebarea da,­­că se mai poate iefteni traiul, este un categoric Nu. Legea d-lui Titulescu a creiat o situ­­ațiune nouă, și a legitimat valorile nebunești de astăzi. Cine nu vrea să fie zdrobit în lupta pentru existență, tre­­bue or să se conformeze ei,­­ or­­ să lupte pentru înlăturarea ei. Altă soluție nu există. je. Consiliul de miniștri Chestia minorităților — Școlile ungurești. — Insula Adakaleh. Ezi, la orele 11, s'a ținut un consiliu de miniștri, sub preșe­dinția d-lui general Averescu. Consiliul a hotărit să se nu­mească o subcomisiune din sd­­nul guvernului, compusă din d-nii Take Ionescu, Popovici Tașcă și miniștrii provinciilor a­­ripile, care să studieze chestiu­nea minorităților. * In chestiunea școlilor ungu­rești, cari funcționează in mod neregulamentar și ilegal, consi­liul a hotărit ca toate aceste școli să nu poată funcționa de­cât in conformitate cu legile și regulamentele țării. D-lui ministru Take Ionescu i s'a dat însărcinarea să studieze chestiunea insulei Addiraleh.­­ La ora 1, ch­estiunile la ordi­nea zilei nefiind epuizate, s'a ha­torit ca consiliul să continue dis­cul,émea astăzi, când se va lua hotăriri in chestiunea prețului moșiilor expropriate și reface­rea regiunilor dăunate de război. * Organizarea corpului d­e avocați din Basarabia La Senat s’a votat următorul proect, de lege, care dă o nouă organizare corpului de advocați din Basarabia . In locul consiliului de advo­cați de pe lângă Curtea de apel a Basarabiei se întemeiază câte un consiliu de advocați pe lân­gă fiecare tribunal de județ, com­­pus în Chișinău, dintr’un decan și patru membri, iar în celelalte districte dintr’un decan și doi membri, în caz când în jurisdic­­țiunea tribunalului acelui județ se află un număr de cel puțin 20 de advocați, cari cer întocmirea unui consiliu. In acest caz alegerea consiliu­lui va fi prezidat în Chișinău de procurorul general al Curții de apel, iar în celelalte județe de către procurorul tribunalului lo­cal, convocarea ad­vocaților pen­tru prima alegere făcându-se de către președintele tribunalului în celelalte județe și de către pri­­mul-președinte al Curții de apel în Chișinău, iar pentru alegerile ulterioare de către decan. Din mom­­entul promulgării a­­cestei legi actualele consilii se vor reface în conformitate cu dispozițiunile de față, în termen de cel mult, două luni. In caz când pe lângă tribuna­lul unui județ nu există numă­rul legal de advocați, cari să poată întocmi un consiliu, atunci atribuțiunile consiliului se vor exercita de către tribunalul res­pectiv, iar sentințele ce se vor da sunt supuse apelului la Curte, în termenul și după normele din legea in vigoare în Basarabia. sfcetarea averilor supușilor inamici Ural la Senat următo­­rege : tifiei va dispune prin mijlocirea 6?- administra­­tverile su­­ivă trata­­mz­ legi și fiului Hilui iile li* Evenimentele din Silezia INSURGENȚII POLONEZI SE RETRAG Lafayette. 5. — A doua miș­care de retragere a insurgenți­­lor polonezi s’a efectuat normal. Aceștia au golit acuma com­plet zona pe care trebuia s-o e­­libereze. Mișcarea de retragere, la est de linia fixată, înaintea­ză la nord de Prassczecian. Presa din Breslau continuă­­ să critice în mod violent procla­­­rea dată de curând de Cu­­­r­tea înaltă. Caută mai a­­­rin comentarii tendențioa- Te r­ăspundă la un cuvânt de ki Să pue în opozițiune­­ de amnistie decisă de înaltă și discursu'­­noi ale primului mi­,ipă ultimele din Low­­enților pe ‘"pane de su­­n­t Războiul greco-turc SIMPATIILE BULGARILOR PENTRU KEMALIȘTI Roma. 4. — Din Londra : Zia­rul Times scrie că In Bulgaria s-a manifestat un curent de vio Simpatie pentru guvernul kema­­list. Acest curent se intensifică pe măsură ce ajung știrile des­pre înfrângerile militare ale tru­pelor grecești, din partea trupe­lor turce ale guvernului din Angora. GRECII OCUPA SARA* MU5AL Atena. 