Universul, decembrie 1921 (Anul 39, nr. 275-299)

1921-12-02 / nr. 275

Repress, și depoz. p. Vechiul Regat Recomand­ 1ni comercianților cât și publicului a întrebuința renumita cremă de ghete marca Produsul Uzinelor chimice Solo, Viena-Linz, De vânzare en gros la: G. Bedițeanu , fiu. Coloniale, Str. Gabroveni, I, Dumitresca-Delateișani Colon, en gros. Halelor colț cu Găldăr. Iacolo D. Prună, Pielărie București, Calea Moșilor 27. Ștefan Iancufescu, Coloniale, Str. Halelor 34. Solomon Ludmer, Pielărie, Str. Decebal 9. Julius­z Moritz Lu­bovici, Pielărie, „La 2 Cocoși“ Calea Moșilor 37. 1 C Costică L. Georgescu, Pilărie la „Costică“ București Moșilor 32 Stelian Georgescu, Pielărie la „Cocoș", București, Moșilor 34, Săndaiu , Gealep, Pielăria Unirii, Calea Moșilor 29 bis. Ștefănescu, Rădulescu , Minculescu, Coloniale „La Tarapana", Str. Carol 90, și alte magazine sumt l­i­ve. HUB. E. COK­EN, București, Str. Cuza-Voda 3. ­ MOTOARE pentru BENZINA si TITEi fabricat original ansbacmen N9 Tom­as«K & vechiul specialist W. t. ~MOSS’ ERtuScv. l*o.cîi.e 50 SERI­VACCIN ! SECRET! MINUNEI De loc. e ceva real și de constatat la Farmacia Brus (Capsaj. EXPOZIȚIE cereți un prospect. E vorba de „DIASPORA“. O invnnțiune brevetata, simplă ca „Oul lui Coltșmb recompensată la Par­is de Guvernul Francez cu MEDALIA de AUR și DI­PLOMA de ONOARE, încercată de somități medicale mondiale și.... chiar de M. S. REGINA. Afară deci de orice critică, a unuia la nivelul șt­inției, DIASPORA, prezentând procedeul cel mai practic, prompt deci ideal în tratamentele moderne in boli de plămâni inclusiv tubercu­loză, a adus și aduce prin spitale cele mai frumoase rezultate spre uimirea bolnavilor și marea satisfacție a Profesorilor medici. Ne­având capitalul necesar pentru a comercializa DIASPORA, dau ședințe de Gazo-terapie 46 Știrbey-Vodă și la domiciliu bol­navilor. Adresa și scrisorile j A. SWIECINSKI «tsssBEffl Inventator Farmacia Brus, Calea Victoriei asaaxm i VACOAMi. c. de mairfă, c u frână și căsuța Urinarului om care­ iö dssshise eapasitó 29 long a íréi oeniaaoe íQOJQQ pro vagon 18 IflGliiSfi 15 „ a „ „ 99.988 „ „ conform Normelor Uniunei­­ Germ­ane a fabricanților de vagoane ale Statului german VINDE FURNIZABILE IMEDIAT DIN GERMANIAs miORNSTEEH 8M«ur © șES.--PasagîasS ImobilNara, Ssara C Et. IV ­u Fec­erala »»București** C­­ooperativsier­eSs Coteswn ©*I­efteș6§ Calea Moșilor 124. Telefon 26/61. , Cumpăra zahăr, orez, cafea, surdele, ulei comestibil, făină, paste făinoase, vase­ și foii, ață de cusut, ciorapi, ghete, etc In consignație prim­aști ori­ es fel de mărfuri. Mărfurile se desfac prin 100 Cooperative resp&ntdute in toate cartierele Reclama astfel e asigurată 49/5 Prin licitație publică, pentru eșire din indivizie în ziua de 18 Decembrie 1921 ora 12 din sila Trib. Ilfov secția de Notariat IsioMIM te Sít. Plăsere So. 3, af SM teil Imobilul se compune din: 16 camere, odaie de lac, 3 pivniță, grajd cu­ șopron, 3 closete. Încălzirea se face prin •n calorifer cu apă caldă, eiosetsie tout-à-Tégout și instalația respectivă . Luminatul prin electricitate, ș­­urtea este pavată cu carelaj și împrejmuită cu grilaj de fier. Isnohifai este ober­sie sarcini și se va putea lua în folosință imsdhiat după adjudecare. Doi Horii pot cerc­eta dosarul No. 7335/921 la Trib. Ilfov secția de Notariat. 1 CAILE FERATE ROMANE PMb ItaiRț Sunt Comandamentul corpului de guarzi G. F. R. are loc vacant pentru un ac­tor căpitan de re­­­­zervă provenit din activitate. Inform­atiuni la comanda­­­­mentul corpului de guarzi C.F.R calea Griviței nr. 182. Loco. Direcțiunea Generală G. T. R. _No. 70851/1921. 