Universul, iunie 1922 (Anul 40, nr. 118-142)
1922-06-23 / nr. 136
pa â 8 complect renovat I Ș*. «aîn*na«bt, »staft «it#at in c«a mail’ramw»4 porțiune din £ ilimie«ti«Cissyfai!r ofertă oâtor vasitator»: Camere cu 1 pat de la 30 —120 lei pe zi „ »2 pituri „ 50—150 lei pe zi ua de mfMîm'm sy t:oass cale ittoc«eins IM M. Pensiune de regim, prescrisă de medicii curanți ai buner precum și masă din regim cu 70—80 lei de persoană pentru 3 mese pe zi .219 D-nii amatori se vor adresa direct la Administrațîa Hotelului Cozma, Calvaiănești. Broaște Irstli Hnkektein, at Istefei 571 «HRinHNiisB rm1 iiiMiiMrnrBii ~n. i. iniwiimiiiiiiHiiiiMTW'y»ti iiíbiuii.i ii« i«nifTiBBiaiflwrni IMSTiTUW de, «ÜTEMŰ Essie imwMM CAMPdftUIIMtfHIH haDl Separat vucUgal și reinstalat cu ah m«i mi umarafe aime todușațiuniie B4m Dr. F. Vtfomim, Jtttimlar Gaitarai fmt Sleah Dirkfinte al Instiinhtmi, $« m 4i«tU< . Sa feáte. Fattsți^stează, netimnil#, «5 ® t&m timmlmz*, NuMfettt, fiii, wmmȘml, oP. Maienite, <f$ start, p'-Mw UmțfrH țț m öss’áíttsrl trms șl tSmsa* s&Șmne, ek. âi&S E ;; fl®*aSSS3^&3ia,EKBi!E®^ES03?ESOT I COSITOR ANTIMONIU I\ I PjLUMB LI\- I BfiOaiZ GOLIRI ă ZI\C vinde en gros din depozite : 1 I. NACHT Soc. In nume colectiv i București: Str. C. A. Roseti 7 jf A.fid. B-tsl RsSStilogf Unsîd 22 ^1 Gtaj; Piața Gaza-Vodă 12 1 Caponat S2t © j^i3dTenfJ IWmm II ‘ 51#. Cierol I " Sppi" de oțd priran, cu inimă d;la 900—1200 grame și la itilițifii de Farării SI S. uiliuu [I. Bututești, str. Simțitor 71-73. 7918 ișarlfa complecte ale regretatului Polizu-Micșunești, cunoscutul autor dramatic, au apărut ța ediție nouă și învmjitâ. Se găsește la toate brigățile. 8192 BEîTî3 TESIH. JUSTITISI B-inacțiunea judiciară D. Isac Rabinovici, domiciliat în Bururuești, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să Stesiimbe numele său patronimic de Rabinovici în acela de .Josan-îlottescu, spre a se numi : Isac Jean-Bodes«j. i Ministerul publică aceasta connform art. 9 din legea asupra n Monului. Spre știința acelora cari ar voi să facă o porțiune în termenul prevăzut de aliniatei îî al mautei aHteel. _______ 6866 Calea Victoriei No. 73 Telefon 30/4 Orpail B *‘fitr.Lsl 85 Fitr»Íotmlte „ 128 Nm*izete^° £ 1145 iarolizere Cu desenuri 75 figutiB 2”,«. „75 Orpalia „ 78 Pânză ““ ‘"Tri"172 Indiana“ 28î ȘiîSîlex.ru II, Mussalimi ST"145 Crepsane Rib=".“Ap.'43 Iisensfi fautuzi 8.1 Ciorapi Γ“IV 98 Owapi Ä“ 85 lari asistente în Fukruri da Mirisfe, E* ponge In toate culorile, Ciorapi de tausim in toata cokîrila, Zefir p. Lengeni, ffiftSsuri, Stofa, etc., etc. [ea mai buni api mir israia purgativă este nieiol;i Efect sigur, firi dararS dazg fosei, gisst placet, autori* zgtS de Stat. ?m'Miji EXPOZIȚIILE in PARIS si bocuheJii. numaroase cartificati medicale. Ö3 vânzare la toți /ânzitori de ape minerale in tari. BEP. GENERK farmacia Dr. KOMIMaș I. 7869 BENZIJE Una fabrică de apă gazoasă din cele mai mari și mai sistematice din câte se găsesc în Constanța, compusă dintr-un motor de 12 cai putere care pune pe funcțiune 2 mașini tip Linaper-Paris și Pocler noi, având un venit de 2.000 lei zilnic pe timpul sezonului de vară, cum și 3 camioane, 5 cai și câteva mii de sticle pentru sifoane și limonată. Prețul vânzărei va fi foarte convenabil. Doritorii se pot adresa D-lui Ion Spoială, in strada General Cernat Nr. 23 Constanța. 8178 MOBILI Vai^corsisT «MOBIELIDBEpW»« Sfinjsirt.ííimai. S&a/ou etc. I ^omiSaartpin skaiexur. 