Universul, ianuarie 1922 (Anul 40, nr. 1-12)
1922-01-01 / nr. 1
it. lunile cin sănătate publicat amănuntește și caracter c cuprivire la abuzul e cu misiunile notșrăinătate și ambit nele precisiuni, as.Ü au fost comunicativește stipendiile din Germania/^i să credem că a"'1' e cheltueli aș‘f *. ?rea acest'1* mistuit bucuroși -tac«i_un co lămuitor pai ®*! . în drptax punemu la pjoict restabilim ! j, această chestie;< cale afară de trisemuri când nu purra viața și studiile lor noștri din strai' o facem totuși cheltermise cu misiunimportanță și necesit sunt atât de imperial afirmă apoi că lianții noștri în cota de lichidare a Băno-ungare ar fi retriroape cu aceeași gete. Știm că vndemacestea se acord și fondurile băncare dar totuși, la conturilor acestei ere cheltuite cumi se vor atribui teritoare ale Rusi ca părți aferente rea lor financiară urma și pe temel ei marei bănci de st caz, cota de paina României va fi mai importantă cu istuelile ocazionate entanții noștri in de lichidare ve** i mari, tiind lucrurile, s ,‘barea , ce folos, îi sacrificiile făcut» ,nu putea trage d < lichidării Bănci gare ? îea acestor misiun destul de interesantă toată atențiane« urilor țării. Ea are lună înrâurireasuei noastre pe care crează,—poate nu îi adânci ca factorii ari determină creșdepresiunile leului — dar totuși, o imită. Pererea noastră, minnunile ar trebui să mate de îndată în a se face astfel ecoposibile în visteria Aceasta e cu atât iar astăzi când nea îndreptări de a- i economice din clipirii și când indus enă are nevoe să fie urgent pentru furnise de ea la dispozițiii. industriale sunt de tantă capitală penă ele depinde, în dentreaga producțiuneilor și întreținerea i muncitorești, care să existe fără ca să fie plătiți bine apă părerea noastre de judecăți care i realității de fapt ?hdiază destul de eîn favoarea desființltuelior de întreținor Misiuni a căror opt unitate nu ne-o explicăunt atâtea alte lucruri ane de făcut și cai*i cer imerios să fie soluționate din timp — cum ar fi, de-o pildă, pe lângă, cele mai sus relatate, reparațiunea liniilor de cale ferată și a podurilor stricate — încât, față de atâtea neivoi imperative și imediate, mărturisim că nu prea înțelegem rostul unor misiuni îndemnisate cu atâta generositate. Ne facem datoria să supunem toate acestea meditațiunei guvernului care, desigur, este convins ca și noi de seriositatea cu care trebue privită problema care ne preocupă. Propaganda noastră peste hotare și raporturile internaționale o cer neapărat și, pe această cale, parcimoniile bugetare n’au nici un rost. Misiunile inutile și decorative însă, creeate pentru subvenționarea vremelnică a unor voiajori favoriți, n’au, într’adevăr nici un rost în vremurile de grea cumpănă finanicară de după război. . Sursa invitat și tiersuri în străinătate . prof. N. Iorga a fost înjitat și de Universitatea din Oxford să fie în fiecare an o arie de lecțiuni de istorie pentru studenții englezi, după cum am anunțat, mărie nostru savant în urma învinjiri fierte de, senatul univisitar i de la Sorbona va ține in, în lunile iulie și cursuri de istoria pentru studenții la Sorbona, complicursul de limbaiomânească a d fpres dela această TV t sau la întoarcere d. prof. N. Iorga la fiecare an și o serie e și lecții istorice,artistice în Italia, Geneva unde de aost invitat de contorare ale celor două prin vectorii res- FELURITE Imortante descoperiri arheologice fine acum in Asia Mică : bcoala franceză din Atea propează la excavarea vechiului Art din fața insulei Samos la Obleion; administrația greacă pe săpături la Clazomen, paza lui Anaxagora, la Efes și la Na, unde a eșit la iveală un iiritir antic cu sarcofage de pmânt ars. S’au mai găsit lucruț de artă ceramică și mozaice și se