267 Î Hi homîma. La regimentul 37 inf. Cernăuți < £e ține în ziua de 10 Decembrie , ora 11 a. m. licitație pentru re­­­­pararea a 50 bucăți instrumente­­ muzicale; doritorii pot vedea instrumentele în fiecare zi la­­ sediul reg. Cernăuți cazarma, Horecea pentru a face devișul.­­ Puterea Sinie Maistru-tâmplar, pentru lu­­­crări de moară și articole la­ diferite mașini. Plata din buget cu drept la­­ pensiune. Caută Manutanța Centrală, j­inde să se adreseze de la 7 di­mineața la 7 seara. 10 Direcțiunea De vânzare La 2 Decembrie crt. prin li­citație publică la domiciliul d-lui N. D. Cocea bulev. Pacile nr. 4 un aranjament complet de 7 camere compuse din diferite mobile fine și 7 covoare scum­pe și un pian, tablouri, etc. a­­ceasta pentru despăgubirea cre­ditorilor___________________ De vânzare Moară sistematică situată în un important centru agricol, producție 3 vagoane pe zi. A­­dresa Griviței 13 etaj I d. Sta­­novici orele 7—8. Intermediarii sunt excluși. 4968 lli-Hi și scriere frumoasă cu practicii caută șoc. INTERNAȚIONALA Belvedere 5­7. 6 ____­­ 11 s HARAZINUL ATENEULUI Cal. Victoriei 73. —Telef. 30^45 Stofe ptr. costume lei 258 Stole KS"“" „ 265 Velem S.K”­ „ 195 Pliet­ri Blbereturi, K­Upn, Topelin. etc. (pentru mantouri „ nunti MMI ua­­ pentru dubluri „ stil Crap Boț iit 95TM (pentru dubluri) CatJn imprimat pen­­za­n »alin­tru dubluri „ 131 -Pldi sfint desene fru­­ftatCl moașe „ ««un Ciorapi mouselin ,, 22 m Mânași dublate0 „ 28 Pânză „ 65" Șiîoa C,c*<un „ 29", indian superior „ 28” Catifea le Bi­ții 90-Ael de mulțumire Subsemnatul David Mohnblatt comerciant domiciliat in Boto­șani, am asigurat depozitul meu de mărfuri din București la So­cietatea de Asigurări „ASTRA“ și suferind o mare pagubă prin incendiul ce a avut loc la acest depozit, am fost despăgubit și achitat in modul cel mai culant cu suma de lei 580.000 prin arbi­trajul d-lui Alfred Lowenbach membru in consiliul de admi­nistrație al societăței. Prin aceasta, aduc viile mele mulțumiri conducătorilor socie­tăței care au pr­oeresul ca să fiu lichidat în modul cel mai drept. E îmbucurător ca o societate de asigurare să pr­ocedeze cu bună-voința cu care a procedat „ASTIÎA“ și ca fără șicane să despăgubească o pagubă destul de însemnată. (ss) DAVID MOHNBLATT Str. Biserica Popa Chițu 13, București, 23 Noembrie 1921 ______________ 4073 I IN VERANDA » pmM I Bulevardul Academiei 2 Ib’a pus în vânzare pe lAngim ISTOFEL HAINE! Își PALTOANE! S* perese bărbați­i li STOC !de mărfuri de iarnă cu spre furi sparta seizsc S © ■Stofe Engleze siela 75 iei ni. 1Holtoane „ 19 „ llăi­uși tie lână „ 19 paloși de damă „ 45 ISterapi de IM „ 15 B­onete p. copii 75 „­­ I jachetă și sol" 120 „ § umtm MAJSU mA.GA.ZXMJE in plin centru Capitalei SXJ PSI JE­DA pentru Depozite, Bancă, Birouri etc, etc., termen lung A se adresa Andrei Grigorescu Avocat, Str. Poterași 25­4876 Buni Pustori Angajează „Universul“ ligarhice împotriv­i­i de suveranitate I­r*’V - ț&­ conspirație în car­e­re au fost atrase pâri din provincii Având în vedere rege guvernului cu sagiu privitoare­­ is­centă a legei efect­ cerea slărei de as­tarea cenzurei și a surilor excepționale cu aceste, — toat in­­trarea In legalitate rea asigurărei libe Hotărăște: jL j . j , j f­j­j jj îj r­lor; 1 j Având și convingi titlul țărănesc este de a impune atât t­rajamentelor cu pri­sagiu, cât și adu­cei­plinire a tuturor mi­cesare în vederea s­tării, adică­­ asig­uării guvernului nei­bertății alegerilor pe­stituantă. Luând act de satis, partidului țărănesc sensa ce i-a fost adus A