1 ^kirmi^oare % I lemn local ale | Crețuri cmvenate. I expedifiam in provincie. mmm compus 2 locomobile a 16 cai, Cablu 1000 m., Plug 10 brazde, Grape de fier și lemn, cu toate accesoriile ta store &&. funcționeze, de vânzare la Moșia Oltenița, adresa Grădina cu Cai 4, București. ____ 8184 Mail miei de vânzare total sau separat, având motor nou „Diesel” original 20 cai o pereche pietre 36 toni, elevator, sită, transmisie, etc. Adresați: Renașterei 7, București, i se cele mai bune mic ■ epurate de stirus în epiculti M BeinleitohUstilftBs A. O. Cea mai veche Ibralzoare a României de Motocure "A8 © leset — © g ,fi,H %% ^-^3 g’S. P. Uv?eas§ :ptf © misS |Mfn -toMprMni9MNi» QimaralS București — ihdevara« I. C. Bridtanu No. S3 TatoFon 5%10 — București ' minisiNo.a. WQtMSia Sfa MiS 0 ea. S ®«^în taxină «epip5 . Instalațiuni complaste de tors și țesut, precum și mașini bolatș si«sî tait fif trebuiarsă›. Mășini de scărminiat lână, Sundels c’aaure, Untze, etc., precum și toate accesoriile pentru simestria texiîlă, furnizează prompt, în stare perfectă de Vinîțteiare, furici de olărie, de b«re, ds uței, Strim^ud, locomobile, mașini de prelucrat cmnul, etc. etc. Trimite la «erere testeerii și montearii lor, și preia amenajarea instalațiunilor. Cereți nouil» prețuri curente si pr*necte. Adresa telegrafică : simiSPa^llSSa. 8207 _ ________________________________________ ________ ■ba- „UNIVERSUL“ IN PROVINCIE Știri primite de la corespondenții noștri pe ziua de 20 iunie 1922 I BOTOȘANI ! Furt de dosare. — La tribunalul local a dispărut acum un ani un dosar de furt de cai al cărei autor este un anume Vasile Tăbăceanu. Zilele aceste a fost arestat și depus în arestul preventiv copistul tribunalului, Ion Teodorescu, bănuit ca autor al dispariției acestui dosar. Ion Teodorescu dispăruse din localitate și revenind atunci a fost prins de siguranță. BRĂILA Serbare. — Duminică, la ora 9 dim., s’a sărbătorit sfârșitul de an școlar la liceul „N. Bălcescu“ din localitate. Au luat parte profesorii, comitetul școlar precum și părinții elevilor. Corul, sub conducera maestrului Adrian, a deschis serbarea cu imnul regal. Elevul Petrescu Radu, cu un timbru plăcut a cântat cei 2 grenadini acompaniat la pian de camardul Petrescu Virgil. Elevii Gogălniceanu (vioară) Lischnevsky (cella) și Petrescu (pian) au executat admirabil un trio și au fost frenetic aplaudați D. Garaș, directorul liceului, a ținut o frumoasă cuvântare ocazională, relevând activitatea elevilor și importanța zilei. Elevul Dumitriu, din clasa 8-a, în numele elevilor, a răspuns d-lui Goraș mulțumind pentru dragostea și îndrumarea frumoasă care a dat-o elevilor pentru care vor păstra o eternă recunoștință. S’au decernat apoi premii. Accident. — D-na Olga Ștefan Stoianoff din Măcin, pe când voia să iasă din vaporul de pasageri cu care venise la Brăila, a alunecat căzând în apă, dar a fost salvată de niște marinari, cari au sărit în ajutorul ei. în două crimă. — Rodi Casula și Ion Vrânceanu, întâlnindu-se în cârciuma lui Vasile Șchiopu, zis Niță Ionescu, din str. Unirei nr. 110, se luară la ceartă, din cauza unei fete anume Agripa din aceiași stradă nr. 164. La un moment dat Rodi Casula, scoțând un revolver, descarcă un foc asupra lui Vrânceanu, fără a-l nimeri. Acesta, înfuriat, se înarmează cu un cuțit și dă rivealului său câteva lovituri în ceafă și spate. Rănit de moarte, Rodi Casula, face o supremă forțare și reușește să descarce un foc în Vrânceanu, nimerinidu-l în ochiul drept, perforându-i creerii. Cei 2 criminali au fost transportați la spital în stare gravă. Diverse. — Maximilian Tudose, în etate de 11 ani, ucenic la fabrica „Ancora“, pe când lucra la o mașină de cartonaje, din neglijență roatele mașini și i-au retezat