4. — Ziarul „Prote­­usa“ află din Smirna că for­­grecești au ocupat Kara­coloană a înaintat orașului Nicea, pe upat, după­ ce l-a uiic. ^ grecesc de la. cs joncțiune la Brusa. iaarda­reski­ Modificări introduse în legea impozitului pe avere Cum se impun averile. — Măsuri luate față de speculatori. — Cine e speculator de imobile, de rubie sau de coroane — Justificarea averilor funcționarilor civili și militari. In urma discuțiunilor urmate, s’au introdus în legea impozitu­lui pe venit, următoarele dispo­ziții : Apr. 11).— Bunurile mobile sau imobile"" pe cari contribu­ gbeji vor putea dovedi că la au in po­sesiunea lor dinainte de 1 Au­­­gust 1914, se vor socoti la activul patrimonial numai pentru patru cincimi din valoarea lor. Bunurile cari se vor dovedi a proveni din furnituri, făcute, la orice autoritate, de persoane sau societăți, cari înainte de 1 August 1914 nu­ se ocupau cu a­­semenea afaceri, fie că exista sau nu încheiat un contract, din câștig de peste 10 la sută, realizat din furnituri făcute la orice societate, de persoane sau societăți care se­­ocupau de ase­menea afaceri înainte de 1 Au­gust 1914, fie că exista sau nu contract; din afacerile de im­port și export de mărfuri, făcute pe bază de permisuri și realizate de persoane sau societăți ce înainte de 1 August 1914 nu se ocupau, de asem­enea, afaceri; din câștig de peste 10 la sută realizat din afacerile de import și export de mărfuri făcute pe­ bază de permise de către persoane sau societăți și care înainte de 1 Au­gust 1914 nu se ocupau de ase­menea oarceri, din arendări, în­chirieri, vânzări și orice între­prinderi contractate sau­ conce­sionate de la inamic în timpul o­­cupațiunii, direct sau ca urmare a unei dispozițiuni a lui, din spe­cula de ruble și coroane, din specula de, imobile, urbane sau rurale, prin cumpărare, închi­riere sau arendare, vor fi trecute în activul patrimonial pentru în­treitul valorii­ lor, stabilite con­form dispozițiilor de mai sus, fără ca impositul să poată de­păși 65 la sută. Bun­ele subscrise de contribua­bilii vizați de a prezenta lege la împrumutul Unirii emis în 1919 sa vor scădea din totalul bunu­rilo­r­ vizate da alin. 2 al prezen­tulta articol. ‘ < Be, socotesc ca bunuri posedate, înainte de 1 August 1914 averile dobândite după această dată prin succesiune, denațiune, când nu­ sunt făcute pentru: defrau­da­rea fiscului, prin partaje, succe­sorale a averilor indivize, când autorii averilor transmise astfel au posedat aceste averi înainte de 1 Auigust 1914. De­ asemeni se socotesc ca bu­nuri posedate înainte, de 1 Au­gust, 1914, imobilele cumpărate cu bani a căror proveniență d­i­­nainte de 1 August 1914 este bine dovedită, exceptându-se cazurile de speculă. Toți funcționarii publici, civili și militari, în funcție sau demi­sionați după 1 August 1914, pre­cum și toți deținătorii unui man­dat electoral în vigoare sau ex­pirat după 1 August 1914, sunt datori ca, pe lângă declarațiu­­n­ea dată conform art. 23, să facă o declarațiune la Administrația financiară a­ județului respectiv, prin care să justifice originea