Universul, august 1921 (Anul 39, nr. 176)
1921-08-06 / nr. 176
% NSTITUȚIE NOUA! Ziarul „Viitorul“ revine asupra gestiunei unei noui constituții, sub titlul României mari, o nouă constituție. La întrebarea pusă de toți oamenii cuminți, pentru ce o nouă constituție, monitorul d-lui Vintilă Brătianu nu răspunde altceva decât că deoarece România s’a sporit prin neune provincii, ne-ar trebui și un nou așezământ care să fixeze viața constituțională din nou a patriei întregite. A răspunde astfel este a înșira cuvinte, dar nu a da un raționament. Intr’adevăr „Viitorul“ nu arată nici un motiv pentru care constituția actuală a regatului nu ar fi suficientă pentru România întregită. A spune numai că deoarece România s’a mărit, trebuie să se scu imp ire și Constituția este a nu spune nimic. Italia s’a întregit mai mult decât România, înainte de 1858, regatul Sardiniei care nu reprezenta nici o șesime din peninsulă, a crescut astfel încât în 1866, unitatea Italica era aproape îndeplinită, afară de Roma care i-a venit în 1870 și de Trentin și Triest cari i-au venit acum. . Totuși Italia nu a crezut de nevoe să-și facă o nouă constituție și încă și astăzi regatul Italiei are tot constituția pe care o avea Sardinia înainte de 1856. Nu cumva italienii erau superficiali și nu-și dădeau seama, că Italia a crescut cel puțin de șase ori mai mult decât era Sardinia, și că în o țară mărită ar trebui o constituție nouă ? Nu. Dar italienii nu se gândeau decât la interesele patriei, pe când la noi, toți nu se gândesc decât la combinații de partid. Dar să strângem lucrul mai de aproape. Ce cuprinde, ce trebue sa cuprindă o constituție ? Organizarea regimului politic, definirea și garantarea drepturilor cetățenilor și raporturile dintre diferitele puteri din stat. Cari din aceste cestiuni nu sunt rezolvate în Constituția actuală, și după părerea „Viitorului“ ar trebui încredințate fabricanților unei noui Constituții ? I» Constituția actuală avem raginul monarhic,dinastia de azi, sistemul bicameral, dreptul de dizolvare a Corpurilor legiuitoare, acordat regelui, sufragiul universal cu reprezentarea proporțională, independența puterii judecătorești, libertatea întrunirilor, a asociațiunilor și a presei. Cari din aceste principii crede partidul liberal că trebuesc, schimbate prin o nouă Constituție ? Avem sub ochii noștri proectul de revizuire a Constituției, întocmit de cercul de studii al partidului naționalliberal. In cea mai mare parte a lui, el nu este decât repetirea literală a Constituției actuale cu o altă clasificare si cu foarte mici modificări. Toate aceste modificări, chiar dacă ar fi să fie primite de țară, ar putea face obiectul unor revizuiri constituționale, dar nu al alcătuim unei noui Constituții. Intr’adevăr, am căutat cu toată atenția să vedem ce se propune în acest proect al partidului liberal și am găsit sau numai măsuri, care este ridicol să fie puse într’o Constituțiune, căci nu sunt principii ci dispozițiuni cari trebiesc să fie obiectul legilor sau chiar al regulamentelor, sau dispozițiuni cari fiind acum supuse revizuirei, pot intra în Constituțiune, fără a se vorbi de o Constituantă sau de o nouă Constituție, sau dispozițiuni cari într’adevăr ar necesita o nouă revizuire a Constituțiunii. Dispozițiile din prima categorie sunt numeroase, dar ele au ce căuta în Constituție, de exemplu articolul 104 care spune că prin legi se poate delega și unor organe locale o parte din atribuțiunile Curții de Corupturi, relative la controlul administrațiilor locale, ori articolul HO care spune că se va înființa, un Consiliu superior al armatei, ori articolul 146 care spune ca libertatea muncii este garantată potrivit normelor stabilite de legi, ori articolul 147 care spune că drepturile civile ale femeii se regulează de legile civile, pe baza deplinei egalități a celor două exe Mai toate inovațiile din proectul partidului liberal sunt de această natură adică n’au nimic de constituțional, ci sunt numai dispozițiuni de obicinuita legiferare. ....