Universul, martie 1923 (Anul 41, nr. 53-83)
1923-03-24 / nr. 76
on „Creditul Extern“ Direcţiunea Comerciali Str. C. Rosetti No. 37. — Telefon 14|31 şi 41|16 Vinde din depoasit ; Ysiala da araiul de toate Cimente, Fer fiat, rotund şi pătrat, toate dimpasioanie, Fer de beton armat dela 9 mm-30 mm Traverse disblu fi toate profilurile, Lacăte, Potcoave pentru cizme, vesi’te de Mm9 etc. iillfl 1 Pil!!! pentru pavaj de curgi şi străzi orice cantitate adus domciliu LOCATELLI - Str. Luterana 11 PODGORENII cari doresc VIŢE ALTOITE de prima calitate, buna selecţionate, eftine şi de o prindere sigură să facă de îndată comanda la Pepiniera Odogi-Brânsoveni Moşia Brâncoveni gara Vlăduieni, juteţul Romanaţi Catalog gratis la cerere. Este purgativul cu sfect sigur. Evacuarea com* gsiecîă a sîama° cuiului intest» nelor, fără să produci colici. LABORATORUL AL. 1TEANU BUCURG.STI SFOARA da SIS3L «an) pentru AGRICULTORĂ şi INDUSTRIE Livrare promptă şi în primăvară. Preturi speciale peratru fragr asişti şi Jgirasâte®!© I DEMEYERE&FtdlSOF.Str. Stir&st*Yoflâ 134, 1 PELLEGRINO Cel mai bun purgativ din lume Depozitar general: Bucureşti, Cal. Griviţei 288,Tel. Central No. 56 Motor Diesel Denii de 135 cat putene furnizatei! imediat ©-'aium si MOTOft'lE da beiumS ss CfiSEL de la 160 cat Reprezentant general £• Wolff, SBZvestl STRADA SF. DUMITRU 3 OOAO 2803 A vani &t ele stifil mari, locurile si talpa concito • fcltSU-BCLINMtP -BENZINA1 — DYHAMOURI --l IVREAZÁ JÍ iSJJAiLAZ MW t&PQZfl mu.s*y .AhT%^&££,EBfL Execută orice pavs — TELEFON 34/46 — aceste materiale. Aşa, la facultatea de ştiinţe din Bucureşti, era prevăzută suma de 270 mii lei şi s‘a mărit la 800 mii lei. Aceiaşi sumă s'a dat şi la facultatea de ştiinţe dinn Iaşi. La facultatea de medicină din Bucueşti, în loc de 700 mii lei, cât era în bugetul trecut, s'a prevăzut acum 2 milioane lei. Şi tot, aşa proporţional cu numărul şi nevoile studenţilor, sau prevăzut sumele necesare la toate facultăţile. O cifră importantă în acest buget,, va fi alocată pentru că., minuri şi cantine. Anul trecut erau prevăzute pentru căminuri 7 milioane ; anul acesta s'au prevăzut 13 milioane. In afară de aceasta, s'au mai prevăzut burse pentru studenţii facultăţei de medicină, Ştiinţe, litere, şi şcoli superioare, burse, etc., cari însemnează şi ele câteva milioane. Aceste burse se vor da studenţilor rheritoşi începând dala octombrie viitor, pentru nouile constucŢII ŞCOLARE Pentru nouile construcţii şcolare în afară de cele 200 milioane lei, care se vor da peste bugetul în curs, s-au alocat în bugetul actual, 16 milioane şi aceeaş sumă pentru reparaţiile cari se execută la toate şcolile deteriorate derăzboi". In afară de sumele de mai sus, se mai prevăd și altele, pentru diverse instituții cari sunt sub auspiciile ministerului. Comitetele şcolare în ţinuturile alipite Comitetele şcolare înfiinţate în vechiul regat dând rezultate mai mult decât mulţumitoare, ministerul de instrucţie vrea să introducă aceste comitete şi în teritoriile alipite, unde exista ceva asemănător, dar cari n’au toate obligaţiunile comitetelor din vechiul regat. Tot în acest scop ministerul de interne, direcţia comunală, a făcut cunoscut tuturor prefecţilor din Ardeal, Bucovina şi Basarabia să ia măsuri ca toate comunele rurale şi urbane să prevadă în bugetele lor, cu începerea exerciţiului