Universul, septembrie 1922 (Anul 40, nr. 195-220)

1922-09-01 / nr. 195

I I £ BOUBUE Mirea de PlEN­BIE fost TH. SfiPITIM S. fi. B. — B4SSUSSEȘT8. - BuS. Tipicari No. 54. - ’face cunoscut doritorilor că în urma înlocurilor făcute are de vânzare: P teateftie d.» fiafolcisra 2­50x2 m». complecte lem­nărie și fierăria roate, slenders, angrenate. 1 aparat speciei de topit estrada cu partea me­talică de aramă ISOO litri capacitate, i - IN BUNA STAUE SI FORUTS­EPT8N ® —21 |­f SS^Bit-^v»sMEieáE IUATCI ffITsil situat Tn <ea mai fi«­ fl Élt# § O. VwL'M moasi priveliște, din ^ [ALIMIIEțTI—[AdlLATA I I oferă puiíSi chiar pentru Sana S € PTEI4BITI £ 1 I PMETISm EXCEPȚIONALE - P I Pensiune complects cu trei mese zilnic I La Etajele din fata cu 100 tei pe zi II „ „ „ curte „ 80 „ „ „ i Sine suferă de boitele «ie (M­ICMI, FICAT, § DIABST, @y?a,­­ts., si teea numai H 9a sa arsa 9141 1 apa de caciulataE compuse din 2 pituri, 2 șiîo­ Lei 8.500.TM­Dormitoare pere, 2 noptiere, 1 toaletă. Ca t#cămpice din 1 nașă de ■'ll BIT-Uf di­n­ 12 persoane, 8 scaune îmbrăcate în stofă, 1 tafet, o servantă iei 10.580 -Idem. Idem In piele iei 11.500.— aspi compuse din 1 birou cu­ pos- D il1OUI 1 tar, 1 bibliotecă, 3 fotoliuri, 1 măsuță de fumat și 1 canapea iei 11500.— S40DOS elegantă, solidă modernă în cu­lorile: malm, citron, stejar, au­r ®. Expoziția permaumita, STIL MIRELIAN 3, (Șosea) Inform­ațiuni și biroul de desfacere BASCA AGRICOLA Secpa Mărfuri §11. UPSttH No. 3,EL iî, Telefon 45l27 „PATUL" Prima Tabricá de Mobile defer și Bronz a Societăfsi Wammé fiamăns de fin a neta re ttr. Sfinții Apostolii 4-0-42 GELE IM PEM1ÖMH și SÍÜ0RS rnmmi „©tis** Faterisa* una Amarico-Sermană MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară .­­anciu Iancula, domiciliat în Curtea de Argeș, a făcut ce­rere acestui minister de a fi a­­utorizat să schimbe numele său patronimic de Iancula în acela de Ianculescu, spre a se numi Ianciu Ianculescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 8433 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Marcu sin Herșcu tinichi­giu zis și Marcovici, domiciliat în Iași a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Tinichigiu în acela de Mar­covici, spre a se numi Marcu Marcovici. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de alinia­tul II al zisului articol. 7369 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Herșcu Bemnovici, domici­liat în Tecuci, a făcut cerere acestui minister de a fi autori­zat să schimbe numele său pa­tronimic de Bernovici în acela de Urseanu, spre a se numi Herșcu Urseanu. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de alinia­tul II al zisului articol. Direcțiunea judiciară MINISTERUL JUSTIȚIEI D. Ștefan Morărescu, domici­liat în București, a făcut cerere acestui minister de a fi autori­zat să adauge la numele său patronimic de Morărescu, pe a­­cela de Adria, spre a se numi Ștefan­ Morărescu-Adria. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de alinia­­tul II al zisului articol. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Haim Leib Ițic, domiciliat în București, a făcut cerere a­­cestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patro­nimic de Ițic în acela de Ițic­­soh­n, spre a se numii Haim Leib Ițicsohn.­ Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de alinia­­tul II al zisului articol. 7365 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D-l Max Pfefferman, domici­liat în Bacău a făcut cerere a­­cestui minister de a fi autorizat să­­ schimbe numele său patro­nimic de Pfefferman în acela de Ardeiano spre a se numi Max Ardeianu. Ministerul publică aceasta,­­conform art. 9 din legea asu­pra numelui, spre știința ace­lora cari ar voi să facă opoziți­­une în termenul prevăzut de a­­liniatul II al zisului articol. 8825 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Faivel Șiraga, domiciliat în București, a făcut cerere aces­tui minister de a fi autorizat să adaoge la numele său patroni­mic de Șiraga pe acela de Filip spre a se numi Faivel Șiraga- Filip. . Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 7876 fim podgoreni renumitul preparat Fermenți­­ciclul «OMNIA» autorizat de Institutul de Chimie al statu­lui cu No. 2574/909, care se întrebuințează cu succes pen­tru tăiatul și decoloratul vi­nurilor s’a pu­s în vânzare la magazinele cu articole viticole la drogueri*și farmacii Cereți prospecte gratis la : Reprezen­tanții generali și depozitari la nr 8­81 Hugo Finitei* București strada Aca­demiei No. fr. 9120 i­ EHREIU NEAGRĂ PLUMBUITĂ StALVUIZATA Winde­­«rantajoS Adolphs Moerdler București Galatz Pasage Maca Str. Brașoveni 80 9142 3­ lui Virgil grăiesc, specialist dela Paris și Bor­deaux in boli de nas, gât și Merecîlli reîntorcându-se în Capitală, și reia consultațiu­­nile între 5—7 p. m­. Bulev. Pache 28. Telefon 4 II 27. SALVATOR Cabinet medical fondat in 1903 de Medici specialiști pentru bo­ale wenergiei și sifilis­­ Beai © «ie Piele Tratamentul Blenoragiei cronice prin Meto­de Electroterapeutice Electrotermic pentru prostatite Uretroscopie Injecții intravenoa­se cu Neosalvarsan ANALIZA SÂNGELUI Cunoașterea șancrului sifilitic prin ultranecroscopie - PASAGIUIL ROMAN No. 9 - f lângă Teatru Naționali. București, Consult. I-lși 6-9. TELEFON 33­8­ ____________________2953 Sorter G George jresne a Fost monitor al clinicei geniito­­urinare din Paris. Maladii genito-urinare. Sifilis Consult. 2-6 Strada Popa-Soare 24 9164 C­ F. FOCȘANEM SPECIALIST­ IN : diagnosticul boalelor de stomac, intestin, plămân și inimă prin a­jutorul Statelor Röntgen ELECTROT­ERAPIE și A RADIOTHERAFIE Consult. 9~ll și 3-8 p. m. Str. General Grigorescu No. 3 Folieliaiss VIATA București CALEA GRIVIȚEI 107 Medici specialiști vindecă radi­cal boale secrete: SIPILISBL.BlEMRifil A și altsUoll la BARBAȚI si FEMEI Analiza Sân­elui. Sol­cțium fara durere direct in vine cu Mercur, Keo și Sîl­jeraalvarsan și Iod Consultații: de la 8-1 si 191,­8­­/s 8540 Dr. A. REICHSTADT va Nema Minut BARBAȚI ȘI FEMEI Cons. 9—1­ A și 5—8 CALEA VICTORIEI, 69 Pasaj Imobiliara, Scara A et»j II Doctor Davidson Calea­a yinfi­rei 18 (Colț cu Strada­ Buzești) Maswos, Boli Si­ililice 9160 t­r­illi ini —Fost medic de spital — vindecă complect Rtenoragia­ Sifilis — Impotența afecții Intravenaass, Anasze (m­croscopica Strada Carol No. 38 Consult. 8-12 dim. și 2-8 seara 14 Dr. Bemstein-lamsa Boale și Operațiuni de Ochi, Nas, Gât și Urechi. Calea Moșilor No. 90­­ lângă Sf. Gheorghe. Consult. 11-1« și 2­ ». Telefon 3Stia 9 -76 i­il Dr. 1. Popovici Boale de GAT, NAS $î URECHI 8’a reîntors i-și reia consul­­­ațiile 3 -5 p. m­. 