Universul, martie 1923 (Anul 41, nr. 53-83)
1923-03-23 / nr. 75
r Diplomele false din România alanneazate francezi Studenţii români la Facultatea de medicină din Paris Se ştie că, dintre toţi studenţii streini de la facultatea de medicină din Paris, singuri romanii se bucură de o dispoziţie specialăă, care le permite a practica .1medicina in Franţa. Actualmente, Facultatea din Paris eliberează două feluri dediplome de doctori in medicină: diploma de Stat şi diploma de Universitate. 1. Diploma de Universitate e de ordin pur ştiinţific şi se abordă numai străinilor cu dispensa gradului de bacalaureat. Ea nu dă dreptul de a practica ,medicina in Franţa, nu conferă artici unul din drepturile şi privilegiile ce dă diploma de Stat şi nu poate fi echivalată cu aceasta. 2. Diploma de stat e rezervată in special francezilor şi poate fi acordată şi streinilor, dacă aceştia obţin diploma franceză de bacalaureat. Nici o echivalentă nu se acordă diplomelor de bacalaureat streme; numai diplomele din România sunt de drept echivalente cu cele franceze. . . Intr’un articol apărut in„la Presse Médicale“ din Paris Nr. 1 din 27 Decembrie 1922, sub ,titlul: „Chestiunea studenţilor medicină streini se protesta ntra privilegiilor de mai sus, acordate studenţilor români, permiţându-le de a se stabili şi a exersa medicina in Franţa. ARTICOLUL PUBLICAT DE „LA PRESSE MEDICALE“ ,Tată articolul apărut în Nr. * 103 din „la Presse Medicale“: »Chestiunea streinilor în corpul medical a făcut de câţiva ani incoace să curgă Valuri de cer“nealt, să procure materie pentru multe rapoarte, fără ca cu- toate acestea să se poată spune ...ta. ar fi acum pusă la punct“. Aşa se exprima d. Levassort, secretar general al asociaţiei generale a medicilor Franţei, la 1 Aprilie 1914. •De la această dată, arzătoarea chestiune e ea rezolvată? Vai ! * nu... Vreme de 5 ani, Franţa şi-a deschis porţile tuturor naţiunilor lumii. Americani, Asiatici.... fi Europeni, toţi au găsit la ea primirea cea mai cordială. Departe de noi gândul să vorbim de rău popoare cari ne-au dat concursul în timpul războiului, dar pentru aceasta putem noi să acordăm elitei intelectuale ce le reprezintă aci şi care în fiecare an devine tot mai numeroasă, aceleaşi foloase ca naţionalilor noştri ? Cu alte cuvinte, putem noi aerrda studenţilor în medicină streini dreptul de a postula diploma de Stat de doctor în medicină şi prin aceasta chiar dreptul de a exercita medicina In detrimentul medicilor fraudezi? , ' , Există pentru studenţii îi medicină streini o diplomă: diploma de Universitate. Această diplomă este eliberată studenţilor prevăzuţi cu o echivalenţă de bacalaureat, când aceştia au îndeplinit toată şcolaritatea trebuitoare spre a avea dreptul să exercite medicina, dar această diplomă este de ordin pur ştiinţific. „ Studenţii deveniţi doctori vor scutea atunci practica arta lor în ţara respectivă şi nu,vor trebui să se instaleze în Franţa. Contra utilizării acestei diplome, nu vom avea nimic de zi. Nu contribue ca oare să facă să radieze ştiinţa franceză în lume ? Dar e o adevărată amărăciune pentru noi să constatăm că diploma de Stat e eliberată unor anumiţi studenţi streini. Legea din 30 Noembrie 1992 era formală. Cu toate acestea, ca orice lege care se respectă, ea a fost urmată de o circulară ministerială în 4 pagini, care cu considerând şi cu deoarece, făcu posibil studenţilor români exerciţiul piedicinei în Franţa. Ce spune această circulară? „In virtutea convenţiilor diplomatice, studenţii streini de origină română, având diploma de bacalaureaţi ai universităţilor din Bucureşti şi Iaşi, vor avea dreptul de a postula diploma dle Stat şi prin urmare de a fi exercita medicina pe