*. Tot așa de necesar este articolul 121, care spune că judecătorii au dreptul să judece constituționalitatea legilor. Ei au făcut-o cu vechia Constituție și bine au făcut. A doua serie din propunerile liberale se raportă la compunerea Senatului, la modul de alegere al Senatului și la numărul deputaților. Toate acestea pot să se facă de către Camerile actuale fiindcă în 1914 au fost supuse revizuirei articolele din Constituție relative la aceste cestiuni. Am găsi totuși în proectul liberal două măsuri cari într'adevăr fără o nouă reviziîne a Constituției nu se pot vota azi, de către Camerile de revizuire. Iată-le : Prima.: articolele 10 și 13 din proectul liberal cari modificând articolele 82 și 83 din actuala Constituție, exclude de la tronul României, pe colateralii regelui nostru, nu admit la tron decât pe coborâtorii în linie bărbătească ai regelui, pe cari din broșala copiatului, îl numește Carol în loc de Ferdinand. A doua este relativă la libertatea presei. Art. Ml din proectul liberal trimite la tribunalele ordinare, iar nu la jurați, delictele de presă cari ar constitui un atentat la bunele moravuri sau o provocare la anarhie. De asemenea se trimite la tribunalele ordinare delictele de presă conexe cu alte delicte și crime. Nu discutăm așa dacă este sau »« nu această restrângere la libertatea presei. Dar admițând că ar fi util, este admisibil să se vorbească de necesitatea unei noui Constituții numai pentru a se ajunge la restrângerea libertății presei, care s’ar putea obține și printr’o simplă revizuire a unui singur articol din Constituție ? Este deci evident că toată forma asupra necesității unei noui Constituții, nu este întemeiată pe nimic, deoarece însuși aceia cari o cer, când își formulează proectul nouăi Constituții, nu fac decât să copieze Constituția actuală, cu numai două modificări. Dar cum să se facă o nouă Constituție. Vom examina mâine. Nouile frontiere ale Albaniei Pans. 3. — Comisiunea numită de conferința ambasadorilor ce se ocupă cu frontierele Albaniei s’a întrunit ieri dimineața.Le „Petit Christen” spune că Premia și Italia, propun să dea Albaniei frontiere proprii pe când Anglia cere o rectificare de frontieră favorabilă Greciei, căreia i se va da insula din fața portului Valona. Această rectificare de frontieră ar fi la nord in profitul Iusfoslaviei. Propunerea comună a trebuit să fie supusă conferinței ambasadorilor, iar chestia Albaniei va fi supusă consiliului suprem. Conferința pacifiști din Washington EA SE VA DESCHIDE LA 11 NOEM1RIE ‘ Lafayette. 4.— O telegramă din Washington asigură că puterile convocate la conferința dezarmării ar fi de acord ca aceasta să aibă loc la Washington în primele zile ale lunei Noembrie. Se speră că lucrările vor putea începe în ziua de 11, aniversarea semnării armistițiului. Aceasta, în urma dorinței exprimate de președintele Harding. După „Le Temps“, se confirmă că Statele Unite s-au arătat protivnice unei conferințe preliminare asupra chestiunii Pacificului, conferință la care să asiste reprezentanții Marii Britani, ai Japoniei și al Statelor Unite, și primii miniștri ai Canadei, Australiei și Nouei Zeelande. Statele Unite au făcut cunoscut că reprezentanții britanici la conferință ar trebui să reprezinte atât coloniile, cât și guvernul din India. După „Morning Post“, China și Japonia sunt din ce în ce mai dispuse să reguleze diferendele pe nu îl au, suminându-le conferinței de la Washington, care ar fi astfel cu atât mai ușurată. 1 © 6 mp'^ii" ■ I ....... nil.... iwWMagic” iista se afljM ill ha toy« ti«. 