Universul, octombrie 1921 (Anul 39, nr. 247)
1921-10-28 / nr. 247
; Elisastia noastră mirară un nou ulustar. Țara întreagă salută cu bucurie acest fericit eveniment, care asigură succesiunea tronului român. Noul principe al României, care va fi sortit să domnească într’o țară mare, frumoasă și bogată, și-a făcut apariția în epoca cea mai glorioasă a românismului, când s’a închegat visul secular al întregirii neamului nostru. Românii de pretutindeni urează micului principe viață lungă, rodnică și glorioasă, iar destinul să-i hărăzească o domnie pașnică. Prestigiu și autoritate Antanta, prin ambasadorii ei din Budapesta . Mica Antantă, prin reprezentanții lui. Conferința Ambasadorilor din Paris, prin încheerea-i lapidara și energică, au încunoștiințat pe unguri că înțeleg să impue, fără întârziere și fără rezerve, tratatele și anexele acestora, în spiritul și în iiieza lor. Or, tratatele nu admit pe Carol de Habsburg pe tronul ■Ungariei, și hotărârea Conferinței Ambasadorilor formeasă în această privință un impediment categoric, fără replică. Să sperăm că conducătorii Ungariei vor înțelege datoria ce au fată de patria lor și față de pacea continentală, și vor stărui până la urmă în, rezistenta contra aventurei susceptibile de consecințe grave. Pentru România, chestiunea aceasta este de interes capital. In afară de necesitatea imperioasă a păcei și a ordinei, în afară de dovada Ce trebue dată învinșilor, că to’au dreptul să zădărnicească silințele generoase pentru așezarea liniștei și refacerea generală, pentru România striabuijii’ca cventurei, tosta a Chestiune de prestigiu și de autoritate înăuntru. Iridenta maghiară, pentru întreținerea agitațiunilor, speculează un fapt și scontează o eventualitate. Faptul speculat este principiul ocrotirea minorităților, în care autorii tratatului de ace au văzut o supapă penrU înlăturarea exploziunilor unor minorități oprimate , ar din care agitatorii, interpretându-i tendențios și exagerări du-i înțelesul, au făcut un cal de bătae. Eventualitatea scontată este revizuirea tratatelor sau, în tot cazul, abateri de la el, tolerate, aprobate tacit. Iar ca consecință, posibilitatea și chiar probabilitatea, unor modificări radicale ale noului așezământ european, evident In folosul învinșilor. * 1 N’a fost un complot în Transilvania, nu s’a instruit un agitator, fără să nu se stabilească la baza uneltirilor culpabile, fie convingerea că noua stare este un provizorat, fie exploatarea perfidă a acestui deziderat criminal față de statul român. De sigur că, spre a se tăia scurt acestor mașinațiuni, spre a se preveni crimele contra, siguranței interioare și exterioare a statului , spre a se suprima aripile tridentei ; spre a se menține toți nouii cetățeni de origină străină în cadrul obligațiunilor fața de stat, nu e de ajuns represiunea în contra infracțiunilor. Trebue să li se demonstreze că aceste iluzii nu se reazămă pe nimic, că eventualitatea, urmărită este o simplă deșertăciune, că ideea de provizorat este o naivitate sau rea-credință, că ceea ce s’a obținut este definitiv. Prestigiul și autoritatea statului înăuntru depind de măsura în care acest adevăr se va impune. De aceea, nu trebue admisă nici o derogare de la tratat și dela hotărîrile care l-au completat. Orice slăbiciune, orice concesie, se va traduce prin intensificarea mașinațiunilor vrăjmașe în țara noastră. Cine vorbește de dreptul de autodeterminare, de neamestecul nostru, în legătura cu aventura de la Budapesta, dovedește fie că nu pricepe situația și urmările ei, fie că servește interesele foștilor inamici. România nu trebue să stea un moment la îndoială asupra datoriilor ce are în asemenea împrejurări. Din fericire, toți aliații, toți factorii de ordine, au dat dovadă că știu ce au de făcut și prin urmare putem fi siguri că nu se va admite nici o soluție care ar constitui o slăbire a autorității și prestigiului nostru. Iliin Ifiul infillam&meéi ia senara ! », ■ Oíset ti sume de inaesgurare. — Alegerea președintelui. Programul lucrărilor Paris. 