Universul, iulie 1922 (Anul 40, nr. 151-170)

1922-07-10 / nr. 151

ITARSI WSCHODMK)­Al 11*1*4 TARG ORIENTAL, are Iss Sa LWOW (Leinbars) mtre 5 i SK -15 IIX. 193' Ä CENTRUL COMERȚULUI CU ORIENTUL 30.@© S­mp. ©«pali de cifra exponenți 2.000 e2cpo«© nli în anul 1921 2 milion de­­ vizitatori ßnitiM;Isk­ile se primesc i Blamurile Tilignlii Ori­ental Tar0t Wselftock­ile din LWOW-POLO1­U I­­nform­atiiiis dau consulatele Polone precum și fsat! Camerle da Comerț Române 8523 PI IE HI 170RD“­­ OMULE și LI PRETURI DE­­ DÎOT­ORRE CONCURENTA f CAR­UA VICTORIEI 117 CALEA GRIVITISI 117 I © el Lac» Ami. Kosierí áetocsiaa« mecanică MACI I ® elicMi<e plan © șâf lira bobine. Pro­­du­se cu­îmice pti developat, magricsM. De vâazare la magazinele de articole fetegnüee Kepreas®nttffiffița ®®et©ralS î Hexanii Prisolul I Of Bucureștii 8wleua«lui B.dinaiieî 42. JS Dasrau n­assp­^ ’ mms­ti kw SOCIETATK­ ANONIMA B­ucureșt, Strada B- Poincaré, 6. 8 O MP­A RA­M CUMPĂRĂM Mațe ds miel uscata Mațe ds miel Băcate Camps la orice cantitate de mațe de vacă, porc, vae și miel sărate sau uscate, plătind cele mai mari pre­țuri. Preia orice concesiuni de abator pentru mare și alte produse. La cerere trimetem­ voiaj­orii noștri pentru primiri de mărfuri cu plata imediată și spe­cialiști pentru oferte și devize. IC> IS VITE A­u­r sa Telegrafică, IPA București. 8294 Fote Mini Banat este modele cele mai frumoase tri­ftajari lungi in­ culori diferite o pereche le! 100 casiera ramtours trimite,.Prompt** Timișoara Stride Emilesca 1. R5^5 «%"* feluri defer holuri de 33 r­m§ Taluri de Copii găsiți la fFötferiöa ds $!Uih\tn gtilmon <9nareos ^.Slr.SîjiJposielia. I I " îfs éap§zit la . J § I 11M S %S (*%«#» 1I I universwa i Strada Paris 4 bis.: «:'i»BSB!isâraK!r!î«m».sm:OTîa^w»V(3 de mm o fabrică de spirt, s­stematică putere de lucru 15.000 kgr. cereaie ifi 24 ort­, situată 3 km. de Dunăre și gară. A a­­dresa piertde înscris la ziar căsuța 59 B. 8520 «Sasîsiaka 8. 1. 3.“ caută o dactilografă de pre­ferință să posedă limba fran­ceză. A se adresa în Str Smârdan No. 13 8527 tM­rVEfeSÜL MUNIVERSUL“ II PROVINCIE ȘiMprMfe de la corespondenii noștri p ziua da 7 Iulie 1022 CLUJ Reforma agrară In Ardeal. — O circulară sosită la directora­tul agriculturei din localitate, a­­nunță că dela 15 c. se va în­cepe împroprietărirea în mai multe județe din Ardeal. Construcțiile la Cluj. — Criza locuințelor la noi în oraș con­tinuă, iar construirea de­ noui locuințe merge foarte încet. Deo­camdată, oficiul de ingineri al orașului a dat autorizația de a se construi 6 clădiri cu, peste 3 etaje și peste 50 de locuințe mai mici. Afară de asta s-au început construirea de noul etaje peste construcții­ existente. In vederea extinderei orașu­lui „Stat­ul Catolic“ a înaintat o ofertă primăriei locale, prin care se cere parcelarea terenu­lui de 250 de jugăre ce îl posedă pe strada general Grigorescu. „Statul Catolic“ se obligă de a ceda 40 de jugăre din acest te­ren orașului pentru­ mărirea parcului, de a da 50 de jugăre pentru funcționarii orașului și ai Statului, pentru a construi lo­cuințe, urmând ca restul tere­nului să fie împărțit în 700 de parcele și vândut amatorilor, cu 10—20 lei m­­. p. Cum procesul dintre „Statul