4. — După știri *•Mit* am Turcia, O nouă revoltă ■ mai vastă și mai bine organizată ca cel« precedenta, prind* puțin cât« pafta Rusia da sud și da sudvest. Principala sa fari« anti-flșevă ce se cantona din U cambatanți, sub ordivela lui Wassilak și din 17 mii sub comanda lui Ginți. Papulafiuaila la dau ajutar efectiv, musulmanii din Caucaz s’au declarat contra savie* talar. Lkáé Matti are ProÂilsma Grieniaiai Hoi’sea. 4. — Se știe ca printre chestiunile ce uraează să fie discutate in Consiliul suprema.ra, M și problema Orientului. De altfel aici unul dintre beligeranți atât grecii cât și turcii nu au făcut, cerea de med rațiune sau intervențiune către aliați. De alltfel este foarte puțin* nădejde ca să se ajungă la hotărîri definitive. 1« orice ea», însă, fie oficial sau neoficial reprezentanții Angliei, Frontei și Italiei se vor comsfătui, anătâidu-și părerile asupra perspectivei schimbării in apropietul Orient, și vor cădea de acord asupra unui principiu fumfiamental pe baza căruia se va putea aranja chestiunea. AMERICA VA PARTICIPA LA OPERA DE AJUTORARE A RUSIEI Housen. 4. — Altă problemă care se așteaptă să fie dicutată în consiniu, este foametea in Rusia. Sunt motive să se creadă că in legătură cu această problemă Harvey ambasadorul american în Londra își va extinde rolul de observator pe care la avut la ultimul consiliu suprem, luând o parte mai directă la consfătuiri, deoarece atât președintele Harding cât și Keover sunt p ceale de a participa activ, la opera de ajutorare a Rusiei. Aliații ar saluta cu bucurie această cooperare mai deplină a Statelor Unite. Oeiferinü a miniștrior de finanțe aliați Lafayette. 4. — Se anunță că miniștrii de finanțe ai țărilor aliate se vor întruni la Paris în ziua de 9 August, adică a doua zi după întrunirea Consiliului suprem. Franța va fi reprezentată prin d-mi Doumer și Loucheur. Anglia, prin sir Robert Horne, cancelar al tezaurului , iar Belgia, prin d. Themis. Scopul acestei întruniri pare modest până acum, scrie „Le Petit Parisien“. E vorba a se lua din nou în cercetare anumite chestiuni tehnice, cari n’au putut fi regulate de către comisiunea de reparații și cari au fost examinate deja de un comitet de experți la mijlocul lui iunie trecut. Astfel va fi cercetată chestiunea datoriei belgiane ce urmează a fi încasată de la Germania, chestiunea efecptuelilor ocupațiunii militare, poate că și aceea a împărțirii între micile state a porțiunii indemnității germane rămase neîmpărțită, în virtutea acordului din Spaa și care reprezintă 6 la sută din totalitate. Diferite ziare și mai ales „Le Petit Journal“ vestesc că miniștrii de finanțe vor trebui să se înțeleagă asupra aranjamentelor făcute la Wiesbaden și la Paris pentru plata reparațiunilor în natură din partea Germaniei. Dimpotrivă „Le Petit Parisien“ nu crede că chestiunea reparațiunilor în natură, prin urmare și proectul de acord franco-german, vor fi supuse acestei conferințe financiare, FELURITE lera O invenție senzațională care convestă dintr’o modificare importantă adusă aripilor aeroplanului ”se experimentează cu succes în istoricul parc de aviație, din Dayton Ohio (Statele finite) unde acum 18 ani frații Wright au executat primul sbor de un minut, cu mașina lor mai grea decât aerul. Louis Blériot, celebrul aviator francez, el însuși constructor de aeroplane, a declarat că nu e departe vremea când va fi posibil să pleci dimineața din Paris, să prânzești la New York și să te înapoezi seara la Pars. Invenția de mai sus permite accelerarea vitezei orare cu 56 kilometri. Legea prohibirii alcoolului și stras" *"'* unia temperatistă din Statele unite au dat un mare avânt contra ■ bandei. Deunăzi a sosit în New York, în puterea nopții un vapor mare, ce se vede că era englez și care a început să semnalizeze după un anumit modiam că ar e de vânzare tokisky dând a înțelege amatorilor că treime să vie je bord cu banii necesari. Bărcile au început atmci să roiască împrejurul vaporului, angajându-se un trafic animat, de spirtoase. Autoritățile vamale americane sunt informate ca aceste lucrări s ocrce sproape în fiecare noapt» Insă ,u iu nici un mijloc de a combate cannabanda în iarni mării sut» fiospl» intuusțieuluj