lua parte la lud­­lamentului spre a-și rolul de partid de pe toată libertatea ca si pi veghicind in primul an se dea neîntârziat țărc­ fectorală care să impli­ce tentative de mislifi­ de mărginire a votului egal, direct, secret si unu cu reprezentarea o­rală si imediat după parlamentul să fie disc convocată constituanta, du-se un guvern neutru ,ant­­endent și imparțial care să a­­sigure libertatea alegerilor. Luând această decizie, parti­dul țărănesc, nu înțelege de a se solidariza cu guvernul Averes­en, isvorit și el dintr-o combi­nație de culise. Partidul țărănesc amintește opiniei publice că mai bine de un an și jumătate din partidul liberal a susținut guvernul A­­­verescu, că numai el, partidul țărănesc, și-a făcut, pe deplin datoria ca partid de opoziție, combătând cu înverșunare toa­te actele de abuz de putere, de fraudă și teroare. Este clar limpede că partidul țărănesc în aceste împrejurări nu admite nici astăzi colab­ra­rea cu acest guvern și nu are nici de gând să încheie măcar un armistițiu cu el. Partidul țărănesc continuănd ■împotriva guvernului lupta de până acum in parlament ca și în afară de parlament, va avea totdeauna in vedere numai rea­lizarea­ programului său de înălțare a țărănimei și de de­mocratizare a­ țare.). Se procede la alegerea vice­președinților. Au fost aleși d-nn­­­ păr. Avram Imbroane cu 107 voturi și D. R. Ioa­ni­­țescu 104 voturi și se declară balotaj pentru două locuri de vice-președinți. Au mai obți­nut d-nii Mituș Dumitrescu 86 v., lancu Angelescu-Tecuci 81 v., Petre Dragomirescu 65 v., pr. I. Dăianu 61 v., C. C. Braiescu 60 v. D. Bogos 46 v., Eusebie Popovici 36 v., Mișu­ Protopopescu 15 v., D. Schitănescu 14 v., I. IJrsu 13 v., și d-nii N. Zanne, V. Chio­­răscu, G. Mușcelleanu, I. Bar­­bacioru, col. Calmuschi, Io­­niță Dumitrescu-Brăila și Straucher câte un vot. Alegerea de balotaj pentru cele două locuri se amână pe astăzi. Se procede la alegerea a patru chestori și sunt aleși d-nii G. Pleșoianu, Stan Ghi­­țescu, Panait Bobeș și V. Gio­­rodianu. Sunt aleși secretari d-nii dr. Iacob Lazăr, I. M Lungu, N. Manolescu, T. Mus­că, Pavel Nicorescu, V. Rose­­țianu, Artenie Moldovanu și Nic. P. Tomovici-Plopșor. Ședința se ridică la ora 6 seara și se anunță, cea viitoa­re pe azi, la ora 2 d. a. leu Ct­e­m­rnitorul: Ji alui Călătorii­lor pescu: Un cu­vânt Dimiu; La R­­o­ma, sute de mii de ani Amionescu; Ale­na, iu; Din „mișca­rea Electrificare. 1. Ștef­i ; Călătorul in Bon . Delamare; U­zina : Gh­. Nichifor; Ami sărtare; G. Flavz­len­­i Fanarioților, C. A­d, Radu D. Ito­senti­nță asupra vie­ții, " Pe marca Nor­duh­idrescu: Incar­nați s toate, Dan D. Dim­risoare, D. Di­mit iiului. 1ATI1: O :ută, A. S. Pl­in­ul n călătoria din Igil care a fost par­ți­al lefii al Hege­li­mele electrice; fas­ta e­ectric­ă pentru arat;­­afină electrică pentru găurit; mm de fier mânat cu electrici­­te; Cetatea Salinului; Hai! — ui!.... Mosch­eia din Constanța. ’ . ȘTI JSe IT0R13R I­sslin —J i» Naetiq Mi’ie pe 1 ;ă, cu stolpi fii jBmu, Un apel și Bigii „Frisie de cru­ceu „Frăția de cruce“, cunoscuta li­gă, de sub președinția de onoare a d-lui gen. Rășcanu, minist, de războiu, și de sub președinția e­­fectivă a d-lui deputat Dr. A­­mos Frânc­u, care pe vremuri se afiliase la casele naționale de educație, acum desființate, și-a reluat activitatea independentă și des­vol­ta cu un comitet re­organizat, în fruntea căruia se găsesc d-nii­ generali Traian Mo­șoiu și Scărișoreanu, o activi­tate intensivă pentru a veni în ajutorul Moților înfometați din munții apuseni și Zaranc. «noi a muntenilor din Bihor, S