Universul, decembrie 1921 (Anul 39, nr. 275-299)
1921-12-02 / nr. 275
Repress, și depoz. p. Vechiul Regat Recomand 1ni comercianților cât și publicului a întrebuința renumita cremă de ghete marca Produsul Uzinelor chimice Solo, Viena-Linz, De vânzare en gros la: G. Bedițeanu , fiu. Coloniale, Str. Gabroveni, I, Dumitresca-Delateișani Colon, en gros. Halelor colț cu Găldăr. Iacolo D. Prună, Pielărie București, Calea Moșilor 27. Ștefan Iancufescu, Coloniale, Str. Halelor 34. Solomon Ludmer, Pielărie, Str. Decebal 9. Juliusz Moritz Lubovici, Pielărie, „La 2 Cocoși“ Calea Moșilor 37. 1 C Costică L. Georgescu, Pilărie la „Costică“ București Moșilor 32 Stelian Georgescu, Pielărie la „Cocoș", București, Moșilor 34, Săndaiu , Gealep, Pielăria Unirii, Calea Moșilor 29 bis. Ștefănescu, Rădulescu , Minculescu, Coloniale „La Tarapana", Str. Carol 90, și alte magazine sumt live. HUB. E. COKEN, București, Str. Cuza-Voda 3. MOTOARE pentru BENZINA si TITEi fabricat original ansbacmen N9 Tomas«K & vechiul specialist W. t. ~MOSS’ ERtuScv. l*o.cîi.e 50 SERIVACCIN ! SECRET! MINUNEI De loc. e ceva real și de constatat la Farmacia Brus (Capsaj. EXPOZIȚIE cereți un prospect. E vorba de „DIASPORA“. O invnnțiune brevetata, simplă ca „Oul lui Coltșmb recompensată la Paris de Guvernul Francez cu MEDALIA de AUR și DIPLOMA de ONOARE, încercată de somități medicale mondiale și.... chiar de M. S. REGINA. Afară deci de orice critică, a unuia la nivelul știnției, DIASPORA, prezentând procedeul cel mai practic, prompt deci ideal în tratamentele moderne in boli de plămâni inclusiv tuberculoză, a adus și aduce prin spitale cele mai frumoase rezultate spre uimirea bolnavilor și marea satisfacție a Profesorilor medici. Neavând capitalul necesar pentru a comercializa DIASPORA, dau ședințe de Gazo-terapie 46 Știrbey-Vodă și la domiciliu bolnavilor. Adresa și scrisorile j A. SWIECINSKI «tsssBEffl Inventator Farmacia Brus, Calea Victoriei asaaxm i VACOAMi. c. de mairfă, c u frână și căsuța Urinarului om care iö dssshise eapasitó 29 long a íréi oeniaaoe íQOJQQ pro vagon 18 IflGliiSfi 15 „ a „ „ 99.988 „ „ conform Normelor Uniunei Germane a fabricanților de vagoane ale Statului german VINDE FURNIZABILE IMEDIAT DIN GERMANIAs miORNSTEEH 8M«ur © șES.--PasagîasS ImobilNara, Ssara C Et. IV u Fecerala »»București** CooperativsiereSs Coteswn ©*Iefteș6§ Calea Moșilor 124. Telefon 26/61. , Cumpăra zahăr, orez, cafea, surdele, ulei comestibil, făină, paste făinoase, vase și foii, ață de cusut, ciorapi, ghete, etc In consignație primaști ori es fel de mărfuri. Mărfurile se desfac prin 100 Cooperative resp&ntdute in toate cartierele Reclama astfel e asigurată 49/5 Prin licitație publică, pentru eșire din indivizie în ziua de 18 Decembrie 1921 ora 12 din sila Trib. Ilfov secția de Notariat IsioMIM te Sít. Plăsere So. 3, af SM teil Imobilul se compune din: 16 camere, odaie de lac, 3 pivniță, grajd cu șopron, 3 closete. Încălzirea se face prin •n calorifer cu apă caldă, eiosetsie tout-à-Tégout și instalația respectivă . Luminatul prin electricitate, șurtea este pavată cu carelaj și împrejmuită cu grilaj de fier. Isnohifai este obersie sarcini și se va putea lua în folosință imsdhiat după adjudecare. Doi Horii pot cerceta dosarul No. 7335/921 la Trib. Ilfov secția de Notariat. 1 CAILE FERATE ROMANE PMb ItaiRț Sunt Comandamentul corpului de guarzi G. F. R. are loc vacant pentru un actor căpitan de rezervă provenit din activitate. Informatiuni la comandamentul corpului de guarzi C.F.R calea Griviței nr. 182. Loco. Direcțiunea Generală G. T. R. _No. 70851/1921. 