26. — Din Geneva . A treia conferință internaționala a muncii a fost deschisă astăzi la 11 ceasuri la Geneva. Patruzeci de state, printre cari și Germania,, au trimis reprezentanți. După, cum prevede tratatul de pace, fiecare stat are direptul la patru delegați, dintre cari doi reprezentând guvernul, unul pe patroni și unul pe lucratori. Fiecare din ei poate fi însoțit de delegați tehnici. In total sunt cam vreo 400. Delegații au examinat raportul directorului asupra activității biroului international al muncii și modificările consiliului de administrație. Printre chestiunile de reglementare internațională a muncii, acelea relative la muncitorii agricoli, sunt pe primul plan. La prima ședința asistau președintele confederațiunii elvețiene și președintele consiliului de stat din Geneva, Fontaine France. Președintele consiliului de administrație a amintit căt legislația protectoare a muncii s'a desvoltat mai întâi în Elveția., iar crearea unui birou internațional și activitatea lui timp de doi ani, arată continuitatea și încorporarea progresivă a dispozițiilor protectoare în legile fiecărui stat. S’au adus apoi omagii directorului Albert Thomas și personalului biroului. Schultheis, președintele confederației a urat bună venire în numele Elveției și a insistat asupra crizei economice pricinuite de război, care se manifestă sub diferite forme în toate țările, accentuând că opera urmărită de conferință se va realiza numai dacă pacea adevărată se stabilește în lume și agită echilibrul necesar progresului social. Gignaux, președintele consiliului de stat la Geneva a reînnoit urgrile de buit venit și a exprimat orgoliul resimțit de acest oraș lga și fost ales ca reședință a Societății Națiunilor și a biuroului internațional al muncii. Conferința a procedat la alegerea președintelui și a fost ales lordul Burnham (Anglia), proprietarul ziarului „Daily Telegraph“ care a mulțumit delegaților și a exprimat nădejdea că Statele Unite nu vor rămâne multă vreme afară de organizație. Opera îndeplinită până acum e considerabilă și o conferință așa de reprezentativă este un progres către un adevărat parlament internațional de federație mondială. Oratorul insistă și el asupra crizei economice actuale. Datoria conferinței este de a studia în chip internațional chestiunile și de a interesa opinia publică. . A făcut apoi elogiul directorului biroului. După propunerea lui Albert Thomas, delegații s-au întrunit după amiazi pe grupuri guvernamentale, patronale și muncitorești spre a alege pe vice-președinte și pe membrii diferitelor comisiuni. Isii isii É li í — DESCOPERIREA FALSIFICATORILOR — Poliția din Abrud (Transilvania) a arestat în com. Cărpiniș o întreagă bandă de falsificatori de bancnote a 500 lei și a un leu de ale Băncii Naționale. La domiciliul lor s’au găsit instrumentele necesare falsificărei, ca mașini, clișee, cerneală și hârtie. «Aman pune lipsa siî» O teză ciudată Un ziar de seară, ocupânduse de evenimentele din Ungaria, susține că „ceea ce se petrece in Ungaria nu trebue să ne preocupe“, deoarece,popoarele au dreptul de autodeterminare și principiul autodeterminării a fost proclamat, în timpul războiului, ca un mare principiu de drept politic internațional!