24, Str. Lascăr Cataveiu 24. — Telefon 19­95 9060 Intermediari pars Istm [emisi i­ m . Cumpăr orice cantitate de vis­cere de oi, extralargi și mijlocii precum și coroană și viscere mij­locii. Ofer spre vâ­zare viscere de cai Fabricație de cârnați (sa­lam). Oferte sub „Angebote“ la Josef Wolfsohn str. Polonă 65 București. 22 Feste 60.099 instalata la toată lansa­m Serte Prospect. La cerere lui. I. C. MAYER PIPE I IN­ FELDS POMPE cu PISTOL, POMPE K­iritliÉ POMPE MAMMUT ?! m EöWilt Instalația ®! áe Mai electrică și Iertă — BUCUREȘTI — Str. Seriaâus No. S — 18 I. 69RSIG, I­ iluiii-M «antant KI BUCHNANN, hnraj# Str. Episcopiei 5» Telefon SS|83 saasas»! ffumäzeetisä UNIVERSAL earea dispozițiunilor precise din legea conflictelor colecti­ve de muncă. GÂND SE VA FACE RECHI­­ZIȚIA întrebat de noi dacă hotă­­rîrea guvernului a intrat în vigoare, d. ministru Mârze­­scu ne-a spus că executarea rechiziționării depinde de di­recția c. f. r. și nici de­cum de ministerul muncii, care a cerut aceasta. Totuși ea intră în vigoare de la data hotărîrii luate de consiliul de miniștri. De asemenea, ministrul muncii ne-a autorizat să des­­mințim știrea că 25 mii de lu­crători din țară s’ar fi soli­darizat cu cei de la Astra“. CONFLICTUL DE MUNCA DIN POETUL CONSTANȚA Privitor la conflictul de muncă din portul Constanța, d. ministru Mârzescu ne-a declarat: — Conflictul de la Constan­ța are cu totul alt caracter. Ne găsim în fața unui con­flict între două categorii de muncitori. Lucrătorii localnici din port se plâng că muncitorii veniți de aiurea sunt angajați de o societate „Ardealul“ pentru efectuarea diverselor trans­porturi, și la care transpor­turi numai ei ar avea expe­riența necesară. Lucrătorii localnici sunt or­ganizați în două sindicate: „Principesa Ileana“ și „Dez­robirea“, pe când ceilalți, ve­niți din afară și întrebuin­țați special de soc. „Ardea­lul“, sunt neorganizați. Lu­crătorii sindicalizați își spri­jină cu argumente slabe ce­­rerea lor că soc. „Ardealul“ nu are dreptul, deoarece nu este constituită după formele legii sindicatelor profesiona­le. Soc. „Ardealul“ este o so­cietate comercială și existen­ța ei legală nu poate fi conte­stată. După cum se vede, conflic­tul din portul Constanța s’a­ ivit pe chestia distribuției muncii. Pentru cunoașterea situați­ei, am trimis în anchetă, un inspector de la centru, ca să stabilească adevărata­ cauză a­ conflictului născut, după cât se pare, pentru motivele de mai sus. Asupra aplanărei lui, d. mi­nistru al muncii ne-a asigu­rat ca aceasta se va face i­­mediat ce ancheta întreprin­să va fi term­inată. Mare. ffraneliu - întrunirea ■ cerealiștiSar și ®:ip © r" Sateliter «Le­t.§r ® ai © Brăila 29 Comercianții și exportato­rii de cereale brăileni au ținut o adunare Marți la ora 5 d.­e la Camera de comerț discu­tând plata sumei datorite din cota de cereale contingentala pe care aceștia au predat-o statului. lui au fost zadarnice. Comi­ Iatrunirea a fost prezidată ,de d. Anghel Teodorescu care a făcut apel la sol daritate în lupta pornită. D. C. A. Focșăneanu, a arătat ca sunt de încasa din partea Centralei coopera­tivei sătești, zeci de milioane provenite din cota predată statului, dar că oamenii sunt mereu amânați, de luni de zile. Statul din cauza ames­tecului în comerțul de cereale prin