financiar viitor, fondurile prevăzute ,şî să le dea în administrarea comitetelor şcolare respective. Corminele rurale vor contribui cu 14 la sută şi cele urbane cu 10 la sută din totalul veniturilor ordinare şi extraordinare şî cu celelalte fonduri, obligate, să le dea pentru întreţinerea şcoaleior. Dela 1 Aprilie 1923, fondurile prevăzute în budgetele comunelor şi judeţelor pentru întreţinerea şcoaleior primare, vor fi trecute sub administrarea comitetelor şcolare. UrmVtlV’NLU. CORPURILE LEGIUITOARE Continuare** şedinţei dele* 21 Martie — ÎSESMilTIJIL DISCUŢIA PE ARTICOLE A CONSTITUŢIEI I). AL. CONSTANTINESCU respinge şi d-sa părerea d-lui Schullerus şi spune că în coristiuţie nu se creiază niciun fel dr. privilegiu pentru nimeni. ţ.l planşe). Art. se votează nemodificat. Art. 31—41 se votează fără discuţiune. D. PACURARIU propune la art. 42 un amendament, în sensul că membrii Adunărilor reprezintă naţiunea, suprimânduse cuvintele: „iar nu numai judeţele sau localitatea care i-a ales". Art. 42 se votează cu modificarea. Art. 43—47 se votează fără discuţiune. Art. 48 care prevede votarea legilor de către Corpurile legiuitoare, se lasa spre a i se da o nouă redacțiune. Art. 49—51 se votează fără discuțiune. D. SIMA NIGULESCU, la art. 52, depune un amendament in sensul ca ministri să fie obligati să răspundă la interpelările membrilor parlamentului. Art. 52 se votează cu acest amendament. Se votează art. 48, căruia i s’a dat, o nouă redacțiune, în sensul că rezoluțiunile se iau cu majoritate, afară de cazurile speciale prevăzute în constituție și în regulamentul Adunărilor. Art. 53-06 se votează fără nicio modificare. La art. 69 privitor la senatorii aleşi de consiliile judeţene şi comunale întrunite, d. SIMA NICULESCU propune ca aceştia să întrunească — spre a fi aleşi — cel puţin jumătate plus unul, din numărul total al voturilor consilierilor, din întreg judeţul şi nu din numărul votanţilor. D. TRUFIN la art. 70 cere ca şi asociaţiunile de presă, medici, ingineri, şi avocaţi, să, aibă dreptul să aleagă senatori, pentru că, cu chipul acesta, Senatul să aibă caracterul unei adevărate adunări de competenţi. ’■ D. DIMITRIU răspunde criticilor că numărul senatorilor de drept, ar fi prea mare. După d-sa nu am avea mai mult decât 225 senatori , întrucât vor fi mai puţini senatori aleşi prin vot universal. D, ministru AL. CONSTANTINESCU arată că scopul guvernului este să dea ţări un corp legiuitor alcătuit din oameni competenţi, de aceea numărul senatorilor aleşi prin sufragiul universal, va fi redus la 85. Senatorii aleşi de consiliile judeţene şi comunale, vor fi 65. Reprezentanţii comerţului şiindustriei vor fi în număr de 24. Universităţile vor alege şi ele 4 senatori. In total vor fi deci aproape 180 de senatori aleşi. Cine ar putea să se plângă în contra competenţelor ? Aţi văzut, de ce mare folos au fost’ '’competenţele, când aţi ascultat cuvântările de pe banca prelaţilor. Tot aşa şi cu reprezentanţii comerţului, în industriei, etc. Noi nu putem să cunoaştem toate chestiunile ; linul din aceşti reprezentanţi, ne-ar putea arăta calea cea bună, într'o chestiune importantă, care ar interesa ţara. D. ministru Constantinescu, enumără apoi pe bărbaţii politici, cari ar face parte de drept din Senat. Ei ar fi d-nii: I. C. Brătianu, Fherekyda, Pavel Brătăşanu, Al. Marghiloman, C. Dissescu