Universul, ianuarie 1922 (Anul 40, nr. 1-12)
1922-01-14 / nr. 9
O DATORIE Bin mai multe părți am primit dări de seamă despre serbările organizate, cu prilejul pomului de Crăciun, in folosul și pentru bucuria orfanilor de război. „Universul“ a luat și el o asemenea inițiativă pe care cititorii au încurajat-o, înlesnind ajutarea cu haine, rufe și alimente a 150 orfani de război și alți 100 copii de oameni cu desăvârșire săraci. Și cu toate acestea, trebue să recunoaștem că s’a făcut foarte puțin pe lângă ceea ce s’ar cuveni să se facă. Este enorm numărul acelora cari suferă și duc lipsă. Ajunge să spunem că numai județul Ilfov are aproape 14.000 orfani de război. Sunt județe și mai încărcate sub raportul acesta. Este adevărat că există un regim legal pentru îngrijirea lor și că s-au manifestat unele silințe ca tutela stratului să fie cât mai dulce și mai eficace. Dar, chiar atunci când se lucrează destul în această privință—și nu e cazul s’o constatăm peste tot—încă acțiunea oficială n’are puterea să satisfacă toate nevoile și sa atingă scopul urmărit, în condițiunile superioare în care ar trebui realizat. In adevăr, orfanii de război îiu pot fi socotiți ca o sarcină de care societatea rămâne să se achite cum dă D-zeu. Orfanii de război, apar cu toate drepturile — pot fi altele mai puternice? — ale ființelor pa cari suntem datori, nu să le privim ca o greutate întâmplătoare, pe care o putem duce în orice condițiuni, ci ca o creanța vie, concretă, pe care trebue s’o achităm cu cea mai mare grijă și fără nici o rezervă. Copiii celor morți pentru țară nu trebue să crească decât așa cum ar fi crescut dacă părinții lor trăiau. Aceasta este norma de conduită ce se impune, dacă voim în adevăr să ne arătămm recunoscători fată de memoria vitejilor căzuți cu fata la inamic și dacă ținem ca și pe viitor ostașii să-și facă datoria cu aceeași abnegație, cu același avânt. Nu e de ajuns să dăm acestor copii minimum de existență și de instrucțiune. Ei trebuesc îngrijiți cu atenție specială. Nu e de ajuns să se scoată din ei o masă uniformă, egală, de semidocit meniți să apuce acelaș drum, să rămână cu toții la același nivel cultural și social. Ei trebuiesc urmăriți de aproape, pentru ca valorile răsărite să se poată desvolta, firile superioare să poată pătrunde, și nimeni nu se poate îndoi de numărul însemnat de naturi distinse, ce se pot recruta din urmașii celor mai buni fii ai neamului, cari în ceasul cel mai greu au dat dovada sângelui celui mai generos. Pentru aceasta, recunoaștem, statul nu poate lucra singur. Inițiativa particulară are rolul ei mare. Ne place să constatăm ca într’unele părți ea s’a manifestat puternic. Am văzut îngrijitori și profesori cari veghează la desvoltarea orfanilor de război cu un adevărat apostolat. Sunt însă și cazuri în care această misiune — grea, dar frumoasă — n’a fost îndeajuns percepută, și educația orfanilor de război, aflați în multe lipsuri, merge anevoe, cu roade din cele mai mediocre. Am voi să vedem o mișcare puternică pentru accentuarea primului curent și slăbirea celui din urmă. Am voi să vedem județele și comunele supraveghind mai de aproape creșterea orfanilor eroilor lor. Am voi să vedem pe îmbogățiți și risipitori consacrând cu o mână mai darnică și mai stăruitoare, o părticică din ceea ce păstrează fără rod sau din ceea ce dau pentru deșertăciuni, educațiunei și asigurărei unei stări mai bune copiilor cari n’au părinți, fiindcă aceștia au pus cu oasele lor temelia cea mai durabilă așezământului țării întregite... Constatăm deocamdată că s'a făcut câte ceva și îndrăsnim să sperăm că se va face tot mai mult. mtmt Teoriile lui Einstein combătute de savanții francezi. Î> Zilele trecute d. Daniel Berthelot a prezentat Academiei de științe din Franța, o notă foarte interesantă a lui Sagnac asupra relativității. Savantul Sagnac combate teoria relativității a lui Einstein, susținând că experiențele, făcute de dânsul au condus la următoarele constatări : 1) Viteza luminei nu este independentă de viteza sursei luminoase. 