teritoriul francez". Până aci, nu era vorba decât de studenţii originari din Ro■mânia cari au urmat învăţământul în două universităţi bine determini. Dar convenţiile diplomatice nu prevăd totul. Războiul a venit şi pacea a înapoiat României Basarabia şi Transilvania. Numeroşi studenţi, originari din aceste două provincii au venit la Paris, prevăzuţi cu diferite diplome şi au solicitat obţinerea diplomei de Stat. Credem a şti că a fost în această privinţă o decisie cam abuzivă. D. X.... originar din Basarabia şi titular al unui certificat de studii comerciale din Odessa (certificat care I'a făcut să treacă alt examen în România) a cerut şi obţinut diploma de Stat ! Şi mai credem a şti de asemenea că ministerul de instrucţie publică este In ceasul acesta asaltat de cereri de acest fol. Oare va lua el singur hotărlri examinând aceste cazuri drept cazuri de speţă ? Va fi el de partea avizului favorabil sau nefavorabil dat de consiliul facultăţii noastre ? D. ministru să nu uite că strd*inii — şi de lucrul acelta suntem fericiţi — au toate înlesnirile spre a’şi face studiile tn ţa- I ră la noi. Pentru ei exclusiv a fost creatită, posterior diplomei de Stat, diploma universitară. D. ministru să Ie acorde prin urmare pe aceasta şi nu pe aceia. Bunul simţ este copilul culturii latine. Amicii noştri români vor înţelege aceasta. RĂSPUNSUL PROf. DR. DANIEL 1 . ' " - La acest articol d. profesor C. Daniel, fost intern al spitalelor din Paris, a crezut necesar să dea următorul răspuns, pe care Îl extragem în întregime din „La presse Médicale“ Nr 13, din 14 Februarie 1923. „Totdeauna Franţa a deschis cu mare generozitate porţile tuturor naţiunilor lumii şi Româ- I nii în particular au găsit la ea cea mai cordială şi dezinteresată primire. Aceşti români, deveniţi doctori, s-au întors aproape toţi acasă şi au contribuit la expansiunea ştiinţei franceze în ţara lor. Voi aminti că majoritatea profesorilor de la Facultatea de Medicină din Bucureşti şi o mare ’"parte din corpul medical român, sunt diplomaţi ai Facultăţilor franceze. Studenţii români, deşi privilegiaţi prin convenţiuni speciale, de a putea postula diploma de Stat şi prin urmare, de a practica medicina în Franţa prin simpla echivalare a diplomiilor de bacalaureat, sunt foarte mândri de această favoare care le este acordată, dar aproape că nu se folosesc de ea, dat fiind numărul mic de medici români care practică In Franţa. Cu toate acestea, există o oarecare categorie de studenţi, nou creială, în urma ultimelor conflagraţiuni, originară din noile provincii alipite la România care, — unii făcându-şi studiile iniţiale în România alţii având diplomele ţărilor lor de origină, fără valoare pentru România,— au deci contra interesul de a se folosi de dreptul de a se stabili în Franţa. De acord cu dv., ne ridicăm contra acestor studenţi, cari neavând echivalenţa diplomelor lor, n’au dreptul să solicite obţinerea diplomii de Stat franceză. De altmintreri, ministrul instrucţiunii publice al României, informat că, câteva şcoli particulare ale noilor provincii (Basarabia, Transilvania, Bucovina), au dat certificate de studii secundare, contra legii, a trimis o circulară tuturor legaţiunilor române din străinătate, invitându-le a informa guvernele respective că numai diplomele şi certificatele care poartă viza specială a ministerului instrucţiunii publice sunt valabile în România, toate celelalte certifiate sunt considerate ca neexistente. Ar fi, după părerea mea, preferabil ca echivalenţa diplomelor noastre să poată fi făcută chiar aici, prin intermediul misiunii universitare în România, care ea însăşi acordă bacalaureatul francez studenţilor români, ceea ce ar permite în acelaş timp un control serios şi ar evita neplăceri inutile celor două naţiuni. C. Daniel Prof. la facult. de med. din Buc. I MOZAICURI 13 TABLOURI 140.170 FRANCI. S’a vândut zilele acestea la Paris cu 140.170 de franci, 13 tablouri de Eugene Camere provenind din atelierul artistului şi din Succesiunea văduvei. Portretul lui tatăl şi a nepoatei lui s'a vândut cu 28.000, Crist pe cruce cu 25.000, Lectura cu 21.500 şi portretul văduvei cu 18.000 franci. BANDIŢI STAPANI PE UN ORAŞ.