şi Al Constantines, cu; apoi foştii comandant de armată, generalii : Presan, Averescu şi Mărdărescu şi preşedinţii Adunărilor Naţionale de la Alba-Iulia, Cernăuţi şi Chişinău când s-a proclamat unirea provinciilor româneşti. Discuţia se închide şi art. se votează nemodificat. Se votează apoi art. 71 — 75 ] fără discuţiune. Se votează apoi proiectul de lege, prin care se fac mai multe modificări în tabloul comunelor rurale, satelor şi cătunelor din ţară. Şedinţa se ridică apoi la orele 7 şi jumătate. LIBERTATEA CREDINŢEI D. PETRE GÂRBOVICEANU propună, pe baza discuţiilor făcute în jurul chestiei bisericeşti să se voteze art. 22 în următoarea redacţie: Libertatea conştiinţei este absolută. Statul garantează tuturor cultelor o deopotrivă libertate şi protecţiune, întrucât exerciţiul lor nu aduce atingere ordiniei publice, bunelor moravuri şi legilor de organizare ale statului. Biserica creştină ortodoxă este biserica dominantă a statului. Biserica unită are întâietate faţă de celelalte confesiuni. Biserica ortodoxă românii este şi rămâne neatârnată de orice chiriarchie străină, păstrându-şi însă unitatea cu Biserica ecumenică a Răsăritului în privinţa dogmelor. În tot regatul României biserica creştină ortodoxă va avea o organizaţie unitară cu participarea tuturor elementelor ei constitutive, clerici şi mireni. O lege specială va statornici principiile fundamentale ale acestei organizaţii unitare, precum şi modalitatea după care Biserica îşi va regulamenta, conduce şi administra, prin organele sale proprii şi sub controlul statului, chestiunile sale religioase, culturale, fundaţionale şi epitropeşti. Chestiunile spirituale şi canonice ale Bisericei ortodoxe române se vor regula de o singură autoritate sinodală centrală. Mitropoliţii şi episcopii Bisericei ortodoxe române se vor alege potrivit unei singure legi speciale. Raporturile dintre diferitele culte şi stat se vor stabili prin lege. D. N. IORGA a vobit despre rolul însemnat şi influent împlinit de biserica ortodoxă română, în desvoltarea neamului românesc. D-sa cere pentru biserica ortodoxă română acordarea autonomiei, sub controlul financiar al statului şi mulţumeşte că sfatul său a fost ascultat de a se păstra în Constituţie, falssrieii strămoşeşti, caracterul de dominanţă în stat. D-sa arată că rău a făcut prestigiului bisericii noastre, amestecul politicei în biserică şi mai ales în alegerile de episcop şi mitropoliţi şi citează o serie de exemple în sprijinul acestei afirmaţii. D. Iorga,încheie, cerând ca alegerile episcopale să fie făcute de parohii, participând la ele şi laicii, alături de mireni, cum se prevede, atât de înţelept, în statutul lui Şaguna, de care se conduce biserica ortodoxă ardeleană. Toţi proprietarii d& grădini să şi Ie cureţe de omizi acum când oo» peraţia e foarte lesmiicioasă* E nedrept ca gospodarul prevăzător Is cre şi-a îndeplinit sa, ceasta cligafie, să suifere de «a stepasăgîs şi ••«iei voinţe a vreinului. PĂRINTELE DRAGOŞ (Maramureş) pledează pentru egalitate între cele două biserici, greci», I orientală şi greco-catolică, fiind- i că sunt bisericile aceluiaşi po- I por. D. N. IORGA spune că trebue neapărat să se păstreze bisericii ortodoxe, calitatea dominantă di stat, fiindcă, ea fiind biserica strămoşească, trebue să dea prestigiul religios marilor acte naţionale, aşa