“ lată o recomandațiune, care convine perfect dușmanilor noștri și in special acelora care urmăresc sfâșierea tratatelor recente și refacerea Ungariei în fostele ei hotare!4 Carol de Habsburg a vruit să se proclame și rege al Ungariei și împărat al Austriei. El a făcut apel la câteva unități militare austriace ca să-l ajute în aventura lui din Ungaria. Ideia, care la călăuzit pe Carol, a fost RESTABILIREA DUBLEI MONARHII HABSBURGICE. Convine această restabilire, intereselor României in actualele ei notare? De altă parte, ziarul, care reprezintă atât de credincios, teza dușmanilor noștri, crede că restaurarea unui Habsburg pe tronul Ungariei, sau Austriei, este o chestie de ordin intern, care privește numai, pe unguri. Oare problema restaurării se prezintă astfel? Gart problema aceasta nu are și un caracter internațional foarte grav? See uită, cu intenția n.. faptul următor: regele, care a jurat, pe constituția ungară, se consileră, de drept, suveranul Ungariei în hotarele ei dinainte de 1918. Carol de Habsburg a pretins că este suveranul legitim și niciodată n'a abdicat deja tronul maghiar. In consecință, o restaurare a lui Carol pe tronul Ungariei, sau Austriei, înseamnă pentru populațiunile respective CA S'A ANULAT TRATATELE DE LA VERSAILLES, ST.GERMAIN ȘI TRIANON. CĂCI REGELE NU POATE RENUNȚA LA TERITORIILE PE CARE A JURAT CA LE VA PĂSTRĂ SUB SUVERANITATEA SA! Tocmai din considerațiunile de mai sus, conferința ambasadorilor, prin hotărârea dela 2 Februarie 1920, a stabilit CA NICIUN MEMBRU AL CASEI DE HABSBURG NU VA PUTEA DOMNI PE NICI UN TRON EUROPEAN. Nu ne surprinde însă teza ziarului din București, care, după cum am spus, exprimă totdeauna, vedem în opoziție cu interesele noastre naționale. FILME — Băetel... Să mai vie o baterie!... Așa, nea Ghiță, cu pățania de la Budapesta. — Așa, Fănică!... Dacă nu s’astâmpără !... — Acu, să fim drepți. Nu e ! Carol de vină. El a văzut rândul * trecut că nu se poate, și s’a lăsat. Nevastă-sa e cu buclucul! — Sița ! — Sița ! — Parcă-i mai zice într’un fel... De Palma... — Da, Sița cu Palma... Se și potrivește, c’au mâncat una sdmvănă... Să vrei să fii pe tron și să te pomenești prizioner, asta nu e glumă ... Numai ea e de vină... — Când îți spuneam eu, mare lucru e muerea la casa omului... Ce face ea, nici dracul nu desface... — Zău așa, nea Ghiță... L’a urcat pe gagiu în altoplan, și hai la Budapesta. — Noroc că i-au luat Aliații în balon! Și Mica Antantă... Adică ce o mai fi și aia, nea Ghiță? — Ce să fie! Un fel de tanti, care nu lasă pe mucoși să-și ia nasul la purtare... Nu-ți aduci aminte? Când au intrat ai noștri în Transilvania, în 1916, Tisza a strigat în Cameră, lasă, că asmut tigrii din Carpați și-i mănâncă pe români... Insă tanti — a mică și a mare — au dat drumul leilor, și ăștia au fost mai tari... I-au făcut harcea-parcea p’ai lui Tisza... Ii vezi pe unguri unde au ajuns.... Să mai vie o baterie! — Bietul Carol! — Dacă s‘a luat după nevastă! Și pe urmă, să vezi alt bucluc... Dacă pornea singur, poate că se lăsa cu arioplanul direct în Budapesta și nu mai avea Horty ce să facă... Așa, luând-o și pe ea, greutatea a fost mai mare și arioplanul n’a putut să meargă până acolo... S’a doborât sub Sopron, cum ai văzut în gazetă... Până să ia danul și să pornească din nou, hop și armatele lui Horty și s’au încurcat lucrurile... Când s’amestecă femeea!... — Rezon, nea Ghiță! — Eli totdeauna îi spui Siței mele: Dacă nu vrei să te cliente Sița cu Palma, să faci bunătate să mă lași după capul meu... El s’a lovit de multe in viață și nu s’a dat bătut... E tare, — să tai 4emile pe el... — Rezon, nea Ghiță!