I Banditocrafia f crimite se «imunfest. — Minimum de siguranță pentru cei afini și maximum de stalare pentru apași. „Universul" a atras acum câtva timp atențiunea guvernului asupra numeroaselor atentate, cu caracter politic, ca și asupra prea numeroaselor crime ordinare — nu însă de ordin pasional —; jafuri la drumul mare, spargeri, furturi, etc., cari se săvârșesc în tot cuprinsul țării, fără ca autoritățile respective să poată lua măsurile dictate de împrejurări. Pe lângă observațiunile judicioase făcute în acel articol sunt și alte considerațiuni care impun o revenire asupra acestei chestiuni. Fără putință de contestare, da la 1918 încoace numărul crimelor și delictelor s’a mărit din an în an, într’o proporție îngrijitoare, pe când măsurile de ordin preventiv și represiv au fost și sunt din ce în ce mai slabe. Elementele dispuse sufletește la fapte rele, au primit încurajări, in urma slăbiciunei evidente cu care a făcut și fac dovadă autoritățile în ce privește urmărirea, prinderea și pedepsirea delicvenților și criminalilor Rubrica faptelor diverse amenință să ia dezvoltări în coloanele ziarelor și fiecare caz, luat în parte, reclamă triste reflexiuni. A fost o mare grereală că s’a întins prea mult amnistia. In modul acesta s’a dat o primă de încurajare tuturor elementelor rele Este de remarcat că bandele, cari operează în diferite județe, sunt compuse, în mare parte, din foști dezertori amnestiați. Un bandit, care de câteva luni, terorizează Dobrogea, este un fost plotomar amnestiat. Acest Fra-Diavolo al provinciei transdanubiene, operează cu pușca - mitralieră, pe când jandarmeria din acest refric-' ne repetă mereu faimoasa scenă din opereta lui falevy. In alte județe, bande, înarmate cu puști, mitraliere și grenade terorizează populațiunea. In orașe și în deosebi, în Capitală, îndrăzneala apașilor este din ce în ce mai puternic afirmată. Pentru ce ? Se simte slăbiciunea autorităților polițienești, se resimte până în cele mai adânci straturi ale societății dezordinea organizației noastre administrative. Ce s’a făcut și ce se face, la noi, pentru prevenirea delictelor și crimelor ? Nimic. La această metodă preventivă ar trebui să contribui mai mulți factori, deoarece administrația polițienească este mai mult operativă după fapt. Din punctul de vedere represiv, prea puțini culpabili sunt prinși și pedepsiți, iată un exemplu rău pentru amatorii de acte banditești. Din punctul de vedere sugestiv — la materie criminală sugestiunea joacă un rol de seamă — 90 la sută din filmele ce se expun privitorilor, în toate sălile de cinema din centrele urbane, surnt cu subiecte sugestive de ordin criminal. Este banală observațiunea aceasta, dar trebue să o repetăm, căci toleranța expunerea filmelor primejdioase, constitue o provocațiune. In Franța, zilele trecute, trenul rapid Paris-Marsilia, a fost atacat de trei bandiți. Iată ce citim în „Le Matin“: ..Operatiunea atacului trenului rapid N. S. a fost executarea, in realitate, a unei scuze dintr’un film, expus la Paris". Este știut apoi că viața din tranșee și unele condițiuni de viață, după război, au zdruncinat multe organisme, făcându-le apte pentru criminalitate. Statul este dator să apere viața și bunurile cetățenilor, să asigure ordinea, să ofere siguranța tuturor. Nu este rușinos ca în epoca electricității, a aburului, a telegrafiei fără fir, a automobilului, a aeroplanului și a atâtfor minunății, să opereze a fiuipărate bande, în tot cu Plânsul țării, ca pe vremea domniei fanarioților ? Ceva mai multă energie se impune pentru stârpirea banditismelor în orașe, cât mai dese razzii , în sate și pe drumuri, cât mai multă supraveghere. Cu minimum de siguranță de azi și cu maximum de libertate pentru bandiți, nu putem viețui în ordine și liniște. BBRRBEIK9BSM 9B3E9BM9RSMMMIR Suspendarea execuții pedepsei de stuisoare corecțională S-a promulgat legea care suspendă, în anumite emdiții vii, executarea