Universul, mai 1923 (Anul 41, nr. 111-140)
1923-05-01 / nr. 111
t l 'THA.rn.iMe \ I CiîPON Mo. I * petru tragerea premiilor ofeerite de statut . fc «MStoriior şi abonaţilor săi, din cursul lunel Mai 1923 , dl cest cupon . Mii li Fier ii linii listei SOCIETATE ANONIMA Prospect de Smisiune PENTRfjr . 20.000 ACTlUiVI SIDM IATi VF. /'USinele de Hier si Dom »nifie din RoHa, S. A. In adunarea gamnerala extreteîrttaară din 8 Februaria 1923 si potrivit dispozitiunilor -Jurnalului Consliului de Minştri No. 593 1923 publicat In Monitorul Oficial No. 6 din 6 Aprilie 1923 au hotărât sporirea capitalului social de 125 milioane lei la 185 mioane lei pe cale da emisiune a ,120.000 acţiuni nominative de câte 500 lei valoare nominală fiecare. Acest capital social reprezintât a avut foarte însemnat in valori ireale. Societatea posedă domenii la lamiadere de mal blue de 100.000 tha, dintre care cea mai nara parte e formată din păduri, mine de aer şi de cărbuni, instacţiuni foarte importante neutru industria heiderurgică şi metalurgică, o reţea de căi de comunicaţie (căi ferate, cale aeriană, canaluri, etc.) impreună cu stocurile de materiale şi mărfuri necesare, la ceea ce priveşte rentabilitatea capitalul«* sotetei, trebue sâ metrţionăm că dividend»»! de 20 la antă care a fost distribuit pe primele două exerciţii aste asigurat şi pentru ultimul exerciţiu. . i Consiliul de administraţie însărcinat de către adunarea generală fcu reatisMen acestei emisiuni oferă 139.000 acţiuni din această emlstene subscript**iei. publice in coadiţiuaite următoare şi conform Inisatutui Coasitelui de Miniştri Sas-ms»?ioaat. Subscrierile fă «te de către români ş» instituţiun româneşti se vor bucura de preferinţă până la căra de acţiuni necesara stabilirei majoritâţai romadert» a capicai»!«! social. Repartizarea acţiunilor asupra subscripţiunilor sa « face di o comisiune numită de Guvern şi combusâ din primul Preşedinte al lumitai Cărţi de Casaţie şi Justiţie, Preşedtinele Carteide Conturi şi Gubernator alBăncei Naţionale. Consiliul de administraţie işi rezervă dreptul da a reduce, de acord cu această promisiune, numărul de acţiuni subscrise. Din această emisiune se rezervă 15.003 acţiuni ca i alesalii de fată lucrătorilor şi personalului tehnic şi administrativ român ai societăţei noastre, precum şi cel puţin câtevO acţiuni comunelor de pe domeniile societăţei. . . _ , , i Curteni de emisiune al noilor acţiuni a fost fixat la 1400 iei. Prima de tei 900 **a fi trecută la fondul de rezervă. Vărsăminteie «.supra cursa iui da emisiune se vor efectua te trimitenii următori: ii. La subscriere . . • • • • • • • • 500 La \ La 15 iunie 1923 . . . . . $. • • • • 500 m 4 La 15 Septembrie 1923 .................................... 400 „ t Se vor mai vir*« cu ocazia subscripționei încă 50 lei de acțiune drept speze de emisiune. ■ „ t In cazul când acționarul nu va, efectua vărsamintele pusă la aa- Vt. fixate, se v* aplica dispozițiunile prevSzute de lege şi statute, ț Kofle acţiuni vp** participa la beneficia! net pe exerciţiul 1923 b iX^re^te la 1 iulie 1923. Ele vor benefîeia daci de jumătatea frvidendului ce se va fixa pentru acest exerciţiu. Termenul subiaaei a fost fixat la 1 Maiu 1923 şi se va îniwdoia 10 Maiu 1923. . . . . . . ţ Băncile sunt autorizate a iachide ghîşeteie chiar Inatate de exploierta termenului mai sus menţionat, dacă numărul acţiunilor dispo- He a fost subscris. Iprent lay'tri de subscripțiune s'ai desemnat: Banca Barmorosch, Blank & Co. din Buicureşti I Banca Bonsanească din Bucureşti . Banca de Credit Român din Bucureşti . Creditul Technic din Bucureşti Banca de Scont a României Banca Ţărănească din Bucureşti Banca Centrală a Ţârii Româneşti din Bucureşti Banca Cetate Italiană şi Română din Bucureşti Banque Beige pont* l’Etranger dîn Bucureşti .Albina* Institut de Credit şi Economie din SibiuBanca Agrara S. A. din Cluj Banca Timişoarei şi Societate Comerciala pe aciţiuni din Timişoara precum şi sucursalele lor din Timişoara şi Lugoj. Riccardo Valle Teclml€ Caucîucer Specialist în rSpartituni da Pne«* iriatice d« orl-«e fel 3032 Casiere de aer de Automobi*d și orice lucrări în Cauciuc 1 la Garul CRISTEA & Co. București, Calea Moșilor 381 (.tî te ar ea prin Str. L*«i 1) Tel. 3137 (Banca Sindicatului Morarilor din România *, societate Anonimă 5 PROSPECT DE EMISIUNE ( Consiliul de administrație al Băncii Sindicatului Morarii» din Romăifia, in ședința sa din 31 Martie 1923 in conformitate p K«vederile art. 5 al. 2 din statute, a hot?rât sporirea capitalul la lei 6.000 000 la iei 10.000.000. In acest scop va emite 10.000 actual noi la purtător de câ lei ROO de fiecare valoare nominală. Noile acturi se vor atribui la modul următor: 8.300 acţiun al vechilor acţionari la cursul de lei 600 pius lei, spese de emisiune. 8.000 acţiuni se pune la dispoziţia publicului la cursul de 1 jifi, din căre lei 50 se va trece la fondul de rezervă, plus lei , spete de emisiune. Subscripţile se primesc la Cassa Băncii Sindicatului Morilor din România la Bucureşti, Str. Sft. Nicolae Şelari No. I şi BancaGenerală a Ţării Româneşti şi Sucursatele sale dsa Proviice, en începere dela 1 Mai şi până la 15 Mai 1923. f. La subscripţie se va depune, primal vărsământ de 80 la sat deosebit lei 25 drept spese de emisiune, adică : Lei 176 de fiecara acţiune pentra vechii acţionari şi , 190 „ „ , nouii subscriitori. I Domnii acţionari vor putea exercita dreptul de opţiune pât St 15 Mai ac, după care data, acţiunile nesubscrise vor rămât la dispoziţia Qonsdlielui de Administraţie. ( Restul vârsămintelor se va face la modul următor: 80 la sută dela 16 Iulie—31 iulie 1923, 40 la sută dela 15 Septembrie—30 Septembrie 1923. i 'Acţiunile noi vor beneficia de dividendul pe anul in cui ifero rata temporis. Se primesc şi vărsăminte integrale, pentru care va bonifică dividendul in raport cu depunerea. f Consiliul de Administraţie işi rezervă dreptul de a inchira obscripţia înatete de termenul fixat. 3738 Consiliul de Administrație. 11. fis'’ ’-Ary Echan * BSS». m „HATIOMAI . SOCIETATE GENERALA DE ASSOCRARE IN BUCUREŞTI Capital de acttard U 162T80.G33 tommam Consiliul de Administraţie are onoarea comunicatilor acţionari că, conform art. 44 şi 47 din statale, adunarea generală ordinară, a acţionarilor societăţei noastre se va ţine in ziua de Sâmbătă S Mai 1923, ora 11 a. m. in localul societăţii str. Paris Nr. 12 (fostă Doamnei). Ordinea zilei : 1. Raportul consiliului de administraţie şi al direcţion« generale asupra gestionarii bilanţurilor pe anul 1922 ; 2. Raportul censorior; 3. Aprobarea bilanţurilor şi descărcarea de dat consiliului de administraţie şi direcţiuni pentru gestiunea lor ; 4. Fixarea dividendei pentru acţiuni şi titluri de fondator; 5. Alegerea membrilor în consiliul de administraţie în locul celor eşiţi după vechime ; 6. Alegerea a 3 censori şi a 3 censori supleanţi. Pentru a fi admis la adunarea generală, fiecare acţionar trebue să fie proprietar a cel puţin 10 acţiuni şi să depună acţiunile cu 5 zile înainte de ziua adunării generale, la casa centrală a societăţii, strada Paris (fostă Doamnei) Nr. 12 primind o adeverinţă care va servi totdeodată ca bilet de intrare la adunarea generală. Consiliul de Administraţie 4 Vatra-Cornal lareîe hote! TRĂIM ! fiind nosilBsl mmnl ! se pot ntm f^Msre I * de asm ! IBM fc ill! rail! HiforHiatitibiiti BUCUREȘ fi I Str. Sfinților 19 lângă Blănăria, Kamm^rHog § | Mmm in Calitatea la varietăți alb, viata cu prețul,de lei 2800 mia de tire Pgpianta Frîilor Mor, Fospal ... -3737................... ■ • Gura Vai Mmndinuil Irtiis-liteiii I . Succes s? liwaasl îa cersre | orice costeaz râs Ciment Portland îft saci Var alb gras vărsat în vagan Piatră bruţi Piatră cioplit? Pietriş dlmansluoi de la 2-8 cm. 1 3S'8 § Băile $1 Villa Jeana Techirghiol-Sat ' Ponedonarea începe de la 15 Mai-- 1 Octombrie, tleţineri de camere se pot face de acum. Direcţiunea " viţe“ Producătoara direct albe cu rădăcini de 1 an bune pentru lipsuri cu 1.500 lei mia vinde şi expediază ori ce gară D-l Nedelcu astronom, Bulev Carol 40, Galaţi Preţul curent gratis. 