Universul, martie 1923 (Anul 41, nr. 53-83)

1923-03-23 / nr. 75

r Diplomele false din România alanneazate francezi Studenţii români la Facultatea de medicină din Paris Se ştie că, dintre toţi studenţii streini de la facultatea de medi­cină din Paris, singuri romanii se bucură de o dispoziţie specia­­lăă, care le permite a practica .1medicina in Franţa. Actualmente, Facultatea din Paris e­liberează două feluri de­­diplome de doctori in medicină: diploma de Stat şi diploma de Universitate. 1. Diploma de Universitate e de ordin pur ştiinţific şi se a­­­b­ordă numai străinilor cu dis­pensa gradului de bacalaureat. Ea nu dă dreptul de a practica ,medicina in Franţa, nu conferă a­rtici unul din drepturile şi privil­egiile ce dă diploma de Stat şi nu poate fi echivalată cu a­­ceasta. 2. Diploma de stat e rezervată in special francezilor şi poate fi acordată şi streinilor, dacă aceş­­tia obţin diploma franceză de bacalaureat. Nici o echivalentă nu se acor­­dă diplomelor de bacalaureat streme; numai diplomele din România sunt de drept echiva­­lente cu­ cele franceze. . . Intr’un articol apărut in­­„la Presse Médicale“ din Paris Nr. 1 din 27 Decembrie 1922, sub ,titlul: „Chestiunea studenţilor­­ medicină streini se protesta­­ ntra privilegiilor de mai sus, acordate studenţilor români, permiţându-le de a se stabili şi a exersa medicina in Franţa. ARTICOLUL PUBLICAT DE „LA PRESSE MEDICALE“ ,Tată articolul apărut în Nr. * 103 din „la Presse Medicale“: »Chestiunea streinilor în corpul medical a făcut de câţiva ani incoace să curgă Valuri de cer­“­nealt, să procure materie pen­tru multe rapoarte, fără ca cu-­ toate acestea să se poată spune­­ ...ta. ar fi acum pusă la punct“. Aşa se exprima d. Levassort,­­ secretar general al asociaţiei generale a medicilor Franţei, la 1 Aprilie 1914. •De la această dată, arzătoarea chestiune e ea rezolvată? Vai ! * nu... Vreme de 5 ani, Franţa şi-a deschis porţile tuturor naţiuni­lor lumii. Americani, Asiatici.... fi Europeni, toţi au găsit la ea primirea cea mai cordială. Departe de noi gândul să vor­bim de rău popoare cari ne-au dat concursul în timpul războiu­lui, dar pentru aceasta putem noi să acordăm elitei intelectua­le ce le reprezintă aci şi care în fie­care an devine tot mai nu­meroasă, aceleaşi foloase ca na­ţionalilor noştri ? Cu alte cuvinte, putem noi a­­er­rda studenţilor în medicină streini dreptul de a postula di­ploma de Stat de doctor în me­dicină şi prin aceasta chiar dreptul de a exercita medicina In detrimentul medicilor frau­dezi? , ' , Există pentru studenţii î­i me­dicină streini o diplomă: diplo­ma de Universitate. Această diplomă este eliberată studenţilor prevăzuţi cu o echi­valenţă de bacalaureat, când a­­ceştia au îndeplinit toată şcola­ritatea trebuitoare spre a avea dreptul să exercite­ medicina, dar această diplomă este de or­din pur ştiinţific. „ Studenţii deveniţi doctori vor scutea atunci practica arta lor în ţara respectivă şi nu,vor tre­bui să se instaleze în Franţa. Contra utilizării acestei diplo­me, nu vom avea nimic de zi. Nu contribue ca oare să facă să radieze ştiinţa franceză în lume ? Dar e o adevărată amărăciu­ne pentru noi să constatăm că diploma de Stat e eliberată u­­nor anumiţi studenţi streini. Legea din 30 Noembrie 1992 era formală. Cu toate acestea, ca or­ice lege