--Don Jósé. Toți cei ce citesc ziarul „Universul“ să se aboneze la el dacă voesc să ia parte la premiile in valoare de peste 100.000 lei ce te oferă abonaț tilor săi» Fericitul eveniment de la Castelul Foișor Principesa Moștenitoare Bena a dat naștere Principe Marți seara la orele 7 și jumătate, Curtea Regală a fost înștiințată de la Sinaia că A. S. R. Principesa Moștenitoare a dat naștere unui Principe. Erau de față la castelul Peleș : M. S. Regina, ft. S. R. Principele Carol, dr. Lauras, dr. Romaio, d-na dr. Peert Manicalide și doamnele de onoare ale Suveranei și Principesei. Atât Principesa Moștenitoare cât și noul născut se află bine. ** * Eri la orele 8 dimineața, s’a anunțat publicului Capitalei fericitul eveniment prin 101 lovituri de tun. [Iată și buletinul medical, București, 25 Octombrie 1921 In seara de 24 Octombrie ivindu-se în starea sănătății A. S. R. Principesei Moștenitoare simptome cari puteau repede aduce complicații serioase, o intervenție a fost judecată indispensabilă. Ea a avut loc cu succes în ziua de 25 Octombrie după amiază. A. S. R. a dat naștere la orele 19,40 unui principe de constituție destul de satisfăcătoare. Starea Augustei Mamei este ameliorată. Profesor Dr. Louros, irana Or. Jâanicastide-Venert, Castel Foișor Dr. KOSWaîO, Prințul Carol și Principesa Elena, moștenitorii Tronului României, Fericiții părinți ai noului vlăstar ai Dinastiei noastre Actul oficial al naștere „Monitorul Oficial“ de eli a publicat în ediție specială actul prin care se anunță acest important eveniment pentru toată suflarea și cugetul românesc. Iată acest act: FERDINAND I, Prin grația lui Dumnezeu și voința Națională Rege al României. La toți öe față și viitori sănătate. Astăzi Pronia Cerească a hărăzit Dinastiei un nou vlăstar. A. S. R. Principesa Moștenitoare Elena a României a dat naștere unui fiu, care a primit numele de Mihai. Sunt încredințat că întreg poporul român, care atât în clipele de bucurie ca și în cele de grele griji a fost totdeauna sprijinul Tronului și Dinastiei va sărbători cu însuflețire fericitul eveniment împreună cu Mine și Familia Mea. Dragostei poporului Meu prea iubit, încredințez pe principele nou născut. DAT IN PALATUL REGAL, IN ZIUA DE 25 OCTOMBRIE 1921, No. 426 S. (ss) FERDINAND FELICITĂRILE GUVERNULUI . M. S. Regele a primit, ori la orele 11 pe membrii guvernului. D. general Averescu, președintele Consiliului, a felicitat pe Suveran, în numele guvernului asigurând că noul vlăstar al Dinastiei va întări și mai puternic temeliile pe cari sunt așezate legăturile dintre țară și tron, solid cimentate printr’un șir de fapte neperitoare. M. S. Regele a mulțumit șefului guvernului și miniștrilor în parte, pentru urările aduse cu ocazia nașterei Principelui Mihai. Un mare număr de personalități politice au venit la Palat și s’au înscris în registre. De asemeni la Palat s’au primit numeroase telegrame de felicitare din toată țara, cu ocazia nașterei noului Principe. FELICITĂRILE CAMEREI D. Duiliu Zamfirescu, președintele Camerei, a adresat următoarea telegramă : Alteței Sale Regale Principelui Moștenitor. Sinaia In numele Adunării Deputaților, am onoarea depune la picioarele Alteței Voastre Regale omagiul urărilor celor mai calde pentru sănătatea Principesei-mame și a noului născut. Acesta este primul vlăstar al familiei regale născut pe pământul Romăniei-Mari, și sunt încredințat că Pronia cerească nu l-a trimis ca pe un crainic de glorie și chezaș de fericire. Alteța Sa Regală Principesa Elena devine astfel și