două degete de la mâna stângă. Mica victimă a fost transportată la spital. — Comerciantul Constantin Gelâescu, de fel din T.Severin, a reclamat siguranței că i s’a furat un cec de 14 mii lei și bani, pe când acesta a fost găzduit la o casă de toleranță din str. Unirei nr. 118. BAZARGIC Serbare școlară. — Duminică 18 cor., s’a dat serbarea de fine de an, a școalei secundare de fete din localitate. S’au produs elevele școalei, cu dansuri, recitări și coruri, cari au fost mai presus decât toate așteptările. La urmă s’au distribuit, de d-na Gheorghiu directoarea școalei și d. I. Sarmanioti, primarul orașului, premii elevelor meritoase. In sălile școalei, s’au expus lucrări de ale elevelor, constând în lucrări de broderii și în motive românești. Judiciare. — Tribunalul local, a confirmat mandatele de arestare emise de judele instructor I. Rosei, contra a 5 membri din organizația „Comitetului revolutionar dobrogean“ și a lui Ștefan D. Ilascov, președintele ligei militare bulgare, care avea menirea să uneltească contra românilor. CARPOIAJIUÖ Furtună. — De aproape o săptămână timpul se menține schimbător. Plouă regulat mai în fiecare zi. Seara cade câte o ploie rece, însoțită de puternice manifestațiuni electrice. Ploaia torențială a provocat revărsarea apelor și a pricinuit mari pagube semănăturilor și pomilor fructiferi. înmormântare. Intr’o atmosferă de sinceră durere Vineri 16 cor., orele 4 s’a făcut la cimitirul „Flămânda“ din localitate înmormântarea lui Ionel Șerb, student anul 111-lea la drept și ofițer de rezervă. Onorurile au fost date de o companie din reg. 30 Muscescu cu muzica. Au rostit cuvântări C. Mihăescu din partea studenților și C. Săndulescu, secretarul primăriei, din partea funcționarilor primăriei, unde și defunctul funcționase câtva timp. Diverse. — La 20 iunie a. c. sau deschis băile din localitate cu toate secțiunile. Muzica regimentului 30 Muscel cântă regulat în pavilionul din grădina publică de la orele 9—12 dim. și 9—11 jum. seara. HUȘI i înecare. — Dumitru C. Marcu din Vutcani, pe când se găsea sau scăldat la iazul comunei neștiind să înoate s’a înecat. Cadavrul a fost pescuit. Epidemice. — In localitate s’a ivit un caz de tifos exiantematic, care a și fost isolat la spital. S’au luat cele mai riguroase măsuri de isolare și desinfectare a locuinței contaminate. Diverse. ■—■ Un necunoscut, găsit în pârâul Sărata de pe teritorul comunei Vetrișoara, fiind internat în spitalul local, a încetat din viață. . TIMIȘOARA început de incendiu la cinematograf. — In timpul reprezentației de alaltă seară s’a aprins un film la cinematograful comunei, producând pagube în valoare de 20 mii lei. Prinderea bandiților de la Carpiniș. Au fost prinși bandiții cari au operat în Carpiniș la fabrica de cărămida și cari au omorît pe paznicul Walbeck Ii sunt doi țigani din cartierul Melaia din Timișoara și se numesc Bogdan, Barbu și Pery Boc, cum se crede că acești doi bandiți mai au complici cu cari au dat și alte lovituri, cercetările poliției timișorene continuă. Sinuciderea unui profesor. >—" Profesorul de liceu Mircea Ionesco. s’a sinucis prin otrăvire cu o însemnată cantitate temorfină. Transportat imediat la spital a încetat din viață. Cauza acestui act disperat se atribue unei boale incurabile de care ral* mitul profesor suferea. Accident. Soția d-lui Alexandru Călciun, funcționar la poștă, trecând pe stradă, pe dreptul hotelului „Ferdinand“, a fost lovită în cap de un vas de sticlă care a cărațit de la etaj, cflte ce i-a produs o rană adâncă. A fost transportată la spital unde i s-au dat primele