și Maramureș. Sediul interimar este Metropol, București, iar burrile se pot trimite la Comercială Română, sau trai a Băncilor Poporale B­curești. fr.MIL RI4HSSOUPQ 20 Calvarul unui artist XVII. — VICLENII DE FEMEI — Cum, exclamă Dumey cu Vioiciune, dragostea nu e re­­ciprocă între ei? — Sunt aproape sigură că, până acuma, Emelina n’a iu­bit pe nimeni. E de mirare. — De ce? — D. de Revilly știu că a­­vea o avere frumoasă, și e greu de înțeles că d-șoara E­­melina să se fi măritat cu un tânăr sărac. D. de Revilly nu era bogat, ci avea numai aparența bo­găției. Avea mai multe dato­rii decât bani. De mai mulți ani se ținea în echilibru nu­mai întrebuințând tot felul de expediente. Războiul a grăbit catastro­fa. D. de Revilly a trebuit să se declare ruinat cu desăvâr­șire. Tot ce avea, mobile și i­­mobile, s’au vândut, fără ca prin aceasta să poată strân­ge cu ce să împace pe credi­tori. D. și d-na de Revilly au fu­git din Toulouse. înțelegi, după aceasta, că au dat ficii lor un bărbat pe care l’au pu­tut găsi. E greu să măriți o fată fără zestre. — Ce face bărbatul ei? — Ce poate. E artist. Dumey zâmbi cu aer iro­nic. Trebue să fi auzit vorbin­­du-se de el la Toulouse, își urmă vorba d-na Surmain. D. Frederic Boissier este foar­te cunoscut acolo. E profesor, viorist, organist și chiar com­pozitor de muzică de­ talent. — Fie, dar artistul e în­totdeauna un golan. — Numai în această pri­vință amica mea se poate spune că a fost măritată rău. Unei femei de o frumusețe strălucitoare ca Emelina îi trebue bogăție și toate foloa­sele ce le poate aduce belșu­gul. E născută pentru lux, e născută să fie admirată și răsfățată, precum altele sunt născute pentru umilință și pentru o viață de muncă și de trudă. Ne­având avere, E­­melini­ îi lipsește totul. Mă­­ritându-se avea un vis; cre­dea că bărbatul ei își va face o reputație mare, că va ajun­ge curând la bogăție. Astăzi, visul îi e nimicit; vede reali­tatea și e îngrozită. — In sfârșit, nu-și iubește bărbatul. — Precum îți spuneam adi­neauri, sunt sigură că Emeli­na, până acuma, s’a iubit nu­mai pe ea. Dacă însă bărba­tul ei i-ar fi realizat visul, s’ar fi atașat de el, l’ar fi iu­bit. Nu știu care va fi desti­nul Emelinii. Alta,­­­­ ei, ar fi căzut până Și, dacă aceasta se va pla într’o zi, căderea­­ și căderea m­ie. Deși e cu cam svăpăni­tul ei sentit tü. De un Dumey căzi — Aș va mira d-tal opririi me, cum cât cu mijlocul d-lui Boit -- Va Í­­plică d-n — Cum nu cu noi scumpă — Am tință să Frederi­ce, și e — Pf — P Boissif SOUSA Due rtițari Maximale patru lemn­e Prefecți de județe pentru co­munele Virale și primari pentru comunele urbane în întreg cu­prinsul țârii, luând avizul comi­­siunilor județene de cumpărare, vor fixa prin ordonanțe prețuri maximale pentru lemnele de foc la pădure și locurile de desfa­cere. Ori­cini va pretinde sau va vinde cu prețuri mai mari de­cât cele­­ revăzute în ordonan­ță, va fi considerat ca contrave­nient, independent de buna sau reaua sa credință. In caz cinci pentru nevoile ar­matei autorităților civile și po­pulației nu se vor putea face cumpărături cu prețurile maxi­male fixate prin ordonanțe, au­toritatea administrativă respec­tivă, indiferent de sancțiunea penală ca contravenient, la or­donanță, va face și notifica for­mal, la domiciliul sau la loca­lul de debit al­ producătorului sau comerciantului, ofertă scri­să de cumpărare cu preț maxi­mal a cantității necesare și, nu­mai în caz de refuz și de astă dată, va putea cere ministerului de interne aplicarea rechiziției. SÂimbări în Mersul fresului de Iași Din cauza reparațiilor ce