mai scumpă poporului român. Toate ursitorile vor veni la leagănul micului Prinț să-l menească a fi frumos ca tatăl său, erou ca bunicul său și înțelept ca marele său unchia. Președintele Camerei, Duiliu Zamfirescu Gânduri de demult și de-acum In anii durerii am învățat să mă rog. Regina Maria Cine a înălțat munca până la iubire, acela a coborît raiul pe pământ. S. Mehedinți Vorbele sunt umbra faptelor. (Plutarh) Suntem glasurile vântului rătăcitor Ce suspină după odihnă și’n veci n’o poate afla Vai! Ca vântul acesta e viața omenească Un geamăt, un suspin, un oftat, o furtună, o luptă (Cântecul Devașilor) Unii trăesc fără nici o țintă, trec doar prin lume ca niște fire de paie pe un râu, nu mergi ei, curentul îi duce, și Senegal ! Nu cumpărați, nu vindeți, nu închiriați până ca nu citiți Mica Publicitate a ziarului ..Universul 1: à FELURITE Rirnul Institutului Franței s’a întrunit deunăzi și a hotărât să convoace o adunare plenară a celor cinci academii pentru revizuirea reti”ismentului institutului, regulament care de altfel s’a modificat într’una de la 16S5 până la 1889. De astă dată însă e vorba ca reforma propusă să fie o modernizre a regulamentului, pe care toată lumea franceză o dorea, dar de care nimeni nu îndrăznia să vorbească."Cunoscuta exploratoare engleză, dra Rosita Forbes a primit cu prilejul căsătoriei sale, de la șefii unor triburi arabe și de a câteva femei din haremurile lor, o splendidă rochie neagră cu o bluză de aceiaș culoare împodobită cu o floare de portocal și o pălărie neagră cu pană de struț De altfel locuința sa din Londra e tontă mobilată în stil orintal, dormitorul și salonul în alb cu auriu, sufrageria din stejar și portocal cu vasele albastre, iar buduarul roșcat și negru. Documente S’au închis școalele. Dar numai cele, unde cazurile de scarlatina s’au declarat. Nu s’au închis acelea unde părinții și-au ascuns copiii bolnavi, însă după ce apucaseră să aibă contact cu camarazii lor. Astfel încât contagiunea e combătută numai în parte. Trebue să se închidă pe o săptămână toate școalele, să se desinfecteze peste tot, și să se lupte și în contra contagiunei cazurilor clandestine. Morți și răniți. Spre a se constata dacă luptele dintre armata lui Carol și armata lui Horty au fost reale, sau numai o parodie, ar fi bine să publice guvernul maghiar numărul morților și răniților din aceste ciocniri. Nu știm cum, dar ni se face un semn că n’ar fi nici d’ăia, nici d’ăilați. ’•«i- CtVmTE OBERE Multe s'ar face,daci... Faptele mari ca și fărădelegile mari se plămădesc în întuneric și tăcere. Viața însăși cu toate manifestările ei au isbucnit, pe neașteptate, din întuneric și tăcere. Dacă faptele mari sunt chemate sa sporească tot mai mult patrimoniul de civilizație al pământului, fărădelegile însă urmăresc totdeauna să farăme binele ce s’a creat pentru toți. In întunericul fărădelegilor trebue să se facă deci lumină pentru ca urzitorii răului să fie demascați și întorși spre bine, iar motivele tăcerei lor trebue să fie date pe față, pentru ca toată lumea să afle că i s’a făcut un rău și să pedepsească cu disprețul ei pe vinovați. Cine are însă curajul s’o facă? Au fost nereguli cu refacerea și aprovizionarea țării, au fost abuzuri la transporturile pe c. f. r., s’a încercat un joc nefericit cu loturile demonstrative; s’a speculat cu bonurile de tezaur și deci cu valuta țării; s’a făcut greșeli la depozitele de explosibile ale armatei; s’a sporit fantastic circulația fiduciară; s’a îngăduit ca inteligența creatoare să se sbuciume ca într’un infern dantesc, in vreme ce peste noapte se îmbogăția putregaiul