care se respectă, ea a fost ur­mată de o circulară ministeria­lă în 4 pagini, care cu conside­rând şi cu de­oare­ce, făcu posi­­bil studenţilor români exerciţiul piedicinei în Franţa. Ce spune această circulară? „In virtutea convenţiilor diplo­matice, studenţii streini de ori­gină română, având diploma de bacalaureaţi ai universităţilor din Bucureşti şi Iaşi, vor avea dreptul de a postula diploma dle Stat şi prin urmare de a fi­ exercita medicina pe teritoriul fr­ancez". Până aci, nu era vorba decât de studenţii originari din Ro­­■­mânia cari au urmat învăţă­mântul în două universităţi bi­ne determini. Dar convenţiile diplomatice n­u prevăd totul. Războiul a ve­nit şi pacea a înapoiat Români­ei Basarabia şi Transilvania. Numeroşi studenţi, originari din aceste două provincii au ve­­nit la Paris, prevăzuţi cu diferi­te diplom­e şi au solicitat obţi­nerea diplomei de Stat. Credem a şti că a fost în a­­ceastă privinţă o decisie cam a­­buzivă. D. X.... originar din Basara­bia şi titular al unui certificat de studii comerciale din Odessa (certificat care I'a făcut să trea­că alt examen în România) a cerut şi obţinut diploma de Stat ! Şi mai credem a şti de asemenea că ministerul de ins­trucţie publică este In ceasul a­­cesta asaltat de cereri de acest fol. Oare va lua el singur hotărlri examinând aceste cazuri drept cazuri de speţă ? Va fi el de partea avizului favorabil sau nefavorabil dat de consiliul fa­cultăţii noastre ? D. ministru să nu uite că strd*­­­inii — şi de lucrul acelta sun­tem fericiţi — au toate înlesni­rile spre a’şi face studiile tn ţa- I ră la noi. Pentru ei exclusiv a fost creat­i­tă, posterior diplomei de Stat,­­ diploma universitară. D. minis­tru să Ie acorde prin urmare pe aceasta şi nu pe aceia. Bunul simţ este copilul cultu­rii latine. Amicii noştri români vor în­ţelege aceasta. RĂSPUNSUL PROf. DR. DANIEL 1 . ' " -­­ La acest articol d. profesor C.­­ Daniel, fost intern al spitalelor din Paris, a crezut necesar să dea următorul răspuns, pe care Îl extragem­­ în întregime din „La presse Médicale“ Nr 13, din 14 Februarie 1923.­­ „Totdeauna Franţa a deschis cu mare generozitate porţile tu­turor naţiunilor lumii şi Rom­â- I nii în particular au găsit la ea cea mai cordială şi dezinteresa­tă primire. Aceşti români, deve­niţi doctori, s-au întors aproape toţi acasă şi au contribuit la ex­pansiunea ştiinţei franceze în ţara lor. Voi aminti că majoritatea pro­fesorilor de la Facultatea de Me­dicină din Bucureşti şi o mare ’"parte din corpul medical român, sunt diplomaţi ai Facultăţilor franceze. Studenţii români, deşi privile­giaţi prin convenţiuni speciale, de a putea postula diploma de Stat şi prin urmare, de a practi­ca medicina în Franţa prin sim­pla echivalare a diplomii­lor de bacalaureat, sunt foarte mândri de această favoare care le este acordată, dar aproape că nu se folosesc de ea, dat fiind numă­rul mic de medici români care practică In Franţa. Cu toate acestea, există o oare­care categorie de studenţi, nou creială, în urma ultimelor con­­flagraţiuni, originară din noile provincii alipite la România ca­re, — unii făcându-şi studiile i­­niţiale în­ România alţii având diplomele ţărilor lor de origină, fără valoare pentru România,— au deci contra interesul de a se folosi de dreptul de a se stabili în Franţa. De