precum a dat veacuri dearândul. Nu se piaţa acum, de dragul nimănui, ştirbi această tradiţie seculară. (Apl) Discuţia se întrerupe aci şi de preşedinte ridică şedinţa la ora 7 şi jum. seara, anunţând şedinţă de noapte la orele 9. ţine însă să-şi însuşească acea! drept. I D. N. IORGA atrage din nou atenţia Camerei asupra primeI diei ce se iveşte pentru ţară, ■ dacă se trece dreptul de natura. i lizare guvernului, — uşor in. I fluenţabil, — în locul parlamen ; tului, care poate exercita vali. I control sever. "IIy ! După consultarea comitetului delegaţilor, d. CHIRCULESCU I spune că acesta a admis amendamentul propus de d. ManduUtycu şi a respins celelalte amendamente propuse in şedinţa da după amiază. Pus la vot articolul în total. Camera votează că „naturalizia., rea se acordă in mod individual de către corpurile legiuitoarei, menţînându-se restul textului, din proiect. Şedinţa se ridică la orele 12 şi un sfert noaptea. •&$(f l,M—f*cmi3W * m ■1 ■——I. CAPITALA Isprava unui derbedeu Maistrul ferar Lepădatu-Bălăceanu a sosit Marţi dim, în Bucureşti, spre a lua în primire din serviciu la o fabrică. Toată, ziua Lepădaţii, împreună cu soţia sa a cutreerat cartierele mărginaşe spre a găsi o cameră mobilată. Spre seară a ajuns în mahalaua Grozăveşti, unde a început să întrebe pe trecători dacă nu ştiu undeva o cameră mobilată. Nenorocitul maistru a avut ghinionul să întâlnească şi pe femeia Ioana Păun, care i-a spus că are o cameră în şos. Grozăveşti 2, dar nu este liberă decât peste două zile. Le-a făcut însă propunerea ca până la liberarea camera soţia lui Lepădatu să doarmă la ea ,iar soţul ei la fabrică, ceia ce provincialul a acceptat. Soţia lui Lepădatu s’a dus la Ioana Păun şî s’a culcat. In cursul nopţii a pătruns în casă concubinul Ioanei, anume Radu Ivan zis Tudor, un cunoscut, pungaş care a dat pe concubina, sa afară din casă, făcându-î un tărăboi nemaipomenit din cauză că a primit pe soţia lui Lepădatu în gazdă. Pungaşul s’a năpstit apoi asupraceleilalte femei şî strângând-o de gât, a forţat-o să-i dea banii ce o avea asupra ei. Nenorocita femee a scos atunci de sub pernă 3000 lei şi î-a dat pungaşului, care a j llîspărut. Reclamându-se cazul cîrc. respective pungaşul a fost prins. In cursul anchetei s’a constatat că Ivan a lucrat de conivenţă cu concubina sa, care de asemenea a fost arestată. Cadavrul dela Băneasa La Institutul medico-regal si adus de către postul de jandarmi Băneasa, cadavrul unui necunoscut sinucis în pădurea Băneasa-Otopeni. Asupra lui nu s’a găsit nici un act spre a î se putea cunoaște identitatea. Semnalmentele lui sunt: statura înaltă, brunet, părul negru creţ, pieptănat pe spate, sprâncenele îmbinate, ochii negri, laba piciorului stâng anchilozată, laba piciorului drept de asemeni puţin anchilozată, barba şî mustăţile rase, etatea 18—25 ani, îmbrăcat cu o cămaşe bleu, cravată neagră papion, haine bleumaren închis (sport) pal, ton negru cu căptuşala verde. După îmbrăcăminte şi condîţîunile higienice, pare a fî un student sau funcţionar. c ă Milsies. „ Discuţia pe articole a constituţiei D. D. TANCULESCU ROMA- NAŢI protestează împotriva afirmaţiilor făcute de d. S.rau : eher că la noi evreii sunt persecutaţi, la noi mai ales când toată lumeaştie, spune d-sa, că e’reii se bucură la libertatea dep.una pe toate terenurile: notitic, economic, financiar