Universul, septembrie 1922 (Anul 40, nr. 195-220)
1922-09-01 / nr. 195
I I £ BOUBUE Mirea de PlENBIE fost TH. SfiPITIM S. fi. B. — B4SSUSSEȘT8. - BuS. Tipicari No. 54. - ’face cunoscut doritorilor că în urma înlocurilor făcute are de vânzare: P teateftie d.» fiafolcisra 250x2 m». complecte lemnărie și fierăria roate, slenders, angrenate. 1 aparat speciei de topit estrada cu partea metalică de aramă ISOO litri capacitate, i - IN BUNA STAUE SI FORUTSEPT8N ® —21 |f SS^Bit-^v»sMEieáE IUATCI ffITsil situat Tn <ea mai fi« fl Élt# § O. VwL'M moasi priveliște, din ^ [ALIMIIEțTI—[AdlLATA I I oferă puiíSi chiar pentru Sana S € PTEI4BITI £ 1 I PMETISm EXCEPȚIONALE - P I Pensiune complects cu trei mese zilnic I La Etajele din fata cu 100 tei pe zi II „ „ „ curte „ 80 „ „ „ i Sine suferă de boitele «ie (MICMI, FICAT, § DIABST, @y?a,ts., si teea numai H 9a sa arsa 9141 1 apa de caciulataE compuse din 2 pituri, 2 șiîo Lei 8.500.TMDormitoare pere, 2 noptiere, 1 toaletă. Ca t#cămpice din 1 nașă de ■'ll BIT-Uf din 12 persoane, 8 scaune îmbrăcate în stofă, 1 tafet, o servantă iei 10.580 -Idem. Idem In piele iei 11.500.— aspi compuse din 1 birou cu pos- D il1OUI 1 tar, 1 bibliotecă, 3 fotoliuri, 1 măsuță de fumat și 1 canapea iei 11500.— S40DOS elegantă, solidă modernă în culorile: malm, citron, stejar, aur ®. Expoziția permaumita, STIL MIRELIAN 3, (Șosea) Informațiuni și biroul de desfacere BASCA AGRICOLA Secpa Mărfuri §11. UPSttH No. 3,EL iî, Telefon 45l27 „PATUL" Prima Tabricá de Mobile defer și Bronz a Societăfsi Wammé fiamăns de fin a neta re ttr. Sfinții Apostolii 4-0-42 GELE IM PEM1ÖMH și SÍÜ0RS rnmmi „©tis** Faterisa* una Amarico-Sermană MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară .anciu Iancula, domiciliat în Curtea de Argeș, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Iancula în acela de Ianculescu, spre a se numi Ianciu Ianculescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 8433 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Marcu sin Herșcu tinichigiu zis și Marcovici, domiciliat în Iași a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Tinichigiu în acela de Marcovici, spre a se numi Marcu Marcovici. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 7369 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Herșcu Bemnovici, domiciliat în Tecuci, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Bernovici în acela de Urseanu, spre a se numi Herșcu Urseanu. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Direcțiunea judiciară MINISTERUL JUSTIȚIEI D. Ștefan Morărescu, domiciliat în București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de Morărescu, pe acela de Adria, spre a se numi Ștefan Morărescu-Adria. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Haim Leib Ițic, domiciliat în București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Ițic în acela de Ițicsohn, spre a se numii Haim Leib Ițicsohn. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 7365 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D-l Max Pfefferman, domiciliat în Bacău a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Pfefferman în acela de Ardeiano spre a se numi Max Ardeianu. Ministerul publică aceasta,conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 8825 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Faivel Șiraga, domiciliat în București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adaoge la numele său patronimic de Șiraga pe acela de Filip spre a se numi Faivel Șiraga- Filip. . Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 7876 fim podgoreni renumitul preparat Fermențiciclul «OMNIA» autorizat de Institutul de Chimie al statului cu No. 2574/909, care se întrebuințează cu succes pentru tăiatul și decoloratul vinurilor s’a pus în vânzare la magazinele cu articole viticole la drogueri*și farmacii Cereți prospecte gratis la : Reprezentanții generali și depozitari la nr 881 Hugo Finitei* București strada Academiei No. fr. 9120 i EHREIU NEAGRĂ PLUMBUITĂ StALVUIZATA Winde«rantajoS Adolphs Moerdler București Galatz Pasage Maca Str. Brașoveni 80 9142 3 lui Virgil grăiesc, specialist dela Paris și Bordeaux in boli de nas, gât și Merecîlli reîntorcându-se în Capitală, și reia consultațiunile între 5—7 p. m. Bulev. Pache 28. Telefon 4 II 27. SALVATOR Cabinet medical fondat in 1903 de Medici specialiști pentru boale wenergiei și sifilis Beai © «ie Piele Tratamentul Blenoragiei cronice prin Metode Electroterapeutice Electrotermic pentru prostatite Uretroscopie Injecții intravenoase cu Neosalvarsan ANALIZA SÂNGELUI Cunoașterea șancrului sifilitic prin ultranecroscopie - PASAGIUIL ROMAN No. 9 - f lângă Teatru Naționali. București, Consult. I-lși 6-9. TELEFON 338 ____________________2953 Sorter G George jresne a Fost monitor al clinicei geniitourinare din Paris. Maladii genito-urinare. Sifilis Consult. 2-6 Strada Popa-Soare 24 9164 C F. FOCȘANEM SPECIALIST IN : diagnosticul boalelor de stomac, intestin, plămân și inimă prin ajutorul Statelor Röntgen ELECTROTERAPIE și A RADIOTHERAFIE Consult. 9~ll și 3-8 p. m. Str. General Grigorescu No. 3 Folieliaiss VIATA București CALEA GRIVIȚEI 107 Medici specialiști vindecă radical boale secrete: SIPILISBL.BlEMRifil A și altsUoll la BARBAȚI si FEMEI Analiza Sânelui. Solcțium fara durere direct in vine cu Mercur, Keo și Sîljeraalvarsan și Iod Consultații: de la 8-1 si 191,8/s 8540 Dr. A. REICHSTADT va Nema Minut BARBAȚI ȘI FEMEI Cons. 9—1 A și 5—8 CALEA VICTORIEI, 69 Pasaj Imobiliara, Scara A et»j II Doctor Davidson Caleaa yinfirei 18 (Colț cu Strada Buzești) Maswos, Boli Siililice 9160 trilli ini —Fost medic de spital — vindecă complect Rtenoragia Sifilis — Impotența afecții Intravenaass, Anasze (mcroscopica Strada Carol No. 38 Consult. 8-12 dim. și 2-8 seara 14 Dr. Bemstein-lamsa Boale și Operațiuni de Ochi, Nas, Gât și Urechi. Calea Moșilor No. 90 lângă Sf. Gheorghe. Consult. 11-1« și 2 ». Telefon 3Stia 9 -76 iil Dr. 1. Popovici Boale de GAT, NAS $î URECHI 8’a reîntors i-și reia consulațiile 3 -5 p. m. 24, Str. Lascăr Cataveiu 24. — Telefon 1995 9060 Intermediari pars Istm [emisi i m . Cumpăr orice cantitate de viscere de oi, extralargi și mijlocii precum și coroană și viscere mijlocii. Ofer spre vâzare viscere de cai Fabricație de cârnați (salam). Oferte sub „Angebote“ la Josef Wolfsohn str. Polonă 65 București. 22 Feste 60.099 instalata la toată lansam Serte Prospect. La cerere lui. I. C. MAYER PIPE I IN FELDS POMPE cu PISTOL, POMPE KiritliÉ POMPE MAMMUT ?! m EöWilt Instalația ®! áe Mai electrică și Iertă — BUCUREȘTI — Str. Seriaâus No. S — 18 I. 69RSIG, I iluiii-M «antant KI BUCHNANN, hnraj# Str. Episcopiei 5» Telefon SS|83 saasas»! ffumäzeetisä UNIVERSAL earea dispozițiunilor precise din legea conflictelor colective de muncă. GÂND SE VA FACE RECHIZIȚIA întrebat de noi dacă hotărîrea guvernului a intrat în vigoare, d. ministru Mârzescu ne-a spus că executarea rechiziționării depinde de direcția c. f. r. și nici decum de ministerul muncii, care a cerut aceasta. Totuși ea intră în vigoare de la data hotărîrii luate de consiliul de miniștri. De asemenea, ministrul muncii ne-a autorizat să desmințim știrea că 25 mii de lucrători din țară s’ar fi solidarizat cu cei de la Astra“. CONFLICTUL DE MUNCA DIN POETUL CONSTANȚA