a­­verilor. ". Aceste declarațiuni vor fi ve­rificate de comisiunile speciale prevăzute de art....... ale căror încheeri vor fi trimise de admi­nistrația financiară percepției locului unde are a se stabili im­punerea. Bunurile aflate in stăpânirea acestor persoane a căror prove­niență­ nu poate fi justificată in chip serios, vor fi trecute în acti­vul patrimonial pentru întreitul valorii­ lor, stabilite conform dis­­pozițiunilor de mai sus, fără ca impositul să poată depăși 91 la sută din valoarea lor. Cum se impun societățile pe acțiuni. — Participarea statului la capital și beneficii. ----- Pena­lități pentru neplătiri. Art. 22. — Societățile pe ac­țiuni de orice fel, sunt supuse la acest imposit sub forma unei preluări în numerar­ de 12 și ju­mătate la sută asupra capitalu­lui și rezervelor ce se au la data de 1 Iulie 1921, acele societăți a căror existență la 1 Iulie, 1914 era mai veche de 5 ani, sub forma unei preluări în numerar de 10 la sută asupra capitalului și re­­zervelor de la 1 Iulie 1921, a so­cietăților cari la 1 Iulie 1914 nu aveau 5 ani d­e existență sau cari s'au constituit ulterior acestei rate. 1 Pentru societățile a­ căror mrc­­a. beneficiilor nete de la 1912 ț/,9 inclusiv, afară de, *partea ^u­zata sub formă de acțiuni.­­Ură în calculul capitalului­­ trece de 30 la sută din ca­­­L subscris, cota de impu­rii, sporită cu câte o uni­­fiecare porțiune de L ce trece peste această x nu se aplică acestor că oferă in acțiuni­­ la sută, adică a capitalul subscris : 1921. societăților adoni­­te funcționează in socotire a avea labil egal cu o •sele angajate în loc de orice fel­igibil imediat iPunerei. Dacă societățile nu voesc a­ achita im­pozitul imediat, ele vor fi obli­­gate a remite ministerului de fi­nanțe toate privilegiate pentru valoarea impozitului, fiecare d­ată fiind de cel puțin 10.000 lei și platibile cu preferință înain­tea­ oricărei obligațiuni trecute, prezente sau viitoare ale societă­ților, in rate egale, în cel mult 10 ani, cu dobândă de 7 la sută pe ani. In caz de lichidare a societății, tratele, devin imediat exigibile. Societățile al căror capital c CQrripied­ amortizat sunt obli­gate a pune la dispoziția minis­terului de finanțe in acțiuni 16 și jun. la sută ,adică a șasea parte din capitalul ce a fost subscris și amortizat. Societățile pe­ acțiuni supuse acestui impozit sub forma parti­cipării Statului la o cotă parte din capitalul ce reprezintă act­țiunile sunt obligate ca, in ter­men de 2 luni,de la impunere să pună­ la dispoziția Statului nu­mărul de acțiuni stabilit prin a­­ceastă impunere. Acțiunile emise se vor­ bucura de toate drepturile vechilor ac­țiuni. La orice, altă emisiune, după data promulgării legii, Statul va avea facultatea a par­ticipa cu aceeaș cotă, contra plată. Pentru, orice întârziere în re­miterea tratelor sau acțiunilor, societățile vor soti o amendă de 51000—90.000 lei,­­ pentru fie­care lună sau­ parte din lună de întârziere și,­deosebit, cota de impunere va fi sporită cu jum. la sută, pentru fiecare semestru sau fracțiune de semestru. Pentru administrarea tratelor, acțiunilor și tuturor titlurilor intrate, în posesiunea Statului, ministerul de finanțe e autorizat a institui o Casă Centrală, a că­rei funcționare și mod de admi­nistrare va fi stabilită, printrun regulament de administrațiune publică, pe cale, de­ chef­­i. La e­laborarea acestui regulament vor fi consultate, principalele so­cietăți, care pun acțiuni la dis­poziția