Catolic“ și comisia pentru refor­ma agrară, e încă, pendinte, deoarece acest teren cade sub expropriere, primăria va hotărî după terminarea procesului. Noul pod de peste Someș. — Primăria locală a­ înaintat mi­nisterului de lucrăi publice pla­­nurii:­ prpmiul pod de peste So­meș, ce se va construi între străzile Decebal și Dogarilor. Eftenirea armei. — Primin­­du-se un stoc de peste 500 de vite mari de la exportatorii de vite, cari sunt, supuși, contingen­­tării, primăria locală, în acord cu prefectura, a­fișat prețul cărnei de vită între ■ 8 și 10 lei kgr, după calitate. Numărul porcilor pentru ex­port fiind foarte mic și acordân­­du-se pentru­ orașul Cluj un nu­măr foarte mic, nu s'a proce­dat încă la fixarea prețului maximal. Comemorarea lui Petőfi.­­ In vederea comemorării poetului Petőfi, societățile culturale ma­ghiare fac mari pregătiri. Data fiind fixată pentru 30 și 31 iulie, serbările de comemora­re vor fi la Sighișoara. Ca o ședință a comitetului, de organizare a serbărilor de co­memorare, s-au ivit grave neîn­țelegeri între , episcopul N­agy- Karoli și Augustin Kirchopf, cu privire la­ întâietatea discursu­rilor. Conflictul neaplanându-se, substitutul de episcop Kirchopf a renunțat de a lua parte la serbare. BilXZiju Serbare în folosul orfanilor de război. — O mare serbare popularii s’a dat în orașul nos­tru în grădina Mavrului, din inițiativa­ ofițerilor rag. 47/72 iii. pentru ajutorarea și în­grijirea copiilor orfani ai ace­lui regiment. Serbarea s’a început la ore­le 2 ,d. a. In timpul serbării muzica a executat, diferite bu­căți naționale și străine. Un prețios concurs au dat d-șoa­­rele Gabriella Stancou, Marieta Popescu, Aurora Popescu, Le­­nuța Georgescu etc. etc. Ser­barea a continuat și seara. D. Ilie Popescu a contribuit mult la obiectele de tombolă și di­ferite articole de masă. Serbarea a fost condusă de l. căpitan Cucu Octav, ajutat de locot Stanciu C-tin, Iones­­cu, Negreanu, etc. BACAU De la asociații funcționarilor.­­ D. D. Iarga, secretar al Ca­merei de comerț, secția Bacău, a fost ales președinte al asocia­ției funcționarilor de stat, județ și comună, în locul d-lui I. Gheorghiu. I­, loan Protopopescu, directo­rul prefectu­rei, a fost ales secre­tar al acestei asociați­uni, iar d. Emil Samurianu, secretara­ primărie locale, censor. Bdiciu. — In ziua de 12 Iulie c. (Sf. Petru), se va ține în loca­litate marele bâlcu anual, fie câmpul­ din marginea orașului, partea din­spre nord. Se prevede o bogată tranzacție mai ales cu vite. CARACAL Sinucidere. — Duminică, la orele 4 jum. d. a. o dramă s'a petrecut în curtea depozitului de cherestea „Unverdorben“. Tâ­nărul Ionel Pârvulescui a tras 3 focuri asupra lui Nicu Iones­­cu, rănindu-l la cap. Cezâ­ndui-și victima moartă, și-a tras 3 gloanțe în inimă, murind, pe loc. TIMIȘOARA CALARASI BARLAD — TW­­I Protestul advocaților. — Ba­rou­l advocaților în utlima sa ședință a redactat un nou pro­­iect votat cu­ 51 contra 19 voturi, relativ la introducerea limbei românești in justiția bănățea­nă. Ședința a fost prezidată de către d. dr. Mathias Imigert, a­­vând de secretar pe d. dr. Oc­­tavian Crâșma­riu. Au făcut pro­puneri diferite cu această o­­caziune d-nii dr. Ungar