acord cu dv., ne ridicăm contra acestor studenţi, cari ne­având echivalenţa diplomelor lor, n’au dreptul să solicite obţine­rea diplomii de Stat franceză. De altmintreri, ministrul ins­trucţiunii publice al României, informat că, câteva şcoli parti­culare ale noilor provincii (Ba­sarabia, Transilvania, Bucovi­na), au dat certificate de studii secundare, contra legii, a trimis o circulară tuturor legaţiunilor române din străinătate, invitân­­du-le a informa guvernele res­pective că numai diplomele şi certificatele care poartă viza specială a ministerului instruc­ţiunii publice sunt valabile în România, toate celelalte certifi­­ate sunt considerate ca neexis­­tente. Ar fi, după părerea mea, pre­ferabil ca echivalenţa diplome­lor noastre să poată fi făcută chiar aici, prin intermediul mi­siunii universitare în România, care ea însăşi acordă bacalau­reatul francez studenţilor ro­mâni, ceea ce ar permite în ace­­laş timp un control serios şi ar evita neplăceri inutile celor două naţiuni. C. Daniel Prof. la facult. de med. din Buc. I MOZAICURI 13 TABLOURI 140.170 FRANCI. S’a vândut zilele acestea la Pa­ris cu 140.170 de franci, 13 ta­blouri de Eugene Camere pro­venind din atelierul artistului şi din Succesiunea văduvei. Por­tretul lui tatăl şi­ a nepoatei lui s'a vândut cu 28.000, Crist pe cruce cu 25.000, Lectura cu 21.500 şi portretul văduvei cu 18.000 franci. BANDIŢI STAPANI PE UN ORAŞ.— Bandiţi veniţi în două automobile, după ce au tăiat comunicaţiile telegrafice şi tele­fonice, au pus stăpânire pe ora­şul Raston din Statele Unite, te­rorizând locuitorii şi jefuind băncile şi diferitele case de co­merț. Au fugit apoi fără să li se poată da de urmă, ducând cu ei suma de 70.000 de dolari. De pe urma pomi­lor fructiferi se pot câşti­ga sume însemnate, dar pentru aceasta tre­­bue pomii curăţiţi de omizi.________________ Informarea presei streine Mare bătălie in parlamentar ro­min, cu participarea publicu­lui din loji, 30 deputaţi răniţi. Ziarul din Viena „Neues Wie­ner Tagblatt" publică următoa­rea telegramă de la coresponden­tul său din Bucureşti, despre e­­venimentele recente din parla­mentul român: „Cu prilejul discuţiei asupra noului proiect de constituţie s’au petrecut scene furtunoase în parlamentul român. Preşedinte­le c­amerei retrăgând cuvântul unui deputat opoziţionist, depu­taţii din opoziţie s'au aruncat asupra reprezentanţilor guver­nului şi asupra colegilor lor, guvernamentali cu bastoane. In­­ urma acestui atac s'a desfăşu­­­­rat o adevărată bătălie în in­­­­cin­ta cam­­erei,dar care­­a partici­pat şi publicul din loji şi din galeşii, care pătrunsese în incin­tă. Peste 30 de deputaţi au fost răniţi, unii mai grav, alţii mai uşor.­­ Din cauza acestor incidente vice-preşedintele camerei v ştia dat demisia.I' In presa, noastră s'a relevat în repetate rânduri totala lipsă a serviciului de informaţiuni pentru presă străină. Rare ori se publică câteceva în ziarele din capitalele occidentale asu­pra României, şi în cele mai dese cazuri se comunică numai ştiri şi fapte menite a ne com­promite ţara în străinătate. In­­formaţiunea din menţionatul ziar vienez e din exemplu tipic pentru felul cum se transmit e­­venimentele importante din via­ţa noastră politică. ­ Comunişti români ucişi in Bulgaria Pe cale particulara aflăm­­ că din ordinul partidului co-­­ munist bulgar au fost ucişi,­­ nu de mult, doi comunişti ro­­­­mâni aflători în Bulgaria. Numele lor este Florian ii Stoanei. Cauzele execuţiei ar fi că a­­­ ceştia s'ar fi făcut vinovaţi de­­ trădare faţă de partidul co­munist.