pedepsei de închisoare corecționala. Iată textul acestei legi: Cei condamnați la înhistare correctională, carii vor fi suferit cel puțin a cincea parte din pedeapsă, dacă vor fi avut bună purtare în penitenciar vor putea fi liberați provizoriu din închisoare dacă, vor contracta obligațiunea de a muni la lucrările agricole sau în ateliere și fabrici un interval până la maximum 6 luni. Contractul de muncă se va face pe hârtie liberă, prin act sub semnătura privată, în doua exemplare, din care unul va rămâne la penitenciar, iar celălalt se va lua de către persoana cu care condamnatul a contractat. Pentru cel ce nu poate iscăli va iscăli directorul penitenciarului. Salariul și celelalte condițiuni ale contractului se vor determina de comun acord între lucrători și cei ce voiesc a contracta cu ei. Directorul și ceilalți funcționari ai închisorii nu vor avea alt amestec decât să permită părților ca să se înțeleagă tot cancelaria penitenciarului. Jumătate din salariu cuvenit pentru tot timpul contractului se va depune de către parton la direcțiunea petitesei amitul, iar cealaltă jumătate se va plăti direct lucrătorilor la finele fierării săptămânii. Suma. depusă, la 19 e»ite»dar se va întrebuința de director pentru a lua. de la. Casa de economie un livret de numele lucrătorului. Acest livret împreună cu recipisa de depozit se va libere lucrătorului după ce își va fi îndeplinit pedeapsa.. Dacă lucrătorul nu va fi făcut munca, mntru care i s-a depus jumătatea sumă, directorul este în drept să o retragă de la Casa de economii și să reezita« patronului suma neutru care nu s-a executat omac*. Liberarea provizorie și executarea contractului de muncă nu se vor putea face decât în urma aprobării contractului de ministerul de justiție care va putea delega această atribuție»e oricărui magistrat sau oricărui funcționar di« Condamnatul liberal pentru » munci liber va fi dator să facă act de prezență în fiecare Duminică la primăria comunei unde lucrează sau la comisariatul de poliție în circuimscripțiunea căruia se găsește atelierul sau fabrica in care este ocupat. Dacă el a lipsi o singură dată, primarul sau comisarul va comunica de urgență penitenciarului și împreună cu jandarmeria va lua măsuri imediate pentru prinderea și trimiterea lui la penitenciar. Lucrătorul care din culpa lui va părăsi serviciul la care s'a obligat, sau care nu se va fi întors la penitenciar în ziua fixată de directorul penitenciarului pe biletul ce-i va da la ieșirea provizorie, va fi pedepsit să sufere închisoare un timp îndoit decât trebuia să facă până la terminarea pedepsei. Această pedeapsă se va pronunța de către tribunalul corecțional al locului unde condamnatul va fi prins sau de tribunalul corecțional din circumscripțiunea în care se găsește penitenciarul, din care condamnatul a fost liberat provizoriu. In fiecare lună directorul general al închisorilor va înainta, ministerului de justiție un tablou de condamnații liberați provizoriu pentru muncă, arătând pentru fiecare dacă și-a executat binel»datoririle și au avut bune purtări. Acest tablou va servi pentru ca ministerul să poată alege, fără altă cercetare sau aviz, pe aceea caii ar merita a fi ree«mM»dați Suveranului pentru grațiere totssiâ sau parțială. Un regulament va prevedea detaliile de execuare a luergiei togi. Căldurile ?.. Europa Seceta persistă în Anglia, afară de Scoția și de Țara Galilor, unde au căzut câteva ploi torențiale. In Franța, căldura se menține înăbușitoare și vremea nu vrea să se schimbe. La 25 Iulie s-a înregistrat la Paris 32.0 maximum la umbră și H.O îțjinirjiuna. .... k.'