etc. D. STRAUCHER. — Eu am spus că au fost persecutaţi. D. D. IANCULESCU. — Inexact. Noi am fost ţara cea mai tolerantă cu evreii, dovadă toţi au ajuns bogaţi. Ţin s’o spun aceasta aci în faţă ţârii. Art. 10—16 devenite 9—15, trec fie modificate, şi au următirul text : ■ ' „art. 9. —■ Toţi străinii aflaţi pe pământul României se bucură de protecţiunea dată de legi persoanelor şi averilor în gazere‘‘. „art. 10. — Toate privilegiile de orice natură, scutirile şi monopolurile de clasă sunt omise pentru totdeauna în statul român. „Titlurile de nobleţe sunt şi rămân neadmise în statul român. „Decoraţiunile străine se vor purta de români numai cu autorizarea Regelui“. Art. 11. — Libertatea individuală este garantată. Nimeni nu poate fi urmărit sau perchiziţionat, decât în cazurile şi după formele prevăzute n legi. Nimeni nu poate fi deţinut sau arestat, decât în puterea unui mandat judecătoresc motivat, care trebue să-i fie comunicat in momentul arestării sau cel mai târziu în 24 ore după deţinere sau arestare. In caz de vină vădită, deţinerea sau arestarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite în 24 ore și i se va com- nica conform aliniatului precedent“. Art. 12. — „Nimeni nu poate fi sustras în contra voinţei sale de la judecătorii ce-i dă legea“. Art. 13. — „Domiciliul este neviolabil. Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decât de autorităţile competinte, in cazurile anume prevăzute de lege şi potrivit formelor de ea prescrise“. Art. 14. — „Nici o pedeapsă nu poate fi înfiinţată, nici aplicată decât in puterea unei legi“. Art. 15. — „Nici o lege nu poate înfiinţa pedeapsa confiscării averilor“. PEDEAPSA CU MOARTE Se citeşte textul: Art. 16.—„Pedeapsa morţii nu se va putea reînfiinţa, afară de cazurile prevăzute în codul per nal militar în timp de război“. I la acest articol d. D. IUCA propune Înlocuirea cuvântului „reînfiinţa“ cu „înfiinţa“, fiindcă la noi nefiind până acum pedeapsa cu moarte, nu se poate vorbi de o reînfiinţare. D. IORGU TOMA (Bucovina) pledează pentru înfiinţarea pedepsei cu moartea fiindcă azi ar fi mai mare nevoe de ea şi propune un amendament în acest sens. " D-nii V. V. PELLA şi EMAN. DAN contestă afirmaţiile d-lui Toma că "«r carte ar fi avut efecte mari în ţările apusene. •: D. N. IORGA spune că pedeapsa cu moarte e o atrocitate inutilă, care însălbătăceşte societatea, dar n’o îndreaptă. Despre aplicarea pedepsei cu moarte în Franţa, d-sa spune că acolo lumea se duce la executarea celor dndamnaţi la moarte ca la lunipîîtrâcol oarecare, ca aiaigărî idoi tauri şi s’a obişnuit cu aceste atrocităţi nemaifăcându-i nici o impresie. D. Iorga închee spunând că cei din vechiul regat resping acest fel de pedeapsă şi pentru faptul că poporul român este un popor blând şi citează exemple din istoria Moldovei Comitetul delegaţilor şi apoi Camera respinge amendamentul d-lui Iorgu Toma şi votează art. 16 în următorul text: .