267 Î Hi homîma. La regimentul 37 inf. Cernăuți < £e ține în ziua de 10 Decembrie , ora 11 a. m. licitație pentru repararea a 50 bucăți instrumente muzicale; doritorii pot vedea instrumentele în fiecare zi la sediul reg. Cernăuți cazarma, Horecea pentru a face devișul. Puterea Sinie Maistru-tâmplar, pentru lucrări de moară și articole la diferite mașini. Plata din buget cu drept la pensiune. Caută Manutanța Centrală, jinde să se adreseze de la 7 dimineața la 7 seara. 10 Direcțiunea De vânzare La 2 Decembrie crt. prin licitație publică la domiciliul d-lui N. D. Cocea bulev. Pacile nr. 4 un aranjament complet de 7 camere compuse din diferite mobile fine și 7 covoare scumpe și un pian, tablouri, etc. aceasta pentru despăgubirea creditorilor___________________ De vânzare Moară sistematică situată în un important centru agricol, producție 3 vagoane pe zi. Adresa Griviței 13 etaj I d. Stanovici orele 7—8. Intermediarii sunt excluși. 4968 lli-Hi și scriere frumoasă cu practicii caută șoc. INTERNAȚIONALA Belvedere 57. 6 ____ 11 s HARAZINUL ATENEULUI Cal. Victoriei 73. —Telef. 30^45 Stofe ptr. costume lei 258 Stole KS"“" „ 265 Velem S.K” „ 195 Plietri Blbereturi, KUpn, Topelin. etc. (pentru mantouri „ nunti MMI ua pentru dubluri „ stil Crap Boț iit 95TM (pentru dubluri) CatJn imprimat penzan »alintru dubluri „ 131 -Pldi sfint desene fruftatCl moașe „ ««un Ciorapi mouselin ,, 22 m Mânași dublate0 „ 28 Pânză „ 65" Șiîoa C,c*<un „ 29", indian superior „ 28” Catifea le Biții 90-Ael de mulțumire Subsemnatul David Mohnblatt comerciant domiciliat in Botoșani, am asigurat depozitul meu de mărfuri din București la Societatea de Asigurări „ASTRA“ și suferind o mare pagubă prin incendiul ce a avut loc la acest depozit, am fost despăgubit și achitat in modul cel mai culant cu suma de lei 580.000 prin arbitrajul d-lui Alfred Lowenbach membru in consiliul de administrație al societăței. Prin aceasta, aduc viile mele mulțumiri conducătorilor societăței care au proeresul ca să fiu lichidat în modul cel mai drept. E îmbucurător ca o societate de asigurare să procedeze cu bună-voința cu care a procedat „ASTIÎA“ și ca fără șicane să despăgubească o pagubă destul de însemnată. (ss) DAVID MOHNBLATT Str. Biserica Popa Chițu 13, București, 23 Noembrie 1921 ______________ 4073 I IN VERANDA » pmM I Bulevardul Academiei 2 Ib’a pus în vânzare pe lAngim ISTOFEL HAINE! Își PALTOANE! S* perese bărbații li STOC !de mărfuri de iarnă cu spre furi sparta seizsc S © ■Stofe Engleze siela 75 iei ni. 1Holtoane „ 19 „ llăiuși tie lână „ 19 paloși de damă „ 45 ISterapi de IM „ 15 Bonete p. copii 75 „ I jachetă și sol" 120 „ § umtm MAJSU mA.GA.ZXMJE in plin centru Capitalei SXJ PSI JEDA pentru Depozite, Bancă, Birouri etc, etc., termen lung A se adresa Andrei Grigorescu Avocat, Str. Poterași 254876 Buni Pustori Angajează „Universul“ ligarhice împotrivii de suveranitate Ir*’V - ț& conspirație în carere au fost atrase pâri din provincii Având în vedere rege guvernului cu sagiu privitoare iscentă a legei efect cerea slărei de astarea cenzurei și a surilor excepționale cu aceste, — toat intrarea In legalitate rea asigurărei libe Hotărăște: jL j . j , j fjj jj îj rlor; 1 j Având și convingi titlul țărănesc este de a impune atât trajamentelor cu prisagiu, cât și aduceiplinire a tuturor micesare în vederea stării, adică asiguării guvernului neibertății alegerilor pestituantă. Luând act de satis, partidului