36S8 PWíVCfKRFÜí ilEIRii numirii în vedere* * preschi*nb&rei acţiunilor ia purtător in acţiuni nominative, preschimbare prescrisă •de noile statute'votat« de adunare generală extra- ord lnară din 8 Februarie 1923 și potrivit »Jurnalului fconstitutul de Ani nisiri Sip 593 din 25 nartie 1923, publicat in Monitera! Ol'lCi»i N». 7 din 6 Aprilie 1933. Direcţiunea Generală a Societatea invită pe domnii acţionari a preze«ta pană Sa ’id Baiu 1933 aeflucile ce posedă spre »tarn, tăiere şi înregistrare Acţiunii© se vor depune la bu‘our||e.'societăţii in I fiuciBresti* str. Povernei 2, in fiecare zi deîa ora f 9V»—Î&V, a. m. j Posesorii aefiw»iik»r a- i fiate în străinătate vor trimite un borderou în, dublu exemplar ai acjîa- i attor ce posedă indicândnuipărul fiecărei aci luni Uu . exemplar stauipUat se va restitui posesorilor. Rupi siamptiaeea acțiunilor sau a bsV'ilerou rlkM* menjionate uial sas, , orice aegoelsri s ■ vorface numai eu itîdepiinirea formelor prescrise de coduii coiuardlAî peairu negocierea aciiualtor i»9turi«,l!vf5„i J 1p«.âpi*9'barea O'biisiSiurdl «ie Maimîsîrație'., ,,' Aci.îo.iirarți cari nu vor prezenta la data mftuiie«îata mai’ sus acţiualie sau borderourile spre stampilare, vor pierde dreptul de vot la adunările generale şi nu vor putea incasa dividendele cuvenite acţiunilor ce posedă, ilotunii acţionari vor arăta neapărat şi »sm,ionalitatea lor. Cunoscând că operaţiunea stamipulărei acţiunilor se va fac© sub supravegherea unui delegat al Ministerului industries şi comiptutet, ette ut a constata la aceiaş tîanp după indicaţiimite menţionate şi naţionalitatea posesorilorOiraefinaeq Seasraîâ a UziaslOF des Fier şi Domeniile din flesna a. 3515 Publicaţia Depozitele Militare de Consum au nevoie de circa 2009 (două mii) vagoane lemne de foc esenţa fag sau stejar pentru clientela sa din Bucureşti. Pentru transportul lemnelor Depozitele dispun de vagoane. Furnizorii cari doresc a face angajament să se prezinte la Direcţie în str. Cobălceseu 28 in fiecare zi la orele 11 de unde poate lua relații: 3692 ■" ‘Hars Ocazia la Soc,'Invalizilor de război orbi, Str. General Berthelot 22, vinde en preţ redus Jachete, Rochi, Hăinuţe, Pelerine şi bonete die lână, toată ziua-3726 e creditul Minier" Soc. Anonimi Română p. desvoirea Industriei Miniere Ca urmare la publicaţiunea extrasului de proces-verbal al şedinţei Consiliului de Administraţie publicit prin „Monitorul Oficial® No. 223 din 24 Ianuarie 1993 prin care d-nii acţionari ai Societate „Creditul Minier" erau chemat la efîctuarea ultimului vărsănaânt de 30 la sută pentru acţiunile emisiunea a V-a. D-nii aţionari cari n'au efectuat încă acest vărsământ, sunt invitaţi şi somaţi pentru ULTIMA DATA ca cel mai târziu până în ziua de inclusiv Joi 10 Mai 1923 ora 6 pm. să verse la cassa societeidin Bucureşti, B-dul I. C. Brătianu No. 75 fotre orele 9-12 a. m. şi 49 p. m. în fiecare zi de lucru sumele datote petru acoperirea varsamintelor Intârziate plus dobânzlre aferente de 12 la sus pe an, cunoscând că in caz contrar şi fără nici o altă somaţiune sau punere în întârziere, societatea va uza de dreptuite conferite prin art 170 Cod Comercial și va vinde prin bursă acele acțiuni pentru acoperirea sumelor datorate. 