Universul, iunie 1922 (Anul 40, nr. 118-142)

1922-06-23 / nr. 136

pa â 8 complect renovat I Ș*. «aîn*na­«bt, »sta­ft «it#at in c«a mail’ra­­mw»4 porțiune din £ ilimie«ti«Cissyfai!r ofertă oâtor v­asitator»: Camere cu 1 pat de la 30 —120 lei pe zi „ »2 pituri „ 50—150 lei pe zi­ ua de mfMîm'm sy t:oass cale ittoc«eins IM M. Pensiune de regim, prescrisă de medicii curanți ai buner precum și masă din regim cu 70—80 lei de persoană pentru 3 mese pe zi .219 D-nii amatori se vor adresa direct la Ad­­ministrațîa Hotelului Cozma, Calvaiănești. B­roaște Irstli Hnkektein, at Istefei 571 «HRinHNiisB rm1 iiiMiiMrnrBii ~n. i. iniwiimiiiiiiHiiiiMTW'y»ti iiíbiuii.i ii« i«nifTiBBiaiflwrni IMSTiTUW de, «ÜTEMŰ Essie imwMM CAMPdftUIIMtfHIH haDl Separat vucUgal și reinstalat cu ah m«i mi umarafe aime todușațiuniie B4m Dr. F. Vtfomim, Jtttimlar Gaitarai fmt Sleah­ Dirkfinte al Instiinhtmi, $« m 4i«tU< . Sa feáte. Fattsți^stează, netimnil#, «5 ® t&m timmlmz*, Nu­Mfettt, fiii, wmmȘm­l, oP. Maienite, <f$ start, p'-Mw UmțfrH țț m öss’áíttsrl trms șl tSmsa* s&Șm­ne, ek. âi&S E ;; fl®*aSSS3^&3ia,EKBi!E®^ES03?ESOT I COSITOR ANTIMONIU I\ I PjLUMB LI\- I BfiOaiZ GOLIRI ă ZI\C vinde en gros din depozite : 1 I. NACHT Soc. In nume colectiv i București: Str. C. A. Roseti 7 jf A.f­id.­ B-tsl RsSStil­ogf Unsîd 22 ^1 Gtaj; Piața Gaza-Vodă 12 1 Caponat S2t © j^i3dTenfJ IWmm I­I ‘ 51#. Cierol I " Sppi­" de oțd priran, cu inimă d;la 900—1200 grame și la itilițifii de Farării SI S. uiliuu­ [I. Bututești, str. Simțitor 71-73. 7918 ișarlfa complecte ale regretatului Polizu-Micșu­­nești, cunoscutul au­tor drama­tic, au apărut ța ediție nouă și învmjitâ. Se găsește la toate brigățile. 8192 BEîTî3 TESIH. JUSTITISI B-inacțiunea judiciară D. Isac Rabinovici, domiciliat în B­ururuești, a făcut cerere a­­cestu­i minister de a fi autorizat să Stesiimbe numele său patro­nimic de Rabinovici în acela de .Josan-îlottescu, spre a se numi : Isac Jean-Bodes«j. i Ministerul publică aceasta connform art. 9 din legea asupra n­ Monului. Spre știința acelora cari ar voi să facă o por­țiune în­ ter­menul prevăzut de alinia­tei îî al m­autei aHteel. _______ 6866 Calea Victoriei No. 73 Telefon 30/4 Orpail B *‘f­itr.Lsl 85 Fitr»Í­otmlte „ 128 Nm*izete^° £ 1145 iarolizere Cu desenuri 75 figutiB 2”,«. „75 Orpalia „ 78 Pânză ““ ‘"Tri"1­72 Indian­a“ 28î ȘiîSîl­ex.ru II, Mussalimi ST"145 Crepsane Rib=".“Ap.'43 Iisen­­sfi fautuzi 8.1 Ciorapi Γ“IV 98 Owapi Ä“ 85 lari asistente în Fukruri da Mirisfe, E* ponge In toate culorile, Ciorapi de tausim in toata cokîrila, Zefir p. Lengeni, ffiftSsuri, Stofa, etc., etc. [ea mai buni api mir i­sraia purgativă este ni­ei­o­l;i Efect sigur, firi dararS dazg fosei, gisst placet, autori* zgtS de Stat. ?m'M­iji EXPOZIȚIILE in PARIS si bocuheJii. num­aroase cartificati me­dicale. Ö3 vânzare la toți /ânzitori de ape minerale in tari. BEP. GENERK farmacia Dr. KOM­IMaș I. 7869 BE­NZIJE Una fabrică de apă gazoasă din cele mai mari și mai sis­tematice din câte se găsesc în Constanța, compusă dintr-un motor de 12 cai putere care pu­ne pe funcțiune 2 mașini tip Linaper-Paris și Pocler noi, a­­vând un venit de 2.000 lei zilnic pe timpul sezonului de vară, cum și 3 camioane, 5 cai și câte­va mii de sticle pentru sifoane și limonată. Prețul vânzărei va fi foarte convenabil. Doritorii se pot adresa D-lui Ion Spoială, in strada General Cernat Nr. 23 Constanța. 