se fac la numeroasele poduri, pe distanța Buzău-Iași, pe care tre­nul 101, Bucureșt­i-Iași, treime să meargă pilotat, actualul titfrp­ de mers fiind ,prea scurt, trenul ajungea la Iași totdeau­na cu mari întârzieri. Spre a remedia acest nea­juns, direcțiunea generală s-a văzut nevoită să prelungească mersul acestui tren, după cum urmează: Plecarea din București la­ ora 20 (rămasă nemodificată), sosi­rea în Iași la 10.35. Plecarea din Iași la 17.05 și sosirea în București la 755, ------'■*> o aw.i — *0rta apelor Dunării Pe ziua de 28 Noembrie 1921 Apele Dunărei descresc, sub etiaj, la Chilia Nouă și în res­tul punctelor apele scad mereu spre etiaj. Iată situația apelor Dunărei: PORTURILE Moeric J Noem­lă 7­1 i „Univer­­premii in 10.009 Ici. Bazîsa 57 66 Drencova 82 70 Orșova 165 152 T.-Severit­ 141 121 Cetate 144 131 Calafat 167 18 Recbet 153 145 Corabia — 141 T.-Măgurele 128 120 Zimnicea 152 145 Giurgiu 157­­ 49 Oltenița 154 150 Călărași 138 134 C.-Vodă 128 121 Hârșova 132 126 Brăila 123 lin Galați 123 115 Tul­ce­a 62 57 57 54 ' - < Cronica dramatici — Teatrul popular. — „itrânsiM$a £ t (Blas­chetton­ comedie ia 3 acte de Cursens î traducere de Emil Gârleanu.— In „Blask­hette" (Brândușa). . Riieps a post vroit să dovedească cu t j ț­rti •.. că este cultura su­­­­perficia șă p­entru elementele pri­­muisive ale societății, cât de ex­­m­pusă aventurilor este viața in­dividului smuls din mediul său — așa zisul „desrădăcinat“ —­­ și cât de neplăcute sunt conflic­tele ce le determină exagerarea personalității, sub imperiul u­­nor credințe și idei rău asimi­late. In deosebi, familia poate su­feri lovituri grele în structura ei intimă, prin cultura superfi­cială, a unora dintre membrii săi. Familia poate fi amenin­țată chiar cu dezagregarea, da­că procesul impus de legile pro­gresului, în loc să se îndepli­nească lent, se îndeplinește brusc, în opoziție cu principiul cunoscut : natura non facit sal­­tus. Oricât, s-ar strădui teoreti­cienii democrației ca să susți­nă egalitatea și să combată e­­xistența compartimentelor so­ciale, elementele primitive nu pot trece, dintr-o dată, toate e­­tajele civilizației. Blleux tra­tează această temă în ,, Blan­chette" (Brândușa). Cârciuma­rul Rousset a ținut pe fiica sa, Blanchette, ani de-a­­rândul în școli și pensioane, cu scopul de a o face institutoare. Blanchette obține brevetul de Institutoare, dar, nefiind locuri în învățământ, dânsa este ne­voită să rămână în casa pă­rintească. Fata se simte, străină li­ câr­­ciuma părinților ei. Viața de țară îi displace; apucăturile rus­tice ale moșului Rousset și ale mamei sale, o indispun. Blanchette construește caste­­le.... în Spania; visează să ducă o viață de castelană; dorește să se căsătorească cu un nobil, — fratele bunei sale prietene, Lu­cia. Grație culturei superficiale căpătată în școli, fata se silește să introducă reforme mari în gospodăria părintească : dânsa învață pe tatăl ei cum să în­­grașe pământul cu niște com­puși chimici, cu­m să transfor­me cârciuma într'o cafenea o­­rășenească, etc. Dar, îngrășămintele chimice, rău dozate, dau rezultate opuse teoriei; iar „reformele“, impun cheltuieli mari peste capacitatea de rentabilitate a întreprin­­derei. Bătrânul Rousset, încetul cu încetul își dă seama de apucă­turile fiicei sale și de consecin­țele aftîaste ale culturei și edu­cației orășenești. El se simte rănit, mereu, în credințele sale, în ideile sale, în amorul său propriu, prin cunoștințele și fe­lul de a fi a­l savantei lui fiice. Rousset, țăran încăpățânat,­ re­acționar, tradiționalist, vrea ca toți membrii