3736 . CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE Discutarea statutului funicționarilor publici OTTELEA ŞEDINŢA Bri, la ora 5 d. p., s-a ţinut ultima şedinţăă la înalta Curte de conturi, cu privire la întocmirea statutului funcţionarilor publici. A prezidat d. Vintilă Brătianu, ministru de finanţe. Articolul 51 a fost admis nemodificat. La art. 52 d. St. Brădişteanu a cerut inamovibilitatea pentru fimcţionari. Articolul a rămas Insă nemodificat. Articolele 53 şi 54 s’au admis nemodificate. La art. 55 s’a introdus modificarea ca, funcţionarul să poată fi apărat in faţa instanţei disciplinare şi de către un coleg. La art. 57, d-nii Brădişteanu şi Hortiuc au cerut pentru funcţionari dreptul de a apela contra or cărei pedepse. S’a admis apelul numai pentru punerea în disponibilitate şi desfătuire. La art. 60, în loc de „punere în disponibilitate“, s’a prevăzut „suspendarea provizorie a funcţionarului contra căruia s’a deschis acţiunea publică“. Ultimului alineat al acestui articol i s’a dat această redactare: „Când funcţionarul este achitat, el va fi trimis înaintea comisiunei de disciplină spre a se pronunţa dacă funcţionarul mai are calitatea morală de a-şi relua postul sau trebue pedepsit disciplinar. In caz de condamnare a funcţionarului, suspendarea se transformă de drept în destituire“. La art. 61, pentru punerea în retragere a funcţionarului incapabil s’a introdus principiul avizului comisiunei medicale. La art. 62, privitor la întocmirea comisiilor de disciplină, în locul celui de al treilea membru, care trebue ales de funcţionari, s’a hotarit ca să fie tras la sorţi. D. Brădişteanu a cerut menţinerea art. vechiu. Articolele 63, 61, 65, 66 s’au admis cu mici modificări de redactare. Art. 67 a fost suprimat întrucât, după convingerea tutulor, ridică în mod indirect dreptul de stabilitate a funcţionarului. Art. 69 s’a suprimat. Articolele 70, 71, 72, 73, 74 şi 75 s’au admis cu mici modificăr.' ’ D. Vintilă Brătianu, a mulţumit comisiunei pentru colaborarea la acest statut, care asigură funcţionarilor publici stabilitatea dorită şi o bună situaţie ■morală. 1 • După toate probabilităţile statutul va fi depus pe biuroul Camerii în cursul săptăămânei viitoare. ‘r-%- •^JStESDW»* Din judeţul Sifon Caporalul „Voten Anton din aviaţie, împreună cu om oarecare Dumitru Paul, au provocat un scandal în com. Griviţa, la care s’au asociat şi alţi indivizi. La un moment dat s’au tras focuri de revolver, rănind pe locuitorul B. Pascu. Copilul Fiorea Anton. S. Ioniţă de 7 anî dîn satul Dumitrana, com. Măgurele, făcând focul încurtea părinţilor luî, dîn cauza vântului noto scrinteî au aprins o căpiţă de fân a femeei Vasîlica C. Barbu. De aci focul s’a transmis la un pătul şî la un grajd ale locuitorului Tudor Paraschiv, arzând şi două căpiţe de rrri ale locuitorului Enache Marin. Pagubele se urcă la peste 40 mîî lei. * ■ , Flăcăul Stelien Teodorescu din Obieşti a împuşcat din imprudenţă pe Caterina şî Ion Teodorescu. Răniţii au fost transportaţi la spitalul dîn Olteniţa. Nu uitaţi ca, odată cu biletul de tren, sa luaţi şi să semnaţi ziarul „UNIVERSUL“, pentru a fi asiguraţi GRATUIT contra accidentelor, la Societatea de Asirurero „STEAUA ROMÂNIEI“. :'uf.î "if, ni y^^g^atggaKi^^ssE^^3pa^^8e3EiH^^t8g^ap a^»TfJ3sgB»aBB ra M liilar tentaţiilor tfilkte raMMeniM slsiîltli Prîn legea sanitară din 28 Octomvrie 1922, sub masca ratificăreî decretelor legî anterîoare privitoare la împărţirea şi organizarea serviciului exterior, s’au introdus unele modificări şi adăogiri de articole, cari în realitate după cum constatăm azi, rra urmăreau decât subjugarea personalului medical şi sanitar al acestor instituţiuni cu caracter, sanitar sau de ,, asistenţă şi implicit acoperirea bugetelor respective. Vom încerca să arătăm cum legea sixb pretextul nevoii de a uniformiza condiţiunile de admisibilitate în funcţiunile medicale, a introdus ■ în realitate pe