8178 MOBILI V­ai^c­orsisT «MOBIELIDBEpW»« Sfinjsirt.ííimai. S&a/ou etc. I ^omiSaartpin skaiexur. 1 ^kirmi^oare % I lemn local ale | Crețuri cmvenate. I­­ expedifiam in provincie. mmm compus 2 locomobile a 16 cai, Cablu 1000 m., Plug 10 brazde, Grape de fier și lemn, cu toate accesoriile ta store &&. funcțio­neze, de vânzare la Moșia Olte­nița, adresa Grădina cu Cai 4, București. ____ 8184 Mail miei de vânzare total sau separat, a­­vând motor nou „Diesel” origi­nal 20 cai o pereche pietre 36 toni, elevator, sită, transmisie, etc. Adresați: Renașterei 7, Bu­curești, i se cele mai bune mic ■ epurate de stirus în epicu­­­lt­i M Beinl­eitohUstilftBs A. O. Cea mai veche Ibralzoare a României de­ Motocure "A8 © leset — © g ,fi,H %%­­ ^-^3 g’S. P. Uv?eas§ :ptf © misS |Mfn -toMprMni9MNi­» QimaralS București — ihdevara«­ I. C. Bridtanu No. S3 TatoFon 5%10 — București ' minisiN­o.­­a. WQtMSia Sfa MiS 0 ea. S ®«^în taxin­ă «epip5 . Instalațiuni complaste de tors și țesut, precum și mașini bolatș si«sî tait fif trebu­iarsă›. Mășini de scărminiat lână, Sundels c’aaure, Untze, etc., precum și toate accesoriile pentru simestria texiîlă, furnizează prompt, în stare perfectă de Vinîțteiare, f­u­rici de olărie, de b«re, ds uței, Strim^ud, locomobile, mașini de prelucrat cmnul, etc. etc. Tri­mite la «erere testeerii și montearii lor, și preia amenajarea instalațiunilor. Cereți nouil» prețuri cu­rente si pr*necte. Adresa telegrafică : simiSPa^llSSa. 8207 _ ________________________________________ ________ ■ba- „UNIVERSUL“ IN PROVINCIE Știri primite de la corespondenții noștri pe ziua de 20 iunie 1922 I BOTOȘANI ! Furt de dosare. — La tribuna­­l­­ul local a dispărut acum un an­i un dosar de furt de cai al cărei­­ autor este un anume Vasile Tă­­­­băceanu.­­ Zilele aceste a fost arestat și­­ depus în arestul preventiv copis­­­­tul tribunalului, Ion Teodorescu, bănuit ca autor al dispariției a­­cestui dosar. Ion Teodorescu dispăruse din localitate și revenind atunci a fost prins de siguranță. BRĂILA Serbare. — Duminică, la ora 9 dim., s’a sărbătorit sfârșitul de an­ școlar la liceul „N. Bălcescu“ din localitate. Au luat parte pro­fesorii, comitetul școlar precum și părinții elevilor. Corul, sub conducera maestru­lui Adrian,­­ a deschis serbarea cu imnul regal. Elevul Petrescu Radu, cu un timbru plăcut a cântat cei 2 grenadini acompa­niat la pian de camardul Pe­trescu Virgil. Elevii Gogălniceanu (vioară) Lischnevsky (cella) și Petrescu (pian) au executat admirabil un trio și au fost frenetic aplaudați D. Garaș, directorul liceului, a ținut o frumoasă cuvântare oca­zională, relevând activitatea ele­vilor și importanța zilei. Elevul Dumitriu, din clasa 8-a, în numele elevilor, a răspuns d-lui Goraș mulțumind pentru dragostea și îndrumarea fru­moasă care a dat-o elevilor pen­tru care vor păstra o eternă re­cunoștință. S’au decernat apoi premii. Accident. — D-na Olga Ștefan Stoianoff din Măcin, pe când voia să iasă din vaporul de pa­sageri cu care venise la Brăila, a alunecat căzând în apă, dar a fost salvată de niște marinari, cari au sărit în ajutorul ei. în dou­ă crimă. — Rodi Casula și Ion Vrânceanu, întâlnindu-se în cârciuma lui Vasile Șchiopu, zis Niță Ionescu, din str. Unirei nr. 110, se luară la ceartă, din cauza unei fete anume Agripa din aceiași stradă nr. 164.