„Pedeapsa cu moarte nu se va putea înfiinţa, afară de cazurile prevăzute in codul penal militar in timp de război. D. preşedinte M. ORLEANU propune şi Camera admite ca art. 17, care vorbeşte despre dreptul de proprietate, art. 19 care tratează despre naţionaliza- r rea subsolului şi art. 20 in care se declară domeniu public, căile de comunicaţii, spaţiul atmosferic şi apele să fie discutate la urmă. Se votează nemodificat art. 18 care are următorul text: Art. 18. — „Numai românii şi cei naturalizaţi români pot dobândi orice titlu şi deţine imobile rurale in România. Străinii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile“. Săteni, e vremea prielnica să vă scăpaţi pomii roditori de omizi. Ctarâţaţi-vă grădinile şi livezile de acest păgubitor vrăjmaş şi veţi simţi birse *-r.»T'île şi foloasele de toamnă, la vremea culeseului muncii voastre. LIBERTATEA MUNCI Art. 21 se votează nemodificat, în următorul text: Art. 21. — Toţi factorii producţiunii se bucură de o egală ocrotire. Statul poate interveni, prin legi, în raporturile dintre aceşti factori pentru a preveni conflicte economice sau sociale. Libertatea muncii va fi apărată. Legea va regula asigurarea socială a muncitorilor, în caz de boală, accidente și altele. „ATMOSFERA INCHXZITO RIALA“ La acest articol cerând câţiva deputaţi cuv'-t ul, d. preşedinte şi majoritatea spun că discuţia s'a închis şi articolul s'a votat. 'I-nii MIRCEA DJUVARA şi V. IAMANDI protestează în contra acestui' procedeu şi spun că o lege de importanţa Constituţiei nu se poate discuta într’o asemenea atmosferă închizitorială, căci atunci nu mai rămâne altceva de făcut deputaţilor, decât să se ducă acasă. sdinţa de noapte La orele 9 şi jum. seara, d. vice-preşedinte V. BARCA deschide şedinţa în prezenţa d-lor C. Banu, G. Mârzescu, V. Brătianu, V. Sassu, dr. C. Angelescu şi gen. Tr. Moşoiu pe banca ministerială. NU SE MAI FAC INTERPELĂRI D. D. IUCA propune, ca atâta vreme cât se va discuta proiec tul de Constituţie să nu se mai ţie interpelări, Joia. Camera aprobă propunerea. D. N. D. CHIRCULESCU, raportorul Constituţiei, regretă că s’a interpretat drept o Împiedicare de la cuvânt şi o jicnire a d-lui D. Ioaniţescu, atunci când majoritatea a cerut închiderea discuţiei la articolul Hbert&ţH muncii. VOI LA MAJORITATE.—Nu s'a interpretat de loc aşa. PAR. DRAGHICI EXCLUS PE 30 DE ZILE D. ED. RACOVIŢA citeşte raportul comisiei disciplinare prin care se conchide la excluderea de la 30 de şedinţe a pr. deputat Florea Drăghici, fiindcă s'ar fi găsit pe locul său urme de fiole de gazări mirositoare. Concluziile sunt votate cu unanimitate de 98 de voturi. Se votează fără discuție proiectul de lege, votat de Senat, prin care Eforia spitalelor „Sf. Spiridon“ din Iași este autorizată să vândă micile bunuri imobiliare, rămase pe urma exproprierii moşiilor acestei epitropii. Se votează, fără discuţie, proiectul de lege, amendat şi votat de Senat, prin care se acordă Ateneului popular „Griviţa", un teren, de către ministerul de comunicaţii, teren pe care să se clădească o sală de spectacole, conferinţe, bibliotecă, şi de jocuri sportive. CHESTIUNEA PRESEI D. V. IAMANDI propune să se amâne pentru altă zi discuţia art. 26 asupra libertăţii presei, întrucât este o chestie gingaşă, care comportă o discuţie mai largă, în care se vor propune soluţii care merită o atenţie deosebită. CHESTIUNEA BISERICEASCA Se continuă discuţie asupra art. 22 privitor la libertatea credinţei. Păr. arhiereu LAZAR TRITEANU aduce elogii d-lui prot N. Iorga pentru Inălţătoarea cuvântare rostită în şedinţa precedentă asupra bisericei ortodoxe şi pledează apoi pentru păstrarea neatârnare şi dominanţei bisericei greco-orientale ortodoxe, acordându-i-se autonomia, fiindcă numai