cale de regulament unele dispoziţiuni, cari sunt menite să îndepărteze pe medicii din funcţiunile ocupate în momentul promulgării legii. Studiind art. 6 din lege, vedem că alin. 2 zice: „Se respectă drepturile câştigate de personalul medical sanitar ce se va găsi în funcţiune în aceste instituţiuni la data promulgării legii de faţă“. Din capul locului reese în mod categoric că în spiritul legiuitorului a fost ca tuturor medicilor să li se recunoască că în drept câştigat, funcţiunile ce le ocupă la data promulgării legii. Şi ceva mai mult, din felul cum este redactat sus menţionatul aliniat, reese că intenţiunea legiuitorului a fost, cum este şi firesc, ca şi personalul sanitar (moaşe, subchimigi, agenţi sanitari), să se bucure de aceleaşi drepturi câştigate prin prezenţa lor instacţiune. CE SPUNE REGULAMENTUL Pe cale de regulament, depăşind şi denaturând spiritul legii, autorii cari nu mai au ce revendica, fiind obsedaţi de spiritul unei eradili rău înţeleasă, mai ales pentru timpurile de azi, au introdus art. 45 care sună astfel: „Respectându-se drepturile câştigate, tot personalul medical şi sanitar suprior (farmacişti şi chimişti) al acestor servicii sau instituţiuni, aflat la promulgarea legii din 28 octombrie 1922 în serviciu, va fi reconfirmat“. Astfel ca, „cel ce n’are decât o numire provizorie satt pe timp limitat, va fi reconfirmat în aceas calitate, iar cel ce are dreptul pe baza UNEI LEGI ORGANICE la defininitivat, va fi reconfirmat definitiv în funcţiunea ce ocupă.“ După cum vedem, se adaogă pe lângă sanitar cuvintele de „superior (farmacişti, chimişti)“ modificându-se deci complect înţelesul legiuitorului din aliniatul respectiv al legii. Prin această modificare se va putea îndepărta, da la un drept câştigat prin muncă de ani de zile, ÎNTREGUL CORP SANITAR INFERIOR, care nu va rămâne decât la discuţia organelor superioare de a-l menţine, transfera ori îndepărta, după bunul lor plac şi dupăorice fel de alte considerente. Pentru corpul medical, după ce acest articol are aerul că îi va respecta drepturilecâştigate, reconfirmând numirile anterior făcute, se adaugă însă „NU ASTFEL CA“: ,,Cel ce n‘are decât o numire provizorie sau pe timp limitat, va fi reconfirmat in aceaşî calitate“. Această dispoziţiune va face ca toţi, acei ca ,o numire provizorie şi pe timp limitat, să se vadă cu cea mai mare uşurinţă îndepărtaţi din serviciu, fără a avea nici o cale de atac împotriva acestei nedreptăţi. Mai departe articolul termină subliniind că: „Nu va fi reconfirmat definitiv în funcţiunea ce ocupă decât cel ce are dreptul pe baza unei legi organice, la definitivat“. Şi cum în majoritatea cazurilor numirile medicilor din instituţiunile afiliate azi ministerului sănătăţii publice, nuau fost făcute pe baza vreunei legî organice, se vor vedea şi aceştia eliminaţi dela dreptul de a-şi păstra slujbele pe cari le ocupau de ani de zile. Iată dar, cum acest articol ■ 45 din regulament, prin 3 dispoziţiuni meşteşugite îndepărtează dela aşa zisa,respectare a drepturilor câştigate“ atât corpul sanitarinferior, cât şi cea mai mare parte’ din corpul medical. ORDINUL DERSOŢIEI Pentru punerea în aplicare a legii, direcţiunea generală sanitară prin adresa ar. 6822 din 29 Martie 1923 a' şi dat or■ dîn tutuuror celorlalte direcţii uni ca să întrebe, pe medicii, cari ocupă mai multa posturi, să răspundă în seria, în care I din ele voesti a fi confirmaţi. I Ori alte cuvinte, direcţia generală urmăreşte a-i confirma , într’unul din aceste posturi, considerând că ocupă pe celelalte numai în mod provizoriu, pentru ca la un moment dat să se poată declara vacante şi înlocui pe titularii lor, mai vechi sau mai noi. Prin această procedură, medicii care au primit până azi un salariu şi diferite diurnee se vor vedea deodată reduşi numai la o singură