­­ La un moment dat Rodi Ca­sula, scoțând un revolver, des­carcă un foc asupra lui Vrân­­ceanu, fără a-l nimeri. Acesta, înfuriat, se înarmează cu un cu­țit și dă rivealului său câteva lovituri în ceafă și spate. Rănit de moarte, Rodi Casula, face o supremă forțare și reu­șește să descarce un foc în Vrân­ceanu, nimerinidu-l în ochiul drept, perforându-i creerii. Cei 2 criminali au fost trans­portați la spital în stare gravă. Diverse. — Maximilian Tudo­se, în etate de 11 ani, ucenic la fabrica „Ancora“, pe când lucra la o mașină de cartonaje, din ne­glijență roatele mașini și i-au re­tezat două degete de la mâna stângă. Mica victimă a fost transpor­tată la spital. — Comerciantul Constantin Gelâescu, de fel din T.­Severin, a reclamat siguranței că i s’a fu­rat un cec de 14 mii lei și bani, pe când acesta a fost găzduit la o casă de toleranță din str. Uni­rei nr. 118. BAZARGIC Serbare școlară. — Duminică 18 cor., s’a dat serbarea de fine de an, a școalei secundare de fete din localitate. S’au produs elevele șco­alei, cu dansuri, recitări și coruri, cari au fost mai presus decât toate așteptările. La urmă s’au distribuit, de d-na Gheorghiu directoarea școa­lei și d. I. Sarmanioti, primarul orașului, premii elevelor meri­toase. In sălile școalei, s’au expus lu­crări de ale elevelor, constând în lucrări de broderii și în motive românești. Judiciare. — Tribunalul local, a confirmat mandatele de ares­tare emise de judele instructor I. Rosei, contra a 5 membri din organizația „Comitetului revolu­tionar dobrogean“ și a lui Ștefan D. Ilascov, președintele ligei mi­litare bulgare, care avea menirea să uneltească contra românilor. CARPOIAJIUÖ Furtună. — De aproape o săp­tămână timpul se menține schim­bător. Plouă regulat mai în fie­care zi. Seara cade câte o ploie rece, însoțită de puternice mani­­fes­tați­uni electrice. Ploaia toren­țială a provocat revărsarea ape­lor și a­ pricinuit mari pagube semănăturilor și pomilor fructi­feri. înmormântare. Intr’o at­mosferă de sinceră durere Vineri 16 cor., orele 4 s’a făcut la cimi­tirul „Flămânda“ din localitate înmormântarea lui Ionel Șerb, student anul 111-lea la drept și ofițer de rezervă. Onorurile au fost date de o companie din reg. 30 Musces­cu cu muzica.­­ Au rostit cuvântări C. Mihăes­­cu din partea studenților și C. Săndulescu, secretarul primăriei, din partea funcționarilor primă­riei, unde și defunctul funcțio­nase câtva timp. Diverse. — La 20 iunie a. c. sau deschis băile din localitate cu toate secțiunile. Muzica regimentului 30 M­us­­cel cântă regulat în pavilionul din grădina publică de la orele 9—12 dim. și 9—11 jum. seara. HUȘI i înecare. — Dumitru C. Marcu­­ din Vutcani, pe când se găsea sa­u scăldat la iazul comunei neștiind să înoate s’a înecat. Cadavrul a fost pescuit. Epidemice. — In localitate s’a ivit un caz de tifos exiantematic, care a și fost isolat la spital. S’au luat cele mai riguroase măsuri de isolare și d­esinfectare a locuinței contaminate. Diverse. ■—■ Un necunoscut, găsit în pârâul Sărata de pe te­­ritorul comunei Vetrișoara, fiind internat în spitalul local, a în­cetat din viață. . TIMIȘOARA început de incendiu la cinema­tograf. — In timpul reprezenta­ției de alaltă seară s’a aprins un film­ la cinematograful comunei, producând pagube în valoare de 20 mii lei. Prinderea bandiților de la Car­­piniș.