pentru un termen mai lung de acordat advocaț­lor ca să învețe româ­nește; dr. Chiroiu, ca acest ter­men să se acorde cel puțin ad­vocaților mai bătrâni; d. Nistor Oprea că ordin scris în această privință nu există din partea ministerului, iar d-rul George­­vi­ci vine la sfârșit cu o contra­propunere de anulare a protes­tului, întru­cât acest protest ar fi îndreptat in contra statului român. Totuși după toate discu­­țiuni­ler­ Și după rezultatul votu­lui, protesțil s'a primit și înain­­tat minicsíoru­lui justiției, care este chemat a aviza. Nenorocire.­­ In strada Eu­gen de Savoya, la locuința ce a­­sprifî­ castelui­­ Maxim Ostern, pa când se lucra interiorul unei ca­mere; plafonul s-a surpat, aco­perind Schela de lucru și prin­zând sub dărâmături pe doi lu­crători și o femee. In stare gravă toți trei au fost scoși de sub dă­râmături și transportați cu sal­varea la spital. Furturi.­­S-au înregistrat ur­mătoarele furturi : la d-na lt.­­col­onel Hellene Schwartz-Telbis, bijuterii în valoare de 20 mii lei; la magazinul de pielărie Nico­lae Covrigeanu, marfă de circa 25.000 lei; la croitorul Franz Lei­­rver, bijuterii de 20.000 lei. Poliția găsește pe urmele ho­ților, cari se crede că au operat în aceiași zi la toți cei de mai sus. Deces. — In comuna Ciacova a încetat din viață farmacistul Robert­ Tikacs, un cunoscut fi­­loromân din acele locuri. Violuri. —­ Au fost arestați : zidarul M. Mafias, care a violat o fată d­e 13 ani și un fost crimi­nal din comuna Lovrin, indivi­dul Georg Gerhescu, care a vio­lat o fetiță de 7 ani. Falsificator de ceruri.­­ An­ton Ipach, locuitor din comuna Modoș, a încasat de la casa de economie comunală din Timi­șoara, un cek fals de 70.000 lei, pe numele economului Iosif Mangy din Modoș. De notat că Anton Ipach este om bogat, ceea ce nu la împie­decat să falsifice cekul, fapt­ pentru care a fost arestat și depus. Călcat de automobil.­In car­tierul Fabric, băiatul Karl Ro­­manof pe când traversa în goa­nă strada, a fost călcat de auto­mobil, ceea ce a­ necesitat ampu­tarea brațului său stâng, înecat. — Gravorul Tosef Zan­ I­«, ,pe­ când făcea baie , la pla­ja. „Ștrand“, făcândiud-se rău în mjlocul apei, a leșinat, înecân­­du-se. In locul unde s-a înecat se zice că până în prezent foarte mulții și-au mai găsit moartea subit. Sportive. — La matchiul de foodball între echipele Arad și Timișoara, a învins orașul Ti­mișoara cu 4 : 0. Inaugurarea unui nou local de școală. — Anul acesta liceul de fete din localitae va avea cinci clase. Localul devenind ne­­incăpător, comitetul școlar con­struiește o aripă la clădirea ac­­tuală a locațiuții. Jo­i s'a făpuit inaugurarea nouai clădiri. După serviciul di­vin oficiat de preotul Soție Po­pescu, asistența a semnat actul de fundație. Furt. — In ziua de 4 Iulie­­u Maria Rujinschi, soția subco­misarului R­uijinschi de pe lân­gă poliția Bârlad, însoțită fiind de fina sa Maria Ștefan Bâlhac, pe când se duceau l­a Bălăbă­nești, le-a eșit înainte un indi­­vid care le-a jefuit de suma de 530 lei. La țipetele victimelor, indivi­dul a dispărut. Din cercetările urmate se bă­­nuește că ar fi soldatul schim­­­­bas I. C. Balaban din reg. 3 ro­șiori. Cazul se anchetează. Viol.