dispozițiuni­le și regimuri­le pe care le schimbă a pro­vocat criza comercială, ce se resimte în întrea­ga țară și care periclitează starea eco­nomica a țarei. D. Anghel Teodorescu a fost delegat să se prezinte de la ministru lăsând demer­surile necesare pentru plata imediată a banilor datorați In caz când demersurile ce se va face nu vor avea rezultatul dorit, comercianții și exportatorii vor ține un congres general pentru a lua o hotârire definitivă. C­APITALA UN FUNCȚIONAR DE LA CASA PĂDURILOR SE DA DREPT COMISAR DE MO­RAVURI Activitatea falsului comisar. — Arestarea lui D. Niculae Iorgulescu, func­ționar la Casa pădurilor, din ministerul de Do­meni, nefi­­ind mulțumit cu modesta su­mă cu care era retribuit s’a gândit să-și mai găsească o ocupație ca să-și mărească ve­niturile. Fără multă bătae de cap și-a ales o rentabilă funcțiune, și anume „Comisar la brigada de moravuri”. înarmat cu un carnet de le­gitimație fals, comisarul s-a gândit să pue frîu prostituției, care zilnic i-a proporții. „Comisarul”, care în orele libere, explora cișmigiul a ob­servat lucruri cari l-au scan­dalizat peste măsură. Perechi, după ce hoinăriau prin alee, se retrăgeau în bos­chete, unde stăteau până la închiderea gradinei. Cu ajutorul unei cute­i de chibrituri „comisarul” a pu­tut descoperi câteva cuiburi de dragoste. Așa, în seara zilei de 24 August, zelosul comisar a prins într’un boschet doui ti­neri pe cari La invitat să-l­­ ur­­meze. Tânărul care nu bănuia nimic, i-a strecurat suma de 500 lei ca să-l facă scăpat. Iorgulescu l’a declarat liber pe tânăr iar pe d-ră a vrut s’o aresteze. Toate stăruințele apărăto­­­­rului au fost zadarnice. Comi­sarul n’a vrut, să cedeze în ruptul capului. Ca să-și salve­ze prietena tânărul a rugat pe ..comisar"" să nu mai fie așa de rău, căci a doua zi îi mai dă 500 lei. Atunci Iorgulescu s’a mai domolit și a cerut un amanet ca să fie sigur pe sumă. Arestarea comisarului A doua zi, „comisarul” sta în fața unui șpriț la bodega Zografi, din str. Academiei. La orele 12 și jumătate, tâ­nărul sfănțuit, care anunțase pe adevăratul șef al brigăzei de moravuri despre cele în­­tâmplate, comisarul Aldules­­cu își face apariția la bodegă. In timp ce Iorgulescu primeau banii și înapoia actele, a fost arestat. Furtul de la pictorul Vermont In noaptea de Duminică 27 a. c. între orele 8—12, pe când nu se afli nimeni acasă, hoți rămași până acum necunoscuți, s’a­u Introdus prin chei false in casa pictorului Vermont din b-dul Maria 51. Intrând în casă, au forțat 3 șifoniere de unda a furat haine, efecte și acțiuni în Valoare i de ,150.000 uși, bijuterii, un revolver, monede de argint, bani, etc. și câteva tablouri de Vermont reprezentând peisagii lucrate în anii 1920—1921. Cadievru pescuit Locuitorii Petre Neculai Po­pa și D-tru Petrescu, din fund. Ion Alexe Tei 50, au pescuit ori în lacul Tei, ■ cadavrul unui ne­cunoscut cam de 25—30 ani cu următoarele semnalmente: sta»­bura mijlocie, ochii verzi, părul castaniu, îmbrăcat în haine și pălărie gris. La percheziția făcută sa gă­sit în buzunarul hainei un port-moneu cu suma de 200 lei și o chitanță a trib. Ilfov pe numele de L. Rosenberg. Cadavrul a fost transportat la morgă. Crima u­nui copil Copilul Costică Dumitrescu, din calea Gri­viței 63, se juca Duminică dimineață cu alt co­pil