­­ Au fost prinși bandiții cari au operat în Carpiniș la fa­brica de cărămida și cari au o­­morît pe paznicul Walbeck Ii­ sunt doi țigani din cartierul Mel­aia din Timișoara și se nu­­mesc Bogdan, Barbu și Pery Boc­, cum se crede că acești doi bandiți mai au complici cu cari au dat și alte lovituri, cercetările poliției timișorene continuă. Sinuciderea unui­ profesor. >—" Profesorul de liceu Mircea Io­nesco. s’a sinucis prin otrăvire cu o însemnată cantitate­­ te­mor­fină. Transportat imediat la spi­tal a încetat din viață. Cau­za a­­cestui act disperat se atribue u­­nei boale incurabile de care ral* mitul profesor suferea. Accident.­­ Soția d-lui Ale­xandru Călciun, funcționar la poștă, trecând pe stradă, pe drep­tul hotelului „Ferdinand“, a fost lovită în cap de un vas de sticlă care a cărațit de la etaj, cflte ce i-a produs o rană adâncă. A fost transportată la spital unde i s-au dat primele ajutoare, iar petiția cercetează să vadă dacă căderea­ vasului este datorită neglijenței sau este opera unei mâini cri­minale. Bursele comunei. ■—Comuna a hotărît ca pentru anul viitor să acorde 6 burse burților meritoși, și anume 2 burse din fondul „ge­neral Traian Doda“ pentrul școa­la de arte și meserii, două burse fondul „Avram Iancu“ și 2 burse fondul „general Dragalina" pen­tru școlile militare. Paralel cu acțiunea­­ comunei, „Cercul civilo-militar“ de sub pregă­­nția d-lui general G.Ivă­­nescu­ a hotărît să dea burse e­­levilor meritoși, iar cercul cul­tural „Unirea“ a dat 10.600 lea pentru cumpărarea de cărți ele­vilor săraci. Târguri de țără.­­ Se anunță următoarele târguri mari de țară în Banat: l­a 24 a .c., la Petriș, la 29 la Cricova, iar între 1—3 iulie la Sân­rîrcolaul Mare. Teatrale. — Comuna a apro­bat trupei ungare de sub direc­țiunea d-lui Paul Sabo din Tg­­. Mureș să vână să joace în Timi­șoara pemtru sezonul de vară. BOȘIORH DE VEDE Scandalul din Cișlănești.­­ Un mare scandal cu rănire s’a petrecut în Obitinești (Teleor­man) în următoarele împrejurări. Fiind în bâlciul din numita co­mună, comerciantul Costică Dia­­mandescu din București, a vrut , să-și instaleze prăvălia de mânu­­­ factură însă, a fost împiedicat de țăranii Vasili și Ion Vlad. Protestând, comerciantul a fost luat la bătae de numiții ță­rani. Venindu-i în ajutor mai mulți comercianți a început o adevăra­tă­­ ploae de scaune și ciomege­te ca­petele comercianților, aruncate și de alți țărani, încingându-se o bătae în toiu. Țăranul Vasile I. Vlad s’a re­­­­prășit asupra comerciantului M. I Marinescu din Roșiori, cu gura, ș­i-a rupt complet urechea dreaptă,­­ Cu foarte mare greutate, scan­­­­dalul care luase proporții, a fost curmat. Comerciantul Marinescu, în­­tr’un loc de sânge și desfigurat, a fost adus la spitalul din loca­litate