social al României și ne sfida din umbra afacerilor și a permiselor nepermise. S’a tolerat specula cu alimentele, specula cu prețurile mânei de lucru, specula cu însăși, produsele Statului, specula oficială cu impozitele și tot felul de operațiuni, care, în vremuri normale, ar fi compromis și ar fi târît în pușcărie pe cutezători. Cine a reacționat? Cine s’a ridicat să dărâme această Cartagine modernă, care n’are din anticitate decât spiritul de afaceri al marilor cartaginezi? S’a scris prin ziare, s’a vorbit în întruniri publice, s’a interpelat în parlament și drept rezultat — neantul. Presa și-a făcut, — aceea care și-a făcut-o, — întreaga datorie, demascând fărădelegile și pe autorii lui. Presa nu poate să ia însă decât pe vinovați, pentru că aceasta e datoria justiției care, după cum se sesizează de o carte poștală venită de la un anonim, cu atât mai mult, — credem noi, — trebue să ia în considerare o intervențiune de presă. Multe lucruri bune s’ar putea face în țara românească, dacă.... o educație falsă de răstigniți nu ne-ar țintui pe loc, umiliți și tăcuți. Facem multă zarvă prin cafenele, prin tramvaie, pe la răspântii, dar, când e vorba ca unul dintre noi s’apuce taurul de coarne, nu-i sare nimeni în ajutor. Toți aplaudă și-l aprobă printr’un ciudat soiu de manifestare a psihologiei mulțimii, dar dacă ’l iei pe fiecare în parte și-l rupi din colectivitatea care aplaudă și aprobă, acel cineva dă din umeri nedumerit și spune că nu știe, n’a văzut nimic, și nici măcar n’a auzit. E trist, e din cale afară de dureros, dar așa este. Multe lucruri bune s’ar face la noi, fără să fie nevoie de violențe inutile, de revoluții avortate, dacă.... dacă am fi mai demni, mai voluntari, mai îndrăzneți în actele și în atitudinile noastre. Suntem în plină criză morală și într’o permanentă stare de inerție sufletească, așa că ne merităm soarta și bine se face aceia ce se face dacă noi nu suntem în stare să facem nimic. Până când însă? Acest termen depinde de noi și numai de noi. Până când nu vom ști să ne împlinim drepturile cetățenești, până atunci o mână de oameni răi, dar îndrăzneți, va avea toată libertatea să opereze în voe și să-și bată joc de noi în viața economică și financiară, in viața culturală ca și în viața morală a țării. Vom zăcea deci în acest haos de imoralitate atâta vreme cât vom voi, pentru că suntem slabi, fricoși și ne place să ne mâne cu biciul din urmă. Datoria intelectualilor cinstiți este însă ca să lucreze la trezirea obștească pentru luminarea și desbrobodirea minților, așa ca prefacerile vremei să ne poarte înainte fără violențe și fără sguduiri. Multe lucruri bune s’ar putea face la noi dacă nu ne-am crede prea obosiți de război și de amărăciuni. Sar face lucruri minunate, pentru că multă și sănătoasă este vitalitatea poporului nostru. Im. I. stras «in mmc ifn Sil Pretensiunile Ungariei isvorâte din predarea Ungariei Occidentale.— Capitolele principale.— Cum se motivează Ungaria.Punctul de vedere al Austriei — De la corespondentul postru particular — Viena, 20 Octombrie Un punct din înțelegerea intervenită la Veneția între Austria și Ungaria cu privire la regularea chestiunii Ungariei de Vest, hotărăște ca 15 zile după prim plebiscitul din Oedenburg și cele cinci comune dimprejur, să se cerceteze la Viena chestiunile economice ce rezultă din predarea acestui teritoriu. Aceste consfătuiri tehnico-financiare se fac de la stat la stat, adică guvernul ungar va preda prin delegatul ei o însemnare exact specificată, pe care delegații austriaci, după ce o vor fi detailat-o cu privire la fiecare punct în parte, o