— Bandiţi veniţi în două automobile, după ce au tăiat comunicaţiile telegrafice şi telefonice, au pus stăpânire pe oraşul Raston din Statele Unite, terorizând locuitorii şi jefuind băncile şi diferitele case de comerț. Au fugit apoi fără să li se poată da de urmă, ducând cu ei suma de 70.000 de dolari. De pe urma pomilor fructiferi se pot câştiga sume însemnate, dar pentru aceasta trebue pomii curăţiţi de omizi.________________ Informarea presei streine Mare bătălie in parlamentar romin, cu participarea publicului din loji, 30 deputaţi răniţi. Ziarul din Viena „Neues Wiener Tagblatt" publică următoarea telegramă de la corespondentul său din Bucureşti, despre evenimentele recente din parlamentul român: „Cu prilejul discuţiei asupra noului proiect de constituţie s’au petrecut scene furtunoase în parlamentul român. Preşedintele camerei retrăgând cuvântul unui deputat opoziţionist, deputaţii din opoziţie s'au aruncat asupra reprezentanţilor guvernului şi asupra colegilor lor, guvernamentali cu bastoane. In urma acestui atac s'a desfăşurat o adevărată bătălie în incinta camerei,dar carea participat şi publicul din loji şi din galeşii, care pătrunsese în incintă. Peste 30 de deputaţi au fost răniţi, unii mai grav, alţii mai uşor. Din cauza acestor incidente vice-preşedintele camerei v ştia dat demisia.I' In presa, noastră s'a relevat în repetate rânduri totala lipsă a serviciului de informaţiuni pentru presă străină. Rare ori se publică câteceva în ziarele din capitalele occidentale asupra României, şi în cele mai dese cazuri se comunică numai ştiri şi fapte menite a ne compromite ţara în străinătate. Informaţiunea din menţionatul ziar vienez e din exemplu tipic pentru felul cum se transmit evenimentele importante din viaţa noastră politică. Comunişti români ucişi in Bulgaria Pe cale particulara aflăm că din ordinul partidului co- munist bulgar au fost ucişi, nu de mult, doi comunişti români aflători în Bulgaria. Numele lor este Florian ii Stoanei. Cauzele execuţiei ar fi că a ceştia s'ar fi făcut vinovaţi de trădare faţă de partidul comunist. Unele ziare bulgare, care au relatat faptul, au fost somate de comunişti să nu mai scrie nimic, altfel, vor suporta consecinţele. ................... ----- »,■ jii j HI!■■■■ tillJ Alii Aii iiiif ipiili Ml Leafield 20. —Ari se vor întruni la ministerul de externe pentru prima oară, experţii britanici francezi şi italieni sub preşedenţia marchizului Curzon, pentru a discuta contra-propunerile de pace ale Turciei. Programul întrunire cuprinde examinarea chestiunilor finaciare, comerciale şi alte diferite mici chestiuni teritoriale precum şi situaţia străinilor in Turcia. După cum se ştie de toată lumea, aceste întruniri sunt numai discuţiuni preliminare între aliaţi în scop de a se studia contrapropunerile turce şi să se ia o hotărâre asupra răspunsului ce trebue dat. Eri seară în Camera Comunelor d l Bouar Law a declarat că are toată încrederea că aliaţii vor fi şi acum ca şi înainte în perfect acord şi vor continua să lucreze în strânsă cooperare în ceea ce priveşte situaţia în Turcia. „CINE VREA PACE, S31 PREGĂTEŞTE DE RĂZBOI“ Roma, 20. — Agenţia Ştefani anunţă din Constantinopol că generalul grec Pangalos face mari pregătiri