Iulian Sterescu, din strada Turda 88. In timpul jocului, capiii s-au certat. La un moment dat Du­­mitrescu scoate un cuțit­­ și lo­vește pe Sterescu în piciorul stâng. Nenorocirea de la clădirea Uni­versității Luni, la orele 5 jumătate, a fost găsit în subsolul nou­ei clă­diri a Universității, din strada Academiei, un om scăldat în sânge care era în nesimțire. Identitatea victimei nu a putut fi stabilită. Se crede că necunoscutul a dormit în clădirea Universității și a căzut noaptea în subsol. Accident de tramvai Vagonul tramvaiului electric cu nr. 33, de pe linia 17-a, a lo­vit automobilul nr. 918 în care se aflau doi copii. Fetița Marioara Mărculescu s-a ales cu o arteră ruptă. Vic­tima a fost transportată la spi­talul Colentina. Explozia uaui obuz la Cotroceni Duminică la orele 10 dimi­neața pe poligonul de tragere rrî la Cotroceni, copilul Gh. Florea, în etate de 14 ani, gă­sind un obuz antiaerian, s-a ju­cat cu el. Obuzul sfărâmându­se, a distrus în nenumărate bu­căți corpul nefericitului copil, m­utilând în acelaș timp și pe copilul Petre Anton, care se a­­fla in tovărășia lui . Accidente de­­ automobil Un automobil, venind în pli­nă viteză pe calea Călărași, a dat peste băiatul I. Mutan, din «os. Mihai Bravu 312, rănindu-l grav. Automobilul a dispărut fără a i se putea luai numărul. Alt accident de automobil s’a întâmplat pe calea 13 Septem­brie 233, a cărei victimă a fost un­­ copil anume Tudor M. Che­­lălău, din fund. Broscăriei. « Automobilul de piață No. 244, venind pe șoseaua Ștefan­­cel­ Ma­re, în dreptul casei cu No. 224, a lovit pe ucenicul Florea Constantin, di­n acea s­tradă, care voia să treacă pe celalt trotuar. Șoferul a dispărut. Tentativă de crimă Lucrătorul cismar Brătă­­șoiu­lUe, din serviciul cisma­­rului Tudor Vlădescu, din str. Romană 161, certându-se ieri dimineață cu­ un alt lucrător anume Niculae,­­a lovit cu un cuțit în partea stângă a piep­tului. Criminalul a dispărut. Rănirea din str. Laborator Un scandal urmat de rănire sa petrecut Luni, d. a., în str. Laborator No. 49, la cârciuma lui Alex. G. Marin­escu, Dumitru Duiu, zis Bârzoi, din strada Octavian, Tudor Dumitru, din strada Labora­tor 55 și Eftimie Tom­a, zis Os­man, din aceeaș stradă, pro­vocând scandal la sustasa câr­ciumă, cârciumarul i-a dat a­­fară. Dumittru Duiu, înfuriat, s-a înapoiat cu alți prieteni spre a cere socoteală cârciu­­mărului. In învălmășeala produ­să, Dumitru Duiu a fost grav ră­nit. încercare de sinucidere D-scara Balaș Mania, din strada General Florescu 14, a încercat ieri dimineață să se sinucidă înghițind o pastilă de sublimat. A fost dusă la spitalul Göl­ten. Cauza sinuci­derei nu se cu­noaște. C­adavru găsit intr’un vagon In vagonul de c. f. No. 26994, care se afla in gara de Nord, s’a găsit cadavrul unui­ mun­citor. Din cercetările făcute s’a sta­tat că mortul este Luca Fran­cesco, de 34 ani, de fel din Cluj. Se fac cercetări. Două­ Incendii Duminică, la orele 2, un in­cendiu s-a declarat la atelierul de tâmplărie al fraților Costică și Lazăr Dumitru, din str. E­­piscopul Radu 17. Focul a distrus întregul aco­periș al atelierului și o parte din materiale. După trei ore focul a fost lo­calizat de posturile de pompi­eri Cometa și Foișor.