familiei să produ­că. El silește pe Blanchette să uite „fumurile” de mărire­­să accepte căsătoria cu un băiat din târgușorul lui și să lucreze ca o țărancă. Conflictul isbucnește între ce­le două stări de conștiință, între tradiție și primele lucrări ale unei lumi noul. Blanchette se revoltă, părăsește casa­ părin­tească, convinsă că societatea modernă și luminată o va ajuta. Deziluziile însă apar. După doui ani de umilințe și priva­țiuni, Blanchette (Brândușa) re­vine, resemnată, duioasă, iubi­toare și echilibrată moralicește, în casa părintească. Ea este dis­pusă să urmeze calea tradițio­nală, impusă de necesitățile fa­miliei sale. D. Ton Livescu, directorul tea­­­trului popular, a avut o idee fericită ca să reprezinte una din cele mai bune piese din litera­tura dramatică franceză, mo­dernă și care, acum câțiva ani, Sub directoratul lui Pompiliu E­liade, a obținut la teatrul Na­țional un succes deosebit. A­­tunci rolul Brândușei a­ fost sus­ținut cu toată autoritatea, de d-șoara Tina Barbu, iar rolul lui Rousset, de d. Ion Petrescu. La teatrul Popular „Brân­dușa“ a obținut acelaș succes binemeritat, grație unei exce­lente interpretări. In rolul Brândușei a apărut d-șoara E­­caterina Nițul­escu, care, a co­­repuns așteptărilor noastre; jo­cul ei a fost concentrat și no­bil; atitudinile potrivite cu si­tuațiile; verbul nuanțat, când vibrant și îna­ripat,, când înecat de o emoțiune interioar­ă. In marea scenă din actul II, d-ra Nițulescu a avut forța drama­tică necesară. Excelentă creațiunea d-lui Ion Petrescu în bătrânul Rousset, — foarte pitorească în expresivita­tea tipului și profund umană în caracterizarea poetică a perso­­najului. Din ceilalți interpreți menționăm pe d-na V. Theodo­­ra (d-na. Rousset); d-ra Frunză (Lucia); d-nii Theodora, P. Geor­­g­­=cu. Carabin și Tu­ iaurt, cari s'au silit să­ ofere atmosfera pri­elnică acestei drame. Romicus Șefnțele Sinodului — Aleeșerea «noi noni com­i»­siuni — Dri dimineață membrii Si­­nodului s'au întrunit în str. Antim sub președinția Mitro­politului primat dr. Miron Gris­tea. La ședință au fost de față și d-nii ministrii Octavian­ Goga și St. Brădîșteanu, di­rectorul general al cultelor. Până la orele 12, în lipsa ministrului de culte, Sinodul a rezolvat diferite rapoarte și comunicări cu caracter de or­ganizare interioară biseri­cească. S-au aprobat de asemenea mai multe manuale didactice de religie printre care și car­tea d-lui Kiriac. La orele 12 și jumătate de ministru­­ și mitropoliții au­ ți­nut o consfătuire intimă. După­ lungi discuțiuni s-a a­­juns la o­­ înțelegere definiti­vă în ceea ce privește redac­tarea statutului, care va în­soți proiectul de lege al uni­ficării bisericești și care va fi considerat ca făcând parte integranta din lege. In Țtrină Sinodul a ales dintre m­embrii săi o comisi­­une compu­să din mitropoli­tul primat, mitropolitul Bă­lan al Ardealului, episcopul Vartolomeu Stan­escu al Râm­nicului și d. St. Brădișteanu, directorul general al cultelor, care are însărcinarea să re­dacteze în formă definitiva statutul care va însoți pro­iectul de unificare biseri­cească. Ședința s-a ridicat la ora 1 și jum., anunțându-se viitoa­rea pentru astăzi, la orele 5 d. a. Procesul landru eticheia la Garaflais. — Landru musicine. Istoria artei logodnice.