. e RWnw . ' i fetiii frumoase Cihn în „Vaiața" din Cluj: Din inițiativă propri», in anul se canini cu aruncaren liniar foxat« in aur, p« «oda nrnaa să treacă trenul regal, țăranii, din Sanat au hatorit s ă facă ei înșiși pasa Halei ferate. Pe tel parcursei de la Arad până la graniță, la fiecare sala de pași, linia ferată a loat păzită, în timpul tracerei trenula regal, de țărani fenifini, îmbrăcați curat, în costumele Ier naționale, înarmați cu pristi aan cu chemege.Suveranii neștri au fost mișcați de acest act de devotament al țărănimei româșnești pentru regele Ier. Autoritățile care îmsețeau trenul regal, au rămas de asemenea surprinse, întrucât, nici un ordinum fusese dat in acest sens. Ungaria și ratificarea fransyne de la Trianon Prin ratificarea tratatului de la Trianont, au fost zădărnicite toate străduințele maghiarilor și prietenilor lor, cu privire la modificarea și revizuirea acestui tratat. Prin semnarea și ratificarea tratatului, Ungaria și-a luat asupra sa o serie de obligațiuni, pe care va trebui să le îndeplinească în mod real. Pentru moment nu încape nici o îndoială că Ungaria, din motive de oportunitate, se va conforma într'o anumită măsură obligațiunilor sale, este însă sigur că ea nu a renunțat definitiv la aspirațiunile din trecut. Ungaria face tot posibilul, spre a fi primită în Liga națiunilor. Dacă va reuși, ea va încerca deocamdată, să obțină prin Ligă, rezolvarea chestiunei dinastiei maghiare. In această privință, contele Apposyi lucrează după fi elaborat de mai înainte. Dacă Ungaria va fi primita în Liga Națiunilor, este sigur că ea va face un plebiscit, pentru readucerea lui Carol, pe tronul maghiar. Cu toate că Apponyi și anturajul său doresc aceasta, totuși nu e sigur, dacă poporul maghiar se va pronunța pentru Carol. Nu încape însă îndoială, că în prezent se lucrează sistematic pentru readucerea fostului rege. Paralel cu aceasta, se continuă pe o scară întinsă, propaganda in străinătate pentru cauza Ungariei, precum și propaganda iridentistă internă, intensificată în urma reapariției lui Friedrich, în arena politică maghiară. FiLne Dis de dimineață apărea pe bulevardul Elisabeta, venind dinspre Cotroceni. Roțile alunecau pe »»falitul trotuarului și, deși nu avea picioare, se lua la întrecere cu tramvaiul electric, în admirația trecătorilor, cari, unind-o cu compătimirea pentru un infirm, îl infitiau mai larg decât pe unii nenorociți. Nu ședea axei odată prea mult la un loc, ca să nu fie plictisit cu chestionările gardiștilor, cu examenele aprofundate ale celor cari suspectează pe cerșetori. Când erau consumatori sau sforăitori pe terasa, cafenei și Astoria, îi trecea în, revistă, strecurăndu-se pe rotile printre mese și scaune. Cum se făcea un grup mai mărișor în colțul opus, în fața hotelului, Palace, în așteptarea tramvaiului electric, se repezea în diagonală, sărind ca o broască pe caldarâmul neșlefuit. In momentul când sosea „Sardarul“ la stație, venea și el aci, ca să ciupească pe câteva persoane. Și cam toată ziua așa se învârtea. ’ —- De ce nu te apuci de o meserie ? l-am întrebat odată: ai puteai văcsui ghetele, vinde ziare, etc. — Sunt surmenat.... Când n‘ai picioare, nu mai ai gust dă luciu.... Și a alunecat spre trotuarul opus. Iată însă că deunăzi, vrând să treacă din fața Astoriei spre hotel Palace, nu a ales bine momentul și s-a pomenit deodată strâns între vagonul tramvaiului electric, vagonul liniei cu cai Șosea-Isvor, vagonul „Sardarului“ și două Miji. In primejdie să fie strivit, zăpăcit, sub presiunea instinctului de conservare, a sărit de pe scândura pe care se găsea și a luat‘o la fugă îm Cișchigiu. Trecătorii s-au frecat la ochi, au privit lung cele patru rotile, rămase orfane In mijlocul bulevardului, — și mulți din ei și-au pus întrebarea cam la ce sumă se ridicau daniile ce «făcuseră zilnic, de multă vreme, bietului »log. — Den Jose IgMSF- A#*?