2) Fenomenele luminoase nu prezintă simplicitatea și armonia, care li s-a atribuit, ci trebue să li se aplice principiile de statistică și legile marilor numere, care se aplică în domeniul molecular. 3) In fenomenul propagării luminei, se poate distinge viteza undelor și viteza energiei, care nu trebue să se confunde. Undele pot avea o mișcare de înaintare, sau de recul, în raport cu energia. Viteza de propagare a luminei poate fi deci pusă în dependență cu viteza sursei. 4) Principiul relativității nu are generalitatea, care i-a atribuit-o Einstein. 5) In sistemul lui Sagnac principiile mecanicei newtoniene (clasice) ale materiei și energiei, sunt în general exacte (invariante pentru lungimea materială și optică și pentru timpul newtonian, universal și optic). In concluzie, comunicarea lui Sagnac stabilește că nu se poate abandona principiile mecanicei clasice, dar ele urmează să fie numai completate. O altă comunicare importantă a fost făcută de d. Carvallo, fost director de studii la școala Politehnică, asupra, relativității in fenomenele electro-optice și in dielectricele perfecte, ca aerul sau vidul. Concluzia ansamblului notelor lui Carvallo, este că acordul între teoriile electromagnetismului și experiență, există în geometria euclidiană și mecanica lui Galileii, fără să fie nevoe să răsturnăm fundamentele, cunoștințelor noastre prin teoriile relativiste ale lui Einstein. D. G. S. Mironescu, ministrul instrucțiunii, vorbește presei Proaders d-saie.- Reforma universitară.—Civul de studii pentru studanți și valuta celor din străinătate D. G. G. Mironescu, ministrul Instrucțiunei publice, dorind ca presa să fie cât mai bine informată despre cele ce se proectează la departamentul d-sale, a convocat ori pe reprezentanții presei, spunând că va face acest lucru în fiecare săptămână. Cum va lucra d. ministru al instrucțiune i D-sa ne-a expus, în vederi generale, felul cum va lucra la acel minister. Totul va fi întrebuințat să se facă operă pozitivă. Cunoaștem școala în amănunțime, a adăugat d. ministrul, căci atât eu cât și secretarul meu general, suntem profesori. Suntem deciși ca înainte de a aduce hotărîri in chestiuni generale să luăm avizul a cât mai multor oameni competență Vom fi mereu in contact cu cele trei consilii: consiliul inspectorilor, permanent și cel pedagogic de la Casa școalelor. Problema universităților Această problemă e foarte complexă și cum reforma universitară trebue să fie înfăptuită cât mai curând, actuala stare de lucruri ne mai putând dăinui, se va înființa o comisiune consultativă din profesori universitari, care va lucra săptămânal cu ministrul. Această comisiune va lucra cu ușile larg deschise. Oricărui coleg, începând de la învățător și până la profesorul de universitate, care va face o plângere sau o propunere scrisă sau verbală, i se va da toată atențiunea. Reformele în curs Deși nu e nici o lună de când ne-am instalat, — spune d. ministru — am realizat totuși următoarele: 1) Biblioteca ministerului care cuprinde legislația școlară străină. Nu s’a făcut nici o cheltuială pentru acest lucru, deoarece s’a apelat la toți profesorii, cari au avut asemenea cărți și la legațiile țărilor amice și astfel am obținut cele trebuincioase. 2) Ministerul având în vedere că studenții universitari o duc foarte greu cu lipsa de cărți a decis să pună la dispozițiunea fiecăreia din cele patru universități, câte 200 mii lei ca fond de mânuire, destinat tipărirei de manuale universitare în limba română. Acest fond se va administra da către senatul universitar respectiv, care va decide și asupra manualelor ce sunt de tinărit. In orice caz nu se va putea schimba destinația fondului. Prețul unui manual va fi mărit cu 10 la sută asupra costului de tipărire. 