ajutoare, iar petiția cercetează să vadă dacă căderea vasului este datorită neglijenței sau este opera unei mâini criminale. Bursele comunei. ■—Comuna a hotărît ca pentru anul viitor să acorde 6 burse burților meritoși, și anume 2 burse din fondul „general Traian Doda“ pentrul școala de arte și meserii, două burse fondul „Avram Iancu“ și 2 burse fondul „general Dragalina" pentru școlile militare. Paralel cu acțiunea comunei, „Cercul civilo-militar“ de sub pregănția d-lui general G.Ivănescu a hotărît să dea burse elevilor meritoși, iar cercul cultural „Unirea“ a dat 10.600 lea pentru cumpărarea de cărți elevilor săraci. Târguri de țără. Se anunță următoarele târguri mari de țară în Banat: la 24 a .c., la Petriș, la 29 la Cricova, iar între 1—3 iulie la Sânrîrcolaul Mare. Teatrale. — Comuna a aprobat trupei ungare de sub direcțiunea d-lui Paul Sabo din Tg. Mureș să vână să joace în Timișoara pemtru sezonul de vară. BOȘIORH DE VEDE Scandalul din Cișlănești. Un mare scandal cu rănire s’a petrecut în Obitinești (Teleorman) în următoarele împrejurări. Fiind în bâlciul din numita comună, comerciantul Costică Diamandescu din București, a vrut , să-și instaleze prăvălia de mânu factură însă, a fost împiedicat de țăranii Vasili și Ion Vlad. Protestând, comerciantul a fost luat la bătae de numiții țărani. Venindu-i în ajutor mai mulți comercianți a început o adevărată ploae de scaune și ciomegete capetele comercianților, aruncate și de alți țărani, încingându-se o bătae în toiu. Țăranul Vasile I. Vlad s’a reprășit asupra comerciantului M. I Marinescu din Roșiori, cu gura, și-a rupt complet urechea dreaptă, Cu foarte mare greutate, scandalul care luase proporții, a fost curmat. Comerciantul Marinescu, într’un loc de sânge și desfigurat, a fost adus la spitalul din localitate unde a fost pansat. De notat jandarmii n’au voit a da nici un concurs reclamanților. SLATINA Serbarea de fine de an la liceul „Radu Greceanu“ In ziua de 18 cor., s’a ținut în careul liceului „Radu Greceanu“ serbarea de fine de an la care a luat parte și un numeros public. D. I. Țicăloiu, directorul liceului, a ținut o frumoasă cuvântare după care expune situația elevilor. Răspund d-nii Sfințescu din comitetul școlar și elevul din cl. VII modernă Dumitrescu Sinești. Urmează exerciții de gimnastică la paralele după care se distribue premiile elevilor meritoși. Expoziția de desemn a fost deschisă tot timpul serbării. Serbarea s-a sfârșit la ora 10. Serbarea de la grădina „Carpați” La orele 10 începe serbarea de fine de an a școalei secundare de fete din localitate. Corul școalei a cântat, diferite bucăți iar elevale au executat diferite exerciții de gimnastică. D-na locot.-col. Teodorescu, directoarea școalei, arată greutățile înințarei școalei și cele actuale după care se distribue premii elevelor meritoase. TOLCEA Isprava unor grăniceri. — Patru soldați grăniceri, cari fac paza pe malul Dunării, pe când se întorceau de la postul lor, se abat la cârciuma din marginea orașului, după ce se satură de băutură, ei încep să tragă focuri de armă asupra postului de grăniceri din apropiere. Răspunz fiindu -li- se și chiar partea opusă, la un moment s’a crezut că este un atac al bandiților, dar mai pe urmă aflându-se adevărul, s’au dus soldați de la compania de grăniceri și cu greu au putut dezarma pe bețivani, cari începuseră să tragă asupra oracolul. Cu toate focurile trase nu este nici o victimă. Cei patru soldați au fost închiși. Bătie. — Incom. Topolog locuitorul Omer împreună cu fratele său Murat au bătut crunt pe hogea comunei, d. Mustafa. Cauza este o dușmănia veche. 