țărănesc sensa ce i-a fost adus A lua parte la ludlamentului spre a-și rolul de partid de pe toată libertatea ca si pi veghicind in primul an se dea neîntârziat țărc fectorală care să implice tentative de mislifi de mărginire a votului egal, direct, secret si unu cu reprezentarea orală si imediat după parlamentul să fie disc convocată constituanta, du-se un guvern neutru ,antendent și imparțial care să asigure libertatea alegerilor. Luând această decizie, partidul țărănesc, nu înțelege de a se solidariza cu guvernul Averesen, isvorit și el dintr-o combinație de culise. Partidul țărănesc amintește opiniei publice că mai bine de un an și jumătate din partidul liberal a susținut guvernul Averescu, că numai el, partidul țărănesc, și-a făcut, pe deplin datoria ca partid de opoziție, combătând cu înverșunare toate actele de abuz de putere, de fraudă și teroare. Este clar limpede că partidul țărănesc în aceste împrejurări nu admite nici astăzi colabrarea cu acest guvern și nu are nici de gând să încheie măcar un armistițiu cu el. Partidul țărănesc continuănd ■împotriva guvernului lupta de până acum in parlament ca și în afară de parlament, va avea totdeauna in vedere numai realizarea programului său de înălțare a țărănimei și de democratizare a țare.). Se procede la alegerea vicepreședinților. Au fost aleși d-nn păr. Avram Imbroane cu 107 voturi și D. R. Ioanițescu 104 voturi și se declară balotaj pentru două locuri de vice-președinți. Au mai obținut d-nii Mituș Dumitrescu 86 v., lancu Angelescu-Tecuci 81 v., Petre Dragomirescu 65 v., pr. I. Dăianu 61 v., C. C. Braiescu 60 v. D. Bogos 46 v., Eusebie Popovici 36 v., Mișu Protopopescu 15 v., D. Schitănescu 14 v., I. IJrsu 13 v., și d-nii N. Zanne, V. Chiorăscu, G. Mușcelleanu, I. Barbacioru, col. Calmuschi, Ioniță Dumitrescu-Brăila și Straucher câte un vot. Alegerea de balotaj pentru cele două locuri se amână pe astăzi. Se procede la alegerea a patru chestori și sunt aleși d-nii G. Pleșoianu, Stan Ghițescu, Panait Bobeș și V. Giorodianu. Sunt aleși secretari d-nii dr. Iacob Lazăr, I. M Lungu, N. Manolescu, T. Muscă, Pavel Nicorescu, V. Rosețianu, Artenie Moldovanu și Nic. P. Tomovici-Plopșor. Ședința se ridică la ora 6 seara și se anunță, cea viitoare pe azi, la ora 2 d. a. leu Ctemrnitorul: Ji alui Călătoriilor pescu: Un cuvânt Dimiu; La Roma, sute de mii de ani Amionescu; Alena, iu; Din „mișcarea Electrificare. 1. Ștefi ; Călătorul in Bon . Delamare; Uzina : Gh. Nichifor; Ami sărtare; G. Flavzleni Fanarioților, C. Ad, Radu D. Itosentință asupra vieții, " Pe marca Norduhidrescu: Incarnați s toate, Dan D. Dimrisoare, D. Dimit iiului. 1ATI1: O :ută, A. S. Plinul n călătoria din Igil care a fost parțial lefii al Hegelimele electrice; fasta eectrică pentru arat;afină electrică pentru găurit; mm de fier mânat cu electricite; Cetatea Salinului; Hai! — ui!.... Moscheia din Constanța. ’ . ȘTI JSe IT0R13R Isslin —J i» Naetiq Mi’ie pe 1 ;ă, cu stolpi fii jBmu, Un apel și Bigii „Frisie de cruceu „Frăția de cruce“, cunoscuta ligă, de sub președinția de onoare a d-lui gen. Rășcanu, minist, de războiu, și de sub președinția efectivă a d-lui deputat Dr. Amos Frâncu, care pe vremuri se afiliase la casele naționale de educație, acum desființate, și-a reluat activitatea independentă și desvolta cu un comitet reorganizat, în fruntea căruia se găsesc d-nii generali Traian Moșoiu și Scărișoreanu, o activitate intensivă pentru a veni în ajutorul Moților înfometați din munții apuseni și Zaranc. «noi a muntenilor