militare în Tracia Occidentală, înalţii comisari au trimis un torpilor la Salonic, ca să facă anchetă. Generalul Harington a plecat la Londra, unde va rămâne o lună. Comandamentul trupelor britanice a fost luat de generalul Karden şi comandamentul forţelor aliate de Mambrelli, care va prezida comitetul definitiv aliat. TURCIEI I! TREBUE PACE Lafayette, 20. — Situaţia in apropiatul Orient a devenit mult mai bună. Este foarte umilă njt dcjde.jca. cond ifice ■ (jener — pace oferite Turciei şi care prezintă mari concesiuni, nu numai teritoriale dar şi concesiuni menite să înlesnească desvoltarea acestei ţări, să nu fie respinse de acest popor care la urma urmelor are nevoie de pace, tot atât cât şi noi. GRECIA REFUZA ORICE FELDE DESPĂGUBIRI CĂTRE TURCIA Atena, 21. (Rador).— Guvernul grec a făcut cunoscut aliaţilor că este gata să trimeată delegaţi la o eventuală conferinţă pentru încheierea păcii, dar declară categoric că refuză să accepte orice fel de despăgubiri către Turcia. LA LONDRA SE SPERA LA O ÎNŢELEGERE CU TURCIA Roma, 21.— O notă a agenţiei „Reuter“ relativ la conferinţa engleză-italiană, franceză care trebue să aibă loc la Londra in ziua de 28 Martie, zice că studiul contra propunerilor turceşti, nu modifică impresia, nea cercurilor engleze, care cred că cu bună voinţă reciprocă, contra propunerile turceşti ,ar putea deveni compatibile cu principiile şi cu politica stabilită in proeetul de tratat aliat; cu toate că se recunoaşte că ele reprezintă oarecare dificultăţi, se crede tntus că vor fi învinse. % A bl - ■ DEPUTAŢI KEMALÎŞTI LA CONSTANTINOPOL ConstantinopâţiĂ‘21„.ț(Dador) — Erî au sosit-M-Constantinopol 30 de deputăţii ai Adunării Naţionale din Angola. ANGLIA NU ACCEPTA CONVOCAREA CONFERINŢEI LA CONSTANTINOPOL Constantinopol, 21.— (Rador).— In cercurile engleze din Cons.tantinopol, se pretinde ,a ști că * Anglia nu va acceptaconvocarea nouei conferințe la Constantinopol. Prinţul Mîcolae elevul marine) engleze Paris, 21. — Din Gibraltar soseşte ştirea că a intrat în port quirasatul englez ,,Beathow3‘, pe care se află prinicipele Nicolae al României, în calitate de elev ofiţer. Quirasatul va pleca astăzi spre Malta, unde se va întâlni cu flota engleză din Medîterană. (Rador). Două mlîoane aur expediate dela Berlin pntru România Corespondentul nostru din Berlin ne telegrafiază că dela „Reichsbank“ s’ar fi expediat pentru România suma de aproape 9 milioane Iei aur, pe care banca amintită li ţinea drept garanţie pentru bancnotele în lei emise sub ocupație de „Banca Generalif". lt— Descoperirea si arastarea unui contrabandist da monede Oradia Mare, 20 Martie. Funcţionarii oficiului vamal Episcopia au descoperit o mare contrabandă săvârşită de giuvaergiului Gruber Alexandru. Numitul ascunsese Intr'un compartiment al trenului ce urma să plece la Budapesta, după caloriferul compartimentului, şapte pachete cu monede. La percheziţia făcută, s-au găsit 785 monede de argint, 1 napoleoni aur, 33 briliante, 9 grame platină, 568 grame aur şi 200 grame argint. Toată această contrabandă a fost confiscată de vamă, iar contrabandistul arestat și înaintat parchetului. I Falimentul comunismului In Germania Berlin, 21. (Rador). — La congresul comunist international, care are loc la Frankfurt, deputatul comunist german, Brandler, a constatat că de la 1918 partidul comunist german n‘a înregistrat nici un progres palpabil. Congresul s'a închis cri Medicina va avea radio suficient Lafayette, 21. — D. Curie, vizitând uzina creiată la Oden (Belgia) pentru extragerea radiumului din minereurile provenite din Catanga (Congo belgian) a declarat că producţiunea radiumului poate de acum încolo satisface nevoile medicinei din lumea Întreagă. Un colţ din sslem al vai lui Kemal paşa la Ceankaia Baur bey Mahmud bev t.ntUe kamuna luvtata Kemal soţia lui Mustafa Kemal Teroarea din Georgia PRIZONIERI POLITICI ÎMPUŞCAŢI Lafayete, 20. — Se semnalează că în provincia Georgia iertarea a sporit. Mai mult de două sute de persoane au fost impuşcate, cea mai mare parte prizonieri politici. Pentru a protesta contra acestui terorism cei 600 prizonieri politici deţinuți în fortăreaţa Metekhi au declarat greva foamei. Ministrul României la Budapesta In conceniu Budapesta. 