«— ry w- . Jl IBESH O pagini de istorie se fite Istrat Holyili Iirisdoff. O ® sfăim»rîi ® unei ruse La Paris a apărut curând memoriile baronesei Țeapida. Tanzoff, fosta dansă de o«,are și confidenta țarinei Alexamir Feodorovna. Aceste memorii sunt foarte interesante. Cu privire la politica germanofilă și viața privată a țarinei, precum,mai ales, câteva amănunte interesante relativ la intrarea Romaniei in război, din care motive ne facem o datorie a le aduce la cunoștința publicului. Se cunoaște în general, că fostul împărat al Germaniei împins de ambiția de a cuceri și dieta tuturor popoarelor, treptat, a căutat să închee diverse convențiuni cu diferite state, acolo unde nu putea lucra cu convențiuni, lucra, prin căsătorii, legături indisolubile de germanism patent, cum a fost cazul cu Grecia și Rusia. Prințesa Alix de Massa, a fost, destinată, în mod ipocrit, de kaizer, țarului Nicola«" ÎI pentru căsătorie, după cum rezultă din scrisoarea de mai jos, «dresată de Wilhelm, împărătesei Maria Feodorovna, mama lui Nicolae II : „O alianță între cassa Romanofilor și de Hessa, va întări legăturile de amiciție cari există în prezent între Rusia și Germania. Poporul meu va saluta cu bucurie o asemenea, legătură, iar scumpa voastră națiune rusă, nu va lipsi de a primi o ocrotire, contra tuturor conflictelor ce vor surveni. Vă supun, această părere, pentru care vă cer să rămână secretă. Alix nu știe nimic.’* (ss) Wilhelm Aresta a fost începutul unei combinațiuni machiavelice, după care Rusia Roman of fier, a căzut în prăpastia bolșevismului actual. Odată cu suirea pe tronul Rusiei, împărăteasa Alexandra Feodorovna (Alexa) primea regulat ordine și instrucțiuni de la Postdam, cari le executa cu stricteță . Un exemplu : Alix, PCoih, Voronzov Daskoff, de la numirea sa în postul de ministru al curții imperiale a dat proba totdeauna de o ostilitate marcantă cu privire la Germania. Tu nu vei avea succes și mulțumire în afacerile tale, până ce contele nu va fi înlăturat. Găsește clar „un pretext“ și uzează de toată autoritatea ta pe lângă țar, spre a fi numit vicerege în Caucaz. In tot cazul debarasează-se foarte iute de el, căci el ne poartă „o ură“ de moarte. Voi asista la încoronarea voastră. Cu toate fericirile.“ (ss) Wilhelm rege și împărat Alia, (confidențială) „Am luat cunoștință de o telegramă de moartea subită a prințului Lubanoff, ministrul vostru de afaceri străine, care pentru noi era veșnic o piedecă. Uzează de toată , autoritatea pe lângă Niki (Niculae II) spre a fi numit în locul său contele Muravieff. Lubanoff a fost totdeauna inamicul lui Mura,vicii și al nostru. Nu uita de a istorisi lui Niki, că Muravieff este deja în grațiile mamei sale (Maria Feodorovna) și reginei Luisa. Preamintește-i de serviciile ce le-a adus contelui Paul Lubaloff, la Berlin. In fine nu uita să-i spui că nimeni altul nu este mai bine făcut pentru a conduce acest serviciu. Numirea sa, va fi bine și cu entuziasm primită la Wilhelmstrasse (?) și contez pe tine că-mi vei satisface această dorință. Aștept cu nerăbdare răspunsul tău prin telegrafie cifrată." (ss) Wilhelm In afară de creațiunea personală a împărătesei, kaizvut, se naia servea în atingerea scopurilor sale de Muravieff, Pleve, S roiopopoff, Kuropatkin, Sîoessel, Stürmer, Rasputin, etc. etc. Este cunoscut, dezastrul încercat de Rusia, în războiul din 1904, cu Japonia, memoriile ba Falio&fîi Zeneiáa ne dau indicațiuni precise, că acest război a fost impus tot de Germania, în scopul de a distruge legenda de mare putere a Rusiei. Wilhelm și-a ajuns scopul, căci dezastrul armatei ruse se cunoaște : Alix. „Este fapt cam că războiul va fi declarat în curând, de Japonia . Flotele ruse de la Chemulpa și port Arthur, vor fi atacate arinsproviste (?). Togo și Ursu au sosit pentru distrugerea flotei ruse. Planul de război al Japoniei este de a opera o debarcare la Chemulpa. Lasă libertate lui Kuropatkin. El a luat inițiativa luptei, și planul lui va fi acel al nostru. „Totul se va petrece așa cum am voit“. Fii discretă, iar mai presus de toate arătă-te la Curte mai »atunoiM# «,» niciodată.