0 IBN DE En insimme Revista „Arhiva pentru știința și reforma socială” e cea mai prețioasă contribuție la marea nevoie impusă de timpurile actuale de a stabili un e’o ± mai strâns contact între națiune și conducerea ei politică prin luminarea obiectivă și temeinică a opiniei publice asupra chestiunilor la ordinea zilei. Iar lucrul acesta nu se poate îndeplini decât pregătind înțelegerea fenomenelor și formelor sociale printr-o cercetare conștiincioasă și obiectivă a lor, pentru ca apoi să se examineze realizarea practică a celor mai potrivite dintre aceste forme ale vieții sociale pentru poporul și națiiuea românească. Consecventă acestui program, Arhiva pentru ștința și reforma saciidă a desfășurat timp de trei ani de zile o rodnică activitate, începând cu anul al patrulea ea își anunță apariția odată la două luni și in condiții mai bune decât până acum, atât în ceiace privește partea redacțională, cât și partea tehnică editorială. Se va da o mai mare atenție problemelor curente și de ordin general. Ea se va ocupa , de politica internațională, de viața culturală, de problemele sociale și sociologice, etc. Ultimul număr din „Arhiva pentru știința și reforma socială" aduce continuarea interesantului studiu al d-lui St. Keletin. Revoluția burgheză în România. D. G. Botez — de la Curtea de Casație — discută posibilitatea aplicării bătăii ca pedeapsă. Un articol al d-lui V. Stoica, e un documentat j răspuns la opera de defăimare întreprinsă de unguri împotriva noastră la Genova, etc. învățământul public . La Conservatorul de muzică din Iași este, vacantă catedra I da pian, Prierea tanáéului Tiron ia jud. Hoții Mărturisirii, banditorul Horo tîensky.— Arestarea complicilor In ziua de 12 Iunie a fost prins în com. Clișcăuți, jud. Hotin, de către patrula condusă de sublocotenentul Marin Emilian din reg. 3 vânători, fiorosul bandit ‘'■'n. « ■.-v-v lacob Horodensky, din banda vestitului șef Vasile Tiron. Sur ■numitul bandit este in vârstă de 28 ani și a mărturisit până in prezent 16 crime. Intre alții, banditul acesta a ucis 4 jandarmi și un soldat. Asupra lui s-a găsit o armă cu 11 focuri și mai multe bombe. Interogat de către șeful secției, Vasile Tiron a declarat că, a venit de peste Nistru cu intenția de a da o lovitură în sat și apoi la fabrica de zahăr din Sarojani, de unde tot el, acum un an a furat 40 cai și 10 mii kgr. zahăr, și apoi le-a trecut dincolo de Nistru, la armata bolșevică. După mărturisirile făcute de Tiron s'au putut aresta și ceilalți complici, precum și un număr însemnat de gazde, dintre care Vasile Huul, in vârstă de 76 ani. In casa lui Mutul se făceau întrunirile și tot aci s'au găsit 10 bombe, o armă cu țeava și patul tăiate pentru a putea fi purtată sub haină și un mare număr de cartușe. De asemenea, în satul Stăuceni, s'au prins indivizii : vasile Haralambie, Vasîle Holic și Vladimir Holic, frați, la cari s'au găsit un mare număr de arme, cartușe și grenade. La interogatorul luat de șeful secției, ei au declarat că avea un ordin a ataca armata română când aceasta ar trece Nistrul. Grație măsurilor energice luate de colonelul Gagiu și maiorul Theodorescu I., comandantul bat., s'a curățit locurile de bandiți redând liniștea locuitorilor, din aceasta regiune. Viața masei tereaie. Conflictul dintre brutari fost supus arbitrajului Am arătat in numărul nostru de ieri că aplanarea conflictului de muncă dintre lucrătorii brutari și franzelari și patronii întreprinderilor alimentare este în funcție de chestiunea sporurilor de salarii și a orelor de muncă. In ceea ce privește