20. (Bador). — D. Stârcea ministru al României a plecat din Budapesta. In timpul absenţei sale, legaţiunea ro mână va fi condusă de d. Davidescu, secretar de legaţie, în calitate de însărcinat de afaceri. alegeriie din Iugoslava Belgrad, 20. (Rador). — După rezultatele definitive aie alegerilor, partidul radical al d-lui Panel a obţinut 120 mandate, partidul Rădici 70, democraţii 30, clericalii 22, musulmanii şi bosniacii 18, partidul agrar sârb 9, minorităţile germane 6, minorităţile române 1, social-democraţii 3. Restul până la 133 este repartizat între diferiţi bărbaţi politici,cari nu sunt înscrişi la nici un partid. Trebue menţionat faptul că partidul radical al d-lui Protid, partidul comunist şi cel republican n’au obţinut nici un mandat. Noua cameră se va întruni in ziua de 18 Aprilie la Belgrad. * şi Marţi au fost coaccuîratttroga-fa-Gaktala Ziua doi, Marţi afost liniştită. Cu toate acestea autorităţile au luat măsuri de rigoare spre a preîntâmpina vreo manifestaţie. In curtea poliţei erau concentrate mai multe detaşamente de soldaţi, iar în burţile din jurul pieţei Teatrului se aflau compănii de jandarmi pedeştri. Pe calea Victoriei circulau numeroase patrule de jandarmi, printre imensul public ce se plimba. Mii de cetăţeni curioşi au ve- nit în cursul zilei în faţa clu- J bului partidului naţional ro- mân, spre a vedea ravagiile făcute in seara precedentă de apa aruncată din pompa cu aburi asupra clădirei. FILME ACTUL I Un incendiu izbucneşte în cartierul Grozăveşti şi toată populaţia e alarmată. Se anunţă toate posturile de pompieri din Capitală şi după ce focul, care e mai grăbit decât pompierii, caută să consume tot ce a găsit inflamabil, sosesc şi adversarii lui de la un post din vecinătate, i Gură rască înconjură pompe- ’ re şi aşteaptă să se reverse po- topul., I Dar, primăria n‘a bine voit să prevadă şi incendiile. Apă nu este şi focul sglob’u se întinde pe când, filozofii, pompierii, privesc ca la spectacol.TM Când focul s’a localizat sin.igur, toţi reprezentanţii forţei publice. Împreună cu pompierii, satisfăcuţi că s-au făcut, datoria, pornesc „dela locul si- mailului’. ACTUL - Scena se petrece In centrul Capitalei. Câţiva cetăţeni, supăraţi de actele guvernului, s’au strâns la clubul din care fac parte şi adresează diverse apostrofe. Se apropie miezul nopţei. Deodată apar impozanta forţe armate şi poliţieneşti, comandate de generali.. . . - Apoi toate pompele Capitalei, sosesc în grabă... Copitele cailor sc apără scântei.. Pompe cu aburi şueră sinistru. Pompierii sunt tragici... Statul-major, compusă din numeroşi ,ofiţeri superiori, ■ studiază un plan de atac... Pompele, sub mare presiune, încep să verse torente de apă, ca să zdrobească... apostrofele cetăţenilor supăraţi pe cârmuire.» Ele au zdrobit însă câteva glamuri şi au provocat o inundaţie a unor saloaneparticulare. De astă dată apa e din belşug şi toţi reprezentanţii forţei publice,sunt „la faţa locului 1’... Cetăţenii Capitalei pot fi mulţumiţi, dar trebuie să-şi asigure casele nu Împotriva incendiului dar a apei... pompierilor! Interim Cronica escternă 21 Martie La 28 Martie a. c. se vor întruni la Londra delegaţii