3) Prin intermediul d-lui dr. profesor Cantacuzino s-a intervenit la serviciul de propagandă franceză din Paris, care va trimite gratuit pentru cele patru universități principalele reviste franceze. Actualmente se alcătuesc de către profesori listele de revistele trebuincioase. Pentru bibliotecile mai mici, guvernul va interveni la aliații noștri pentru a ne înlesni procurarea de reviste, și cari vor fi plătite atunci când se va îmbunătăți valuta. Valuta studenților 4) S’a făcut un raport la Consiliul de miniștri prin care se cere ca valuta ce se va mai acorda studenților să fie dată de către senatul universitar, completat cu delegații școlilor speciale. Nu se va mai acorda valută decât bursierilor și a celor ce fac cursuri de perfecționare sau de materii ce nu se predau în universitățile noastre. Până acum valuta se dedea de ministerul de finanțe, fără nici un criteriu. Ministerul de instrucție, ca cel mai indicat, n’a avut nici un amestec. Totalul celor ce primeau valuta era de 1387. La un prim triaj s’a constatat că 437 n’au putut să dovedească calitatea de student iar 256 nu erau în regulă, adică nu mai frecventau nici un curs, iar dacă s’ar mai face un triaj și printre cei 694 rămași, cu siguranță că n’ar rămâne decât 200. 5) Printr’un alt raport la Consiliul de miniștri, s’a cerut scutirea de vamă pentru toate materialele și cărțile necesare laboratoriilor de pe lângă universități, etc. Biroul de presă dela ministeru. ministru Mironescu văzând nevoia de a se evita răspândirea de informațiuni greșite prin presă și considerând că pentru orice administrațiune, este util și necesar controlul opiniei publice, care se exercită prin intermediul presei, iar pe de altă parte că este necesar a cerceta și rezolvi fără întârziere reclamațiunile și plângerile publicate în ziare, a dispus înființarea unei secțiuni de presă pe lângă biuroul informațiunilor, sub conducerea unui șef de biurou. La această secțiune se vor putea adresa reprezentanții ziarelor în orice zi, între orele 11 și 13 pentru orice informațiuni privitoare la ministerul instrucției publica*. III ULIN JALEA COPIILOR Varșovia, îl. Din Gharkov se amantă ca sosesc știri alarmante din regiunile înfometate ale Rusiei. Ținuturile rurale sunt toate amenințate de foamete. De aceea epidemiile sporesc pretutindeni printre copii. Arătele de copii sunt în mare parte închise. Copiii bolnavi și flămânzi au fugit din azila spre a cerși. Foamele au început să-și părăsească copiii. Im districtul Odessa a patra parte a populației este condamnată la moarte din cauza foametei. Epizootiile au luat un caracter catastrofal. Drumurile sunt acoperite de cadavre de vite. Regiunile înfometata est grabnic ajutor. (Rador). mozaicuri UNDE MIMEM? Zilele acestea două fapte au venit să deștepte din nou atențiunea noastră, să biciuiască indiferentismul nostru asupra modului oribil și odios cum se administrează biata noastră țară. Unul este raportul publicat în „Monitorul Oficial” al d-lui Oromolu, fostul ministru al industriei, pentru destituirea d-lui Silescu atașatul nostru comercial la Roma; altul, destăinuirea pornită din acelaș minister asupra întrebuințării fondului creat din perceperea unei taxe speciale de 1 la sută asupra exportului, în vederea înființării de școli și instituțiuni culturale, industriale și comerciale. Pentru ambele acte suntem recunoscători ministrului, și atitudinea d-sale în puținul timp cât a stat la ministerul industriei nu face să regretăm plecarea sa din capul acelui departament, unde este atâta de curățit. Un colț numai al mușamalei care acoperă acest gunoi, s’a ridicat și te îngrozești. Dar să revenim la fapte. Destituirea lui Silescu a fost cerută pe motiv că acest atașat comercial, în loc să lucreze în interesul Statului, lucra pe cont propriu, luând în afacerile Statului comisioane de 8.000.000 lire italiene (circa patruzeci milioane lei), pentru