Privitor la conflictul de muncă din portul Constanța, d. ministru Mârzescu ne-a declarat: — Conflictul de la Constanța are cu totul alt caracter. Ne găsim în fața unui conflict între două categorii de muncitori. Lucrătorii localnici din port se plâng că muncitorii veniți de aiurea sunt angajați de o societate „Ardealul“ pentru efectuarea diverselor transporturi, și la care transporturi numai ei ar avea experiența necesară. Lucrătorii localnici sunt organizați în două sindicate: „Principesa Ileana“ și „Dezrobirea“, pe când ceilalți, veniți din afară și întrebuințați special de soc. „Ardealul“, sunt neorganizați. Lucrătorii sindicalizați își sprijină cu argumente slabe cererea lor că soc. „Ardealul“ nu are dreptul, deoarece nu este constituită după formele legii sindicatelor profesionale. Soc. „Ardealul“ este o societate comercială și existența ei legală nu poate fi contestată. După cum se vede, conflictul din portul Constanța s’a ivit pe chestia distribuției muncii. Pentru cunoașterea situației, am trimis în anchetă, un inspector de la centru, ca să stabilească adevărata cauză a conflictului născut, după cât se pare, pentru motivele de mai sus. Asupra aplanărei lui, d. ministru al muncii ne-a asigurat ca aceasta se va face imediat ce ancheta întreprinsă va fi terminată. Mare. ffraneliu - întrunirea ■ cerealiștiSar și ®:ip © r" Sateliter «Let.§r ® ai © Brăila 29 Comercianții și exportatorii de cereale brăileni au ținut o adunare Marți la ora 5 d.e la Camera de comerț discutând plata sumei datorite din cota de cereale contingentala pe care aceștia au predat-o statului. lui au fost zadarnice. Comi Iatrunirea a fost prezidată ,de d. Anghel Teodorescu care a făcut apel la sol daritate în lupta pornită. D. C. A. Focșăneanu, a arătat ca sunt de încasa din partea Centralei cooperativei sătești, zeci de milioane provenite din cota predată statului, dar că oamenii sunt mereu amânați, de luni de zile. Statul din cauza amestecului în comerțul de cereale prin dispozițiunile și regimurile pe care le schimbă a provocat criza comercială, ce se resimte în întreaga țară și care periclitează starea economica a țarei. D. Anghel Teodorescu a fost delegat să se prezinte de la ministru lăsând demersurile necesare pentru plata imediată a banilor datorați In caz când demersurile ce se va face nu vor avea rezultatul dorit, comercianții și exportatorii vor ține un congres general pentru a lua o hotârire definitivă. CAPITALA UN FUNCȚIONAR DE LA CASA PĂDURILOR SE DA DREPT COMISAR DE MORAVURI Activitatea falsului comisar. — Arestarea lui D. Niculae Iorgulescu, funcționar la Casa pădurilor, din ministerul de Domeni, nefiind mulțumit cu modesta sumă cu care era retribuit s’a gândit să-și mai găsească o ocupație ca să-și mărească veniturile. Fără multă bătae de cap și-a ales o rentabilă funcțiune, și anume „Comisar la brigada de moravuri”. înarmat cu un carnet de legitimație fals, comisarul s-a gândit să pue frîu prostituției, care zilnic i-a proporții. „Comisarul”, care în orele libere, explora cișmigiul a observat lucruri cari l-au scandalizat peste măsură. Perechi, după ce hoinăriau prin alee, se retrăgeau în boschete, unde stăteau până la închiderea gradinei. Cu ajutorul unei cutei de chibrituri „comisarul” a putut descoperi câteva cuiburi de dragoste. Așa, în seara zilei de 24 August, zelosul comisar a prins într’un boschet doui tineri pe cari La invitat să-l urmeze. Tânărul care nu bănuia nimic, i-a strecurat suma de 500 lei ca să-l facă scăpat. Iorgulescu l’a declarat liber pe tânăr iar pe d-ră a vrut s’o aresteze. Toate stăruințele apărătorului au fost zadarnice. Comisarul n’a vrut, să