speră să se dea de urma, unui întreg oraș antic. De asmenea se crede că se va descoferi biserica bizantină a sfântlui loan Teologul mai mari și mai prețioasă decât, sfânta Sofie din Constantinopol. Săpătrile vor mai da la iveală orașul Nisa descris de Strabon și Schitul, edificiu bine conservat ,aținând statuia fără cap a împratului Antoniu Pius. Vasst Quest pe bordul căruia sir Epest Shackleton întreprinde colorarea împrejurul polului Sil,la părăsit Rio de Janeiro cu estinație directă spre Oceanul Antartic prin Georgia de Sud. Conflict italo-sârb SERBIA CERE ITALIEI RETRAGEREA VASELOR DIN APELE SÂRBEȘTI Belgrad, 28. — Consiliul de miniștri sârb a hotărît să trimită la Sebenica un funcționar superior de la ministerul de interne ca să ancheteze. Guvernul iugoslav a trimis ori o notă la Roma, prin care cere ca guvernul italian să retragă vasele de război trimise in apele sârbești. Se știe căuvernul italian a trimis 3 vase de război în apele sârbești cu ocazia incidentului de la Lebenico. -------■WMB[Sfr > etfr»iggsa BBww»""«------ Prea multe automobile E vorba de cele oficiale pentru că luxul particularilor nu interesează bugetul Statului. Resursele financiare ale țării sub absorbțte, în bună parte, și de acest mijloc de locomoțiune care — semn vădit de civilizație — a intrat în obiceiul tuturor funcționarilor mari și mici. Dacă acestea ar fi automobile proprii, întreținute din bugetele personale ale celor cari le utilizează in folosul lor, al familiilor și prietenilor lor, desigur că n’am avea nimic de spus. Fiecare cetățean e liber să-și întrebuințeze banul muncit din greu, câștigat peste noapte sau moștenit de la alții, așa cum socotea mai bine. Când e vorba însă de cheltueli cari privesc bugetul statului, județelor sau comunelor, se schimbă treaba, pentru că, în acest caz, avem de a face cu banul public și nu-i permis să se facă risipă cu el. Ministrul de război are o groază de automobile, primăria Capitalei nu se lasă mai prejos. Aproape toate mijloacele de locomoțiune pentru folosul comunei sunt astăzi automobilele, căci tracțiunea animală a fost cu totul suprimată; înțelegem ca primăria noastră să aibă dreptul la recunoștința lui S. P. A. pentru ocrotirea ce-o acordă dobitoacelor de povară sau de transport, dar gratitudinea cetățenilor nu o poate avea în nici un caz. Credem că se va discuta chesiunea automobilelor în Consiliul de miniștri, spre a se face suprimările necesare și a se reduce numărul acestor vehicule , la strictul necesar autorităților respective, dacă e vorba să pornim pe calea economiilor, își poate face cineva o idee de cât costă numai, întreținerea unor automobile care consumă cauciucuri, benzină și alte cele absolut trebuitoare întreținerei acestui mijloc de transport. Nu mai vorbim de personalul care ocupă serviciile respective de tracțiune automobilă, salariile pe cari le primesc, diurnele și tot felul de spese în legătură cu garajele și reparațiunile necesare. Este timpul deci să se facă economii și să se înceapă cu ce se poate suprima mai ușor. Luxul nu se face pe socoteala Statului, ci pe riscul propriu al celor care țin să se plimbe în vehicule somptuare sau în elegante limusine. La capitolul automobilelor se poate face reduceri atât de importante încât cu sumele obținute să se poată realiza alte lucrări cu adevărat, utile colectivității cetățenești. Altfel, vom ajunge iarăși la spectacolul nedorit, ca unele autorități să-și cedeze garajele unor întreprinderi particulare cu obligațiunea din partea acestora ca să facă reparațiile necesare automobilelor ce aparțin autorității care își cedea a fi garajul. Cazul s-a întâmplat sub regimul trecut, și a produs un scandal de care ne aducem aminte că a lăsat, o impresie penibilă în public. Prin suprimarea acestor garaje, nu numai că se reduc cheltueli inutile, dar se previne în același timp, posibilitatea unor scandaluri care sunt legate firesc de asemenea situațiuni. Svârcolirile Rusiei sovietice -Ultimut címeres crede necesar capitalismul.