­­ Un alt incendiu s’a decla­rat la depozitul fraților Wel­fz bel din str. Măgurele 71, unde au ars uleiuri și vopsele. înjunghiere Ungurul Naghy Mihail, din str. Georg­eseni I 109, în urma­ unei certe avute cu Perși La­­ios, din acea stradă, l-a lovit pe acesta din urmă cu un cuțit în mâna stângă. Criminalul a fost arestat de circa 10-a. De la beție la crimă Soldatul Gh. Negoescu, după ce a băut Luni toată ziua cu prietenii lui Grigorie Popa zis Oaie, din str. Irina 16 cu Gh. Caracaș și cu Gh. Bernat din str. Petre Ciobanu 20, s-a luat la ceartă cu ei și în urmă la bătae. Negoescu, nemulțumit cu bă­taia a recurs la baionetă ră­nind pe toți trei. Răniții au fost duși la spita­lul Căiței. ilnuîXL -Mr. 195 Deaptsul viticultorilor Arad 28 August In preziua congresului, de­­legațiunile au avut o consfă­tuire. S’a precizat ordinea în care urmează să sa desfă­șoare primul congres viticol din România întregită. Duminică­­­ în­­ a zi ,la ora 7 jun. dimineață con­­gresiștii adunați în curtea palatului cultural, au pornit în­corpore la catedrala ora­șului unde s’a oficiat un te­deum. După aceasta convoiul s’a îndreptat spre palatul cultural, în amfiteatrul căruia s’a deschis la ora 10 a. m. congresul. T­erminându- se formalită­țile de constituirea biroului, d. C. Iarca primul vorbitor a arătat scopul congresului. D. S. Ispravnic a expus situațiunea viticolă din punc­tul de vedere regional. Dl. Ni­­colaescu, fost director în mi­nisterul de domenii și vice­­prezidentul „Iam­ei viticul­torilor“ cere stăruitor să se alcătuiască modalitatea pen­tru combaterea falsificarea al­­coolului. D. Goldiș, ales președinte de onoare, mulțumește și se asociază la mișcarea viticul­torilor. Spulberă ideia de re­gionalism și spune că unirea înfăptuită va­­ fi veșnică. D. Gh. ispravnic, fost di­rector regional, vorbește des­pre criza transporturilor pe calea ferată. D. Ștefan Graur (­Focșani) mulțumește prelaților cari au venit în mijlocul e­figiesiști­­lor. In ședința de după amiazi, d. Anastasiu, în calitate de referent citește raportul său asupra însemnaturei băncil» viticole sindicale. D. Berthelom (Tulcea) face istoricul sindicatului viticol din Tulcea, D. M. Mendel (Prahova) cere să se unifica taxele de bere cu­ ale vinului. D. R. Odobejteanu, agro­nom, propune instituirea pe regi­uni a stațiunilor o­nc­­logice. D. Colonel Damienescu (Nicorești) cere intensificarea exportului în legătură cu ex­portul produselor viticole. Mai vorbesc d-nii Nico­­leanu, M­aor Brezeanu (Bu­zău) și Tiberiu Anastasiu (Ol­­tenița). S’a votat o moțiune în sen­sul desideratelor exprimate. In ziua următoare, congre­­siști, cu un tren special, au plecat în regiunile viticole. Dernerea , ac síaleratastasi­sie la și Trenul accelerat nr. 19, care pleacă din București pentru Iași la ora 13.30 a deraiat la e­­șirea ,din stația Zorieni. Deraerea s-a produs din cau­za acului din linia curentă (bi­­furestia spre Prut) care a fo­st întredeschis de rău-făcător prin punerea de bolovani între șină și vârful acului. Fochistul mașinei fiind opă­rit, a fost trimis la spital. Alte accidente de persoane fie au fost: Stricăciunile produse prin răsturnarea mașinei și a două vagoane se­ evaluează la 60 m­ii lei. Până la ridicarea mașinei și a vagoanelor căzute circulația s’a făcut prin transbordare. Azi circulația a fost reluată în mod normal-A fost în orice caz un mare noroc