cedeze în ruptul capului. Ca să-și salveze prietena tânărul a rugat pe ..comisar"" să nu mai fie așa de rău, căci a doua zi îi mai dă 500 lei. Atunci Iorgulescu s’a mai domolit și a cerut un amanet ca să fie sigur pe sumă. Arestarea comisarului A doua zi, „comisarul” sta în fața unui șpriț la bodega Zografi, din str. Academiei. La orele 12 și jumătate, tânărul sfănțuit, care anunțase pe adevăratul șef al brigăzei de moravuri despre cele întâmplate, comisarul Aldulescu își face apariția la bodegă. In timp ce Iorgulescu primeau banii și înapoia actele, a fost arestat. Furtul de la pictorul Vermont In noaptea de Duminică 27 a. c. între orele 8—12, pe când nu se afli nimeni acasă, hoți rămași până acum necunoscuți, s’au Introdus prin chei false in casa pictorului Vermont din b-dul Maria 51. Intrând în casă, au forțat 3 șifoniere de unda a furat haine, efecte și acțiuni în Valoare i de ,150.000 uși, bijuterii, un revolver, monede de argint, bani, etc. și câteva tablouri de Vermont reprezentând peisagii lucrate în anii 1920—1921. Cadievru pescuit Locuitorii Petre Neculai Popa și D-tru Petrescu, din fund. Ion Alexe Tei 50, au pescuit ori în lacul Tei, ■ cadavrul unui necunoscut cam de 25—30 ani cu următoarele semnalmente: sta»bura mijlocie, ochii verzi, părul castaniu, îmbrăcat în haine și pălărie gris. La percheziția făcută sa găsit în buzunarul hainei un port-moneu cu suma de 200 lei și o chitanță a trib. Ilfov pe numele de L. Rosenberg. Cadavrul a fost transportat la morgă. Crima unui copil Copilul Costică Dumitrescu, din calea Griviței 63, se juca Duminică dimineață cu alt copil Iulian Sterescu, din strada Turda 88. In timpul jocului, capiii s-au certat. La un moment dat Dumitrescu scoate un cuțit și lovește pe Sterescu în piciorul stâng. Nenorocirea de la clădirea Universității Luni, la orele 5 jumătate, a fost găsit în subsolul nouei clădiri a Universității, din strada Academiei, un om scăldat în sânge care era în nesimțire. Identitatea victimei nu a putut fi stabilită. Se crede că necunoscutul a dormit în clădirea Universității și a căzut noaptea în subsol. Accident de tramvai Vagonul tramvaiului electric cu nr. 33, de pe linia 17-a, a lovit automobilul nr. 918 în care se aflau doi copii. Fetița Marioara Mărculescu s-a ales cu o arteră ruptă. Victima a fost transportată la spitalul Colentina. Explozia uaui obuz la Cotroceni Duminică la orele 10 dimineața pe poligonul de tragere rrî la Cotroceni, copilul Gh. Florea, în etate de 14 ani, găsind un obuz antiaerian, s-a jucat cu el. Obuzul sfărâmânduse, a distrus în nenumărate bucăți corpul nefericitului copil, mutilând în acelaș timp și pe copilul Petre Anton, care se afla in tovărășia lui . Accidente de automobil Un automobil, venind în plină viteză pe calea Călărași, a dat peste băiatul I. Mutan, din «os. Mihai Bravu 312, rănindu-l grav. Automobilul a dispărut fără a i se putea luai numărul. Alt accident de automobil s’a întâmplat pe calea 13 Septembrie 233, a cărei victimă a fost un copil anume Tudor M. Chelălău, din fund. Broscăriei. « Automobilul de piață No. 244, venind pe șoseaua Ștefancel Mare, în dreptul casei cu No. 224, a lovit pe ucenicul Florea Constantin, din acea stradă, care voia să treacă pe celalt trotuar. Șoferul a dispărut. Tentativă de crimă Lucrătorul cismar BrătășoiulUe, din serviciul cismarului Tudor Vlădescu, din str. Romană 161, certându-se ieri dimineață cu un alt lucrător anume Niculae,a lovit cu un cuțit în partea stângă a pieptului. Criminalul a dispărut. Rănirea din str. Laborator Un scandal urmat de rănire sa petrecut Luni, d. a., în str. Laborator No. 49, la cârciuma lui