Statului. Această Casă, deși organ de Stat, va­ fi persoană morală și va avea drepturile ce decurg din posesiunea, acțiunilor, fără ames­tec in administrarea societății. Acțiunile, tratele și­ obligațiunile intrate in proprietatea Statului vor forma un fond comun cu ce­lelalte titluri intrate în patrimo­niul Statului, pe baza prezentei legi și vor putea, servi ca gaj co­mun al emisiunii, de rente, spe­ciale, amortibilă în 15 ani. Cu începere de la 1 Ianuarie­ 1923 și servind numai pentru plata des­păgubirilor de război sau alte sarcini extraordinare decurgând din ele. N. B. — Graba cu care s'a vo­tat legea din care am extras ar­ticolele de mai sus, o dovedește­­ stilul atât de încâlcit și confuz, în care s’a redactat. Nădăjduim că la Senat, se va putea da cel puțin o redactare mai­ca lumea, pentru ca legea in chestiune, să poată fi ÎNȚELEA­SA, înainte de­­ a fi aplicată. ...... *1» ...... I llilfif! Suveranii Belgiei la Londra Harsen, 5..— Regele și regina­ Belgiei cari au trecut din Oslan­­da cu yacht­ul regal englez „A­­lexandra“ escortat de trei dis­trugătoare engleze, au fost pri­miți la Dover eri dimineață de către prințul de Walles. Pere­chea regală a plecat spre Lon­dra. Sosind la stațiunea Victoria, a fost salutată de regele Geor­ge, regina Maria și alți mem­bri din familia regală engle­ză, iar mulțimea imensă a făcut ovațiuni. Vizitatorii împreună cu altețele lor regale engleze au plecat spre palatul Buckingham. După masă, regele Albert și regina au vizitat pe regina vă­­­du­vă Alexandra, mai târziu au vizitat Cenotaful și mormântul soldatului necunoscut din West­minster Abey. , ZIUA VII Inai îi­tarea sesiune­ extraor­dinare. — Cazul preoților din Basarabia Ieri dimineață, membrii Si­nodului au ținut ședință sub președinția mitropolitului pri­mat dr­ Miron Cri­stea. S’a luat în discuție cazul preoților din Basarabia­, pe­depsiți de către consistoriul bisericesc de acolo. Arhiepiscopul Gurie al Chi­­șinăului și Hotinului a făcut o lunga expunere privitoare la aceasta, declarând că va ierta pe toți dacă vor veni la scaunul arhiepiscopal să-și ceară iertare. Sinodul a luat act de aceas­tă expunere și a rugat pe ar­hiepiscop să grăbească solu­ționarea acestui conflict, în spiritul dreptății creștinești. Sinodul a hotărit apoi ca revista Sf. Sinod să apară în luna Septembrie cu un comi­tet de redacție ales­­ de Sinod. Episcopul de Argeș a cerut să se facă un singur model de antimise și s-a hotărît să se intervină la ministerul cul­telor să delege un pictor care să execute aceste modele în spirit artistic românesc. Sinodul va interveni pe lân­gă guvern ca acesta să ceară guvernului grecesc dreptul de independență asupra mânăs­­tirei Prodromul de la mun­tele Atos. La ora 2 d. a., d. ministru al cultelor, Oct. Goga, a citit decretul regal de închidere a acestei sesiuni extraordinare. Ședința s-a ridicat la orele 2­ și­:HSLI " " Demisia cab­inetul«1g albanez Lafayette. 5. — Se anunță de­misia cabinetului albanez care era prezidat de Elias Bey Vrio­­ni și al cărui ministru de ex­terne era Midrat Bey Frașari. Comemorarea morții lui Mail Kogălniceanu Iași,­­ Disie Duminecă dimineața s’a or­ganizat un impunător corte­giu, din inițiativa „Ateneului popular“ la mormântul lui M. Kogălniceanu de la cimiti­rul Eternitatea. Au participat reprezentanții autorităților, numeroși profe­sori, magistrați, intelectuali, d-nele „Cercului bunelor gos­podine“ din Tătărași, orfeli­natul ..Regele Ferdinand“ și micrieros public. Mormântul era bogat împodobit cu flori și coroane. Serviciul religios a fost ce­lebrat de un sobor de preoți. Au vorbit despre viața și opera marelui bărbat de stat: părintele Neculea;­­Simiones­­cu, profesor universitar, în numele Universității și „Ate­neului popular“; Ifrim; Po­­gonat, prefectul­­ județului; Victor Iamandi în numele partidului liberal; Mahai Bor­­cea, Stamboliu în numele cercului didactic, etc. Știri din străinătate % —......