că trenul având viteză mica și vagoanele fiind grele. La răsturnarea mașinoi­­ s'au frânat singure și s’au oprit pe foc, căci altfel în imediata a­­propiere de unde s,a produs de­raerea fiind un pod peste râul Bârlad întreg, trenul s-ar îl pră­bușit în apă. ee@*sa QrigorlH Qogu 6. &i;fhaiSes-..u Logodiți 27 August 1922 11 s)© cua șial I. MISTREȚUL Bătrîna se încercă în de­șert să se ridice și să umble. I se scrintise un picior. Ma­nile și fata îi erau stropite de sânge. O zgâriase și­­> sfâșia­­se gimpii mărăcinilor. Văi­­tându-se, bătrîna se adresă ca­valerului zicând: — Oh, seniore, să te fereas­că D-zeu să cazi prin munții ăștia. Sânt prăpădită și, dacă Maica Domnului nu m’o lua de mână să mă ducă, nu știu cum m’oi întoarce la coliba mea. — O s’o aștepți mult și bine zise rîzând Gherardello, care venise și el lingă bătrîna. — Sta, departe de aici, bă­­trînico ? o întrebă Giovanni sprijinind-o cu milă. — Uite calea în partea asta, răspunse bătrîna arătând cu mâna, spre miază ,șoapte. Tre­când pe la poalele muntelui ăsta și țoind-o mereu la dreap­ta ți se deschide vederea asu­pra mării, de acolo, la câți­va pași într’o vâlcea e coliba în care îmi petrec nopțile. — Ești singură ; nu ai pe ni­meni ? o întrebă iar Giova­nni, Femeea, ori nu vru să răs­pundă ori nu putu. Și, ca și cum fusese străpunsă de du­rere, geniu și începu să chie­­me într’ajutor pe toți sfinții din cer. — Nu putem să lăsăm așa pe biata bătrîna, zise Giova­nni înduioșat. — Și ce, adică, vrei să-i ții de urît ? exclamă­­ Gherardello. Nu vezi că s’apropie noaptea? Locurile de pe aicea nu le cuc­ipești. Și, mai târziu, când ne v­om porni la drum, ne vom pu­ne în primejdie să cădem în vre-o prăpastie ori să fim pră­dați de hoți. Giovanni dete din umeri. Cu­­ragios și milos, când era vor­ba să vin întrajutor cuiva că­zut în nevoe, nu se da nici­decum înnapoi. De aceea, în loc să dea ascultare cuvinte­lor prudente dar nesimțitoare ale fiului său de adopțiune, încălecă repede ridicând pe bătrâna de jos și așezând-o dinnaintea lui pe șea. — Sa spune-mi, o să te pre­zinți la castelul ilustrului Lu­dovico, bariton de Folla, în­soțit de această povară fru­moasă? întreabă Gherardello batjocoritor. — Și de ce nu ? Seniorul Ludovico e om bogat și, în ca­sa lui, se va putea găsi un pat și pentru bătrîna asta. El îi va da bucuros un ajutor care nu-i va vătăma întru nimic a­­verea lui . D­abea pronunțase Giovan­ni aceste cuvinte și bătrîna de pe un țipăt de spaimă. Ră­­sucindu-se și oftând, exclamă: — Pentru sfântul D-zeu, să nu mă duceți la castel!... Scr­sați-mă că se va găsi cineva să-mi dea o mână de ajutor. Puneți-mă jos, seniore și nu mă faceți să mor pe drum. — Dar de ce nu vrei să te ducem la castel ? o întrebă Giovanni contrariat. Vreau să mă întorc la co­liba mea, ori să mor atei, printre copacii ăștia cari­ mi sunt prieteni. — Poate că are vre-o fată care o așteaptă în locuința ei sărăcăcioasă zise Giovanni în­cet. Intorcându-se apoi către bă­trîna adăugă: — Liniștește-te, bătrînico, te vom duce la coliba ta care e drumul ? — Giovanni, dragă tată, ia gîndește-te la ce vrei să faci. Femeea asta ne poate duce la vre-o cursă. Las-o pe baba vrăjitoare aici, și noi să ne vedem de drum innainte-i ex­clamă Gherardello. .