Alex. G. Marinescu, Dumitru Duiu, zis Bârzoi, din strada Octavian, Tudor Dumitru, din strada Laborator 55 și Eftimie Toma, zis Osman, din aceeaș stradă, provocând scandal la sustasa cârciumă, cârciumarul i-a dat afară. Dumittru Duiu, înfuriat, s-a înapoiat cu alți prieteni spre a cere socoteală cârciumărului. In învălmășeala produsă, Dumitru Duiu a fost grav rănit. încercare de sinucidere D-scara Balaș Mania, din strada General Florescu 14, a încercat ieri dimineață să se sinucidă înghițind o pastilă de sublimat. A fost dusă la spitalul Gölten. Cauza sinuciderei nu se cunoaște. Cadavru găsit intr’un vagon In vagonul de c. f. No. 26994, care se afla in gara de Nord, s’a găsit cadavrul unui muncitor. Din cercetările făcute s’a statat că mortul este Luca Francesco, de 34 ani, de fel din Cluj. Se fac cercetări. Două Incendii Duminică, la orele 2, un incendiu s-a declarat la atelierul de tâmplărie al fraților Costică și Lazăr Dumitru, din str. Episcopul Radu 17. Focul a distrus întregul acoperiș al atelierului și o parte din materiale. După trei ore focul a fost localizat de posturile de pompieri Cometa și Foișor. Un alt incendiu s’a declarat la depozitul fraților Welfz bel din str. Măgurele 71, unde au ars uleiuri și vopsele. înjunghiere Ungurul Naghy Mihail, din str. Georgeseni I 109, în urma unei certe avute cu Perși Laios, din acea stradă, l-a lovit pe acesta din urmă cu un cuțit în mâna stângă. Criminalul a fost arestat de circa 10-a. De la beție la crimă Soldatul Gh. Negoescu, după ce a băut Luni toată ziua cu prietenii lui Grigorie Popa zis Oaie, din str. Irina 16 cu Gh. Caracaș și cu Gh. Bernat din str. Petre Ciobanu 20, s-a luat la ceartă cu ei și în urmă la bătae. Negoescu, nemulțumit cu bătaia a recurs la baionetă rănind pe toți trei. Răniții au fost duși la spitalul Căiței. ilnuîXL -Mr. 195 Deaptsul viticultorilor Arad 28 August In preziua congresului, delegațiunile au avut o consfătuire. S’a precizat ordinea în care urmează să sa desfășoare primul congres viticol din România întregită. Duminică în a zi ,la ora 7 jun. dimineață congresiștii adunați în curtea palatului cultural, au pornit încorpore la catedrala orașului unde s’a oficiat un tedeum. După aceasta convoiul s’a îndreptat spre palatul cultural, în amfiteatrul căruia s’a deschis la ora 10 a. m. congresul. Terminându- se formalitățile de constituirea biroului, d. C. Iarca primul vorbitor a arătat scopul congresului. D. S. Ispravnic a expus situațiunea viticolă din punctul de vedere regional. Dl. Nicolaescu, fost director în ministerul de domenii și viceprezidentul „Iamei viticultorilor“ cere stăruitor să se alcătuiască modalitatea pentru combaterea falsificarea alcoolului. D. Goldiș, ales președinte de onoare, mulțumește și se asociază la mișcarea viticultorilor. Spulberă ideia de regionalism și spune că unirea înfăptuită va fi veșnică. D. Gh. ispravnic, fost director regional, vorbește despre criza transporturilor pe calea ferată. D. Ștefan Graur (Focșani) mulțumește prelaților cari au venit în mijlocul efigiesiștilor. In ședința de după amiazi, d. Anastasiu, în calitate de referent citește raportul său asupra însemnaturei băncil» viticole sindicale. D. Berthelom (Tulcea) face istoricul sindicatului viticol din Tulcea, D. M. Mendel (Prahova) cere să se unifica taxele de bere cu ale vinului. D. R. Odobejteanu, agronom, propune instituirea pe regiuni a stațiunilor onclogice. D. Colonel Damienescu (Nicorești) cere intensificarea exportului în legătură cu exportul produselor viticole. Mai vorbesc d-nii Nicoleanu, Maor Brezeanu (Buzău) și Tiberiu Anastasiu (Oltenița). S’a votat o moțiune în sensul desideratelor