— De la corespondentul nostru din Paris — Curtea a trebuit să lichideze o serie de incidente și de măr­turii, în legătură cu logodnicele dispărute. Odată sfârșită lunga lor istorie, președintele a insis­tat asupra chestiunii : ce-au de­venit acele logodnice? D. Riboulel, inspector de poli­­ție, a expus toate cercetările, făcute de poliție, spre a da de urmele dispărutelor. Toate rudele și persoanele, cari au avut relațiuni cu victi­mele lui Landru, au fost inte­rogate. Toate hotelurile, localurile de petrecere, spitalele, casele de a­­lienați, au fost cercetați. S'a consultat registrele persoanelor arestate, listele sinucișilor, ta­bloul pașapoartelor, actele a­­gențiilor„ de navigațiune, infor­mații s'a cerut tuturor comisa­riatelor de la frontiere.... Nici un rezultat. Cum toate crimele ce i se im­pută lui Landru, au fost săvâr­șite în timpul războiului, se în­țelege de la sine că cercetările poliției au fost­ favorizate de legile excepționale : frontierile erau bine închise; populația po­seda cartele pentru zahăr, căr­buni, etc. Poliția franceză nu merită deci ironiile lui Landru. Istoria altei logodnice Președintele Gilbert trece la examenul afacerei Jeanne Fal­­que, una din logodnicele în viață. D-na Falque, fiind internata într'un spital, n'a putut apare în fața Curței. Președintele, după ce citește declarația d-nei Falque, la in­terogatoriul lui Landru. P­RE­ȘED. — Povestește cum ai intrat în relațiuni cu d-na Jeanne Falque? Prin mijlocirea unei agenții matrimoniale? Ați fost logodiți? .. —­ Cu cineva poți avea re­­lațiuni,și fără calitatea de lo­godnic... PREȘED. — Firește, dar d-ta aveai mania logodnelor.. Cu­noaștem procedeul d-tale în materie femenină... D-nei _ Fal­que nu i-ai propus căsătoria? R. — Iată altă chestiune. PREȘED__A-ți sfătuit-o Să-și vândă valorile? R. — Să procedăm cu ordine. Dânsa mi-a vorbit, în mai mul­te rânduri, că are intenția sa van O fi obiecte de va­loare, vroia să-mi dea lista, în care se pre­vedea, natura acelor obiecte. Am refuzat, deoarece nu intra în o­­biceiul meu să mă amestec în afacerile particulare ale alto­ra... Așa e felul meu de a fi— PREȘED. — Atunci de ce na­tură au fost relațiunile d-tale cu acea doamnă ? Logodnă, — nu; căsătorie, — nu; afaceri co­merciale, — nu.... Atunci, ce ur­măreai? R. — întrețineam raporturi mondene cu d-na în chestiune. Făceam vizite absolut, mondene. Iată totul. PREȘED. — Și ce vorbeau­ împreună? R. — Vorbeam de timp, de război, de literatură, de artă.... PREȘED. — Cu toate acestea ai primit 900 fr. de la d-na Fal­­­­que.... 1­11. —­ Da. I-am fructificat. PREȘED. — Prin urmare în vizitele acelea absolut mondene, tratați și afaceri de ordin co­mercial „­ Cam de ce natură e­­rau acele afaceri? R. — Nu-mi aduc aminte. Mi se pare că era vorba­ de zaha­­rină. PREȘED. D-ta ai mai ce­rut­ bani și d-na te-a refuzat, o­­dată ce­ a aflat că d-ta ești și d. Petit, și d. Guillet și d. Fre­­miet... R. — Da, am fost refuzat. PREȘED. — Și atunci a­i ur­mărit afacerea Marchadier.... O vizită la vila misterioasă Discutându-se iarăși operațiu­nile misterioase ale lui Landru de la vila Gambais: în legătură cu dispariția prin ardere a ce­lor 10 femei, jurații au ceru­t să examineze planul vilei. Li s'a prezentat acest plan. Se crede că membrii Curței cu juri se vor transporta la vila Gam­bais, spre a examina, la fața locului, situația acelei vile ma­cabre. filăsuri relative la încărcarea și descărcarea mărfurilor în stațiunile în care este­ organizat un ser­viciu special, de încărcări și descărcări de cereale, cerealele măcinate (făină, tărâțe, etc.), malțul, le­­gumin­oasele, oleogenoasele și derivatele lor ca : turtele de răpită, de in și făina pentru turte de rapiță și in, cartofi și semințele de tot felul, dacă sunt predate în saci, precum și fructele, fie proaspete, us­cate, afumate sau opărite și nucile, dacă sunt predate în saci, lăzi, coșuri