­­ D. Di­­m Ura­che Borde­­ianu din localitate a reclamat parchetului că individul V­asi­le Vasiliu, in etate de 17 ani, a vio­lat pe o copilă a sa Maria, în etate numai de 7 ani. Numitul a fost trimis cabine­tel­ui de i­,strutcț­e spre cerce­tare. ."iKiE130SS38^Kam:!»i33iEaf5^^ COMSTANȚA De la consiliul de război. — Consiliul a achitat pe locul Ni­­culescu Gheorghe și pe soldatul Cracau Niță, ambii din reg. 39 int, aauKați de fals în acte pu­blice. Încercare de sinucidere. — Fata Iordana Ghiță din strada Tudor Vladimirescu nr. 8, fiica lui Gheorghe Ghiță, a încercat să-și pună capăt zilelor. Marți după am­ază, pe la o­­rele 3, numita s'a dus în port, spre a-și pune în aplicare fu­nestul plan. Un agent al căpită­niei suspectând prezența fetei în port, și în momentul când nu­mita­ încerca să se arunce în mare, a împiedicat-o, aducând-o la căpitănie. Din declarația fă­cută de numita, reese că această hotărîre de a-și pune capăt zi­lelor, a fost luată în urma mal­tratărilor ce zilnic suferea de la părintele ei. Din port. .. Asu­pra femeei Maria Lefterie, sosită ieri din Pireu, s'a descoperit o sumă de bani în monede de hârtie a doi lei, cari poartă seria și numerile monedelor românești aflate în tezaurul de la Moscova. — Cu vaporul „Patris“ a sosit Marți noul atașat militar grec la București, împreună cu secre­­taru­l său. Cu trenul accelerat ambi­i au plecat în Capitală. — A fost expulzat prin portul nostru supusul ungur Eugen Matias. Incendiu. — Un început de incendiu s'a declarat la hotel „Mo­nastir“. În i­*rma ajutoare­lor date de locatari și sergentul din post, focul a fost localizat. ARAD Dela com­isiune­a de delimitare a frontierei cu Ungaria. — Com misiunea de delimitarea frontie­rei cu Ungaria ajungând la punctul Golitk­i, s'a ivit un dife­rend între părțile interesate, a­­supra cedă­rei către una din părți a celor 9 km. de teren care până în prezent era socotit ca neutru. Acest teren se cuprinde între stația c. f. r. Curti­ci și stația M. A. V. Lököshasa. După informațiuni demne de încredere, comisiunea luând în considerație memoriul nostru, se crede că acest teren­ ne va fi cedat, urmând astfel ca ultima stație de frontieră să fie Lö­köshasa. Vom reveni cu amănunte. Piedici în tensitnul vagoa­­nelor. — Organele căilor ferate maghiare, d­in motive necunos­cute, au pus în timpul din urmă numeroase piedici in transitul vagoanelor încărcate cu lemne de foc și cherestea, din care cauză blocându-se stația Cur­­tici, Sofronia și Arad, direcția generală a sistat pentru un timp nelimitat încărcările de acest sate cu destinația transit. Organele noastre c. f. r. cred că aceste piedici ar fi provenite din imposibiitatea liniilor ve­cine de a transporta aceste în­cărcări, cari în timpul din ur­mă, erau foarte numeroase. Motivul refuzului, este încăr­carea vagoanelor contra conven­ției de la Streza. Inspecție. — In ziua de 4 Iulie a sosit în localitate d. co­lonel Oprescu C-tin, inspectorul cercurilor de recrutare ale cor­pului VII armată­, spre a inspec­ta, scriptele cercului de recruta­re local. De la Arad va pleca la Timișoara. BABADAG In memoria lui Take Ione fac Sâmbătă 1 Iulie cor. la orele 10 dim. s'a slujit un serviciu reli­gios, cu ocazia înm­ormântărei