leafă,, care va fi mult inferioară sumelor încasate până în prezent. Autorii nu au avut cel puţin grija prealabilă ca, LEAFA DE BAZA, să ni fie mai mică decât un minimum satisfăcător şi deci acceptabil în raport cu necesităţile reale ale medicului funcţionar în timpurile de faţă, îndepărtarea medicilor din slujbe în cari au hidrat timp îndelungat, pentru a îndeplini mai mult o acţiune de binefacere, precum şi micşorarea sumei ce o încasau ca leafă şi , diurnă, va semăna cea mai fragedă deznădejde în sufletele acelora cari aşteptau înfiinţarea ministerului sănătăţii publice, sperând că acesta va contribui la îmbunătăţirea soartei lor, necum să le creeze o situaţiune socială şi ma! ieriaiff, mai rea. Intr’tin număr viitor vom căuta să insistăm asupra anormatiei cti care se va face asimilarea diferitelor funcţiuni, ale medicilor instituţiunilor afiliat ministerului, pentru a corespunde categoriilor prevăzute în articolul 20 al legii sanitare. Din EL Rattmaffin Directorul „Presei Sanitare“ «Pariia salvirg» copiilor» Eipozitis, da cusăturiromâneşti începând de mâine Luni 30 Aprile, şi până la 5 Mai dna , Elisabeta Cosco a organizat sub înaltul patronaj »l A.S.R. Principesa moştenitoare, o mare expoziţie de cusături şî ţesături româneşti în str. general Lahovari nr. 66. i Produsul vânzărilor va ser- j vî la mărirea Jfonduhtî operei de binefacere a A. S. — sal- j yarea copiilor. I Cunoscute fiind frumoasele lucrări ale atelierelor d-neî Cosco, bluze româneşti rochii, rochiţe, rufărie, etc.— ca şî , preţurile moderate, succesul ideei acesteia de binefacere este asigurat. A daisa confaltati de la Belgrad, 28. — Tratativele de la Niş, vor fi reluate intre delegaţii guvernului iugoslav şi bulgar pentru regularea chestiilor privitoare la rechiziţiile din regiunea Morava in timpul ocupaţiei bulgare, a bunurilor statului din teritoriue cedate Serbiei, etc. ---- i. fiorinul de sate-Mbil duh Şasea - Moartea consilierulur comunai M. Alexandrescu A doua victimă a groaznicului accident de automobil, întâmplat Vineri dimineaţa pe şoseaua Kîseleff, consilierul comunal şî ofiţer al stării civile, Mihail Alexandrescu, a încetat din viaţă ori, la orele 11 şi juxn. d. a la spitalul Colţea unde fusese internat. Se ştie că Vineri dimineaţa d. dr. Cosăcescu a făcut o operaţie rănitului, după care se spera într’o ameliorare a stării sale. Dri dimineaţă însă îvindu-se complicaţiuni, Alexandrescu a intrat în agonie şi la ora 1 şî jumătate, a harterei din viaţă. Ia orele 6 d. a., d. msdte legist, Stoenescu a fost la spîtal şi a făcut autopsia cadavrului. S’a constatat că muşchiul djafragîfi era cu totul rupt în partea stângă, iar stomacul şi partea stângă a ficatului pătrunseseră în cavitatea stângă a pieptului, aşa că au împiedicat cu toted funcţionarea plămânului stâng. Victima mai avea o gatenă adâncă pe frunte. Corpul a fost apoi !«Mîsămat ?î depus în caprin spitalului Cobțea. înmormântarea se va tece Lunî d. a, pe cheltuiala ?%*£*' •măriei. Şoferul Ion Nîculescu, Mind în fără de orice pericol., a părăsit eri dhR. gmîteÎuL . Membri famMîeî deni’-natuluî consîlîer comunal ne au spus că nu au nicî o p©s®rrr ţie faţă de şofer. MABSMI1 aia Statele UnRs protestBavă te potriva «savi fiisposfiţiuni »ajaiaistgeava New-York. — Guvernul a interzis rabinilor să consume vto iei-mentat și n’a autorizat pentru unii religios evreesc, de cât, siropul de struguri. In toate sinagogile din Statele-Unite, rabinii au protastat împotriva acestei cispoziţîuni. Cu toate că legea de prohibire a băuturilor alcoolizate, a permis intrarea şi consumarea acestor băuturi, pentru cultul religios, faptul că numai in oraşul Chicago s’a consumat în 1932 peste 3 milioane galoane de ain când populaţia evreească e de 200.000 — a determinat guvernul să interzică cu desăvârşire importul *şi