­ Cea mai veche școală de me­dicină din lume, facultatea de medicină din Montpelier, va sărbători cu mare solemnitate la 5 Noembrie viitor, al șapte­lea centenar de la fondație. * Presa din Salonic afirmă că ministrul de comerț al Serbiei, a decis să creeze la Salonic o cameră de comerț sârbească. FILME Sexul frumos va recunoaște că sexul urât este de o­­ rară galanterie. Pe când în Bulgaria primul-ministru Stamboliiski a aplicat impozitul pe lux asupra rochiilor scurte, în România, Senatul acorda femeilor dreptul de vot și de alegere la consiliile comunale tocmai în momentul când rochiile ating maximul de scurtime și minimul de lun­gime. Departe de a se mai putea spune că Senatul doarme, el s-a sculat ca un singur om în zi­ua când femeea s’a prezentat înaintea maturului corp spre a-i cere protecția, cu toate gra­țiile magice pe care eternul fe­­menin le pune în luptele sale. E adevărat că peste câteva zi­le Senatul a refuzat să întindă galanteria sa și să acorde se­xului slab dreptul de a vota și de a se alege în consiliile jude­țene. Se pare însă că faptul se datorează întârzierei asociațiu­­nilor femenine de a mulțumi cu recunoștință pentru victoria de la consiliul comunal și a in­sista pentru cele următoare. în­că odată se face dovada că în luptă nu e atât de greu să te urci pe poziție cât este să te menții pe poziție, — și pe viitor femeea va trebui să rămână în poziție de luptă până la izbân­da definitivă. De aceea, nu au dreptate fru­moasele amazone ale­ oștirilor femenine când se exprimă cu amărăciune asupra ultimului vot de la Senat zicând: — D’aia n’are ursul Coandă ! In realitate a fost numai o greșală de tactică, fiind știut că primul articol în materie de răz­boi este să urmărești dușmanul în retragere și să cureți terenul, nu să te oprești după prima tranșee ocupată și să cânți vic­toria. Dovadă că înfrângerea în chestia județeană vine de la foș­tii militari din Senat, cari au aplicat­ învățămintele căpătate în războiu. Totuși, din moment ce prima cucerire politică femenină s-a întâmplat sub regimul rochiilor până la genunchi, pe viitor nu se va mai putea vorbi de poale lungi și minte scurtă, ci de fus­­­­tă scurtă și minte multă. r • poo Joeé CUVIMTE OBERE Concurenta străina în­­ industrie și comerț — In legătură cu noul tarif vamal — Ușurința cu care se legife­rează la noi dovedește nu atât priceperea fenomenelor eco­nomice care se­ perindă pe di­­nainte-de, cât­ mai mult inte­resul de clasă al unei catego­rii sociale care ține să se con­solideze în detrimentul colec­­tivitătții., Protecționismul exa­gerat­ duce la acest fel de so­­luțiuni grăbite și de moment menite să producă o încor­dare în raporturile dintre ce­tățeni și vremelnicii lor con­ducători. Noul tarif vamal are tocmai caracterul unei legiferări în sensul pomenit mai sus. Ui­nele industrii au într’adevăr nevoe de apărarea Statului căci altfel se compromite si­guranța și temelia lor, atât de necesare mai ales în cozurile de blocade economice sau im­posibilități de export când trebue să te reduci la propriile resurse ale țărei ca să te poți împotrivi cu succes presiuni­lor politico-economice din a­­fară. Dar acest protectionism in­dustrial sau comercial nu tre­bue să înăbușe posibilitățile de realizare ale celorlalte ca­tegorii sociale căci ar însemna să facem ca ’n povestea cu antoreul lui Arvinte.