marelui bărbat de stat Take Io­­nescu, din inițiativa d-lui­ Stoic Cfescu-Pița, advocat și șeful gru­­părei democrate din acest oraș. Au asistat toate autoritățile locale, precum și un public nu­meros. După oficierea serviciului reli­gios, d. Stoicescu-Pița, a rostit o cuvântare în care, conturează uriașa personalitate a ilustrului defunct. La urmă s-a împărțit colivă celor de față. Diverse. — Duminică 2 Iulie c. comisi­unea de împroprietărire a isprăvit lucrările de revizuire a tablourilor întocmite sub regi­mul averescan și se așteaptă so­sirea comisiunei de expropriere, pentru ca locuitorii înscriși să intre în posesia loturilor cuve­nite.­­ Polițaiul orașului, Nicolau, fiind mutat la Tulcea, azi s'a prezentat luându-și postul în primire, noul polițai d. Scoarță. .­. De trei zile a început în plasa noastră cositu­l orzului, care dă o recoltă ce a întrecut și cele mai optimiste așteptări. mwmmasism í ®»s ® ws«3sis$aa»*«. Dumineci 9 Bu!ie va­ apare „DIVERȘI LITERAR“ conți»® © frumoasă n­u$8a|>@ i» celor! și­ tormaí ©!«sS sssingr: CRONICA SAPTAHAXEI de Dom Stem! MAC (roman) de pas»ho CULTUL LUI TAKE IONESCU de Victor Cornea PUTEREA LACRIMILOR trad. de Cornelia Ionescu ULTI­MILE ȘTIRI DIN LUME, de A Navârn­e SCHITE IMN RĂZBOIUL DE ÎNTREGIREA NEAMU­ Li. 2 de Al. Coiul rea NOPfVLE ALBE (roman) írad. «ie Í. Gosehin TANTIEMELE PENTNÜ CAVALLERIA RUSTICAN^' de L. L. RĂZBUNARE­A MORTULUI (ilu­strație) POESII de: Eugenia Bâlteana, Maria Ștefăniescu­, Liciu, Aroneana, V. B­radea, H. Maria-Pa?ienai, Ion Luca, etc. Jered­ ia toți depozitarii și chioșcarii,,,U­ninars M3 Literar* care se vinde cu 1 le­a ex imin­aréi îi JUDICIAR cetățenească ileia „öac­a“ ___ ------- Arestarea umil­ai îmi imira tot Arestarea fiind administrate­ de moșia D. judecător de instruct« Cezar Dristoreanu, dela cab 3 ,a arestat Jot pe Ru­dolf Hall­a administratorul moșiei Tătă­reștii de Sus (Teleorman), pro­prietatea d-lui Gr. Greceanu.. i Haug este învinuit că în a­­ceastă calitate profitând de­ încrederea ce i-o acordase d.l Greceanu, a săvârșit o serie de abuzuri de încredere, frau­ j dându-i cu o sumă importan­tă, al carei cuantum n’a fost încă stabilit. Până acum s’au găsit aproa­pe 200 mii lei fraudați de că­­­tre cel arestat Mandatul va fi supus astăzi tribunalului de vacanță, spre confirmare. Joi seară, la orele 7, d. N. N. Stoica, consilier comunal a con­vocat pe cetățenii Capitalei, la o întrunire in sala „Dacia“. A prezidat d. Const- Mihăile­­scu. D. P. IOANID, spune că actu­ala comisie interimară este de­parte de a se interesa de ne­voile comunei. S’a găsit un con­silier ca să arate defectele co­misiei și a fost revocat de că­tre d. G. Corbescu. Printre altele, d. Ioanid de­nunță mulțimea îndeletnicirile consilierului comunal Anghel Dumitrescu, care a luat suma de 30 mii lei cu scopul să inter­­vie la prefectura poliției ca să se redeschidă o casă de prosti­tuție. D. I. GEORGE.SOTI-CAMPINA protestează împotriva comisiei interimare care lasă Capitala în voia soartei, dezinteresându­­se de nevoile comunei. D. STRISTACHE DUMITRI­S­­CU discrie halul de murdărie al periferiilor și indolența edili­lor. Mai vorbesc d-nii Iliescu, Si­­mionescu, N. Țigăn­ștean­u, G. Paraschivescu, M. Goldenberg, Alex. Samoilă, și