din Bihor, S și Maramureș. Sediul interimar este Metropol, București, iar burrile se pot trimite la Comercială Română, sau trai a Băncilor Poporale Bcurești. fr.MIL RI4HSSOUPQ 20 Calvarul unui artist XVII. — VICLENII DE FEMEI — Cum, exclamă Dumey cu Vioiciune, dragostea nu e reciprocă între ei? — Sunt aproape sigură că, până acuma, Emelina n’a iubit pe nimeni. E de mirare. — De ce? — D. de Revilly știu că avea o avere frumoasă, și e greu de înțeles că d-șoara Emelina să se fi măritat cu un tânăr sărac. D. de Revilly nu era bogat, ci avea numai aparența bogăției. Avea mai multe datorii decât bani. De mai mulți ani se ținea în echilibru numai întrebuințând tot felul de expediente. Războiul a grăbit catastrofa. D. de Revilly a trebuit să se declare ruinat cu desăvârșire. Tot ce avea, mobile și imobile, s’au vândut, fără ca prin aceasta să poată strânge cu ce să împace pe creditori. D. și d-na de Revilly au fugit din Toulouse. înțelegi, după aceasta, că au dat ficii lor un bărbat pe care l’au putut găsi. E greu să măriți o fată fără zestre. — Ce face bărbatul ei? — Ce poate. E artist. Dumey zâmbi cu aer ironic. Trebue să fi auzit vorbindu-se de el la Toulouse, își urmă vorba d-na Surmain. D. Frederic Boissier este foarte cunoscut acolo. E profesor, viorist, organist și chiar compozitor de muzică de talent. — Fie, dar artistul e întotdeauna un golan. — Numai în această privință amica mea se poate spune că a fost măritată rău. Unei femei de o frumusețe strălucitoare ca Emelina îi trebue bogăție și toate foloasele ce le poate aduce belșugul. E născută pentru lux, e născută să fie admirată și răsfățată, precum altele sunt născute pentru umilință și pentru o viață de muncă și de trudă. Neavând avere, Emelini îi lipsește totul. Măritându-se avea un vis; credea că bărbatul ei își va face o reputație mare, că va ajunge curând la bogăție. Astăzi, visul îi e nimicit; vede realitatea și e îngrozită. — In sfârșit, nu-și iubește bărbatul. — Precum îți spuneam adineauri, sunt sigură că Emelina, până acuma, s’a iubit numai pe ea. Dacă însă bărbatul ei i-ar fi realizat visul, s’ar fi atașat de el, l’ar fi iubit. Nu știu care va fi destinul Emelinii. Alta, ei, ar fi căzut până Și, dacă aceasta se va pla într’o zi, căderea și căderea mie. Deși e cu cam svăpănitul ei sentit tü. De un Dumey căzi — Aș va mira d-tal opririi me, cum cât cu mijlocul d-lui Boit -- Va Íplică d-n — Cum nu cu noi scumpă — Am tință să Frederice, și e — Pf — P Boissif SOUSA Due rtițari Maximale patru lemne Prefecți de județe pentru comunele Virale și primari pentru comunele urbane în întreg cuprinsul țârii, luând avizul comisiunilor județene de cumpărare, vor fixa prin ordonanțe prețuri maximale pentru lemnele de foc la pădure și locurile de desfacere. Oricini va pretinde sau va vinde cu prețuri mai mari decât cele revăzute în ordonanță, va fi considerat ca contravenient, independent de buna sau reaua sa credință. In caz cinci pentru nevoile armatei autorităților civile și populației nu se vor putea face cumpărături cu prețurile maximale fixate prin ordonanțe, autoritatea administrativă respectivă, indiferent de sancțiunea penală ca contravenient, la ordonanță, va face și notifica formal, la domiciliul sau la localul de debit al producătorului sau comerciantului, ofertă scrisă de cumpărare cu preț maximal a cantității necesare și, numai în caz de refuz și de astă dată, va putea cere ministerului de interne aplicarea rechiziției. SÂimbări în Mersul fresului de Iași Din cauza