a face să se realizeze în folosul unei case italiene o comandă a Statului; acest individ, prin atitudinea sa, a provocat sinuciderea colonelului Cezărescu, care a preferat sa se omoare, decât să fie bănuit de complicitate cu dânsul. Ceea ce este însă îngrijitor, nu este atât faptul că s’a găsit un funcționar al Statului abuziv, ci faptul că sinuciderea lui Cezstrescu, care a făcut vâlvă, la Roma, datează de câteva luni, că Silescu a fost încă de atunci denunțat și nimeni la minister nu a luat nici o măsură, nu s’a provocat nici o anchetă, de ce? A trebuit sa vie un nou ministru, din fericire om de bine curat și cinstit, să facă un act de curățire a acestor grajduri. Sperăm că nu se ’’a mulțum, cu destituirea sa și că funcționarul incorect va fi trimis în fața judecătorului de instrucție. Dar este caracteristic, că un ministru al țarei a putut spune — și ,bine a făcut— în un raport către M. S. Regele, „că sunt nenumărate cazurile în cari lipsa de solicitudine a funcționarilor pentru banul public, face Statul să piardă zeci de milioane, că sunt și alte cazuri cari aruncă o tristă lumină asupra administrărei avarei Statului; că aceste fapte fac ca cetățenii să cugete la nedreptatea de a plăti ei reaua credință sau incapacitatea conducătorilor administrației publice”. Al doilea fapt, la acelaș minister, s’a strâns din taxa de 1 la sută pe export, un fond de 330.882.692,75 lei. Ei bine tot acest fond, afară de vreo 35 milioane ^dați cu împrumut Statului și 35 milioane depuși la două bănci, s’au evaport, Dumnezeu știe unde și cum. Cu o bu pimeV sjâul înfruptat, fim cțioriî acelui minister, 8 milioaneiurnei și ajutoare, 5 milioane* , gratificase funcționarilor din minister, 1 milion ore suplimentare aceloraș funcționari 400.000 diurne acelorași; 186.000 deplasări acelorași; 568.000 jetoane acelorași. Ei bine, este posibil? Să se noteze că la acest minister nu era titular un Tăzlăuanu oarecare, ci însuși primul-ministru Averescu! La alt minister, o altă Excelență, a prezentat un cont de flori de peste 30.000 lei și diurne de deplasări în țară de 198.000 lei; un altul a cheltuit lei 300.000 cu întreținerea unui automobil, altul avea 12 șefi de cabinet, la ministerul de interne 20 avocați cari nu aveau ce face, la toate ministerele, puzderie de funcționari cari nu f’ac nimic, de dactilografe cari n’au ce scrie, de inspectori cari n’au ce inspecta, de sinecuri, de falmente, toți plătiți cu lefuri, diurne, ore suplimentare, gratificații. La toate ministerele, daune voalate sau nevoalate, cari încasează comisioane de milioane. Este posibil? Există oare o țară în care îndrăzneala, batjocura banului public să meargă până la acest punct? D. Titulescu voia să ia și cenușa din vatră ca să întrețină toată această turpitudine! Nu, nu. Mai întâi dezinfectare, curățire completă a întregului putregai și apoi de este nevoe vom da din munca noastră, vom da averea noastră pentru ca să refacem Statul, ca să avem funcționari bine plătiți, dar buni, pricepuți și corecți, să avem magistrați cu existentă asigurată, dar la înălțimea misiunei lor, să avem căi ferate pe cari să putem trimite în lume comorile noastre, să avem orașe curate în cari să putem respira. Dar în această mocirlă morală și materială nu mai putem trai. Sunt trei ani, ca să nu mai vorbim de epoca tulbure a neutralitate și a războiului nostru, de când fiecare din noi in fiece moment vede o Ăcăîoșie, o nedreptate, o Turpitudine, de când o semnalează celor chemați s’o împiedice, sau s’o îndrepteze și nimeni nu face ni Înfilr. Unde mergem? La dezastru. Trebue sunată alarma căci prăbușirea se apropie. De unde nu va veni mântuirea? Se pare că s’au luat unele măsuri: anchetă la ministerul de industrie, anchetă în Basarabia, rechemarea misiunilor în străinătate, dar asta nu ajunge Din interesul chiar al funcționarilor cinstiți și buni și sunt încă mulți în această țară, ne