­­ Câteva anomalii Intr’adevăr, un articol de fabricațiune care, adus din străinătate, ar costa 5—10 sau 100 lei, să-l desfaci în țară pe un preț înzecit de 50—100 sau­ 1000 de lei pe simplul motiv că acest articol e fabricat în țară și nici să nu-mi dai foc să-l aduc din străinătate pen­tru că îmi stabilești o taxă vamală care ridică prețul arti­colului din străinătate așa ca să întreacă cu un punct-două costul celui fabricat in țară și să faci aceasta ca să-mi curmi­nie posibilitatea de a mă aproviziona din afară, a­­cest mod de a înțelege lucru­rile poate să fie excelent când e vorba de interesele indus­triei indigene dar e păgubitor intereselor generale ale con­sumului intern. Și - ar fi ad­misibilă teoria atunci când în industria țărei s-ar determina o producțiune intensă care ar duce la o concurență între in­­dustriile similare din interio­rul țărei în favoarea consuma­­țiunei. Concurența aceasta ar stabili un echilibru de pre­țuri care ar atrage după sine un val de ieftinire a vieței. La noi se întâmplă însă dimpotrivă: din pricina crizei transporturilor unele indus­trii nu-și pot­ satisface debu­­șeurile iar din pricină că Sta­tul își face comenzile în stră­inătate alte industrii sunt a­­menințate de un apropiat șo­maj. In sfârșit, sunt industrii care nu au capacitatea produc­tivă necesară satisfacțiune­i trebuințelor interne de con­sum și nici consumul nu se poate bucura de facilități în ce privește aducerea din stră­inătate a diferenței care-i com­pletează nevoile, aceasta din pricina regimului vamal pro­hibitiv. Mai este o categorie industrială în sânul căreia e imposibilă concurența folosi­toare consumatorilor din pri­cină că unele industrii se transformă în trusturi acapa­ratoare care stabilesc prețuri­­unitare pe piață în dauna con­sumului intern. Aceasta era starea de lu­cruri încă înainte de promul­garea noului tarif vamal. A­­cum însă taxele au fost și mai mult sporite și aceasta a dat loc la o nouă urcare de pre­țuri pe piață după ce acum câteva zile, o depresiune sen­sibilă și favorabilă publicului, începuse să se producă. Urmau să fie încurajate, de­sigur, acele industrii care aveau o realăă nevoie de a­­ceasta și care nu s-ar fi trans­format în trusturi de speculă generală după cum urma să se permită aducerea din stră­inătate a acelor articole care sunt de strictă necesitate și a căror fabricațiune în țară ar costa prea scump pe consu­matori. Necesitatea concurenței­­­­ străine Concurența străină in co­merț, și industrie este o nece­sitate firească atunci când e nevoe să se mai desfacă puțin corsetul de prețuri exagerate care strânge cumplit trupul bugetar al consumatorilor, lo­viți încă prin salarii prea mici și­ prin aceea ce le ia clai -veniturile lora-impositele -cu­­prinse în noua reformă finan­ciară. O industrie care se ridică cu doborârea la pământ a consumatorilor exercită o dic­tatură nepermisă asupra cetă­țenilor și se schimbă într’un fel de vistierie feudală care seacă pungile umililor săi va­sali. Și o astfel de robie e in­admisibilă într’o țară cu pre­tenții de libertăți constituțio­nale, ba e tot atât de