chestiunea a doua părțile -sfern plat în principiu, Raimintea numai ca acea oră de repaoa să nu fie dată, efectiv, o singură dată în timpul celor opt ore de muncă. Luându-se In discuțiune sporurile de salarii, ambela părți au rămas intransigente. Patronii nu vor să acorda nouă sporuri de salarii pe motivul că ar pierde, iar lucrătorii lor revendică cu convingerea că patronii lor realizează căștiguri. Cum părțile nu s’au înțeles nici în ședința de ieri, care a fost ultima, conflictul a fost detent unei comisiuni de arbitraj. Conform legii, patronii și-au ales imediat delegați pa d-nii dr. Müller, Cristea Miere și Carol Blasek, supleant. Salariații muncitori au ales pe d-nii L. Bárok și Tom» Constantinascu și «spteant p* rL fth Smm. I? tirova eosarQo» din Sat ®. « Ministerul muncii a fos ® Ion, știinițat că la Satu-Mare s'a produs un nou conflict dt muncă. De data aceasta între patronii homari și salariații lor, cari au redamat grevă. Sforțările autorităților de a aplana conflictul au fost zadarnice, căci primăria are contract cu antreprenorii homari. Ministerul muncii a fost rugat să intervină la ministerul de interne ca primăria să rezilieze contractul, deoarece lucrătorii coșari s’au oferit să i* în antrepriză curățitul coșurilor în condițiuni avantajoase . Conflictul de muncă dintre muncitorii docheri și agențiile de vapoare din Brăila nu au putut fi aplanat pe cale dă pe peiiație și a fost deferit tribunalului din Brăila pentru arbitraj, 7 ■X XVIII. — în contra cui a fost clădit castelul — Tu știi că te iubesc, nu !B, așa? și mai știi că nu suntem care să mă încăpățânez prostește într-un capriciu copilăresc. Fiind astfel, Iulius, îți cer, ca pe un serviciu pe care să mi-l faci, să nu te mai vezi cu Samuil. Te rog și te conjur. Gândește-te că trebue să fie ceva grav care Să mă facă să-ți dau asemenea povață, să-ți îndrept o astfel de rugăciune. Nu pot să stau lângă voi decât numa vreo câteva zile; va trebui să mă întorc curând la Berlin. Să nu mă lași să plec cu astă grijă pe suflet. ?Eu, nu o ură proastă înpotriva lui Samuil ori o nedreaptă neîncredere în tine mă face să-ți vorbesc astfel în momentul acesta. Am temeie foarte serioase, încredere, fiule, experienții și dragostii tatălui tău. Asigure«,ză-mă și făgăduește-mi că nu-i vei fcri lui Samuil. Nu e așa, Christine, că și d-ta vrei ca Iulius să-mi făgăduiască ce-i cer? Christina, care se îngălbenise și tremura pe când baronul vorbea, se apropie mângâioasă de Iulius, îi puse amândouă brațele pe umăr și, privindu-i drăgăstoasă și rugătoare, zise: — O, eu mă leg să n’am nevoe de nimeni în castelul ăsta frumos, atâta vreme cât voi avea pe micul Wilhelm lângă mine și cât scumpul meu Iulius mă va iubi. — Și tu, Christina, va să zici și tu vrei ce vrea tata? exclamă Iulius. Bine, fiindcă mi-o pretindeți, dacă nu ,voi fcri lui Samuil. — Mulțumesc! zise Christina. — Mulțumesc! adăugă baronul. Acuma, nu mai rămâne altceva de făcut decât să vă instalați cum veți socoti mai bine. Toată vremea de după prânz o întrebuințară ca să ia în stăpânire burgul și să organizeze existența ce vor avea să o ducă acolo. Lotariu, de care Christina întrebase numai decât, nu putea acuma, să lase studiile pe care îl pusese pastorul Ottfried să le urmeze d’împreună cu copiii lui. Dar’, peste o lună, va veni să-și petreacă vacanța în castelul surorii sale Christina. Se plimbară câtva pe sub arborii cuprinsului și apoi se retraseră devreme, fiind toți obosiți. Innainte da’ intra în camera sa, Iulius, în treacăt, aruncă o privire asupra bibliotecii sale. In rafturile de stejar