trebue o lege care să oblige pe toți funcționarii Statului, foști și actuali, să explice rostul și izvorul averilor lor, nu dispozițiuni necugetate ca ale d-lui Titulescu de a amesteca în aceiași măsură și pe acei cari prin munca lor au adunat avere productivă și folositoare Statului ca și pe cei care, profitând ele funcțiunea lor, prin mijloace necinstite, au adunat averi imense în dauna Statului. Nu jumătăți de măsuri cu destituiri, pentru hoți nu impozite, ci pușcărie. G. U. IEsOSSMAM partuméra ultra frances Paris, 11. — Parlamentul s’a redeschis ieri. Camera deputaților și-a constituit biroul, realegând președinte pe d Raoul Peret. Senatul își va alege biroul Joi.«■ Comisiunea financiară a Camerei a telegrafiat lui Briand moțiunea următoare :• „Comisiunea financiară, neliniștită de atingerea pe care conferința din Cannes pare că o va aduce drepturilor Franței privitoare la reparațiuni, emoționată, de repercusiunile atât de grave ce ar putea rezulta de act pentru reconstituirea regiunilor liberale și îmbunătățirea finanțelor reamintește guvernului angajamentul ce a luat de a nu consimți la nici un nou sacrificiu.“ Comisiunea afacerilor străine din Camera deputaților a adoptat, in principiu o rezoluție, pe care o vor depune în Cameră mai mulți deputați. Rezoluția invită guvernul să nu accepte nici o nouă reducere a creanței franceze, nici modificarea plăților de efectuat conform deciziei de la 1> Main 1921, nici atingerea priorității acordate Belgiei, nici restrângerea garanțiilor de executare, asigurate Franței prin tratate și acorduri. — (Rador). FELURITE Primul chestor al Senatului francez, Poirson, a organizat un restaurant in localul Senatului pentru ședințele de noapte. El s-a inaugurat în noaptea de revelion. Un detaliu vrednic de reținut este acela că academiciani francezi primesc și azi, în 1921, tot 1500 de franci cât primeau în 1914. Cele mai celebre almanahuri: al lui Nostradamus 1550, cel al Liége-ului 1636, al lui Franklin 1732, almanahul de Gotha 1764, al muzelor 1764, almanahul nautic 1670, iar de la 1830 până la 1840 au apărut almanahul Franței democratice, popular, falansterian și ialian*.. • * Chestiunea minorităților — SRiereî emsf Hui ministru Dr. Brediceanu — Ministrul Ardealului, d. dr. Caius Brediceanu în timpul șederii sale la Cluj, a acordat un interview corespondentului ziarului „Bécsi Magyar Újság”. Ministrul a făcut un expozeu al politicei minoritare spunând, că, programul său și în privința asta va fi cel al partidului național. Va căuta deci, ca orce neam care trăește in România să se simtă bine — „Aș dori — spunea ministrul — să urmăm exemplul Elveției, unde devotamentul către patrie al neamurilor ce-o compune mai puternic decât conștiința de ralsu. „De altfel, "programul guvernului se rezumă la două mari reforme : cea electorală care va fi cea mai democratică și proporțională; revizuirea legilor financiare, pe care o așteaptă toate clasele sociale. „Sper — a spus ministrul — că după ce vom izbuti să ne formăm majoritățile, să încheiam un pact de înțelegere cu partidul național, care ar urma să ia parte în guvern. „Probabil că partidul național va participa în guvern cu blocul deputaților ardeleni“. Cu privire la censură, ministrul s’a angajat să intervină pentru suprimarea ei definitivă. In chestia depunerii jurământuli funcționarilor minoritari, a declarat că, se va fixa un nou termen, când va urma reactivarea unora si trecerea la pensie a altora*. La obiecția corespondentului dacă este posibilă o acțiune politică a ungurilor din Ardeal, ministrul a spus că, o colaborare democratică cu aceștia va contribui la armonizarea vieții politice a României Ministrul și-a mai exprimat parerea că pe viitor, vor dăinui relații prietenești între Ungaria și România. La o întrebare asupra unei eventuale uniuni personale cu Ungaria, ministrul Brediceanu a răspuns — poveste!... si Trotzky