consumul acestor băuturi. Zmmmi feri âesvoltfra Mu organizat 02 societetfea „Iteaa Mnternaste*. Am anunţat la tinp rostul şi menirea acestui concurs, al cărui succes se accentuiiază pa zi ce trece. Ideia a fost Îmbrăţişată“ cu multă căldură, judecând după încurajarea şi sprijinufl ce vina din toate părţile. La sediul societăţii (str. Paris nr. 9) s’a ţinut o importantă şedinţă a comiterii organizatoare. A luat parte un mare număr de mediei, ziarişti şi alte personalităţi care se ocupă de chestiunea micşorării mortalităţii şi morbidalităţii infantile. S’au discutat principiile fundamentale ale concursului şi roadele ce se pot aştepta pe urma lui. Cele,, mai de seamă chestiuni ale puericulturii au fost astfel puse pe tapet. Ca preşedinte al jurterii a fost proclamat de profesor N. Gheorghhi, şeful Maternităţii din Bucureşti, urmând ca ceilalţi membri să fie aleşi într-o şedinţă ulterioară. AceJtsta coiti&isiei mixte Ia 'fraatlfica G^OSlOTgCâ ■ Budapesta, 28. — Azi au plecat la frontiera cehoslovacă trd. delegaţi, membri in corrtisiunea mixtă, spre a ancheta incidentul întâmplat zilele trecute tntre unguri şi cehoslovaci. Delegaţii se vor întâlni Duminică, 29 c., la ora 12, la cota 318. 0 ALTEȚA IMPERIALA împărăteasa era șî maî slabă acuma decât ultima dată când o văzuse. Iî părea rău tinerei prințese să mai turbure db’pîârisetele eî pe o făptf tură slăbănoagă, dărăpănată. * Dar trebuia ca o Influență serioasă să înfrâneze pe Ivan Petrov'cî. Simțea că-și va pierde muntele dacă nu se va face o schimbare în mareleduce.. Şi numai mama luî putea să-l domolească. Nu voia să-î vorbească încă" de copil, căci marele duce îî zisese, atunci când ea îl ameninţa să ispite totul ţarinei- îi zisese:,,bae& vei face asta, sâ ştii că în aceîaşi zî copilul va înceta din viată’4. I Biata neștiutoare nu-şi da seama, în naivitate eî, că nîcîgată o mumă, și mai ales nd era vorba de acela pe re mai mult îî iubise, nu va suferi să audă o plângere împotriva fiului eî. Imârpăteasa de ordinar amorţită, tresări când Vera Dimitrevna îi spuse focul ei. îndârjită îi spuse : — Cum, te plângî de câteva abateri uşoare, doamnă mare ducesă ? îmi pare rău că mă sileşti să ies dintr-o rezervă pe care D-zeu a împus’o mai martor pământului. Dar, departe de a te plânge, n‘ar trebui să fii plină de recunoştință către imperialul d-tale soţ? După aprecierile omeneşti, ai făcut o căsătorie mare şî, poate, asta, ameţindu-te, ţi-a deranjat echilibrul spiritului. ,,Nu ţi-ai schimbat poziţîunea de prinţesă săracă, a unei curţi mici cu situaţiunea linei mari ducese a tătarilor ? Nu ştii d-ta că noi femeile suntem făcute să fim sclavele bărbaţilor noştri ? împăratul a binevoit de asemenea să mă supun la câteva încercări, poate şi mai grele decât ale d-tale, mai dureroase decât acelea de cari te plângi d-ta, şi care sunt celorlalţi trecă- toare. Eu mai glorific că am suferit totul fără să mă plâng, fiindcă răsplata mea va fî în, cer. Caută şi d-ta, dragă fată, consolaţiunea d-tale tot acolo. Al aci, lângă d-ta, un om, sfânt, duhovnicul şi povăţuîtoruî sufletului meu. Mărtu- rîseşte-te lui, şi el va deschide orizonturile consolării şi ale adevăratei fericiri. Şi acuma, uneşte-te cu mine într-o ni 1 găciune caldă înnaîntea icoanelor făcătoare de minuni. Priveşte şi imită resemnarea Maicii Domniiloiî, care a văzut răstignit pe fiul eî. Pleacă-te înaintea el în loc să vii să te plângi la mine. Roagă-te lui D-zeu şi sfinţilor ! Ei, mimai ei, vor putea schimba ini- j ma soțuluî d-taîe pentru d-ta. I Milîutm văzu eșind pe marea ducesă mai palidă și mai abătută de cum fusese la venire. Atunci o reconduse până lai ușa departamentului. O reconduse, și fața lui deveni și maî îngrijată decât de obiceiu. *De mai multe ori se opri în loc absorbit de gânduri profunde, mai înainte de a reapare în fata ttaestății sale. XXII Peste câteva zile după conciliabulul marelui duce cu ofîțerul albastru,prințesa Zorka veni până în ziuă, miste- ] rios la acestadin urmă. Ofițerul, după ce oferi un scaun confortabil «florei Tarestre o cerehipniarului păla.. .