reparațiilor ce se fac la numeroasele poduri, pe distanța Buzău-Iași, pe care trenul 101, București-Iași, treime să meargă pilotat, actualul titfrp de mers fiind ,prea scurt, trenul ajungea la Iași totdeauna cu mari întârzieri. Spre a remedia acest neajuns, direcțiunea generală s-a văzut nevoită să prelungească mersul acestui tren, după cum urmează: Plecarea din București la ora 20 (rămasă nemodificată), sosirea în Iași la 10.35. Plecarea din Iași la 17.05 și sosirea în București la 755, ------'■*> o aw.i — *0rta apelor Dunării Pe ziua de 28 Noembrie 1921 Apele Dunărei descresc, sub etiaj, la Chilia Nouă și în restul punctelor apele scad mereu spre etiaj. Iată situația apelor Dunărei: PORTURILE Moeric J Noemlă 71 i „Univerpremii in 10.009 Ici. Bazîsa 57 66 Drencova 82 70 Orșova 165 152 T.-Severit 141 121 Cetate 144 131 Calafat 167 18 Recbet 153 145 Corabia — 141 T.-Măgurele 128 120 Zimnicea 152 145 Giurgiu 157 49 Oltenița 154 150 Călărași 138 134 C.-Vodă 128 121 Hârșova 132 126 Brăila 123 lin Galați 123 115 Tulcea 62 57 57 54 ' - < Cronica dramatici — Teatrul popular. — „itrânsiM$a £ t (Blaschetton comedie ia 3 acte de Cursens î traducere de Emil Gârleanu.— In „Blaskhette" (Brândușa). . Riieps a post vroit să dovedească cu t j țrti •.. că este cultura superficia șă pentru elementele primuisive ale societății, cât de exmpusă aventurilor este viața individului smuls din mediul său — așa zisul „desrădăcinat“ — și cât de neplăcute sunt conflictele ce le determină exagerarea personalității, sub imperiul unor credințe și idei rău asimilate. In deosebi, familia poate suferi lovituri grele în structura ei intimă, prin cultura superficială, a unora dintre membrii săi. Familia poate fi amenințată chiar cu dezagregarea, dacă procesul impus de legile progresului, în loc să se îndeplinească lent, se îndeplinește brusc, în opoziție cu principiul cunoscut : natura non facit saltus. Oricât, s-ar strădui teoreticienii democrației ca să susțină egalitatea și să combată existența compartimentelor sociale, elementele primitive nu pot trece, dintr-o dată, toate etajele civilizației. Blleux tratează această temă în ,, Blanchette" (Brândușa). Cârciumarul Rousset a ținut pe fiica sa, Blanchette, ani de-arândul în școli și pensioane, cu scopul de a o face institutoare. Blanchette obține brevetul de Institutoare, dar, nefiind locuri în învățământ, dânsa este nevoită să rămână în casa părintească. Fata se simte, străină li cârciuma părinților ei. Viața de țară îi displace; apucăturile rustice ale moșului Rousset și ale mamei sale, o indispun. Blanchette construește castele.... în Spania; visează să ducă o viață de castelană; dorește să se căsătorească cu un nobil, — fratele bunei sale prietene, Lucia. Grație culturei superficiale căpătată în școli, fata se silește să introducă reforme mari în gospodăria părintească : dânsa învață pe tatăl ei cum să îngrașe pământul cu niște compuși chimici, cum să transforme cârciuma într'o cafenea orășenească, etc. Dar, îngrășămintele chimice, rău dozate, dau rezultate opuse teoriei; iar „reformele“, impun cheltuieli mari peste capacitatea de rentabilitate a întreprinderei. Bătrânul Rousset, încetul cu încetul își dă seama de apucăturile fiicei sale și de consecințele aftîaste ale culturei și educației orășenești. El se simte rănit, mereu, în credințele sale, în ideile sale, în amorul său propriu, prin cunoștințele și felul de a fi al savantei lui fiice. Rousset, țăran încăpățânat, reacționar, tradiționalist, vrea ca