unde a fost pansat. De notat jandarmii n’au voit a da nici un concurs reclamanți­lor. SLATINA Serbarea de fine de an la li­­ceul „Radu Greceanu“ In­­ ziua de 18 cor., s’a ținut în ca­­­­reul liceului „Radu Greceanu“ serbarea de fine de an la care a luat parte și un numeros­ pu­blic. D. I. Țicăloiu, directorul liceu­lui, a ținut o frumoasă cuvân­tare după care expune situația elevilor. Răspund d-nii Sfințescu din comitetul școlar și elevul din cl. VII modernă Dumitrescu Sinești. Urmează exerciții de gimnas­tică la paralele după care se dis­­­tribue premiile elevilor meritoși. Expoziția de desemn a fost des­chisă tot timpul serbării. Ser­barea s-a sfârșit la ora 10. Serbarea de la grădina „Car­­pați” La orele 10 începe ser­barea­­ de fine de an a școalei se­cundare de fete din localitate. Corul școalei a cântat, diferite bucăți iar elevale au executat di­ferite exerciții de gimnastică. D-na locot.-col. Teodorescu, di­rectoarea școalei, arată greută­țile î­nin­țarei școalei și cele ac­tuale după care se distribue pre­mii elevelor meritoase. TOLCEA Isprava unor grăniceri. — Pa­tru soldați grăniceri, cari fac paza pe malul Dunării, pe când se întorceau de l­a postul lor, se abat la cârciuma din marginea orașului, după ce se satură de băutură, ei încep să tragă focuri de armă asupra postului de gră­niceri din apropiere. Răspun­z fi­ind­u -li- se și chiar par­tea opusă, la un moment s’a cre­zut că este un atac al bandiților, dar mai pe urmă aflându-se ade­vărul, s’au dus soldați de la com­pania de grăniceri și cu greu au putut dezarma pe bețivani, cari începuseră să tragă asupra ora­colul. Cu toate focurile trase nu este nici o victimă. Cei patru soldați au fost în­chiși. Bă­tie. — In­com. Topolog lo­cuitorul O­mer împreună cu fra­tele său Murat au bătut crunt pe hogea comunei, d. Mustafa. Cauza este o dușmănia veche. 0 IBN­ DE En in­simme Revista „Arhiva pentru ști­ința și reforma socială” e cea mai prețioasă contribuție la marea nevoie impusă de tim­purile actuale de a stabili un e’o ± mai strâns contact între națiune și conducerea ei poli­tică prin luminarea obiectivă și temeinică a opiniei publice asupra chestiunilor la ordinea zilei. Iar lucrul acesta nu se poate îndeplini decât pregă­tind înțelegerea fenomenelor și formelor sociale printr-o cercetare conștiincioasă și o­­biectivă a lor, pentru ca apoi să se examineze realizarea practică a celor mai potrivite dintre aceste forme ale vieții sociale pentru poporul și na­ții­uea românească. Consecventă acestui program, Arhiva pentru ștința și refor­ma saciidă a desfășurat timp de trei ani de zile o rodnică activitate, începând cu anul al patrulea ea își anunță apari­­ția odată la două luni și in condiții mai bune decât până acum, atât în ceiace privește partea redacțională, cât și par­­tea tehnică editorială. Se va da o mai mare aten­ție problemelor curente și de ordin general. Ea se va ocupa , de politica internațională, de­­ viața culturală, de problemele sociale și sociologice, etc. Ultimul număr din „Arhiva pentru știința și reforma so­cială" aduce continuarea inte­resantului studiu al d-lui St. Keletin. Revoluția burgheză în România. D. G. Botez — de la Curtea de Casație — discută posibilitatea aplicării bătăii ca pedeapsă. Un articol al d-lui­­ V. Stoica, e un documentat j răspuns la opera de defăima­­­­re întreprinsă de unguri îm­­­­potriva noastră la Genova, etc. învățământul public . La Conservatorul de muzică din Iași este, vacantă catedra I da pian, Prierea tanáéu­lui Tiron ia jud. Hoții Mărturisirii, banditorul Horo­ tîensky.