țului, îi zise : — El ! este ceva nou pe la Palat ? — Prevederile d-tale nute-au înșelat, îi răspunse dania de onoare. Pe contesa Protassow trebue să o supraveghem. — Eram sigur. —In timpul zilei, urmă prințesa se ţine în rezervă și arată prea puţină familiaritate cu doamna marea ducesă. După povaţa d-tale îi e lată o libertate absolută şî ea se foloseşte de aceasta, căci intră şi iese de două nopţi printr’o uşă ascunsă, foarte simplu şi c’un văl des lăsat peste ochi. — La ce oră intră de obicei ? — Ieri a întrat la miezul nopţii. Alalta erî, la 11 şi un sfert. După fiecare din plimbările ei de noapte ,intră numaidecât în camera alteţii sale şi stă acolo mai mul de un ceas. Orice am făcut mi-a fost cu neputinţă până acuma să surprind ceva din conversaţiunea lor, perdelele grele ale uşilor oprind ori ce sunet să străbată. — Trebue să facem ceva ca piedeca astă să înceteze. — Da, trebue numaidecât Reluând firul povestirii sale, prințesa de Zorka își urmă vorba astfel : — Azî dimineață eram lângă marea ducesă. Văzând starea ei de abatere, m’apucasem să-î fac o lectură religioasă întăritoare, prin care se proba că, pe pământ ,totul e numaî jalea și prăpădenie, când intră contesa. Aceasta îî zise numai d»5cât mar eîducese că o prietenă a eî îî recomandase aceea ce de «mite alteța Sa Imperială dorea : I un profesor de canto sosit de curând dîn străinătate, excelent pentru învățământul melopeelor trubadurilor din secolul al XlV-lea. ■ Cu toată marea stăpânire ce avea asupra lui, ofițerul albastru, care asculta în tăcere spusele prințesei, tresărî la aceste din urmă cuvinte. I — Peste câteva minute,, urmă prințesa, profesorii! fu ini - trodus. După ce se plecă res - pectos ' înnaîntea altet iî sale,' , în urma ordinului ce-î dete , să cânte luă chitara șî întonă un plânset ,ale cărei vorbe * Instinctiv mi se păru că 'fie; i care trebuia să aibă o importantă. Iată-l textual. L’am rugat pe cântăreț să mi_l transcrie, pretextând că mî se părea prea frumos : ] Seniori iluştri, doamne, vă rog [rog să ascultaţi ! O plângere prea tristă de spus, Ide povestit, I Când muma castelană, ce toţi o j /veneraţi. Află că i se răpise copilul ei Iiubit. „N’ai putea să-ţi închîpueşti, d-îe ofiţer, cu ce jale, în a j devăr, cu ce expresie îndurerată intona lugubra melopee. Mî s’a părut precum vă spu- j sei, că cuvintele cântecului aveau un înţeles ascuns. Cu cât d-na de Zorka îşi urma vorba, cu atâta Intere-, sarea ofiţerului părea că cre- \ şte din ce în ce maî muH. J — împrejurarea aceasta, foarte neînsemnătoare în aparență, zîse el deodată, îmi explică esirîle contesiî noap- tea. — In orce caz, te asigur, d-ie ofițer, urmă prințesa, că • omul acela nu avea nici de. j cum aparența d’a îl un artist. ’ Sîmţ.a prins bine că am simțit lucrul acesta, fiindcă, atuncî când el credea că eu nu ascultam, le-am auzit desluşit şoptind aceasta : „Copilul se va găsi !“... Sunt sigură de ce vă spui, sunt simifră că am auzit vorbele acestea, pe care prinţesă să amuţească şi ea Prinţesa de Zorka sperase că, după revelaţiunile ce le făcuse, ofiţerul o sa zică şî el ceva, la rându-i, dar tăcu, rămase mut. Rolul luî era sâ asculte tot şi să nu lase să se ghicească ce gândea. Plictisită şi enervată de tăcerea ofiţerului, prințesa exclamă : — Dar de ce copii o îî vorba ? — Prințesă, asta nu ne priveşte nicî pe dat.a„ nici pe mine Şî prea multă curiozitate ar putea să facă să fim notaţi rău în cercurile de sus. ' Pronunţă cuvintele de ab»8 c’un ton care făcu pa prînsă să amuţească şî ea numai decât. (Va urma _____ 1