“ ........... ie») . Căderea, portului Arthur, ase*diei, în jurul căruia s-au dat, lupte mari, se datorește tot planului fixat de kaizer, și în unire cu generalul Stoessel, cu a stă opunerea generalului Kondranko, care mai târziu a fost asasinat. Atar, „Cele mai călduroase felicitări pentru frumoasa apărare a portului Arthur din partea Rusiei Am conferit ordinul „pentru merit“, generalului Stoessel. Rezistența însă a durat prea mult. Nu trebue să mai continue. Adă la cunoștința generalului în mod secret, dorința mea“. (ssr Wilhelm La Rominten, în Germania, o mică localitate în apropierea frontierei cu Rusia, a fost pusă la cale, între țarină, Wilhelm, Boris Sturm», și desfrânatul călugăr Rasputin, în anul 1944, în mod secret, peitea noastră. Iată, mai jos, cum sunt redate de memorii, această pagină tristă de trădare : „Intr’o zi (1916) spionul german Hardt, pe care nu-l văzusem de 2 ani, sosește la palat și cere de urgență audiență la împărăteasa,, spunându-mi că are de prezentat o scrisoare autografă din partea împăratului Wilhelm. Anunțând imediat pe împărăteasă, aceasta deschide scrisoarea, o citește de două ori, apoi se așează și rămâne câteva momente pe gânduri, și adresânduse către spionul Hardt, îi roagă să vie după răspuns a doua 2S. — Zeneida îmi spune Majanta casa, doresc să vorbesc cu Si 'o Era cu împăratul acum o jumătate de oră. Dă ordin să-l caute și să vie la mine, am ai vorbi. Pe când eșeam, intră în camera împărătesei Rasputin. — Ah! părinte, ce fericită ocazie vă trimite! Eu credeam că erați plecați pentru Petrograd, încă de dimineață. Am nevoe de colibile voastre. •ți iac biffen..' Poarta și urma mea, n'am mai putut auzi mai mult. Zece minute mai târziu, se intre ci președinția de miniștri, deținea și portofoliul externelor. — închide poarta, Zeneida, dete ordin împărăteasa. Tu poți rămâne. Apoi îmorcându-s e către ministru, ii remise scrisoarea secretă a kaizerului. — Ei bine? întrebă cu nerăbdare împărăteasa, după ce scrisoarea fu citită. Stürmer ridică din umbri. — Eu mi văd unde am putea merge, dacă a reuși, o tentativă ca aceea, pe care împăratul Wilhelm ne-o cere. Pentru ce dorește el, ca pui să exersăm o presiune asupra României, ca ea să se alăture de aliați? — Dar dreptatea sare un ochi, după câte înțeleg, răspunse Rasputin. „Atât cât România rămâne neutră, Germania nu o poate ataca. Din contră, dacă ea declară , război, va fi ocupată și bogatele rezerve din cereale și petrol, vor cădea în mâna Germaniei. — Aceasta nu face nici o îndoială, răsiguise împărăteasa. — Nu, răspunde ministrul, dar va fi greu să decidem din mânia, la o acțiune imediate, căci ea, mi este încă gata. El î am dat o audiență matristeului acestei țări, și T am presat, să comunice guvernului său, asupra necesității de a lua repede o decizie. — Și bine ați făcut, mărturis țarina. Dar dv. nu ați fost at.' de categoric. „Pe noi nu neteresează dacă România e sau nu gata. Esențialul este da o decizie conform dorinței impârâtului. Trimite efect. un unmutam. României, ca invivid să se decidă. Dacă ea refuză se supundt,nioi o vom ataca. — Sunt lp ordinele Majestei săspunse Stürmer, și se A vâr, 1 pa conștiință «rcea*t, trădare ministrul, repetăți, nou împărătesei . — România nu este încă ga: să intre în război. — Atât, mai rău pentru r: răspunse tare împărăteasa, tva fi zdrobită intr'o săptăstru și această învingere va: sat. Germania. Reamintește-ți ce nume s’a convenit la Romiul — Eu nu le-am uitat. Maiestrie, merg spre a da un ultru. turn la București. Și, după aceste cuvinte se re trase. Acestea au fost cauzele adevărate; aceasta a fost cursa îcare a căzut România, și cauza slăbiciunei lui Nicolae Bogățiile noastre erau de im.“, diar de Germania. Istoria de mâine va scrie fa • „ Bici o patimă, adevărata can’>. a intrării noastre în război. Nu trebue acuzat nici guverne , nici persoane, de momentul Ies. Destinul nostru era de scris încă diin înțelegerea scretă de la Kominte», dar cum însăși nefericita țarin i mărturisit. Oricare ar fi fost guvern atunci, nu putea să fimă treve", ceea ce s-a făcut. Alt exemplu : )