— Leiin? își «ctite^ba programiei. — După o telegramă din Riga, la 20 Decembrie a fost la Moscova deschiderea celui de al 9-lea congres sovietic panrus. După diferite discursuri, ia cuvântul Lenin, care analizează situația atât internă, cât și externă, în care se găsește Republica federativă socialistă a Sovietelor din Rusia. Lenin a explicat ca noua politică economică preconizată de guvernul din Moscova, se impune în virtutea trebuințelor actuale. Conducătorii comuniști s’au înșelat asupra forțelor proletariatului mondial, care nu este încă pregătit pentru acțiunea decisivă, care l’ar elibera de jugul capitalist. „Capitalismul este necesar, însă transformat“ a spus Lenin, adăugând, că, Rusia, extrem de slăbită, nu mai poate lupta, singură și trebue să-și însușească o muă linie, de conduită. Nu mai poate fi vorba de a distruge capitalismul, care din potrivă, trebuie conservat sub forma sistemului numit: „Capitalism «de stat“. Rusia sovietică, deși slabă, nu are de ce se teme de burghezia occidentală, care dezagregându-se singură, nu mai are puterea trebuincioasă pentru a lupta împotriva comunismului, care după Lenin, ar fi baza universal recunoscută a societății de mâine. Numai printr-o apropiere a elementelor ostile, până acum, Rusiei sovietice aceasta își va putea îndeplini sarcina de reconstituire economică, după normele cari vor îndruma, popoarele si nu o nouă viață. . întărirea £ in nuntru in fața primejdiei din afara ulelinul comunist „Rostalien“ scrie că la congres erau de fața delegați,, dintre cari :15i provincia Moscova erau de față delegația dintre cari 354 comuniști. Kamenev, președintele congresului, vorbind despre noua politică economică a sovietelor, a spus că temelia acestei politici o vor forma relațiile noi ce trebuesc stabilite între clasa țărănească și proletariat. Din libertatea comerțului va rezulta o sporire a producției agricole și industriale, pe care țăranii și proletarii sunt datori să o exploateze în folosul revoluției. Principiul naționalizărei pământului rămâne neatins. Congresul hotărăște să îmbunătățească armamentul și aprovizionarea armatelor roșii. „Hosta Wien" (221XII) rezumă discursul rostit de Rakovski la acelaș congres. In substanță Rakovski spune că banditismul din Ucraina a fost stârpit, dar că este de temut că România și Polonia vor mai încerca să organizeze și alte bande (? !) Un caz de pamilețe diplomatici In lumea diplomatică se discută cu mult interes situațianea fără precedent în care se găsește misiunea diplomatică, polonă de curând trimisă la Harkov (Ucraina sovietică) de către guvernul din Varșovia. Această misiune, având in frunte pe d. Polanski, s-a prrzintat la sedul său, în orașul menționat, instalându-se în casa ce i se destinase de mai nainte. Conform uzanțelor diplomatice în vigoare, reprezentanții poloni au voit să facă vizitele de rigoare. Spre marea lor surprindere insă, membrii misiunii diplomatice s'au pomenit încuiați in casă, și. puși sub o stare de supraveghiere egală cu arestul. 