amenința ca aliați Ziarele suedeze publică textul oficial al discursului pronunțat de Trotzki la congresul sovietelor. Trotzki a spus că e imposibil sa reducă efectivul armatei roșii sub 1.370.000 de oameni. El a acuzat Anglia, Italia, Statele Unite și Franța, că urmăresc să pună stăpânire pe minele rusești și să deslănțuească o ofensivă anti-bolșevistă în Extremul Orient. „Aceste puteri — a spus Trotzki— uită existența unei a 5-a puteri, Rusia roșie, a cărei armată va fi complect gata la primăvară, iar, în caz de război, ea își va mări frontierele”. Sün lisei lafiooiigr Geneva, 11. — Consiliul Ligei Națiunilor, întrunit sub preșidenția lui Hymans, a ascultat raportul secretarului general asupra fericitului progres al tratativelor germanopoloneze în chestia frontierei sileziene. Aceste negocieri vor fi defenitiv terminate în cursul lunei Ianuarie. Prima ședință a Curții internaționale de justiție a fost fixată pentru ziua de 31 Ianuarie, la Haga. Consiliul a luat act de modificările aduse în ultima sesiune cu privire la aplicarea Chestiunea irlandeză NOUL PREȘEDINTE AL PARLAMENTULUI IRLANDEZ Dublin, 11. — Griffith a fost ales președinte al Daileireanului. El a obținut unanimitatea voturilor, minus unul. Noul cabinet s-a continut astfel : Collins, finanțe; Gavan Duffy, externele; Mulcahy, apărarea națională. (Rador). Răpirea Ti corespondentului lui „■mes “ din Dublin In parlamentul irlandez s’a comunicat că corespondentul ziarului „Times“ din Dublin a fost răpit de niște oameni înarmați. I s’a permis să predea unui coleg prezent un articol terminat și apoi a fost luat, după ce i s’a ie ,virarea ca n’are să i se întâmple nimic rău. Răpitorii vor să-l silească să desmintă o informațiune anterioară. FILME _ Tu știi cât o iubesc... La început mi se părea o glumă... Acum simt că nu pot trăi fără ea... Când n’o văd două zile, nu mai am astâmpăr; când sunt lângă ea, aș vrea să nu mai plece... Mi-e toată ființa plină de ea... Știu că te plictisește spovedania mea, dar te rog sau ai răbdare, și mai alea compătimire... Fac apel la tine să-mi împrumuți fracul pentru mâine seară... Vine și ea la Icsuleștii... Ești și tu invitat, sunt și eu... Cum ai smoking, îmi dai mie fracul... Nu zice nu, căci mă rănești... Nu pot veni îmbrăcat altfel, fiindcă e serată cu pretenții... Sper să am prilejul să-i spui c’o iubesc... Orice s’ar întâmpla, o să-mi iau inima în dinți... Dacă mi-o va tăia scurt, mă împușc... Nu râde... Sunt hotărât.... Uită-te în ochii mei, o s’o vezi pe ea... O am vecinie înnainte... Viața nu mai poate continua așa... Și dacă mi-ai da și ghetele de lac — cele noui — m’ai îndatora pe vecinicie... Cum e foarte eleganță, îi voiu face o impresie mai fatină... Indură-te de suferința mea!... Prietenul l’a ascultat și s’a îndreptat spre garderob. Când și-a privit fracul, și-a zis în gând: — Nici cu șapte mii de lei nu-i faci pe vremurile astea... Dacă mi s-o da gata, m’am dus pe copcă! Apoi a luat ghetele de lac, și-a adus aminte de mia de lei, dată în ajun, și a oftat N’a avut însă încotro și i-a făcut hatârul îndrăgostitului său amic. In seara următoare, mare zaiafet la Icsuleștii. Saloanele pline de parfumuri, unele sufocante, altele acre, de Cotty, șampanie, vișinată.... Se joacă poker, se foxtratează, se flirtează, se face politică, se vorbește de rău și se moțăe. Urmărită de tânărul amorezat, regina seratei, cu un decor, zeu apetisant, cu sprâncene îmbinate și cu zâmbetul cel mai perfid pe o gură numai cât noua monetă metalică de 50 bani, își face capriciul să-l plimbe de colo până colo, târându-l după ea cu un cuvânt, cu o privire, cu un semn din vârful evantaiului. El s’aprinde din ce în ce, devine liric, îi murmură "Fla" ureche toată iubirea lui, și văzând că n’o mișcă nici perspectiva sinuciderii, în momentul când crede că sunt singuri într’unul din saloane, cade în genunchi, îi apucă trena rochii și o imploră