Staicu, cari au protestat­ împotriva revocă­­rei consilierului N. Stoica. La urmă a luat cuvântul d. STOICA care a arătat că comu­na dispune de locuri virane la centru și periferii pe o întin­dere de 20 milioane m. p. Aceste locuri sunt lăsate în părăsire și sunt adevărate foca­re de insecte din cauza gu­­noaelor cari se depun. In loc să se împroprietăreas­că văduvele, orfanii și invali­zii din război, terenurile se dau pentru nimica unor anumiți ce­tățeni. Citește o moțiune prin care cetățenii protestează împotriva excluderei și cer excluderea ac­tualului primar spre a se da po­sibilitatea unei noui adminis­trații rodnice. La orele 9 și jumătate Intra­­airea a luat sfârșit. Situația semănăturilor •* Ultimele știri primite la ministerul de interne, cu privi­re la situația agricolă, provin de la următoarele județe­: PUTNA: Starea semănăturilor este foarte bună. Oamenii fac prășila porumbului. Făloasele au dat în spic. Furajele natu­rale și cele artificiale sunt ex­celente. Arborii fructiferi au rod abundent, afară de 5 comu­ne, cari au suferit din cauza grindinei. Viile sunt bune și promit recoltă satisfăcătoare. . ORHEI: Timpul e favorabil semănăturilor, căzând aproape zilnic ploae în cantități sufici­ente. BUZĂU: Semănăturile în ge­neral frumoase. Pomii fructi­feri și viile se prezintă bine. Se continuă cu prășila a doua, a porumbului. TULCEA. Semănăturile se mențin frumoase. Locuitorii se ocupă cu prășitul porumbului, cositul fânului, plivitul și stro­pitul viilor. Starea santară­­ a locuitorilor și vitelor bună. DOROHOI: Timpul favorabil­ a plouat în tot județul. Se c­on­­tinuă cu prașila a doua a po­rumbului, cartofilor și sfeclei. In general toate semănăturile sunt frumoase; asemenea fâne­­țele, imașurile, pomii fructiferi, și grădinile de zarzavat sunt bune. BOTOȘANI. Se lucrează cu mare activitate la prășitul po­rumbului. Semănăturile în ge­neral se prezintă bine, grădini­le de zarzavaturi și pomi fruc­tiferi simt de mijloc. End­ TS -w. TS! Pe urmele asasinilor M Seller — O nouă pistă — Cu toate că au trecut doi atei de când niște bandiți, rămași necunoscuți, au asasinat ziua în amiaza mare, pe bancherul Geller, poliția continuă cu cer­cetările spre a descoperi pe criminali. Se știe că într-o zi, pe la o­­rele 12, doi bandiți au intrat în localul bancherului Colier, din calea Victoriei și sub pre­text că 1 vpesc să schimbe o bancnotă străină, au­ făcut pe bancher să deschidă cassa de bani. Când Colier era întors cu spatele spre ei, unul dintre bandiți a tras un foc de revol­ver asupra bancherului omo­­rându-l. După săvârșirea crimei ei au furat bijuteriile de pe mese și din cassa de bani, precum și­ o sumă de bani, iar apoi s-au­ urcat vitinuu automobil, ce-i aștepta în stradă și au dispă­rut. Poliția a făcut atunci întin­se cercetări, fără a putea da de urmele criminalilor. Pe urmele asasinilor Miercuri seară o cunoscută artistă de varieteu, care este pe punctul de a se mărita, venind cu logodnicul ei la va­rieteul „Femina“, a văzut p­­e artiștii purtând 6 perechi de cercei cu brilante și un i­nel cu un safir mare, cari semănau perfect cu cerceii și inelul ei, pe cari cu câteva zile înainte de