11 val, uluire >.o,i maior (lckii, — fost, atașat, mahăr pe lângă, legațiunea polonă din Punirești. — numit consilier in primenită misiune, a întârziat, urmând să se prezinte la post câteva zile în uzvul. Aflând d.c ..marte, amicala“ primire făcută colegilor săi. d. Gurka refuză, cu drept, cuvânt, să mai ia în primire un asemenea post. 1 Guvernul din Varșovia, studiază azi modalitatea intervențiunii ce trebue s-o facă la Moscova. Itois jientm comercianții sârbi Dej?, coresp. nostru particular Belgrad, 23. — Consiliul de miniștri a refuzat să aprobe presatul pentru acordarea unui moratoriu pentru comercianții sârbi. In schimb, guvernul a aprobat un K3w proiect, prin care comercianții sârbi vor fi constrânși să-și reguleze datoriile de acord cu creditorii. Gânduri de demult și de-acum. In cer și pe pământ sunt m multe lucruri decât visează flozofia voastră. Shakespeare Zadarnic voi asuda, alergăm după știință, fiecare învață, numai ceea ce poate prinde ; cine știe să se folosească moment e un om și jumătate. Goethe Omul demn de a ii asculta este acela care întrebuințează cuvântul pentru cugetare și cugetarea pentru adevăr și virtuți. Fenolon, O nouă € 0n0iMă a trez Maríi Lafayette, 29. — Se anunță continuarea tratativelor in vederea convocărei unei alte conferințe internaționale asupra dezamdrei, conferință la care vor fi reprezintate mai multe națiuni decât acesta in momentul de față. Corespondentul din Washington al ziarului „Times“ după ce a confirmat că opinia americană este doritoare de a cunoaște hotărââ’a guvernului francez in chestiunea submarinelor, adaogă : Dacă Franța ar accepta, cota sugerată de Hughes, Japonia va face și ea acelaș lucru. Agenția Reuter crede a ști că s’a mai făcut și o propunere, tinzând să înceteze pentru câtva timp construcția submarinelor de către cinci puteri. Această propunere insă nu a fost formal susținută de vreo delegație a acestor cinci puteri. GREVA LA GAXi-ri FERATE GERSKANE Berlin, 29 (Rador). — Personalul căilor ferate din regiunea Olberfeld s-a pus în grevă. Sunt temeri că greva se va întinde și la Berlin. Conferința de la Cannes CÂND SE VA REDESCHIDE CÂT VA TINE Paris. 29. — Conferința din Cannes se va deschide la 6 Ianuarie. * j 'é ■*»* î ' 1 Lafayette, 29. — Delegații englezi, americani, japonezi, italieni și francezi, cari vor lua parte la Consiliul Suprem, vor trage cu toții la acelaș hotel, unde li s’au rezervat, două etaje. întrunirile Consiliului Suprem se vor ține în sala cea mare a Cercului nautic. Conferința va ține vre-o opt zile. DELEGATUL AMEEICEI Lafayette. 29. — „Le Journal” află din Washington: ■ Răspunzând invitației lui Briand, președintele Harding a desemnat pe Harvey, ambasadorul Statelor Unite la Londra, ca să reprezinte cu titlul de observator guvernul american la Conferința de la Cannes. FILME Simt o adâncă mâhnire de câte ori văd că ne’ntrece altă țară într’o privință oarecare. Stat mare, de aproape 20 milioane locuitori, avem dreptul să rivalizăm cu toate celelalte, și prin urmare nu putem primi cu mirea ușoară situațiuni inferioare. Din nefericire, avem dese dovezi de superioritatea altora, mai ales de când ne sbatem pentru reorganizare, virtute în care, după câte se văd, ne întrec mulți. Tocmai de aceea am simțit o mare bucurie, când am luat act, cu satisfacție și mândrie că, cel puțin într’o chestiune capitală, suntem superiori tuturor celorlalte țări. Zilele trecute s a prezentat prmului ministru, la Paris, o delegație de parlamentari și proprietari din întreaga regiune Champagne, cu moțiunea finală a unei serii de întruniri ținute în toată această parte a Franței. Motivul agitațiunei: s’a observat și s’a verificat cu date precise, că de la un timp încoace nu se mai bea în Franța șampanie. in cantitatea de odinioară, exportul de asemenea a scăzut. .Astfel în cap din cauza spiritului de economie, este amenințata cu ruina una din producțiuniile cele mai rentabile ale țării și deci o puzderie de cultvatori, o importantă regiune a țări. Scopul întrunirilor și delegațiunei, măsuri repezi și ingenioase din partea guvernului, pentru ca, prin ușurări de taxe și alte mijloace, să se dea impulsiune comerțului de șampanie. Ei bine, se va recunoaște că cel puțin din acest