primej­dioasă ca și o stare de perma­nentă dictatură politică sau administrativă. Dar mai e și altceva: o fa­bricațiune străină poate să fie calitativ superioară celei indi­gene și obținută înt­r-un timp relativ mai scurt, din străină­tate decât în țară, după cum se mai poate ca interese cultu­rale și educative adânci — a căror nerespectare ar avea ur­mări grave pentru mentalita­tea generală a țărei — să fie compromise prin faptul că manifestările în această di­recțiune le împiedică indus­tria hârtiei de pildă sau alte industrii care ar lucra în sen­sul acesteia. Toate acestea s-au putut pe­trece pentru că la masa de dis­­cuțiune, cu prilejul elaboră­­rei noului tarif vamal, n’a fost invitat să participe ele­mentul cel mai de căpetenie și pe socoteala căruia se desbă­­r­teau nouile taxe: consumato­rul. Da, consumatorul n’a fost în­trebat dacă nouile taxe vamale­­ cu urmările lor îi convin sau nu. Și astfel, în timp ce indus­tria metalurgică e amenința­tă de șoma­j din pricina indi­ferenței statului și a indus­triei petrolifere care n’o ali­mentează cu comenzi , ci se a­­­provizionează din străinătate, în timp ce industria lemnului trece printr’o artificială criză de supraproducție în urma crizei transporturilor care e tot artificială ; în acest timp industria presei și a tiparu­lui e silită să împrăștie cu greu cultura și educațiunea în masele populare spre a le face conștiente de rolul lor social, aceasta din pricină că hârtia e scumpă în țară și cea ieftină din străinătate nu se poate aduce pentru că opresc aceasta taxele vamale protec­­ționiste și prohibitive. Guvernanții țării își vor da seama mai târziu de ce răs­pundere apasă pe umerii lor din faptul că stânjenesc mer­sul înainte al culturei și edu­caț­iunei în straturile popu­lare. In lumina acestor conside­rationi se vede lămurit că anomaliile economice de la noi sunt datorite numai unei babilonii de concepții care ne învederează că de toate se ocu­pă dregătoria superioară afa­ră numai de interesele cetă­țenești pe care le așează în ultimul plan. Unde ne va duce această­­nelogică, mentalitate, cei cari știu să interpreteze fenome­nele sociale o înțeleg și li se umple sufletul de amărăciu­ne în fața perspectivelor ce ne așteaptă. i­eclificarea unor disposition­ din codul civil din Bucovina Eri s’a­­ votat la­ Senat, proec­­tul de lege pentru modificarea unor dispozițiuni din codul ci­vil din Bucovina. Paragrafele 04, 111 și 116 din codul civil austriac precum și decretele imperiale din 26 Au­gust 1814 și din 17 Iunie 1835 privitoare la desfacerea căsăto­riei dintre catolici se suprimă. Legea va admite desfacerea căsătoriilor din cauze temei­nice. Aceste cauze sunt: dacă soțul s’a făcut vinovat­­ fie adulter, sau de o crimă care a a­vut drept urmare condamnarea sa la pedeapsa temniței de cel puțin 5 ani; dacă un soț a pă­răsit cu rea voință pe celălalt în cazul când domiciliul să­u es­te necunoscut nu s'a înfățișat în decursul unui an la chema­rea publică judecătorească; in­­sidii primejdioase sau pericu­loase vieții sau sănătății; mal­tratări grave și repetate; o an­tipatie irednvicibilă, (absolută) din care cauză ambii soți cer disolvarea căsătoriei, totuși în cazul din urmă disolvarea că­sătoriei nu se va încuviința i­­mediat, ci se va cere mai întâi o separațiunea de corp și anume, după împrejurări și repetite ori. In toate aceste cazuri se va proceda după dispozițiunile pre­văzute pentru cercetarea și ju­decarea­ unei bile,; ~

Next