­­ Unele ziare bulgare, care au relatat faptul, au fost somate de comunişti să nu mai scrie nimic, altfel, vor suporta con­secinţele. ................... ----- »,■ jii j HI!■■■■ tillJ Alii Aii iiiif ipiili Ml Leafield 20. —Ari se vor în­truni la ministerul de externe pentru prima oară, experţii britanici francezi şi italieni sub preşedenţia marchizului Curzon, pentru a discuta con­­tra-propunerile de pace ale Turciei. Programul întrunire­ cuprinde examinarea chestiu­nilor finaciare, comerciale şi alte diferite mici chestiuni te­­ritoriale precum şi situaţia străinilor in Turcia. După cum se ştie de toată lumea, aceste întruniri sunt numai discuţiuni preliminare între aliaţi în scop de a se studia contrapropunerile turce şi să se ia o hotărâre asupra răs­punsului ce trebue dat. Eri seară în Camera Comu­nelor d­ l Bouar Law a decla­rat că are toată încrederea că aliaţii vor fi şi acum ca şi înainte în perfect acord şi vor continua să lucreze în strân­să cooperare în ceea ce priveş­te situaţia în Turcia. „CINE VREA PACE, S31 PREGĂTEŞTE DE RĂZBOI“ Roma, 20. — Agenţia Ştefani anunţă din Constantinopol că generalul­­ grec Pangalos face mari pregătiri militare în Tra­cia Occidentală, înalţii comisari au trimis un torpilor la Salo­­nic, ca să facă anchetă. Genera­lul Harington a plecat la Lon­­dra, unde va rămâne o lună. Comandamentul trupelor brita­nice a fost luat de generalul Karden şi comandamentul for­­ţelor aliate de Mambrelli, care va prezida comitetul definitiv aliat. TURCIEI I! TREBUE PACE Lafayette, 20. — Situaţia in apropiatul Orient a devenit mult mai bună. Este foarte umilă njt dcjde.jca. cond ifi­ce ■ (jener — pace oferite Turciei şi care pre­zintă mari concesiuni, nu numai teritoriale dar şi concesiuni me­nite să înlesnească desvoltarea acestei ţări, să nu fie respinse de acest popor care la urma­ urme­lor are nevoie de pace, tot atât cât şi noi. GRECIA REFUZA ORICE FEL­­DE DES­PĂGUBIRI CĂTRE TURCIA Atena, 21. (Rador).— Guvernul grec a făcut cunoscut aliaţilor că este gata să trimeată delegaţi la o eventua­lă conferinţă pentru încheierea păcii, dar declară categoric că refuză să accepte orice fel de despăgubiri că­tre Turcia. LA LONDRA SE SPERA LA O ÎNŢELEGERE CU TURCIA Roma, 21.— O notă a agen­ţiei „Reuter“ relativ la confe­rinţa engleză-italiană, franceză care trebue să aibă loc la Lon­dra in ziua de 28 Martie, zice că studiul contra propunerilor turceşti, nu modifică impresia, nea cercurilor engleze, care cred că cu bună voinţă reci­procă, contra­ propunerile tur­ceşti ,ar putea deveni compati­­bile cu principiile şi cu poli­tica stabilită in proeetul de tratat aliat; cu toate că se re­cunoaşte că ele reprezintă oare­care dificultăţi, se crede tntus că vor fi învinse. % A bl - ■ DEPUTAŢI KEMALÎŞTI LA CONSTANTINOPOL ConstantinopâţiĂ‘21„.ț(Dador) —­ Erî au sosit-M-Constanti­­nopol 30 de deputăţii ai Adu­nării Naţionale din Angola. ANGLIA NU ACCEPTA CONVOCAREA CONFERIN­ŢEI LA CONSTANTINOPOL Constantinopol, 21.— (Rador).