toți membrii familiei să producă. El silește pe Blanchette să uite „fumurile” de măriresă accepte căsătoria cu un băiat din târgușorul lui și să lucreze ca o țărancă. Conflictul isbucnește între cele două stări de conștiință, între tradiție și primele lucrări ale unei lumi noul. Blanchette se revoltă, părăsește casa părintească, convinsă că societatea modernă și luminată o va ajuta. Deziluziile însă apar. După doui ani de umilințe și privațiuni, Blanchette (Brândușa) revine, resemnată, duioasă, iubitoare și echilibrată moralicește, în casa părintească. Ea este dispusă să urmeze calea tradițională, impusă de necesitățile familiei sale. D. Ton Livescu, directorul teatrului popular, a avut o idee fericită ca să reprezinte una din cele mai bune piese din literatura dramatică franceză, modernă și care, acum câțiva ani, Sub directoratul lui Pompiliu Eliade, a obținut la teatrul Național un succes deosebit. Atunci rolul Brândușei a fost susținut cu toată autoritatea, de d-șoara Tina Barbu, iar rolul lui Rousset, de d. Ion Petrescu. La teatrul Popular „Brândușa“ a obținut acelaș succes binemeritat, grație unei excelente interpretări. In rolul Brândușei a apărut d-șoara Ecaterina Nițulescu, care, a corepuns așteptărilor noastre; jocul ei a fost concentrat și nobil; atitudinile potrivite cu situațiile; verbul nuanțat, când vibrant și înaripat,, când înecat de o emoțiune interioară. In marea scenă din actul II, d-ra Nițulescu a avut forța dramatică necesară. Excelentă creațiunea d-lui Ion Petrescu în bătrânul Rousset, — foarte pitorească în expresivitatea tipului și profund umană în caracterizarea poetică a personajului. Din ceilalți interpreți menționăm pe d-na V. Theodora (d-na. Rousset); d-ra Frunză (Lucia); d-nii Theodora, P. Georg=cu. Carabin și Tu iaurt, cari s'au silit să ofere atmosfera prielnică acestei drame. Romicus Șefnțele Sinodului — Aleeșerea «noi noni comi»siuni — Dri dimineață membrii Sinodului s'au întrunit în str. Antim sub președinția Mitropolitului primat dr. Miron Gristea. La ședință au fost de față și d-nii ministrii Octavian Goga și St. Brădîșteanu, directorul general al cultelor. Până la orele 12, în lipsa ministrului de culte, Sinodul a rezolvat diferite rapoarte și comunicări cu caracter de organizare interioară bisericească. S-au aprobat de asemenea mai multe manuale didactice de religie printre care și cartea d-lui Kiriac. La orele 12 și jumătate de ministru și mitropoliții au ținut o consfătuire intimă. După lungi discuțiuni s-a ajuns la o înțelegere definitivă în ceea ce privește redactarea statutului, care va însoți proiectul de lege al unificării bisericești și care va fi considerat ca făcând parte integranta din lege. In Țtrină Sinodul a ales dintre membrii săi o comisiune compusă din mitropolitul primat, mitropolitul Bălan al Ardealului, episcopul Vartolomeu Stanescu al Râmnicului și d. St. Brădișteanu, directorul general al cultelor, care are însărcinarea să redacteze în formă definitiva statutul care va însoți proiectul de unificare bisericească. Ședința s-a ridicat la ora 1 și jum., anunțându-se viitoarea pentru astăzi, la orele 5 d. a. Procesul landru eticheia la Garaflais. — Landru musicine. Istoria artei logodnice.