asasinarea lui Colier le amanetase la acest banchet. Aceste bijuterii au fost fu­rate împreună cu altele de către asasini, chiar din casa de bani. După cât se spune artiste ar fi în proces cu moștenito­rii lui Colier pentru bijuterii­le furate. Artista păgubașă a anun­țat imediat poliția. D. inspector Panopol a ve­nit la varieteu, dar în timpul acesta artista ce purta biju­teriile plecase din local. Eri toată ziua s’au făcut cercetări spre a se da de ur­mele artistei dispărute. Cu siguranță că ea va fi găsită și dacă la mijloc nu este o mistificare, asasinii lui Colter vor fi repede des­coperiți. CâT3fS ,Universul Literar' At £ XA&D3C StSM&3­55) Gura iadoului XL. Varzui­ul j Ședința fu încheiată cu en­­­tusiasm. Cuvântul de ordine se dete. Studenții deferă fu­­lga de se înarmară cu pari și­­ drugi de fier.­­ Un sfert de oră după acea­sta se începu asediul înch­i­­s­sorii.­­ Totul se făcu așa de repe­­­de că autoritățile n’avură vreme să fie înștiințate, în­chisoarea era păzită de gar­da obișnuită. Văzând pe stu­dent­ că se ivesc la cotitura stradii, șeful postului puse de se închise poarta. Dar ce puteau să facă o duzină de­­ polițiști în contra a patru­­ sute de studenți ?­­ — înainte ! strigă Samuil, feă Mi lâ £ăm trupii vrem« »4 vie în ajutorul poliției. Și, punându-se în fruntea unei cete care ducea o bâr­nă formidabilă, pași cel din­tâi în contra porții închisă. — Foc ! zise comandantul postului și o descărcătură ciurui pe asediatori. Nici un student nu se dete înapoi. Câteva focuri de pis­toale răspunseră. Apoi, mai înainte ca garda să fi avut vreme să încarce iar armele, douăzeci de bârne isbiră re­pezite în poarta mare și o ciintiră din loc. — Curaj, băeți ! strigă s­muil. Să mai dăm odată intrăm înăuntru. Dar așa tați puțin. Lăsă bara și puse mâna ; un drug de fier pe care-l vi­n­e sub poartă. Alți vreo, zei vulpi făcură tot așa și poar­ta se săltă din țâțâni. — Acuma isbiți voinicește! zise Samuil. Pocnitura a douăzeci bâr­ne răsună și poarta se sparse cu sgomot. O a doua grindină de gloanțe se revărsă peste stu­denți. Samuil intrase în curte. Un soldat îl luă la ochi. Ca o panteră sprintenă Samuil sări asupra lui și, cu o lovitu­ră de drug, îl întinse la pă­mânt. — Jos armele­­ strigă gar­de. Dar ordinul era de prisos. Studenții se luaseră după el, și curtea era acuma așa de plină, așa de înghesuită că trupa nu mai putea să facă sldatul omorât că și alți trei­­ la pământ, mai puțin ră­­loanțe de pis­­c BritUoșî pri­miseră răni, dar, din fericire, puțin grave. Dezarmară trupa și deteră fuga la încăperea în care erau închiși Trichter și cei doui camarazi ai lor. Zi libe­rară numaidecât. Apoi învingătorii trântiră jos ușile și sparseră giamu­­rile ferestrelor, își mai petrecură încă vre­mea dărâmând ce mai rămă­sese în picioare din închi­soare. Pe când se ocupau cu acea­stă treabă, li se aduse știrea că se întrunise consiliul aca­demic care se apucase să ju­dece pe capii revoltei. — Ha, consiliul academic ne judecă, zise Samuil. Bine, o să judecăm și noi consiliul academic. Hei, strigă,­ vulpi și pițigoi, puneți pază la in­trarea străzii, întrunirea sti­maților voștri seniores, va începe să delibereze. Și menționații seniores se întruniră