exprimate. In ziua următoare, congresiști, cu un tren special, au plecat în regiunile viticole. Dernerea , ac síaleratastasisie la și Trenul accelerat nr. 19, care pleacă din București pentru Iași la ora 13.30 a deraiat la eșirea ,din stația Zorieni. Deraerea s-a produs din cauza acului din linia curentă (bifurestia spre Prut) care a fost întredeschis de rău-făcător prin punerea de bolovani între șină și vârful acului. Fochistul mașinei fiind opărit, a fost trimis la spital. Alte accidente de persoane fie au fost: Stricăciunile produse prin răsturnarea mașinei și a două vagoane se evaluează la 60 mii lei. Până la ridicarea mașinei și a vagoanelor căzute circulația s’a făcut prin transbordare. Azi circulația a fost reluată în mod normal-A fost în orice caz un mare noroc că trenul având viteză mica și vagoanele fiind grele. La răsturnarea mașinoi s'au frânat singure și s’au oprit pe foc, căci altfel în imediata apropiere de unde s,a produs deraerea fiind un pod peste râul Bârlad întreg, trenul s-ar îl prăbușit în apă. ee@*sa QrigorlH Qogu 6. &i;fhaiSes-..u Logodiți 27 August 1922 11 s)© cua șial I. MISTREȚUL Bătrîna se încercă în deșert să se ridice și să umble. I se scrintise un picior. Manile și fata îi erau stropite de sânge. O zgâriase și> sfâșiase gimpii mărăcinilor. Văitându-se, bătrîna se adresă cavalerului zicând: — Oh, seniore, să te ferească D-zeu să cazi prin munții ăștia. Sânt prăpădită și, dacă Maica Domnului nu m’o lua de mână să mă ducă, nu știu cum m’oi întoarce la coliba mea. — O s’o aștepți mult și bine zise rîzând Gherardello, care venise și el lingă bătrîna. — Sta, departe de aici, bătrînico ? o întrebă Giovanni sprijinind-o cu milă. — Uite calea în partea asta, răspunse bătrîna arătând cu mâna, spre miază ,șoapte. Trecând pe la poalele muntelui ăsta și țoind-o mereu la dreapta ți se deschide vederea asupra mării, de acolo, la câțiva pași într’o vâlcea e coliba în care îmi petrec nopțile. — Ești singură ; nu ai pe nimeni ? o întrebă iar Giovanni, Femeea, ori nu vru să răspundă ori nu putu. Și, ca și cum fusese străpunsă de durere, geniu și începu să chieme într’ajutor pe toți sfinții din cer. — Nu putem să lăsăm așa pe biata bătrîna, zise Giovanni înduioșat. — Și ce, adică, vrei să-i ții de urît ? exclamă Gherardello. Nu vezi că s’apropie noaptea? Locurile de pe aicea nu le cucipești. Și, mai târziu, când ne vom porni la drum, ne vom pune în primejdie să cădem în vre-o prăpastie ori să fim prădați de hoți. Giovanni dete din umeri. Curagios și milos, când era vorba să vin întrajutor cuiva căzut în nevoe, nu se da nicidecum înnapoi. De aceea, în loc să dea ascultare cuvintelor prudente dar nesimțitoare ale fiului său de adopțiune, încălecă repede ridicând pe bătrâna de jos și așezând-o dinnaintea lui pe șea. — Sa spune-mi, o să te prezinți la castelul ilustrului Ludovico, bariton de Folla, însoțit de această povară frumoasă? întreabă Gherardello batjocoritor. — Și de ce nu ? Seniorul Ludovico e om bogat și, în casa lui, se va putea găsi un pat și pentru bătrîna asta. El îi va da bucuros un ajutor care nu-i va vătăma întru nimic averea lui . Dabea pronunțase Giovanni aceste cuvinte și bătrîna de pe un țipăt de spaimă. Răsucindu-se și oftând, exclamă: — Pentru sfântul D-zeu, să nu mă duceți la castel!... Scrsați-mă că se va găsi cineva să-mi dea o mână de ajutor. Puneți-mă jos, seniore și nu mă faceți să mor pe drum. — Dar de ce nu vrei să te ducem la castel ? o întrebă Giovanni contrariat. Vreau să mă întorc la coliba mea, ori să mor atei, printre copacii ăștia cari mi sunt prieteni. — Poate că are vre-o fată care o așteaptă în locuința ei sărăcăcioasă zise Giovanni încet. Intorcându-se apoi către bătrîna adăugă: — Liniștește-te, bătrînico, te vom duce la coliba ta care e drumul ? — Giovanni, dragă tată, ia gîndește-te la ce vrei să faci. Femeea asta ne poate duce la vre-o cursă. Las-o pe baba vrăjitoare aici, și noi să ne vedem de drum innainte-i exclamă Gherardello. .