— De la corespondentul nostru din Paris — Curtea a trebuit să lichideze o serie de incidente și de mărturii, în legătură cu logodnicele dispărute. Odată sfârșită lunga lor istorie, președintele a insistat asupra chestiunii : ce-au devenit acele logodnice? D. Riboulel, inspector de poliție, a expus toate cercetările, făcute de poliție, spre a da de urmele dispărutelor. Toate rudele și persoanele, cari au avut relațiuni cu victimele lui Landru, au fost interogate. Toate hotelurile, localurile de petrecere, spitalele, casele de alienați, au fost cercetați. S'a consultat registrele persoanelor arestate, listele sinucișilor, tabloul pașapoartelor, actele agențiilor„ de navigațiune, informații s'a cerut tuturor comisariatelor de la frontiere.... Nici un rezultat. Cum toate crimele ce i se impută lui Landru, au fost săvârșite în timpul războiului, se înțelege de la sine că cercetările poliției au fost favorizate de legile excepționale : frontierile erau bine închise; populația poseda cartele pentru zahăr, cărbuni, etc. Poliția franceză nu merită deci ironiile lui Landru. Istoria altei logodnice Președintele Gilbert trece la examenul afacerei Jeanne Falque, una din logodnicele în viață. D-na Falque, fiind internata într'un spital, n'a putut apare în fața Curței. Președintele, după ce citește declarația d-nei Falque, la interogatoriul lui Landru. PREȘED. — Povestește cum ai intrat în relațiuni cu d-na Jeanne Falque? Prin mijlocirea unei agenții matrimoniale? Ați fost logodiți? .. — Cu cineva poți avea relațiuni,și fără calitatea de logodnic... PREȘED. — Firește, dar d-ta aveai mania logodnelor.. Cunoaștem procedeul d-tale în materie femenină... D-nei _ Falque nu i-ai propus căsătoria? R. — Iată altă chestiune. PREȘED__A-ți sfătuit-o Să-și vândă valorile? R. — Să procedăm cu ordine. Dânsa mi-a vorbit, în mai multe rânduri, că are intenția sa van O fi obiecte de valoare, vroia să-mi dea lista, în care se prevedea, natura acelor obiecte. Am refuzat, deoarece nu intra în obiceiul meu să mă amestec în afacerile particulare ale altora... Așa e felul meu de a fi— PREȘED. — Atunci de ce natură au fost relațiunile d-tale cu acea doamnă ? Logodnă, — nu; căsătorie, — nu; afaceri comerciale, — nu.... Atunci, ce urmăreai? R. — întrețineam raporturi mondene cu d-na în chestiune. Făceam vizite absolut, mondene. Iată totul. PREȘED. — Și ce vorbeau împreună? R. — Vorbeam de timp, de război, de literatură, de artă.... PREȘED. — Cu toate acestea ai primit 900 fr. de la d-na Falque.... 111. — Da. I-am fructificat. PREȘED. — Prin urmare în vizitele acelea absolut mondene, tratați și afaceri de ordin comercial „ Cam de ce natură erau acele afaceri? R. — Nu-mi aduc aminte. Mi se pare că era vorba de zaharină. PREȘED. D-ta ai mai cerut bani și d-na te-a refuzat, odată ce a aflat că d-ta ești și d. Petit, și d. Guillet și d. Fremiet... R. — Da, am fost refuzat. PREȘED. — Și atunci ai urmărit afacerea Marchadier.... O vizită la vila misterioasă Discutându-se iarăși operațiunile misterioase ale lui Landru de la vila Gambais: în legătură cu dispariția prin ardere a celor 10 femei, jurații au cerut să examineze planul vilei. Li s'a prezentat acest plan. Se crede că membrii Curței cu juri se vor transporta la vila Gambais, spre a examina, la fața locului, situația acelei vile macabre. filăsuri relative la încărcarea și descărcarea mărfurilor în stațiunile în care este organizat un serviciu special, de încărcări și descărcări de cereale, cerealele măcinate (făină, tărâțe, etc.), malțul, leguminoasele, oleogenoasele și derivatele lor ca : turtele de răpită, de in și făina pentru turte de rapiță și in, cartofi și semințele de tot felul, dacă sunt predate în saci, precum și fructele, fie proaspete, uscate, afumate sau opărite și nucile, dacă sunt predate