astfel Biserica ortodoxă română, care are un număr covârşitor de mare de credincioşi în România întregită, se poate desvolta aşa cum merită. Cere libertatea deplină şi pentru celelalte culte, fiindcă naţia română trebue să fie consecventă cu tradiţia ei de toleranţă P. S. S. se declară pentru primirea amendamentului d-lui Gârboviceanu. D. ministru C. BANU spune că geloasă de Senat, Camera a ţinut să aibă şi ea mica şedinţă sinodală. Recunoscând foloasele aduse de biserica greco-catolică unităţii naţionale şi luptei românilor de peste munţi pentru împlinirea acestei unităţi, d. Banu spune că la Senat a izbutit să pue de acord pe înalţii prelaţi, reprezentanţi ai celor două biserici române şi să recunoască împreună caracterul dominant al bisericei ortodoxe române. D. Banu aduce apoi omagiul de recunoştinţă memoriei lui Şaguna pentru acţiunea aşa de înţeleaptă şi de patriotică dusă în vremuri grele ale jugului maghiar, când a izbutit să pue de acord cele două biserici române din Ardeal, ca să lupte alături, strâns legate, pentru cauza românească. Voiţi să rămâneţi legaţi de Roma, întreabă d. Banu pe reprezentanţii bisericii unita Rămâneţi şi sunt sigur că veţi da să trageţi toate foloasele din această unire, pentru neamul românesc. Voiţi sâ vă întoarceţi la biserica strămoşeasca, redând poporului român unitatea bisericească, ei bine faceţi-o, veţi găsi braţ® largi deschise de frate, care să vă primească. In privinţa apariţiei cultelor bizare, d-sa spune că nu are nici o teamă, cu toată aparenţa lor ameninţătoare, fiindcă ele se vor lovi de puterea blocului aşa de puternic al credincioşilor bisericei ortodoxe dominante. D. Banu se pronunţă apoi pentru scoaterea cu desăvârşire a amestecului politic din biserică, care a adus atât rău, şi se declară pentru acordarea autonomiei bisericei ortodoxe. D. N. IORGA: Bine, bine, dar , dacă legea o va face părintele Drăghici? (ilaritate). D. C. BANU: Eu sper că o veţi face dv., dacă până atunci nu o vom face tot noi (ilaritate). Privitor la legătura cu biserica ecumenică Constantinopolitană, la care s’a împotrivit d. Iorga, d. Banu crede că de vreme ce Sf. Sinod a hotărât astfel, la ce bun să se mai opună laicii? D. Banu închee rugând Camera să voteze art. 22 aşa cum a fost propus în proiect dar în amendamentul propus de d. Gârbovicianu privitor la recunoaşterea de Biserică dominantă In Stat Biserica* ortodoxe române, şi la întâietatea Bisericei grecocatolice române faţă de ceilalte confesiuni. (Aplauze). Camera primeşte propunerea d-lui ministru Banu şi votează articolul 22 cu această modificare. CETĂŢENIA ROMANA Se reia discuţia asupra art. 7 privitor la cetăţenia română, a cărui discuţie fusese suspendată. D. raportor N. D. CHIRCULESCU pledează pentru adoptarea textului din proiect, aşa cum a fost redactat de comitetul delegaţilor. D. N. IORGA roagă guvernul că se rostească asupra acestei chestii, ca să se ştie public că dezbrăcarea parlamentului de dreptul avult totdeauna, de a vota sau respinge naturalizarea, celor cari solicită cetățenia română, s’a făcut şi cu aprobarea guvernului. D. minisim G. MÂRZESCU spune că, dacă parlamentul, în textul propus la art. 7, sa desbrăcat de atributul de a vota el naturalizările și l-a trecut puterii executive, guvernul nu se împotrivește. Piedicile cui i se vor ivi vorbi, de natură politică. Guvernul