aliaţilor spre a se consfătui asupra răspunsului, care urmează să fie dat contra-propunerilor Turciei. Cu toate dificultăţile ce prezintă modificările cerute de hvrei, proiectului de tratat întocmit la Lausanne, se crede la Londra şi Paris’, că ele vor fi învinse şi deci se vor putea găsi formulele comprome, cere să permită ambelor părţi să semneze tratatul de pace. Guvernul britanic nu e dispus să accepte întrunirea unei conferinţe la Constantinopol Nota germană, relativă la reparaţiuni şi care a fost predată lui Hughes, ministrul de c^mnu al Statelor-Unit, n’a fost publicată şi nici n’a fost transmisă la Paris, spre a lua cunoştinţă de cuprinsul eî şi nuvelnul francez. Franţa, după cum s’a anunţat în msi m.v.de rânduri, nu admite nici o mediaţiune în conflictul cu Germania. Fixarea şi recunoaşterea frontierelor orientale ale Pol Ioniei de către conferinţa ambasadorilor, e un evenimet foarte important şi actul acesta a întărit, nu numai Protonia, dar şi Mica înţelegere. Opinia publică polonă manifestă o deplină satisfacţie în urma succesului obţinut de guvernul din Varşovia în chestia frontierelor. La 8 Aprilie se va deschide Scapoina. In noul parlament iuiroslav perfidele vor fi astfel reprezentate numericeşte: radicalii, 120; partizanii lul Rădici, 70; democraţii, 50; clericalii, 22; musulmanii şi bosniacii, 18; agrarienii, 9; românii,1; germaanii, 6; socialiştii-democraţi, 3. Tratativele de la Nis, între delegaţii Iugoslaviei şi Bulgariei continuă în mod satisfăcător. Guvernul Stamkolisky a promis că va lua măsuri pentru încetarea activităţii bandelor in sudul Serbiei, (Macedonia). Guvernul elen a făcut cunoscut puberilor aliate că el e dispus să trimeată reprezentanţi la o eventuală conferinţă orientală de pace, dar nu admite să dea despăgubit de răzbel Turciei. Cum se fraeşte azi în Rusia — Or vorbă cu d. dr. BacHieri, delegatul „Crucei Roşi“ internaţionala şi al Societătea naţiuni prin Romania, câteva date absolut autentica. — AJUTORAREA COPIILOR RUŞI MURITORI DE FOAME Am avut plăcerea să revăd pe d. dr. Baeilieri, delegat al comitetului internaţional al „Oryce,loan” din Geneva şi al „Societăţii Naţiunilor’din România. Interesul pe care-l prezintă o întrevedere cu d. dr. Baeilieri era, de data aceasta, ceva mai mare decât acela al revederii unui bun şi distins prieten: d.rul Baeilieri a fost de curând în Rusia, untre a stat trei luni, astfel că d-sa’este, printre noi, un fel de „rara avis”. • Rugat să ne comunice, pentru cititorii „Universului” -,represiunile sale din Rusia, d-sa a făcut-o cu cea mai desăvârşită bunăvoinţă. UN OM „ARESTAT, EXECUTAT ŞI INEDAT” DAR CARE MAI TRĂIEŞTE... Deşi hotărât să stea în Odessa numai câteva zile, d-rul Racifieri a fost nevoit să rămână acolo trei luni,fără să regrete aceasta prelungire, deoarece, în calitate de delegat al „Uniunii internaţionale, din Geneva, pentru protecţiunea copiilor”,a reuşit să facă o foarte bună treabă, de care vom vorbi mai jos. i£ necesar să notăm că rămânerea sa în Rusia un timp atât de îndelungat a făcut, să circule pe seama sa, zvonurile cele mai ciudată şi mai neaşteptate: ştirea că „bolşevicii l-au arestat“ a fost completată, la un moment dat, de aceea că „autorităţile sovietce l-au executat” iar în timpul din urmă, în legătură cu faptul că, pe o furtună grozavă, un vapor a fost semnalat rătăcind pe Marea Neagră fără cârmă şi cu echipajul mort, s-a afirmat că doctorul Baeilieri a pierit odată cu vazul naufragiat Teafăr şi râzând din toată inima de avânturile imaginaţiunei unor persoane cari nu se poate spune în niciun caz că mi s’au gândi la d.sa, d-rul Badhieri ne-a povestit cum, ducând alimen’te pentru 50.000 copii ruşi pentru cinci