— In cercurile engleze din Con­­s.tantinopol, se pretinde ,a ști că * Anglia nu va accepta­­convoca­rea nouei conferințe la Constan­tinopol. Prinţul Mîcolae elev­ul marine) engleze Paris, 21. — Din Gibraltar soseşte ştirea că a intrat în port quirasatul englez ,,Beat­how3‘, pe care se află prinici­pele Nicolae al României, în calitate de elev ofiţer. Quirasatul va pleca astăzi spre Malta, unde se va întâlni cu flota engleză din Medîte­­rană. (Rador). Două m­lîoane aur expe­­diate dela Berlin pntru România Corespondentul nostru din Ber­lin ne telegrafiază că dela­ „Re­ichsbank“ s’ar fi expediat pen­tru România suma de aproape 9 milioane Iei aur, pe care ban­ca amintită li ţinea drept garan­ţie pentru bancnotele în lei emi­se sub ocupație de „Banca Ge­­neralif". lt— Descoperirea si arastarea unui con­trabandist da monede Oradia Mare, 20 Martie. Funcţionarii oficiului vamal Episcopia au descoperit o mare contrabandă săvârşită de giu­vaergiului Gruber Alexandru. Numitul ascunsese Intr'un compartiment al trenului ce ur­ma să plece la Budapesta, după caloriferul compartimentului, şapte pachete cu monede. La percheziţia făcută, s-au gă­sit 785 monede de argint, 1 na­poleoni aur, 33 briliante, 9 gra­me platină, 568 grame aur şi 200 grame argint. Toată această contrabandă a fost confiscată de vamă, iar con­trabandistul arestat și înaintat parchetului. I Falimentul comunismului In Germania Berlin, 21. (Rador). — La con­­gresul comunist international, care are loc la Frankfurt, depu­tatul comunist german, Brand­­ler, a constatat că de la 1918 partidul comunist german n‘a înregistrat nici un progres pal­­pabil. Congresul s'a închis cri­ Medicina va avea radio suficient Lafayette, 21. — D. Curie, vi­zitând uzina creiată la Od­en (Belgia) pentru extragerea radi­umului din minereurile proveni­te din Catanga (Congo belgian) a declarat că producţiunea radi­­umului poate de acum încolo sa­tisface nevoile medicinei din lu­mea Întreagă. Un colţ din sslem al vai­­ lui Kemal paşa la Ceankaia Baur bey Mahmud bev t.ntUe kamun­a luvtata Kemal soţia lui Mustafa Kemal Teroarea din Georgia PRIZONIERI POLITICI ÎMPUŞCAŢI Lafayete, 20. — Se semna­lează că în provincia Georgia iertarea a sporit. Mai mult de două sute de persoane au fost impuşcate, cea mai mare parte prizonieri politici. Pentru a protesta contra a­­cestui terorism cei 600 prizo­nieri politici deţinuți în for­­tăreaţa Metekhi au declarat greva foamei. Ministrul României la Bu­dapesta In concen­iu Budapesta. 20. (Bador). — D. Stârcea ministru al României a plecat din Budapesta. In tim­pul absenţei sale, legaţiunea ro­­ mână va fi condusă de d. Da­­videscu, secretar de legaţie, în calitate de însărcinat de afa­ceri. alegeriie din Iugoslav­a Belgrad, 20. (Rador). — După rezultatele definitive aie alegeri­lor, partidul radical al d-lui Pa­nel a obţinut 120 mandate, par­tidul Rădici 70, democraţii 30, clericalii 22, musulmanii şi bos­niacii 18, partidul agrar sârb 9, minorităţile germane 6, minori­tăţile române 1, social-democra­­ţii 3. Restul până la 133 este re­partizat între diferiţi bărbaţi po­litici,cari nu sunt înscrişi la nici un partid. Trebue menţionat faptul că partidul radical al d-lui Protid­, partidul comunist şi cel republican n’au obţinut nici un mandat. Noua cameră se va întruni in ziua de 18 Aprilie la Belgrad. * şi Marţi au fost coaccu­­îratttroga-fa-Ga­ktala Ziua doi, Marţi a­­fost liniştită. Cu toate acestea autorităţile au luat măsuri de rigoare spre a preîntâmpina vreo manifesta­ţie. In curtea poliţei erau con­centrate mai multe detaşamen­te de soldaţi, iar în burţile din jurul pieţei Teatrului se aflau compănii de jandarmi pedeştri. Pe calea Victoriei circulau numeroase patrule de jandarmi, printre imensul public ce se plimba.