să-l privească cu alți ochi. Surprinsă și oprită brusc, îi tremură mâna și paharul de șampanie se răstoarnă pe revenirile lui de mătase. El dă să se ferească, dar piciorul îi alunecă pe parchet și-i plesnește gheata. In această clipă, un glas puternic îl trezește din zăpăceală. — Înoate ca toate, dar nu înțeleg să mă ruinezi... Nu ți-am împrumutat fracul și ghetele ca să le faci de petrecanie!... Salonul răsună de cascada unui râs cristalin. Ea se repede printre ceilalți, ca să povestească aventura, — iar amorezatul, ca năuc, se strecoară pe ușe, fără pălărie și fără șoșeri. —« Don Salu L@g©dtta dela Sinaia Telegrama Senatului CĂTRE SUVERAÍ8 Iată telegrama pe care a expediat-o astăzi regelui * în„ raumele Senatului ”. Meitanij vice-președintele Senatului Majestăților Lor* Regele și Regina, ‘ Sinaia Logodna R. S. R. Principesa Maria a României cu M. S. Regele Alexandru I al Iugoslaviei au umplut de bucurie inimile românești. Acest fericit legământ va întări și mai mult prietenia tradițională a celor două popoare, pentru a asigura propășirea lor reciprocă. In lipsa d-lui președinte general Coandă, aflat în străinătate, subsemnatul delegat a-l înlocui, viu în numele Senatului a ruga pe Majestățile Voastre să primească vii și respectuoase felicitări precum și cele mai călduroase urări de viață lungă și fericită pentru regeștii logodiți. Poporul român vede cu prilejul acestei logodne cât de bine se potrivesc și în această privință simțirile și ursita tinerilor Domnițe ale României cu simțirile lui și însăși ursita sa, care este de a închega în juru-i o pace minunată zămislitoare de frățietate, de dragoste, de muncă îmbelșugată și de lumină cât de multă. Le-a fost dat grațioaselor Domnițe ale României să fie raze binefăcătoare ale puternicului far ce este menit a fi fără nici o îndoială Neamul românesc în această parte a vechei Europe. Să trăiți Majestatel Să trăiască scumpa și iubita noastră Dinastie. Vice-președinte al Senatului. Ștefan KTeitani Telegrama d-lui Take Ionescu către primul ministru al Serbiei D-l Take Ionescu, președintele consiliului de miniștri al României a trimis d-lui Pasici, o telegramă astfel redactată : „Am marea bucurie de a vă aduce la cunoștință logodna Principesei Maria a României cu Majestatea Sa Regele Alexandru I. Acest eveniment încoronează opera la care Excelența Voastră și cu mine am consacrat timp de mai bine de 9 ani toate sforțările noastre. Colaborând la consolidarea alianței între țările noastre, am asigurat pe mai multe veacuri trainice legături de bună vecinătate. Ultima etapă a acestei mari opere a fost încheerea convențiunei ce am iscăit-o în neuitatele zile cât am stat în Belgrad. Și iată acum alianța între dinastiile noastre care încoronează gloria marelui război, din care s’a zămislit unitatea noastră, națională, alianță care dezășuește pe vecie o fraternitate care nu va putea fi sdruncinată de nimeni. Putem să ne bucurăm de a fi contribuit la fericirea ambelor noastre țări“. Plecarea Regelui Alexandru al Serbie ii Ian. a plecat Sinaia. Astăzi, la ora 11 cu trenul regal M. S. Regele Alexandru al Serbiei. Pe peron se aflau d-nii: prim-ministru Take Ionescu, Derussi, ministrul afacerilor străine, arhimandritul Dionisie starețul mânăstirei, Mișu, ministrul palatului, general Anghelescu, mareșalul Curții regale, general Ionescu, directorul general al c .f .r, Romulus Voinescu, directorul general al siguranței, inspector general Cămărășescu, colonel Procopiescu, Vlahide, administrator de plasă, Căplescu polițai, Cojocărescu primar, Ion Nichita ajutor de primar, atașatul militar sârb, primul secretar al legației sârbe și numeros public. Puțin înainte de plecarea trenului a început să sosească Familia regală. In primul automobil se aflau M. S. Regina Maria, principesele Elisabeta, Marioara, Ileana și diadocul Greciei. In al doilea automobil erau M. M. L. L. Regele Ferdinand și Alexandru al Serbiei. După ce s-au întreținut câteva minute în salonul de recepție cu persoanele prezente, Suveranul a trecut în revistă compania din rega vânători munte. Muzica a intonat imnul regal sârb. , După aceea regele Alexandru, și-a luat rămas bun de la cei prezenți îmbrățișându-se în mod cordial cu M. S. Regele Ferdinand. :§Trenul s’a pus în mișcare în usralele publicului. , In trenul regal au luat foc d-nii directori generali Romulus Voinescu și general Ioneseu, precum și alte persoane. Cum v’a fi primit regele Alexandru la Belgrad CÂND VA FI NUNTA Belgrad. 