sculptat, era așezată o colecție prețioasă de cărți legate, împodobite toate cu blazonul lui. Bai’ îl impresionă și mai mult alegerea volumelor. Cine putuse să ghicească așa de bine gusturile sale? Dacă ș’ar fi făcut el singur lista cărților preferate, nu putea s’o întocmească altfel. Pe când se gândea astfel, simți deodată că o mână se apăsa pe umărul lui. Tresări, căci n’auzise nici o ușă deschizându-se. Se tetorise și văzu pe Samuil Gelb. — Cum ți-ai petrecut, dragă Iulius, primul an de căsnicie și călătoria? — Samuil! exclamă Iulius, mirat și încântat, Samuil! Dar cum, de te afli aici? ! — Apoi, mă aflu aici, răspunse Samuil, fiindcă aici locuesc. XXIX. — Vrăjmașul in localitate era instinct, presentiment ori spaimă nedeslușită de femee? Christina, în frumosul și maestosul castel, se temea de ceva. I se părea că era împrejurul ei un pericol. Pe dânsa ori pe Iuti is îl amenința? Nu știa. Oricum o fi însă, el îi părea rău de drăgăstoasa și liniștita singurătate în care era» numai ei amândoi. Cu toate acestea, ce aparență de schimbare era în viața lor? Bărbatul ei o iubea ca și atunci și ea își adora copilul. Ce putea să mai dorească? De ce putea să se teamă? Baronul de Hermelinfeld trebui să se întoarcă, peste câteva zile, la Berlin, unde-i chema îndatoririle și lucrările sale. Dar, mai innainte d’a pleca din castel, o luase d’o parte pe Christina și-i zisese: — Dragă față, e adevărat că nu l’am mai văzut pe Samuil Gelb de treisprezece luni. Dar mai înainte, a doua zi după plecarea voastră, îl revăzusem. Și n’a vrut să retragă, ba, dimpotrivă, a îngreuiat față de mine indrăsneala-i declarație de râzboi ce-mi făcuse. Prin’acuma însă nu putem să vedem într’aceasta decât o bravadă nerușinată. Dar dacă ar fi altfel, Christine, dacă vrăjmașul va îndrăsni să se arate, adu-ți aminte, fata mea, că sunt sprijinul ji ajutorul tău. Chiamă-mă și viu numai decât Făgăduiala aceasta o asigurase pe Christina numai pe jumătate. Voise să întrebe pe Gretchen ca să știe dacă și ea nu mai văzuse pe Samuil de când cu scena din ruine. Dar Gretchen îi dăduse asupra acestui lucru numai răspunsuri nelămurite și șovăitoare. Trebue să spunem că Christina regăsise pe păstorița caprelor tot așa de devotată, e adevărat, dar mai sălbatică încă poate decât în trecut. D. Schreiber fiind mort și Christina plecată, Gretchen nu mai avusese contact cu viața socială. Se lase cu totul plantelor și vitelor ei. A fost și mai greu s-a obișnuita scut cu castelul decât fusese cu presbiterul. Coliba ei chiar nu-i mai plăcea de când fusese făcută un nou; prea era frumoasă, prea era aproape de castel, prea semăna cu casele din sat. Se înfunda tot mai în adâncul muntelui cu caprele ei, și adesea zile întregi nu se mai vedea, nu se mai întorcea acasă. Christina era clar nevoită să fie înnăbușite în ea temerile ce-i ardeau sufletul, temeri cu atât mai crude cu cât erau mai nelămurite, mai obscure. Ce poate să mai înfricoșător decât necunoscutul? Și lucru foarte dureros pentru ea, pentru inima ei iubitoare: neastâmpărul și suferința ce o rodeau nu le putea împărtăși scumpului ei Iulius. Avea totuși un refugiu, o mângâere, un apărător: era fiul ei Wilhelm. Ținându-l în brațe, muma, copilă de 16 ani, boboc de floare din care« răsărise un alt bobocel, —« muma — copilă se simțea asigurată. Amenințarea necunoscută a lui Samuil, a încruntatului vrăjmaș, se ștergea treptat din spiritul ei și, ca întunerecul nopții când se luminează de ziuă, se risipea în licărirea zorilor copilului ei. (Va urma oumAs 41) Cusza iadului 3^Vii3Saiatg8gUMt*ll<llliHWBWI« CITIT! VESELIA