­­ Mii de cetăţeni curioşi au ve-­­ nit în cursul zilei în faţa clu- J bului partidului naţional ro-­­ mân, spre a vedea ravagiile fă­cute in seara precedentă de apa aruncată din pompa cu aburi asupra clădirei. FILME ACTUL I Un incendiu izbucneşte în cartierul Grozăveşti şi toată po­pulaţia e alarmată. Se anunţă toat­e posturile de pompieri din Capitală şi după ce focul, care e mai grăbit de­cât pompierii, caută să consume tot ce a găsi­t inflamabil, sosesc şi adversarii lui de la un post din vecinătate, i Gură rască înconjură pompe- ’ re şi aşteaptă să se reverse po-­­ topul., I Dar, primăria n‘a bine voi­t să prevadă şi incendiile. Apă nu este şi focul sglob’u se întinde pe când, filozofii,­­ pompierii, privesc ca la spectacol.TM Când focul s’a localizat sin.­i­gur, toţi reprezentanţii forţei publice. Împreună cu pompie­rii, satisfăcuţi că s­-au făcut, datoria, pornesc „dela locul si-­­ m­ailului’. ACTUL - Scena­ se petrece In centrul Capitalei. Câţiva cetăţeni, supăraţi de actele guvernului, s’au strâns la clubul din care fac parte şi adresează diverse apostrofe. Se apropie miezul nopţei. Deodată apar impozanta forţe armate şi poliţieneşti, comandate­ de ge­nerali.. . . -­ Apoi toate pompele Capitalei, sosesc în grabă... Copitele­ cailor sc apără scân­tei.. Pompe cu aburi şueră si­nistru. Pompierii sunt tragici... Sta­­tul-major, compus­ă din­­ nume­­roşi ,ofiţeri superiori, ■­ studiază un plan de atac...­ Pompele, sub mare presiune, încep să verse torente de apă, ca să zdrobească... apostrofele cetăţenilor supăraţi pe cârmui­re.» Ele au zdrobit însă câteva glamuri şi au provocat o inun­­daţie a unor saloane­­particu­lare. De astă dată apa e din belşug şi toţi reprezentanţii forţei pu­­blice,sunt „la­ faţa locului 1’... Ce­tăţenii­ Capitalei pot fi mulţu­­miţi, dar trebuie să-şi asigure casele nu Împotriva incendiului dar a apei... pompierilor! Interim C­ronica escternă 21 Martie La 28 Martie a. c. se vor în­truni la Londra delegaţii alia­ţilor spre a se consfătui asu­pra răspunsului­, care ur­mează să fie dat contra-pro­­punerilor Turciei. Cu toate dificultăţile ce prezintă modi­ficările cerute de hvrei, pro­iectului de tratat întocmit la Lausanne, se crede la Londra şi Paris’, că ele vor fi învinse şi deci se vor putea găsi for­mulele comprome, cere să permită ambelor părţi să semneze tratatul de pace. Gu­vernul britanic nu e dispus să accepte întrunirea unei conferinţe la Constantinopol Nota germană, relativă la reparaţ­iuni şi care a fost pre­dată lui Hughes, ministrul de c­^m­nu al­ Statelor-Uni­t, n’a fost publicată şi nici n’a fost transmisă la Paris, spre a lua cunoştinţă de cuprinsul eî şi nuvelnul francez. Franţa, după cum s’a anunţat în msi m.v.de rânduri, nu admite nici o mediaţiune în conflic­tul cu Germania. Fixarea şi recunoaşterea frontierelor orientale ale Pol Ioniei de către conferinţa am­basadorilor, e un evenimet foarte important şi actul a­­cesta