— Arestarea complicilor In ziua de 12 Iunie a fost prins în com. Clișcăuți, jud. Hotin, de către patrula condusă de sublo­cotenentul Marin Emilian din reg. 3 vânători, fiorosul bandit ‘'■'n­. « ■­­.-v-v lacob Horodensky, din banda vestitului șef Vasile Tiron. Sur ■numitul bandit este in vârstă de 28 ani și a mărturisit până in prezent 16 crime. Intre alții, ban­ditul acesta a ucis 4 jandarmi și un soldat. Asupra lui s-a găsit o armă cu 11 focuri și mai multe bombe. Interogat de către șeful secției, Vasile Tiron a declarat că, a ve­­nit de peste Nistru cu intenția de a da o lovitură în sat și apoi la fabrica de zahăr din Sarojani, de unde tot el, acum un an a furat 40 cai și 10 mii kgr. zahăr, și apoi le-a trecut dincolo de Nis­tru, la armata bolșevică. După mărturisirile făcute de Tiron s'au­ putut aresta și ceilalți complici, precum și un număr însemnat de gazde, dintre care Vasile Hu­ul, in vârstă de 76 ani. In casa lui Mutul se făceau­ în­trunirile și tot aci s'au găsit 10 bombe, o armă cu țeava și pa­tul tăiate pentru a putea fi pur­tată sub haină și un mare nu­măr de cartușe. De asemenea, în satul Stău­­c­eni, s'au prins indivizii : va­sile Haralambie, Vasîle Holic și Vladimir Holic, frați, la cari s'au găsit un mare număr de arme, cartușe și grenade. La in­terogatorul luat de șeful secției, ei au declarat că avea un ordin a ataca armata română când a­­ceasta ar trece Nistrul. Grație măsurilor energice luate de colonelul Gagiu și maiorul Theodorescu I., comandantul bat., s'a curățit locurile de ban­diți redând liniștea locuitorilor, din aceasta regiune. Viața masei tereaie. Conflictul dintre brutari fost supus arbitrajului Am arătat in numărul nos­tru de ieri că aplanarea con­flictului de muncă dint­re lu­crătorii brutari și franzelari și patronii întreprinderilor a­­limentare este în funcție de chestiunea sporurilor de sala­­rii și a orelor de muncă. In ceea ce privește chestiu­ne­a a doua părțile -sfern plat în principiu, Raimintea­­ numai ca acea oră de repaoa să nu fie dată, efectiv, o sin­gură dată în timpul celor­ opt or­e de muncă. Luându-se In discuți­une sporurile de salarii, ambela părți au rămas intransigente. Patronii nu vor să acorda nouă sporuri de salarii pe motivul­­ că ar pierde, iar lucrătorii lo­r revendică cu convingerea că­­ patronii lor realizează căști­­guri.­­ Cum părțile nu s’au­ înțeles nici în ședința de ieri, care a fost ultima, conflictul a fost detent unei comisiuni de arbi­traj. Conform­ legii, patronii și-au ales imediat delegați pa d-nii dr. Müller, Cristea Mi­ere și Carol Blasek, supleant. Salariații muncitori au ales pe d-nii L. Bárok și Tom» Constan­tinascu și «spteant p* rL fth Smm. I? tirova eosarQo» din Sat ®. « Ministerul muncii a fos ® Ion, știinițat că la Satu-Mare s'a produs un nou conflict dt­ muncă. De data aceasta între patronii homari și salariații­ lor, cari au­­ red­amat grevă. Sforțările autorităților de a aplana conflictul au fost za­darnice, căci primăria are con­tract cu antreprenorii homari.