11. — Consiliul de miniștri al Iugoslaviei, a trimes cui o telegramă regelui Alexandru, felicităndu-l călduros cu ocazia logodnei. Ziarele din localitate cred că nunta se va celebra după trecerea doliului Curții regale sârbești ,adică după 16 Aprilie. Regele Alexandru va sosi mâine după amiază la Belgrad. Se fac mari pregătiri de primire Suveranului. In gară va fi salutat de miniștri, porlametari și de înalții demnitari ai statului. In fața palatului regal va defila trupele din garnizoană, iar seara vor fi serbări și retragere cu torțe. TELEGRAMA DE FELICITARE A PRIMULUI MINISTRU PASICI Belgrad 11. — Președintele consiliului, d. Pasici, a trimis următoarea telegramă: M. S. Regelui Alexandru I, Logodna Majestăței Voastre, prin care se unesc atât de fericit două dinastii amice, încununate de glorie, umple de bucurie și fericire întreaga țară. Rog Majestatea Voastră și pe A. S. R. Principesa Maria a binevoi să primească, în numele întregului cabinet, cele mai sincere felicitări, precum și expresiunea dorinței ca D-zeu să vă hărăzească o viață lungă, o căsătorie plină de bucurii și un cămin fericit, spre fericirea Cunei Voastre și a întregului Vostru popor. (Rador). ENTUSIASMUL DIN BELGRAD ~ Comentariile presei «■ Belgrad, io Ian. Ieri, după amiazi, la orele 4, redacțiunea ziarului Vremea a afișat telegrame care anunțau logodna regelui Alexandru cu prințesa Marioara. Mulțimea, adunată împrejurul afișelor, își arăta bucuria pentru elementul fericit. Seara s’au arborat pretutindeni steaguri sârbești și românești. Astăzi, ziarele publică telegrame din București, cu comentarii simpatice. Unele au apărut ilustrate cu portretul prințesei Marioara. Ziarele mari publică textul discursului ținut la Sinaia de regele României. Ele subliniază semnificarea evenimentului, care va contribui la stabilirea liniștei în Balcani și, mai ales, la întărirea relațiunilor sârbo-romăne. Belgrad, 11. — Comentând logodna regelui Alexandru, ziarul „Tribuna“ scrie următoarrele: „Logodna regală este de o importanță politică cu atât mai mare, cu cât prin aceasta se pregătește soluționarea gravei probleme a succesiunii tronului în conformitate cu constituția și spre satisfacția speranțelor poporului. Această logodnă va contribui într’o largă măsură să întărească încrederea poporului nostru și să consolideze statul. Condițiunile politice și economice din Europa Centrală s’au modificat în aceiași proporție ca și situația sa geografică, mai ales în Balcani, unde înnainte de războiu se acumulaseră mari cantități de materii explosibile. Serbia și România, unite printr’o nouă și puternică alianță, se află in fața unor grele obligațiuni nu numai în ce privește reconstrucția economică și refacerea politică a Europei Centrale, ci și în ce privește menținerea noii ordini de lucruri în Balcani și apărarea sa împotriva tuturor incursiunilor fie politice, fie economice, cari ar veni din afară. In această fericită apropiere dinastică ce a rezultat din logodna regală, România și regatul nostru voi găsi noul forțe spre a învinge dificultățile, în fața cărora le-a pus datoria lor. (Rador). V SFÂRȘITUL REVOLTEI DIN INDIA Londra, 11. — Ziarul „Daily Expres” află din Allahabad că Kuni Almiad azi, generalisimul rebelilor moplahi, a capitulat. Revolta este astfel virtualmente terminată. (Rador).