a întărit, nu numai Pro­tonia, dar şi Mica înţelegere. Opinia publică polonă mani­­festă o deplină satisfacţie în urma succesului obţinut de guvernul din Varşovia în chestia frontierelor. La 8 Aprilie se va deschide Scapoina. In n­oul parlament iuiroslav perfidele vor fi ast­fel reprezentate numericeşte: radicalii, 120; partizanii lul Rădici, 70; democraţii, 50; clericalii, 22; musulmanii şi bosniacii, 18; agrarienii, 9;­ românii,1; germaanii, 6; socia­­liştii-democraţi, 3. Tratativele de la Nis, între delegaţii Iugoslaviei şi Bulga­riei continuă în mod satisfă­cător. Guvernul Stamkolisky a promis că va lua măsuri pentru încetarea activităţii bandelor in sudul Serbiei, (Macedonia). Guvernul elen a făcut cu­noscut puberilor aliate că el e dispus să trimeată repre­zentanţi la o eventuală con­ferinţă orientală de pace, dar­ nu admite să dea despăgu­bit de răzbel Turciei. Cum se fraeşte azi în Rusia — Or vorbă cu d. dr. BacHieri, delegatul „Cru­­cei Roş­i“ internaţionala şi al Societătea na­ţiuni pr­in Romania,­­ câteva date absolut autentica. — AJUTORAREA COPIILOR RUŞI MURITORI DE FOAME Am avut plăcerea să revăd pe d. dr. Baeilieri, delegat al comitetului internaţional al „Oryce,­loan­” din Geneva şi al „Societăţii Naţiunilor’d­in Ro­mânia. Interesu­l pe care-l prezintă o întrevedere cu d. dr. Baeilieri era, de data aceasta, ceva mai mare decât acela al revederii unui bun şi distins­ prieten: d.rul Baeilieri a fost de curând în Rusia, untre a stat trei luni, astfel că d-sa’es­te, printre noi, un fel de „rara avis”. • Rugat să ne comunice, pentru cititorii „Universului” -,repre­siunile sale din Rusia, d-sa a făcut-o cu cea mai desăvârşită bunăvoinţă. UN OM „ARESTAT, EXECU­­TAT ŞI INEDAT” DAR CARE MAI TRĂIEŞTE... Deşi hotărât să stea în Ode­ssa numai câteva zile, d-rul Racifieri a fost nevoit să rămâ­nă acolo trei luni,­fără să re­grete aceasta prelungire, de­oa­­rece, în c­alitate de delegat al „Uniunii internaţionale, din Ge­neva, pentru pro­tecţiunea co­piilor”,­­a reuşit să facă o foar­te bună treabă, de care vom vor­­bi mai jos. i£ necesar să notăm că rămâ­nerea sa în Rusia un timp atât de îndelungat a făcut, să circule pe seama sa, zvonurile cele mai ciudată şi mai neaşteptate: ştirea că „bolşevicii l-au ares­tat“ a fost completată, la un moment dat, de aceea că „auto­rităţile sovie­tce l-au executat” iar în timpul din urmă, în legă­tură cu faptul că, pe o furtună grozavă, un vapor a fost sem­nalat rătăcind pe Marea Neagră fără cârmă şi cu echipaj­ul mort, s-a afirmat că doctorul Baeilieri a pierit odată cu vaz­­ul naufragiat Teafăr şi râzând din toată i­­nima de avânturile imaginaţiu­­nei unor persoane cari nu se poate spune în niciun caz că mi s’au gândi la d.sa, d-rul Ba­­dhieri ne-a povestit cum, du­când alimen’te pentru 50.000 co­pii ruşi pentru cinci luni,­­ alimente ce urmează să li se distribuie prin bucătăriile spe­ciale ale organizaţiunii, — s’a văzut nevoit să facă, la Odessa, o transacţiune cu autorităţile sovietice. Debarcat pe pământul rusesc, a constatat că nevoia de făină pentru copiii hrăniţi de socie­­tate este mult mai mare decât se prevăzuse. Cel mai simplu lucru, era să i se dea voie să cumpere, cu bani, din făină e­­xistentă acolo, şi s’o repartize­ze la bucătăriile copiilor. , Guvernul sovietic s’a opus însă categoric la­ acceptarea a­­cestei formule, însă i-a primit, ca schimb, alte mărfuri aduse, şi astfel i-a dat făina cerută pentru bucătării. POPORUL RUS TINE INCA SĂRBĂTORILE DESFIINŢATE DE BOLŞEVICI. — DAR VUŢA E DE O SCUMPETE DE NECREZUT Delegatul „Asociaţiei interna­­ţionale pentru ajutorarea copii­lor” sosea la Odessa în preaj­ma Crăciunului.