vor examina și regulă în înțelegere cu reprezentanții ungari. In cazul când tratativele acestea între cele două state nu vor duce la nici un rezultat, atunci, conform unei dispozițiuni a tratatului de pace de la Trianon, va avea să decidă un tribunal arbitrar din care vor face parte câte un reprezentant al Ungariei și al Austriei. Aceste pretențiuni financiare ale Ungariei au fost antamate de guvernul ungar deja prin August, când acesta voia să păstreze zona beagaj până ce se va fi satisfăcut pretențiunile financiare către Austria. Austria a respins atunci această pretenție, sub cuvânt că această împărțire în zone a Ungariei de vest făcută de Ungaria ar fi în contrazicere fia tratatul de pace, apoi că pretențiunile nu sunt detailate și specificate și că această pretențiune în massă ar fi numai un pretext spre a nu evacua Ungaria occidentală. Conferința ambasadorilor a admis argumentația Austriei, de a nu începe tratative în cestiunile economice, decât după predarea teritoriilor.Intre timp, guvernul ungar a redactat pretențiunile lui. Cea mai mare parte din aceste pretențiuni se compun, firește, din valori, cari reprezintă averea statului ungar în teritoriul de predat din Ungaria de vest. Acestea se împart în trei capitole principale : 1) Averea statului în Ungaria de vest; 2) Impozite întârziate, taxe vamale; 3) Partea Ungariei din fosta avere comună austro-ungară. Ungaria cifrează partea ei din lichidare la vreo 1 miliard și jumătate coroane. Acestea sunt în trăsături mari cele trei pretențiuni principale» ale Ungariei. Pe lângă aceasta mai vine arto cestiunea «»**»»4-lor statului, resp. a împrumuturilor de război. După cum a știe, împrumutul de război ungar, aflător în Ungaria, nu s plătește după instrucțiunea la Hegedüs. Mai departe, va trebu rezolvată cestiunea bancnotete și in sfârșit cestiunea funcționarilor și a pensionarilor. Cercurile austriace au fos foarte surprinse de aceste subite pretențiuni financiare ai Ungariei. Deși paragrafele detailate nu sunt încă oficial cunoscute, totuși se și vorbește în cercurile competente că mult din cifrele și paragrafele cunoscute vor trebui complet revizuite, Ungaria va trebui să producă dovadă că toate pretențiunile ce formulează acum au fos de fapt furnizate din mijloacel statului ungar, resp. dacă provin din timpul de după dezastru. Chieltuelile pentru poștă, telegraf, telefon,cale ferată, armată, etc., au fost acoperite până la dezastru din fondurile comune ale statului austro-ungar și prin urmare nu se poat admite că acum Ungaria să pretindă pentru ea singură acest cheltueli comune. Cât despr partea ce ar rezulta din lichidarea fostelor averi comune, a fi o chestiune extrem de complicată, care nu se poate reguli printr’o simplă formulare d pretențiuni. Tratatele de pace din St. Germain și Trianon prevăd împărțirea exactă a activului comun între statele succesoriale. Cestiunea aceasta nu poate dar în nici un caz formă obiectul unor tratative direct între Austria și Ungaria, ci trebuiește regulată în comun cu toate statele succesoriale. La regularea acestei cestiuni trebui ținut seama și de fostele posesiuni ale Curții aflătoare în Ungaria la care Austria are drep de 66 la sută. In cercurile competente se vorbește chiar de un refuz necondiționat al pretențiunilor ungare Suspendarea l primarului din Lugoj Timișoara, 25 Oct. Pe baza raportului, comisiunii județene de anchetă asupra neregulilor de la primăria Nlugoj, prefectul Nemoianu a suspendat din serviciu pe primarul Harambaș, dăndu-l afară din local cu forța publică. .Cazul face senzație, în ’*■ ■Ancheta continuă- j