­ Ministerul muncii a fost rugat să intervină la ministerul de interne ca primăria să rezili­eze contractul, de­oare­ce lu­crătorii coșari s’au oferit să i* în antrepriză curățitul coșuri­lor­ în condițiuni avantajoase . Conflictul de muncă dintre muncitorii docheri și agenții­le de vapoare din Brăila nu au putut fi aplanat pe cale dă pe pei­iație și a fost deferit tri­bunalului din Brăila pentru­ arbitraj, 7 ■X XVIII. — în contra cui a fost clădit castelul — Tu știi că te iubesc, nu !B, așa? și mai­­ știi că nu sunt­em care să mă încăpățânez prostește într-un capriciu co­pilăresc. Fiind astfel, Iulius, îți cer, ca pe un serviciu pe care să mi-l faci, să nu te mai vezi cu Samuil. Te rog și te conjur. Gândește-te că trebue să fie ceva grav care Să mă facă să-ți dau aseme­nea povață, să-ți îndrept o astfel de rugăciune. Nu pot să stau lângă voi de­cât nu­­ma vre­o câteva zile; va tre­bui să mă întorc curând la Berlin. Să nu mă lași să plec cu astă grijă pe suflet. ?Eu, nu o ură proastă în­po­­triva lui Samuil ori o ne­dreaptă neîncredere în tine mă face să-ți vorbesc astfel în momentul acesta. Am te­­meie foarte serioase, încrede­­re, fiule, experienții și dra­­gostii tatălui tău. Asigure«,­­ză-mă și făgăduește-mi că nu-i vei fcri lui Samuil. Nu e așa, Chris­tine, că și d-ta vrei ca Iulius să-mi făgă­­duiască ce-i cer? Christina, care se îngălbe­nise și tremura pe când ba­ronul vorbea, se apropie mân­gâioasă de Iulius, îi puse a­­mândouă brațele pe umăr și, privindu-i drăgăstoasă și rugătoare, zise: — O, eu mă leg să n’am­ ne­­voe de nimeni în castelul ăsta frumos, atâta vreme cât voi avea pe micul Wilhelm lâ­ngă mine și cât scumpul meu Iulius mă va iubi. — Și tu, Christina, va să zici și tu vrei ce vrea tata? exclamă Iulius. Bine, fiindcă mi-o pretindeți, dacă nu ,voi fcri lui Samuil. — Mulțumesc! zise Chris­tina. — Mulțumesc! adăugă ba­ronul. Acuma, nu mai ră­mâne altceva de făcut decât să vă instalați cum veți so­coti mai bine. Toată vremea de după prânz o întrebuințară ca să ia în stăpânire burgul și să organizeze existența ce vor avea să o ducă acolo. Lotariu, de care Christina întrebase numai decât, nu putea acuma, să lase studiile pe care îl pusese pastorul Ottfried să le urmeze d’îm­­preună cu copiii lui. Dar’, peste o lună, va veni să-și petreacă vacanța în castelul surorii sale Christina. Se plimbară câtva pe sub arborii cuprinsului și apoi se retraseră de­vreme, fiind toți obosiți. Innainte da’ intra în ca­mera sa, Iulius, în treacăt, aruncă o privire asupra bi­bliotecii sale. In rafturile de stejar sculptat, era așezată o colecție prețioasă de cărți legate, împodobite toate cu blazonul lui. Bai’ îl impresi­­onă și mai mult alegerea vo­lumelor. Cine putuse să ghi­cească așa de bine gusturile sale? Dacă ș’ar fi făcut el singur lista cărților preferate, nu putea s’o întocmească altfel. Pe când se gândea astfel, simți deodată că o mână se apăsa pe umărul lui. Tresări, căci n’auzise nici o ușă deschiz­ându-se. Se tetor­ise și văzu pe Sa­muil Gelb. — Cum