­­El făcea, cu această ocaziune, constatarea că, deşi oficial bol­şevicii nu­­ţin nicio sărbătoare religioasă, poporul ţine la ve­chile datini şi că nu în puţine locuri s’a serbat Naşterea Dom­­nului. „Foametea din Rusia” guver­nul sovietic o desminte ; prin organele sale, acest guvern de­clară oficial că ea nu există. Nu e mai puţin adevărat însă că lipsa este foarte simţită, şi' ca oamenii sunt în mare majo-' ritate suferitori, din pricina pre­­­ţurilor fantastice cu cari se vând' alimentele.­­ Câteva cifre, absolut autenti­­­ce privitoare la preţurile in­ curs în ultimul timp,, vor face ] cititorului o idee precisă, netre-, bu­ind să se uite însă că costul alimentelor se ridică, din 15 In 15 zile, cu autoriza­ti­unea gu­vernului. "­­ CUM SE REZOLVA PROBLE­MA FINANCIARA : MILIONUL TRANSFORMAT IN­. SIMPLA UNITATE Este interesant de ştiut ce soluţiune au adoptat sovietelor pentru stabilirea unui raport între diversele bancnote emise in Rusia , un ordin special a faptorit că, la fiecare cifră, se vor suprima ultimele şase ze­ruri, adică a transformat milion nul in unitate simplă. * In ceasul de faţă,­­circulă în Rusia sovietică trei emisiuni­ de hârtii, unele în raporturi foarte curioase faţă de­­celelal­‘­­te : emisiunea din 1921, din 1923! și din 1923. Hârtiile de 10.000­­ ruble din 1921 au fost re­duse în­­ 1922 la valoarea de­­o rublă .­ Cele de un milion emise in 1922­­ au fost reduse, în 1923 la 100,0001 iar cele din 1921 în valoare da un mili­on, au fost­ redu­se la una rublă. Cu acest procedeu sui-generis statul rus de azi şi-a relua da-' toriile o sumă minimă din­­­tr’un condeiu... Cineva a spus, odată, la noi, —stârnind o violentă furtună­—­, că „lumina vine dela Răsărit“.’ Cine ştie dacă financiarii d'n apus, faţă de rezultatul obţinut de Rusia, nu vor adopta şi ei, în curând, aceeaş formulă... CAT COMUNISM MAI E AZI DIN RUSIA Convorbitorul nostru nu ve­dea acum pentru prima oară Odessa de după războiu.. El constată cu acest prilej că viaţa oraşului a devenit ceva mai aşezată decât ultima dată când fusese acolo şi că, la drept, vorbind, comunismul de azi a rămas numai în ’teorie. In practica de toate zilele, s’a renunţat vădit la multe din principiile fundamentale , for­­mulate atât de energic eri, şi s'a ajuns până şi la abolirea o­­bligaţiunii schimbului în natură. ___ M- w-I JiML“ nr. 75­1 ” din 23 Martie 1923 ,­­ pentru asigurarea cazului de › S invaliditate permanentă, pro- S › venită din accidente de tren, ? c tramvaie, vapoare şi autoin­o- › s bile cu suma de : S \ Lei 30.000 (treizeci mii) ^ › Numele şi pronumele › j Ocupajiuîiea şi adresa › ( iV. B. — Acest cupon deitina! S v­a fi trimis împreună cu suma ? t de 5 lei, Soc. Română de asi­­s­i gururi STEAUA ROMÂNIEI,S­C Str. Carol No. 19, asigură pe ‚ › cititorul expeditor contra i».va­­x­a lidităţii, până la 1 Decembrie $ · 1923, cu condiţia de a tivea in › › orice moment cele din urmă 10%­­ cupoane. % MVVW/VVVVVVVVVVVVV'''

Next