punct de vedere noi suntem superiori. Multe probleme se pun guvernului, numai asta nu! Căci, dacă nu producem imită, șampanie, în schimb consumăm enorm. Și în loc să fim amenințați să nu se desfacă produsul acesta, suntem amenințați să nu mai putem satisface enorma cerere, care face ca: — luați la rând localurile de noapte și domiciliile îmbogățiților de război sau ale dolcefamieniilor răsfățați, — să ne pomenim într’o zi cu marea nenorocire d’a vedea dispărând, contra voinței noastre hotărîte, valurile spumoase... Faptul prezintă și un caracter politic, primejdia ivită pentru regiunea. Champagne se reduce în anumite proporții prin consumul nostru, încă o dovadă de amiciția franco-română al cărei merit revine de astădată bravilor băutori. „ In sănătatea lor să bem un pahar! — Don Salust. canica clască »i teoriiie lui Einstein n de SHMUIS SEISAMU amboaie și viteza. Altă excepție despre Baa%ie, timp $ spirist. •dem acum ce spune despre massa corp Mijjce este, mai intâi, nui corp? aiție științifică nu avem iine. pentru comunul muritorceplin massei unui corp ară, nu este tot așa peniant. Un mare fizician massa unui corp este ficent Este aceasta o de- Massa unui corp este... •onvențională, — ne >an. Remarcați "zicianii re"•e massei •ediat /" T " oarece poate fi mai relativ decât această massa. Mecania clasică susține că massa este constantă pentru acelaș Cop, independentă de viteza pe care •acest chrp a căpătat-o. ^ Einstein susține: massa variază cu viteza, deci. nu este constantă. Să prempunem o massă de l.non 1 mass. Hm. jică s 1.000 cunda aderă 1.000 teză dva cât cunde din cauza vitezei, cu două centigrame mai mult. După Nordmann aceeaș massă de 1.000 gr., cum a avut la începutul experienței, va avea 3.905 gr. la viteza colosală de 290.000 kbri. pe secundă! Iată o diferență considerabilă de 2.905 grame in plus! Teoria lui Einstein in adevar, a revoluționat mecanica. Cum se explică acest fenomen? Cum se poate ca massa unui corp are 1.000 grame, să câștige prin viteză, câteva zeci, câteva sute și C'hiar câteva mii de grame? Ce sa întâmplat cu... acel corp? După Einstein nu există o massă reală, deoarece massele sunt în relațiune cu viteza și sunt modificate de viteză. Vai, totul este relativ în lume! De unde Newton credea că massa corpurilor este chiar dimma,! massa și-o dublează, iar dlenstatea și-o împărțește!! (Vorbim totdeauna de vnde considerabile, însă care nu trec niciodată viteza luminei)) In acest caz se deschid altel orizonturi științei, deoarece concepția despre materie, — ca día substanțial, massiv și constat —, dispare după teoria lui Ebnstein. In viața noastră de toate zilele obiectele și corpurile solite au aceleaș dimensiuni și gusități, dacă nu le supunem la anume transformări. După teoria lui Eintein aceasta este o iluzie a noastră. S’a vorbit mult despre teoria relativități lui Einstein, iată despre ce este vorba: Existat până la Einstein o relativitate a fizofilor și alta a fizicianilor. Se spunea de către fiziciani: disinenSă trecem la dimensiuni. Până la Einstein se știa că există trei dimensiuni relative (deoarece dimensiuni absolute nu există): lungimea, lărgimea și înălțimea; sau, — longitudinea, latitudinea și altitudinea; sau, în astronomie, —* ascensiunea dreaptă, declinațiunea și distanța. Einstein susține că avem patru dimensiuni, iar nu trei. Care să fie a patra dimensiune? Se poate concepe materialicește a patra dimensiune? A patra dimensiune este timpul. . Cum cele trei dimensiuni (lungimea, lățimea și înălțimea) formează spațiul relativ, cum nu se poate concepe spațiu fără timp, iată probe, existenței celor patru dimensiuni In aparență este foarte greu si: • pricepem una imediat de cele trei dimensiuni relative ale crinului (lungimea, lățimea, înălțimea). Cum puteți să aveți sensația celor patru dimensiuni? Iată cum: gândiți-vă că acel crin, pe care l țineți în mână, reprezintă floarea ce se numește crin, în momentul când o priviți, o mirosiți, o pipăiți, dar ia gândiți-vă acum că acel crin a fost un mugur și mugurul a înflorit... Deodată vi se prezintă în minte o serie de transformări ale crinului, în spațiu și timp. Iată cum puteți avea noțiunea celor patru dimensiuni. Distanța în timp și în spațiu provoacă o reprezentare impersonală a universului, prin stabilirea unor relațiuni între lucruri, independente de privitor. Cine poate să sesizeze aceste manifestațiuni relative, când PRUTKIN Moravuri plitice fetișare. Prefectul de poliție din Sofia, agent bolșevic șhutor moral al mai multor crime Prutkin, fost ofițer de mariiă și până mai era perfect al poliției din Sofia, este un personagiu bine cunoscut aproape în toată Bulgaria. De origină rusă, era un modest căpitan de marină când a isbucnit războiul european. Intrând în acest răsboi și Turcia, Rusia, pe atunci țaristă avea nevoe de agenți care să-i comunice diferite informațiuni de caracter militar. Protkin, care era pe atunci la Varna, se angaja și deveni agentul secret al Rusiei. Mai târziu intră și Bulgaria în răsboi alături de puterile centrale și Turcia. Protkin își continuă spionajul până când într’o zi fu dovedit și arestat. Curtea martială l’ar fi condamnat la moarte, dacă apărătorii lui nu s’ar fi legat de motivul că spionajul era făcut in detrimentul Turciei pe când aceasta nu era încă aliata Bulgariei. Și astfel el fu condamnat numai la 20 ani închisoare. Scutit de a mai sta expus pericolului războiului în cabina vaporului, trecu într’una, din cabinele închisoarei centrale din Sofia. Această închisoare este una din închisorile moderne ale Bulgariei. Construită cam pe la 1912, este cunoscută de vecinii noștri sub numele de „Ghiulbagee“ (în turcește grădina rozelor). Pe cei s’o ii zicând așa nu știu, cred însă că întrucât de când a început a funcționa și până acum ea a adăpostit numai 30 la sută delicvenți ordinari, iar restul celor închiși erau tot ce avea Bulgaria mai select, „floarea, intelectuală“, a fost supranumită „grădina fiorilor“. Mulți foști și viitori miniștri au stat și mai stau în pens una la această închisoare. Când Protkin fu adus spre a-și face *>"A— IV, ph’jI +ȚII " ■ actualul lisky. Acest' damna frti în ----- — — — „ v „„o, xi3volta în rândul trupelor ce se duceau la mobilizare. Adevărat sau nu, țarul Ferdinand își lua măsuri de precauțiune, izolând între zidurile închisorilor pe cei pe cari credea că se vor pune în calea politicei sale aventuroasă. Cum în toate împrejurările de felul acesta cunoștințele și prieteniile se leagă foarte ușor, Prutkin se Împrieteni cu deputatul Stamboliisky, care cu siguranță că nici nu bănuia că va conduce într’o zi destinele țarei sale. In anul 1918, războiul intra o faza lui definitivă. Mizeria și oboseala răzbise pretutindeni. Soldatul bulgar, care este 90, la mită țăran, acumulase o ură neînvântă contra a tot ce era orășenesc. Nu puțin a contribuit la această dare și propaganda <*ă armatele aliate o făceau pe frontul Salonicului. 