ți-ai petrecut, dra­gă Iulius, primul an de căs­nicie și călătoria? — Samuil! exclamă Iulius, mirat și încântat, Samuil! Dar cum, de te afli aici? ! — Apoi, mă aflu aici, răs­punse Samuil, fiindcă aici locuesc. XXIX. — Vrăjmașul in loca­litate era instinct, presentiment ori spaimă nedeslușită de fe­­mee? Christina, în frumosul și maestosul castel, se te­mea de ceva. I se părea că era împrejurul ei un pericol. Pe dânsa ori pe Iuti is îl ame­nința? Nu știa. Ori­cum o fi însă, el îi părea rău de dră­găstoasa și liniștita singură­tate în care era»­ numai ei amândoi. Cu toate acestea, ce aparență de schimbare era în viața lor? Bărbatul ei o iubea ca și atunci și ea își adora copilul. Ce putea să mai dorească? De ce putea să se teamă? Baronul de Hermelinfeld trebui să se întoarcă, peste câteva zile, la Berlin, unde-i chema îndatoririle și lucr­ă­­rile sale. Dar, mai innainte d’a pleca din castel, o luase d’o parte pe Christina și-­i zi­sese: — Dragă față, e adevărat că nu l’am mai văzut pe Samuil Gelb de treisprezece luni. Dar mai înainte, a do­ua zi după plecarea voastră, îl revăzusem. Și n’a vrut să retragă, ba, dimpotrivă, a îngreuiat față de mine in­­drăsneala-i declarație de râz­boi ce-mi făcuse. Prin’acuma însă nu putem să vedem în­­tr’aceasta decât o bravadă nerușinată. Dar dacă ar fi altfel, Christine, dacă vrăjma­șul va îndrăsni să se arate, adu-ți aminte, fata mea, că sunt sprijinul j­i ajutorul tău. Chiamă-mă și viu numai de­cât­ Făgăduiala aceasta o asi­gurase pe Christina numai pe jumătate. Voise să în­­­trebe pe Gretchen ca să știe dacă și ea nu mai văzuse pe Samuil de când cu scena din ruine. Dar Gretchen îi dădu­se asupra acestui lucru nu­mai răspunsuri nelămurite și șovăitoare. Trebue să spunem că Chris­tina regăsise pe păstorița caprelor tot așa de devotată, e adevărat, dar mai sălbati­că încă poate decât în trecut. D. Schreiber fiind mort și Christina plecată, Gretchen nu mai avusese contact cu viața socială. Se­­ lase cu totul plantelor și vitelor ei. A fost și mai greu s-a obiș­­nuita scut cu castelul decât fu­sese cu presbiterul. Coliba ei chiar nu-i mai plăcea de când fusese făcută un nou; prea era frumoasă, prea era aproape de castel, prea se­măna cu casele din sat. Se înfunda tot mai în adâncul muntelui cu caprele ei, și adesea zile întregi nu se mai vedea, nu se mai întorcea a­­casă. Christina era clar nevoită să fie înnăbușite în ea teme­rile ce-i ardeau sufletul, te­meri cu atât mai crude cu cât erau mai nelămurite, mai obscure. Ce poate să m­ai înfricoșător decât necunos­cutul? Și lucru foarte dure­ros pentru ea, pentru inima ei iubitoare: neastâmpărul și suferința ce o rodeau nu le putea împărtăși scumpu­lui ei Iulius. Avea totuși un refugiu, o mângâere, un apărător: era fiul ei Wilhelm. Ținându-l în brațe, muma, copilă de 16 ani, boboc de floare din care« răsărise un alt bobocel, —« muma — copilă se simțea a­­sigurată. Amenințarea ne­cunoscută a lui Samuil, a în­cruntatului vrăjmaș, se șter­gea treptat din spiritul ei și, ca întunerecul nopții când se luminează de ziuă, se ri­sipea în licărirea zorilor co­pilului ei. (Va urma­­ oumAs 41) Cu­sza iadului 3^Vii3Saiatg8gUMt*ll<llliHWBWI« CITIT! VESELIA

Next