într’o odae a închi­sorii. Samuil luă numaidecât cu­vântul. Vorbi scurt, milită­­rește, în auzul revoltaților care-i sorbeau cuvintele. — Ascultați, le zise. N’a­­vem vreme de pierdut. And sunând trâmbițele. Trupele se adună și au să sosească aici. Trebue să luăm o hotă­rîre îndată. Iată părerea mea : „Ni s’a propus felurite ac­țiuni, aprind­era casa­ lui Mühldorf, jefuirea orașului și altele de felul acesta. Fie­care din aceste răzbunări are hazul și farmecul ei, nu zic ba. Dar ele ne vor târâ în luptă cu miliția, vor pricinui vărsări de sânge și pierderea ...­amici prețioși. N’ar fi mai bine să obținem acelaș rezul­tat fără jertfe omenești ? „Ce vrem noi ? Să pedep­sim pe burghezi. Hei, este un mod de a-i pedepsi mai teri­bil decât spărgându-le gra­­murile și dându-le foc ma­ghernițelor. Putem, într’un sfert de ceas, să prăpădim Nieidelbergul întreg. Pentru aceasta n’avem decât să fa­cem un singur lucru : să ple­cam de aici. „Cu ce trăește N­eidelber­­gul, dacă nu cu prezența noa­stră ? Cine face pe croitori să trăiască, decât acei care le poartă hainele ? Cine ține cismăria cu viață, decât acei care se încalr­ă cu produsele ei ? Cine hrănește pe măce­lari, decât acei care le mă­nâncă vitele tăiate ? „Prin urmare, să luăm ne­gustorilor pe mușteriii lor, profesorilor pe elevi și, la moment, nu vor mai fi nici profesori, nici negustori. Hei­­delbergul fără noi este cor­pul fără suflet. Este mort. „A, un negustor a îndrăs­­nit să nu-și dea marfa unui student ? Bine, atunci toți studenții vor lăsa mărfurile lor negustorilor. Și vom ve­dea ce vor face. Unul din ei n’a vrut să aibă grijă de unul dintre ai noștri. Să-i vedem, cu cine vor rămâne ! „Propun unul din acele exemple extraordinare înre­gistrate de istoria Bü­rgen­­schaft-ului și care devin apoi regula valoroșilor su­xcestes și lecția filistenilor viitoru­lui. Propun emigrarea totală a Universității și interdicțiu­­nea (Varras) orașului Heidel­berg“. Un tunel de aplause se re­vărsă peste cuvintele lui Sa­muil. Plecarea fu votată prin a­­clamațiuni unanime. XLI. —­ Prudență de șarpe și putere âe îeu Studenții seniores se răs­pândiră printre mulțime și a­­nunțară de viziunea luată, care fu salutată cu urale ne­sfârșite. Se hotărî ca studenții să întrebuințeze restul zilei spre a-și face pregătirile, să nu spue nimănui nimica despre proiectul admis și săi plece din oraș liniștiți și tăcuți în cursul nopții, așa ca bur­ghezii să fie cuprinși deoda­tă, la deșteptarea lor, de ui­mire și de mustrare de cuget. In momentul când totul sa hotărîse astfel, o vulpe tâ­nără veni în fuga mare. Un grefier, care asistase la întrunirea­ consiliului acade­mic și care-i era rudă, îi fă­cuse cunoscut rezultatul șe­dinței. Iată ce se decisese: Dacă studenții se vor împotrivi, să se dea ordin miliției să tragă­ focuri, să-i reducă prin forță cu orice preț: , Dacă se vor supune reve­nind la datorie, s­ă se a­corde amnistie tuturor,­­afară de Samuil care a om­orît un soldat și era privit ca urzito­rul dezordinei și ca ațâțăto­rul lui Trichter, vulpea lui favorită. Toată vina cădea numai asupra lui Samuil. Un mandat de arestare se dase în contra lui și miliția chiar se pornise să-l cau­te. (Va .urma) I

Next