sau alt am­balaj, și dacă taxarea lor s-a făcut pentru greutatea de 10.000 kgr., se încarcă și des­carcă de cale ferată, perce­­pându-se câte 1 leu 50 bani de fiecare 100 kgr. și de fie­care prestațiune. D­acă articolele de mai sus» afară de turte de răpită și de in, de făină pentru turte de •»"cupida. sd& i*v,.s2. pr’od.o­u expediere în vrac (neambala­­te), ele se­ încarcă de calea ferată, percepându-se 2 lei da fiecare 100 kgf. Descărcarea tuturor arti­colelor mai sus enumărate încărcate în vrac (neambala­­te) incumbă părților. La ta­xele de mai sus se va mai percepe și taxele suplimen­tare de 5 la sută și 30 la sută. Aceste dispozițiuni întră în vigoare la 1 Decembrie. incendiul din FilipeșSH «te Pădure CPrsa B»#Iifa>­­ T Depozitul unei mine de lig­­nit in flăcări Ploești, 29 Noemb. De două zile depozitul mi­nei de lignit din comuna Fi­­lipeștii de Pădure, proprieta­tea d-lui Jaques Elias, se a­­flă în flăcări. Până în prezent nu se cu­nosc cauzele acestui incen­diu. Au ars mai mult de 150 va­goane lignit, cari urmau să­ fie încărcate și transportate în țară. Pagubele sunt însemnate. S-a deschis o anchetă. E­C © U08 4 Casete streine de lux fina au sosit la Librăria Ig. Hertz, calea Victoriei 3. a» .ai aproape, la Paris? ■zi cu ei, din Boissier mă­car Emelina de două ori plămână. nent în tăce­ Boissier, ca­­.­. . la Paris? în­.. Poziția lui j modește, ca să s­e mai rele d­e o ocupați­i ..și mai multe. .tzică într’un­­ . .­­V [UNK]­i face și­ mese­le vir­uri. .t ca îi aduc?... patru sute de moară de foame. — Astfel sunt mereu foar­te strâmtorați. — Trebue să mă fac prie­ten cu d-1 Boissier. — O să fie greu. — Pentru ce? — Pentru că e neîncreză­tor, bănuitor și gelos. — îmi pare rău de ce-mi spui, căci aș fi putut să-i procur o slujbă cu care ar fi putut să câștige lesne 12 mii de franci pe an. — Dacă d-l Boissier ar câș­tiga o mie de franci pe lună, Emelina ar fi fericită. — Crezi ? —■ Da, sunt sigură. Ea ar începe s­tunci să-și iubească bărbatul. „Dacă-mi dai voe, d-le Du­mey, urmă ea privindu-l pe sub gene, îi voi vorbi d-lui Boissier de situațiunea pe ca­re i-o poți da. •— Nu. Încă nu, înțelegi, scumpă d-nă, că nu tre­bue nici­odată să anunți un lucru de care nu ești și­­­ ș­i noți face. La­păi terenul. — Bine, nu-i voi spune ni­mic până ce nu mă vei auto­riza. — Mai cuminte e așa. Și a­­poi, până atunci, voi avea probabil ocaziunea să întâl­nesc la d-ta pe d-na Bois­sier. " — Da, se poate, dacă vei veni câteodată pe la mine. — Simt o prea mare bucu­rie să stau de vorbă cu d-ta, scumpa mea clientă, și astfel, îmi voi permite să vin să te văd, dacă nu ți s-o părea că sunt importun. — Poți să fii sigur că nu voi avea niciodată asemenea părere. — Vezi că mă tem sa nu a­­buzez. — Vom vedea, îi răspunse ea râzând. Când o să vii pe la mine? —Azi e .Tot, poimâine Sâm­bătă, voi avea onoarea să vă fac o vizită. — La ce oră? — La ora care-ți va con­­­­veni mai bine, să vii l&J 11 ? — Dar nu e ora dejunului d-tale? — Ce face cu aia? Și apoi, de ce n’ai veni, adică, să de­junezi cu mine? — îmi faci invitațiune ? — Da, îți fac invitațiune. — Hei, scumpă d-nă, pri­mesc plăcuta d-tale invitare. — Vezi așa. Ești, în ade­văr, foarte amabil. — Și d-ta cu totul drăgu­ță.­­ — Nu e rău, zise ea sculân­­du-se de pe scaun, să ne în­­trecem făcându-ne compli­mente. Dumey o conduse până la­ poarta Acolo își strânseră mâini­le și ea se depărta zicându-i. La revedere, Sâmbătă, Charles Dumey se întoarse în cabinetul său dus pe gân­duri. O licărire neobișnuită ii trecea din când în când prin ochi­ o va urma). > < I i

Next