— Respectează vîrsta înna­­■iintată și urmează-mă. Așa Vreau, răspunse Giovannii cu voce severă. — Bine. Fie precum zici ! răspunse Gherardello cu glas supus care nu armoniază însă cu privirea-i tulbure, cu sprân­ceniteri încruntate de necaz. Tânărul egoist se înfășură apoi bine cu mantaua­ i de catifea ca să se apere de frig­uri de Castro care ținea pe bătrâna cu capul sprijinit pe pieptul lui. Amândoi călăreții apucară pe drumul arătat de bătrâna. După ce-i urmară câtă­va vre­me, deferă peste un scoberiș prin care poteca șerpuită se lăsa într’o vale. La o cotitură iată că le eși înainte un câine mare care începu să sară împrejurul calului lui Giova­nni și să latre. Frumos câine, zise Gio­vanni. In acelaș timp, bătrâna dete un țipăt de surprindere, și, cu glas dureros, mormăi­: — Doamne sfinte, nu m’a ascultat! A venit! Maica Dom­nului, fie-i întrajutor! Apoi se răsti către câine : — Taci, Lupule ! Ești, ca și stăpânul tău, rău și îndă­rătnic. Pe când comisarul înnaltei Camere se silea să priceapă înțelesul vorbelor descusute ale bătrânii, Un om, călcând în fugă peste covorul de frun­ze așternut pe pământ, eși din tufișuri dând crăcile cu mâna la o parte. Apucă de frâu calul lui Giovanni și, cu voce mânioasă și răsună­toare, întreabă răstit: — Unde duceți pe bătrâna ? Cine sunteți voi ? Ce i-ați fă­cut ? Spuneți numai­decât! Comisarul nu răspunse. In tăcere, privea uimit pe acela care furios le întreba. Gherar­dello pusese mâna pe spadă. Omul răsărit din tufișuri părea să fie în vârstă de 30 de ani. înnopt și bine legat, avea părul lung și creț cobo­­rîndu-se pe umeri. Barba îi era neagră și deasă ; fața îi era palidă și slabă însă fru­moasă. Dar o espresiune cruntă, aproape sălbatică îi altera frumusețea. Când vorbea, își arăta un câine canin urât, care er­a mai lung decât dinții ceil­alți; îi eșea din gură și-i apăsa buza. Straniul personagiu era îm­­­mbrăcat cu un cojoc de piele de capră. Pe cap avea o că­ciulă țuguiată cam hărtănită, și la cingătoare purta atârnată o seceră tăioasă, bine ascuțită. Giovanni ținea ochii pironiți asupra sălbatecului, care, ne­­primind răspuns la întrebă­rile lui, sguduia mereu frâul calului și repeta: — Cine sînteți ? Ce i-ați fă­cut mamai­? — E un senior bun, fiule, un om al lui D-zeu care m’a ajutat, zise bătrâna întin­­zând brațele slăbănoage ca să apuce mâna comisarului și să o sărute. —Dacă e așa, atunci e alt­ceva, bâlbâi sălbaticul, lă­­sând frâul calului. Apoi, cu a­cest stângaci și grosolan, își luă după cap căciula țugu­iată în semn de respect. — Ce mutră urîtă, zise Gherardello fără să ție sea­mă dacă vorba lui îl supără pe omul cu cojoc de piele de capră. Acesta, aruncând o cruntă privire de d’a preț tânărului blond, zâmbi cu amărăciune. — E muma d-tale bătrâ­nica ? l’întrebă Giovanni, vrând să facă să se uite vor­ba necuviinvioasă a lui Ghe­­rardello. Omul bărbos nu răspunse, iar bătrâna oftând exclamă : — E carne din carnea mea! Și cum mă iubește ! E fiu bun cum nu mai e altul !.. Dacă toți l’ar cunoaște pe Mistrețul precum îl cunosc eu mama lui atunci biréul de el n’ar mai fi silit să trăiască prin desișurile pădurii. — N­ chiamă Mistrețul ? în­trebă Giovanni zâmbind. — Da ,Mistrețul mă chia­mă, răspunse încruntat omul pădurii. Și dintele ăsta al meu care-mi ridică în sus buza sfâșie ca și colții porcului sălbatic. (Va urma)

Next