— Respectează vîrsta înna■iintată și urmează-mă. Așa Vreau, răspunse Giovannii cu voce severă. — Bine. Fie precum zici ! răspunse Gherardello cu glas supus care nu armoniază însă cu privirea-i tulbure, cu sprânceniteri încruntate de necaz. Tânărul egoist se înfășură apoi bine cu mantaua i de catifea ca să se apere de friguri de Castro care ținea pe bătrâna cu capul sprijinit pe pieptul lui. Amândoi călăreții apucară pe drumul arătat de bătrâna. După ce-i urmară câtăva vreme, deferă peste un scoberiș prin care poteca șerpuită se lăsa într’o vale. La o cotitură iată că le eși înainte un câine mare care începu să sară împrejurul calului lui Giovanni și să latre. Frumos câine, zise Giovanni. In acelaș timp, bătrâna dete un țipăt de surprindere, și, cu glas dureros, mormăi: — Doamne sfinte, nu m’a ascultat! A venit! Maica Domnului, fie-i întrajutor! Apoi se răsti către câine : — Taci, Lupule ! Ești, ca și stăpânul tău, rău și îndărătnic. Pe când comisarul înnaltei Camere se silea să priceapă înțelesul vorbelor descusute ale bătrânii, Un om, călcând în fugă peste covorul de frunze așternut pe pământ, eși din tufișuri dând crăcile cu mâna la o parte. Apucă de frâu calul lui Giovanni și, cu voce mânioasă și răsunătoare, întreabă răstit: — Unde duceți pe bătrâna ? Cine sunteți voi ? Ce i-ați făcut ? Spuneți numaidecât! Comisarul nu răspunse. In tăcere, privea uimit pe acela care furios le întreba. Gherardello pusese mâna pe spadă. Omul răsărit din tufișuri părea să fie în vârstă de 30 de ani. înnopt și bine legat, avea părul lung și creț coborîndu-se pe umeri. Barba îi era neagră și deasă ; fața îi era palidă și slabă însă frumoasă. Dar o espresiune cruntă, aproape sălbatică îi altera frumusețea. Când vorbea, își arăta un câine canin urât, care era mai lung decât dinții ceilalți; îi eșea din gură și-i apăsa buza. Straniul personagiu era îmmbrăcat cu un cojoc de piele de capră. Pe cap avea o căciulă țuguiată cam hărtănită, și la cingătoare purta atârnată o seceră tăioasă, bine ascuțită. Giovanni ținea ochii pironiți asupra sălbatecului, care, neprimind răspuns la întrebările lui, sguduia mereu frâul calului și repeta: — Cine sînteți ? Ce i-ați făcut mamai? — E un senior bun, fiule, un om al lui D-zeu care m’a ajutat, zise bătrâna întinzând brațele slăbănoage ca să apuce mâna comisarului și să o sărute. —Dacă e așa, atunci e altceva, bâlbâi sălbaticul, lăsând frâul calului. Apoi, cu acest stângaci și grosolan, își luă după cap căciula țuguiată în semn de respect. — Ce mutră urîtă, zise Gherardello fără să ție seamă dacă vorba lui îl supără pe omul cu cojoc de piele de capră. Acesta, aruncând o cruntă privire de d’a preț tânărului blond, zâmbi cu amărăciune. — E muma d-tale bătrânica ? l’întrebă Giovanni, vrând să facă să se uite vorba necuviinvioasă a lui Gherardello. Omul bărbos nu răspunse, iar bătrâna oftând exclamă : — E carne din carnea mea! Și cum mă iubește ! E fiu bun cum nu mai e altul !.. Dacă toți l’ar cunoaște pe Mistrețul precum îl cunosc eu mama lui atunci biréul de el n’ar mai fi silit să trăiască prin desișurile pădurii. — N chiamă Mistrețul ? întrebă Giovanni zâmbind. — Da ,Mistrețul mă chiamă, răspunse încruntat omul pădurii. Și dintele ăsta al meu care-mi ridică în sus buza sfâșie ca și colții porcului sălbatic. (Va urma)