mui Banda periculossa, arestată CONSTANŢA, 22. — De câteva zile populaţia oraşului Cernavodă eră alarmată din cauza unei bande de spărgători, care într’o singură noapte a comis 5 spargeri. Graţie vigilenţii aparatului poliţienesc hoţii au fost prinşi. Bandiţii sunt : Aristide F. Dumitrescu, V. N. Stroe, şî Filip Dumitrescu, toţi muncitori din Cernavodă. Ei au declarat că, în dorinţa de a deveni bogaţi spre a termina o.vî dată cu munca care este preaobositoare, şi care nu le produv cea cât aveau nevoe, au hotărtt a se constitui într’o bandă de spărgători, sub şefia celui din Stâiu. Odată banda înjghebată, s’a depus jurământul a cărei formulă se termină: „Toţi pentru unul şi unul pentru toţi“. Spărgătorii, armaţi au operat în centrul oraşuluila toiul nopţii, după ce s’au încredinţat că sergentul din post este plecat în revizia S’au introdus în magazine!u dw-lor: Ovanez Carabez, M. Belu, D. Mihail şi Paraschiva. Lambru, de unde au fuiat mari cantităţi de manufactură, tutun, alimente, haine,samente şi o sumă mare de bani Cu actele dresate, ei au fost , înaintaţi parchetului, care s-au depus în arestul central. Congresul Mariatissal «lin Praga al profesorii©^,' secundari La sfârşitul lunei August Orf va ţine la Praga congresul in*, ternaţional al profesorilor se»’, cundari. Chestiunea priheipatâ ce se va discuta in anul .aceşti ’ e cea fixată în anul trecut 44 congresul ţinut la Luxemburg, formarea pedagogică a perso* natului care predă în învăţă* mântul secundar. ’ , • Comitetul pentru pregătirea congresului a cerut ministerului’, de instrucţiune publică cehi* slovac să numească delegaţii săi oficiali la acest Congres, 'f ! ■«rengj Qi J ‘;i SS Mii Mii) Scriam acum câtva timp îi* ziarul nostru de hotărirea luată de ministerul industriei şi comerţului de-a începe de anul acesta exploatarea tu re»gie pe seama statului a băilor Herculane de la Mehadîă şî de-a extinde acest sîstent şî asupra celorlalte steţîunlL balneare şi climaterice, cari apartin statului. • Aflăm acum că ministerul a izbutit să rezilieze numai, tâteva dîn contractele pe caiare statul le avea cu câțiva boitelîerî şî că mai rămân în va“poare o altă parte din constractele încheiate cu diferiți particulari, fiindcă unele n’au ajuns la judecată, iar altei« judecate n’au putut fî uimi» cite. I V Timpul băilor începe Ia t.. Iunie şi ne gândim la ce va putea organiza statul în a-; cest scurt timp în privinţa^ admip.îriratiei, ca aceste băi de renume mondial, să fb* lai înălţimea acestei reputaţii.. Credeiii că statul trebuie să se îngrijească cum trebuîn’ de aceste podoabe ale să nu se piardă mîntind mînîstratîe îndoielnică asa^, menea bogății, a căror voltaj re constă, tocmai în pun «rea’ lor în valoare cum trebuîe^ ^v, dîcă printr’o «dmînistratflți exemplară. • Se V* realiza aceasta f' Vom vedea. .'ta.. Dala S. M. R. Vaporul „Regele Carpl“ vr v. pleca la 27 Martie dinConstanţa la Constantinopol şi Pireu cu pasageri şî mărfuri. Vaporul „Principesa Maria“ va pleca la 29 Martîa din Constanţa la Constantinopol cu călători şi mărfuri. Cargobotul „Constanţa“ a plecat la 21 Martie la Zunguldack venind dîn Constantînopol. In cursul acestei săptămâni vasul va sosi în țară cu cărbuni. ;■ Cargobotuî „Dobrogea“ a plecat la 20 Martie din Constanta pentru Algeria. Cargobotuî „Oituz“ a trecit Gibraltarul pentru Pireu; /