în saci, lăzi, coșuri sau alt ambalaj, și dacă taxarea lor s-a făcut pentru greutatea de 10.000 kgr., se încarcă și descarcă de cale ferată, percepându-se câte 1 leu 50 bani de fiecare 100 kgr. și de fiecare prestațiune. Dacă articolele de mai sus» afară de turte de răpită și de in, de făină pentru turte de •»"cupida. sd& i*v,.s2. pr’od.ou expediere în vrac (neambalate), ele se încarcă de calea ferată, percepându-se 2 lei da fiecare 100 kgf. Descărcarea tuturor articolelor mai sus enumărate încărcate în vrac (neambalate) incumbă părților. La taxele de mai sus se va mai percepe și taxele suplimentare de 5 la sută și 30 la sută. Aceste dispozițiuni întră în vigoare la 1 Decembrie. incendiul din FilipeșSH «te Pădure CPrsa B»#Iifa> T Depozitul unei mine de lignit in flăcări Ploești, 29 Noemb. De două zile depozitul minei de lignit din comuna Filipeștii de Pădure, proprietatea d-lui Jaques Elias, se află în flăcări. Până în prezent nu se cunosc cauzele acestui incendiu. Au ars mai mult de 150 vagoane lignit, cari urmau să fie încărcate și transportate în țară. Pagubele sunt însemnate. S-a deschis o anchetă. EC © U08 4 Casete streine de lux fina au sosit la Librăria Ig. Hertz, calea Victoriei 3. a» .ai aproape, la Paris? ■zi cu ei, din Boissier măcar Emelina de două ori plămână. nent în tăce Boissier, ca.. . la Paris? în.. Poziția lui j modește, ca să se mai rele de o ocupații ..și mai multe. .tzică într’un . .V [UNK]i face și mesele viruri. .t ca îi aduc?... patru sute de moară de foame. — Astfel sunt mereu foarte strâmtorați. — Trebue să mă fac prieten cu d-1 Boissier. — O să fie greu. — Pentru ce? — Pentru că e neîncrezător, bănuitor și gelos. — îmi pare rău de ce-mi spui, căci aș fi putut să-i procur o slujbă cu care ar fi putut să câștige lesne 12 mii de franci pe an. — Dacă d-l Boissier ar câștiga o mie de franci pe lună, Emelina ar fi fericită. — Crezi ? —■ Da, sunt sigură. Ea ar începe stunci să-și iubească bărbatul. „Dacă-mi dai voe, d-le Dumey, urmă ea privindu-l pe sub gene, îi voi vorbi d-lui Boissier de situațiunea pe care i-o poți da. •— Nu. Încă nu, înțelegi, scumpă d-nă, că nu trebue niciodată să anunți un lucru de care nu ești și și noți face. Lapăi terenul. — Bine, nu-i voi spune nimic până ce nu mă vei autoriza. — Mai cuminte e așa. Și apoi, până atunci, voi avea probabil ocaziunea să întâlnesc la d-ta pe d-na Boissier. " — Da, se poate, dacă vei veni câteodată pe la mine. — Simt o prea mare bucurie să stau de vorbă cu d-ta, scumpa mea clientă, și astfel, îmi voi permite să vin să te văd, dacă nu ți s-o părea că sunt importun. — Poți să fii sigur că nu voi avea niciodată asemenea părere. — Vezi că mă tem sa nu abuzez. — Vom vedea, îi răspunse ea râzând. Când o să vii pe la mine? —Azi e .Tot, poimâine Sâmbătă, voi avea onoarea să vă fac o vizită. — La ce oră? — La ora care-ți va conveni mai bine, să vii l&J 11 ? — Dar nu e ora dejunului d-tale? — Ce face cu aia? Și apoi, de ce n’ai veni, adică, să dejunezi cu mine? — îmi faci invitațiune ? — Da, îți fac invitațiune. — Hei, scumpă d-nă, primesc plăcuta d-tale invitare. — Vezi așa. Ești, în adevăr, foarte amabil. — Și d-ta cu totul drăguță. — Nu e rău, zise ea sculându-se de pe scaun, să ne întrecem făcându-ne complimente. Dumey o conduse până la poarta Acolo își strânseră mâinile și ea se depărta zicându-i. La revedere, Sâmbătă, Charles Dumey se întoarse în cabinetul său dus pe gânduri. O licărire neobișnuită ii trecea din când în când prin ochi o va urma). > < I i