luni, alimente ce urmează să li se distribuie prin bucătăriile speciale ale organizaţiunii, — s’a văzut nevoit să facă, la Odessa, o transacţiune cu autorităţile sovietice. Debarcat pe pământul rusesc, a constatat că nevoia de făină pentru copiii hrăniţi de societate este mult mai mare decât se prevăzuse. Cel mai simplu lucru, era să i se dea voie să cumpere, cu bani, din făină existentă acolo, şi s’o repartizeze la bucătăriile copiilor. , Guvernul sovietic s’a opus însă categoric la acceptarea acestei formule, însă i-a primit, ca schimb, alte mărfuri aduse, şi astfel i-a dat făina cerută pentru bucătării. POPORUL RUS TINE INCA SĂRBĂTORILE DESFIINŢATE DE BOLŞEVICI. — DAR VUŢA E DE O SCUMPETE DE NECREZUT Delegatul „Asociaţiei internaţionale pentru ajutorarea copiilor” sosea la Odessa în preajma Crăciunului.El făcea, cu această ocaziune, constatarea că, deşi oficial bolşevicii nuţin nicio sărbătoare religioasă, poporul ţine la vechile datini şi că nu în puţine locuri s’a serbat Naşterea Domnului. „Foametea din Rusia” guvernul sovietic o desminte ; prin organele sale, acest guvern declară oficial că ea nu există. Nu e mai puţin adevărat însă că lipsa este foarte simţită, şi' ca oamenii sunt în mare majo-' ritate suferitori, din pricina preţurilor fantastice cu cari se vând' alimentele. Câteva cifre, absolut autentice privitoare la preţurile in curs în ultimul timp,, vor face ] cititorului o idee precisă, netre-, buind să se uite însă că costul alimentelor se ridică, din 15 In 15 zile, cu autorizatiunea guvernului. " CUM SE REZOLVA PROBLEMA FINANCIARA : MILIONUL TRANSFORMAT IN. SIMPLA UNITATE Este interesant de ştiut ce soluţiune au adoptat sovietelor pentru stabilirea unui raport între diversele bancnote emise in Rusia , un ordin special a faptorit că, la fiecare cifră, se vor suprima ultimele şase zeruri, adică a transformat milion nul in unitate simplă. * In ceasul de faţă,circulă în Rusia sovietică trei emisiuni de hârtii, unele în raporturi foarte curioase faţă decelelal‘te : emisiunea din 1921, din 1923! și din 1923. Hârtiile de 10.000 ruble din 1921 au fost reduse în 1922 la valoarea deo rublă . Cele de un milion emise in 1922 au fost reduse, în 1923 la 100,0001 iar cele din 1921 în valoare da un milion, au fost reduse la una rublă. Cu acest procedeu sui-generis statul rus de azi şi-a relua da-' toriile o sumă minimă dintr’un condeiu... Cineva a spus, odată, la noi, —stârnind o violentă furtună—, că „lumina vine dela Răsărit“.’ Cine ştie dacă financiarii d'n apus, faţă de rezultatul obţinut de Rusia, nu vor adopta şi ei, în curând, aceeaş formulă... CAT COMUNISM MAI E AZI DIN RUSIA Convorbitorul nostru nu vedea acum pentru prima oară Odessa de după războiu.. El constată cu acest prilej că viaţa oraşului a devenit ceva mai aşezată decât ultima dată când fusese acolo şi că, la drept, vorbind, comunismul de azi a rămas numai în ’teorie. In practica de toate zilele, s’a renunţat vădit la multe din principiile fundamentale , formulate atât de energic eri, şi s'a ajuns până şi la abolirea obligaţiunii schimbului în natură. ___ M- w-I JiML“ nr. 751 ” din 23 Martie 1923 , pentru asigurarea cazului de › S invaliditate permanentă, pro- S › venită din accidente de tren, ? c tramvaie, vapoare şi autoino- › s bile cu suma de : S \ Lei 30.000 (treizeci mii) ^ › Numele şi pronumele › j Ocupajiuîiea şi adresa › ( iV. B. — Acest cupon deitina! S va fi trimis împreună cu suma ? t de 5 lei, Soc. Română de asisi gururi STEAUA ROMÂNIEI,SC Str. Carol No. 19, asigură pe ‚ › cititorul expeditor contra i».vaxa lidităţii, până la 1 Decembrie $ · 1923, cu condiţia de a tivea in › › orice moment cele din urmă 10% cupoane. % MVVW/VVVVVVVVVVVVV'''