1 r cânt aliații forțară frontul definitiv, reușind a-i străpunge, trupele bulgare care se retrăgeau A și se retrăgeau spre vetrele lor — mergeau cu un singur vând, acela de a saț răzbuna contra orașelor cari, după convingerea lor, erau cauzza tuturor nenorocirilor. Și în ajunul unui eventual război civil, Ferdinand își rea lminți de Stamboliisky pe care, scoțându-l din închisoare îl rugă să meargă pe front, unde să încerce a înfrâna dezagregarea și să organizeze rezistenți contra aliaților. Stamboliisky primi însărcinarea și s-a dus în mijlocul trupelor ce se retrăgeau. Aci însă, în loc de a încercat să organizeze resitența, proclamă republica bulgară în orașul, Kustendil și ordonă trupelor săi înainteze contra Sofiei spre ai detrona dinastic. La 3 kilometri de capitală, s-au dat lupte înverșunate între trupele așa zise bolșevice alei lui Stambolisky și garnizonul orașului formată din eleviii școalelor militare și desigur că orașul ar fi căzut prada furiei soldaților dacă nu interveneau în ultma clipă regimentele germane cari erau în trecere pe acolo. I In tot cazul scopul era. în parte ajups. In aceiași noapte, țarul Ferdinand fugea, după ce proclamase țar, în locul său, pe fiul puietul. Intr’adevăr, țarul Boris decretă amnistia lui și-l însărcina cu formarea cabinetului. Acesta este guvernul ce și azi e la cârma Bulgariei. Primul act fu acordarea unei largi amnestii în care intra și fostul căpitan Protkin, care fu numit prefect al poliției din Sofia. Despre activitatea și faptele acestuia în numărul viitor. W. Ull demers 1 Noua orientare economoa aS guvevnuSüü jugo-sSav Se află din Belgrad că evenimentele ce s-au desfășurat în ultimul timp pe frontaria albaneză, au determinat guvernul iugoslav să facă un demers de protestare pe lângă conferința ambasadorilor și a Societății Națiunilor. Guvernul din Belgrad expune în dubla lui notă, că în zona neutralizată, de curând evacuată de trupele iugoslave, au intrat bande albaneze și s’au dedat la jefuirea populației, atacând chiar convoiurile de trupe în retragere. Din această cauză o foarte vie iritație se manifestă in opinia publică din Iugoslavia Guvernul din Belgrad reclamă o intervenție a conferinței ambasadorilor și a Societății Națiunilor pe lângă guvernul albanez spre a-l obliga să pună capăt violării zonei neutralizate și să respecte hotărârile conferinței ambasadorilor din 18 Noembrie trecut, pe care guvernul albanez se obligase să le respecte. In cazul când guvernul albanez nu și-ar respecta riguros angajamentele, guvernul iugoslav declară că se va vedea nevoit să reocupe zona neutră spre a-și asigura protecția intereselor, și aceea a populațiunii. Repatrierea studenților romiși. Numărul studenților români aflați în străinătate la studii universitare pe care le găsesc și în țară și cari studenți urmează să fie repatriați, se ridică la 400 a Ungariei Citim «3 „Neues Viener Tarblatt: In Ungaria se ia toate dispozițiunile spre a determina nouă orientare economică, car se bazeze pe un intens export. Se intenționează, în primul rând, să se închee un tratat comercial cu Rusia. .Pentr transit se are în vedere Polonia, care este dispusă să deservească prompt transpărea morfurilor ungare. Cum în curân se va încheia o înțelegere economică ruso-polonă se va începe probabil și tratativele cu Ungaria. Mare interes pentr articolele de export ungare s manifestă în Franța, care alimentează acuta Ungaria cu cârbuni și colți primind în schimb produse agricole ungare. D remarcat eile care 'Crăciun piața Londrei a fost aprovizionată exclusiv cu curcani di Ungaria. In curs de o saptămână s’a transportat nu na puțin de 80 de vagoane de curcani din Ungaria în Anglia. Drept cauză a acestei pretins, noui orientări economice a Ungariei se dă faptul ca Austn. (nu numai că) face politica detorsiune cestiunile de comunicațiune, dar pune piedici normalizării schimbului de mărfuri. Această motivare spune N W. T., este tot așa de false c și pretențiunea că Ungaria s orientează spre o nouă politic economică. Ungaria caută, ca toate statele, să reia de este posibil, relațiunile cu Rusia. E expediază curențul in Anglia și tot felul de mărfuri oriund poate. Acesta este indrept a ei. Austria va rămâne îns poate. Austria va rămâne în totdeauna principalul ei client Și amenințarea deghizată de