Universul, iunie 1923 (Anul 41, nr. 141-170)
1923-06-01 / nr. 141
BĂILE renumiţi în toată lumea pentru efectele vindecătoare in finta-Rheumatism-Sciatica (tschias), Lumbago-Exudate etc., etc. _eteliri da crimei rang SSTS“ILuCuitat i Passivae Completes! Vizitatorii din România se bucură de reducere la băi şi taxa de card.— Călătoria comodă şi excelentă cu trenuri accelerate prin Budapesta sau Cernăuţi. Informaţiuni prin scrisoare la Direcţiunea Băilor PISTYAN (Cehoslovacia) MVI'CHRE c§® BiNZINâ ^yntîiează prosnpt diti depozit cu preturi convenabile 1 Motor de 5 H.P. 8 10 14 15 16 20 28 30 32 45 55 t Jt iumpania Inglo* American^ Bucuresti: Str. Carol So fial. 37/4!) Sibiu: Plata tinire! 10 (let. 1S0 US EPOIi“ . jko-tkpoi” ”)“ * introdus de D-rii Sasorac si Levet dilti de la Institutul Pasteur din Pars Adoptat de Serviciul Asistentei Publice din Paris Autorisrt. de Direcţiunea General d a Servic. Sanitar Român Tratamentul constă numai din câteva sarii de injscţiii intra musculare Ele sunt nedureroase, lipsite de toxicitate, nu dau stoma- Ute şi sunt perfect tolerate După tratamentul cu „TREPOL* şi „NEO-TREPOL* recidivele sunt excluse. Reprezentanţi generali pentru toată România Mare „0K0Í0L 88010*10 kl RiMiSIlT S. i — B-dul Doroatei No. 12. — Telefon 9/87. — Se cere la principalele farmacii şi drogherii II S Op. 8. I. P. PILE S! UNELTE * BUCUREȘTI — •. Tel«ir. „&JâX” üuiSBfard&iä AS'. Soasi rasa M®. S© . 8asara& U®. 148—153. s» TjEJj&jFON Ko. IU Centr. 2. teici renumitele PÎLE marca „PlîSOâW" le!» FIE uzate de foi felel laie âSOBTUUlT io SCULE de precizie taarca „Revolver*" ca : jButrgffill spirale* Halbere, BirgMI de glievmnd, de metal, reicsie etc. fadlie de piatră, originală „Rohitsch“ 4" ""toata LUMEA s’a scmiiifls cu SittGU^yi, MA@ASiM car® vinde BOBBERS I MdTAse răsucită și nerăsucită calitate superioară garantată cu L@i SIS® Kilogramul este HE II CE III „Sft. QhaorgSia“ Str- Lipscani Mo. S© (vis-a-vis s£© Cofetăria Sorsasces) 7 TEWEL BRECHEEU BORAX MEDICINAL .Universul în ţară BRAILA ?— Furt. — Condamnări. — Diverse Necunoscuţi s’au introdus prin spargere în creşa luî Vasile Popescu din Comorofca, de unde au furat lanî şi obîecte casnice de valoare. — Ion Bucur, comerciant de zarzavaturi, a fost condamnat la 1.000 lei amendă pentru speculă, iar Marin Enache la 500 lei. — Nicola Petrescu, acuzat pentru abuz de încredere, a fost condamnat la 3 luni închisoare, iar Marin Vasile la 2 lunî închisoare pentru furt. — In zîua de 3 iunie, orele 10 dim., d. prof- universitar Traian Lalescu va tine în sala teatrului comunal o conferinţă tratând despre telefonul fără fîr. Conferenţiarul va face mai multe experienţe de vorbire cu Galaţi—Bucureşti prin telefonia fără fir. Aparatele vor fi instalate în sala teatrului. — Orz vagon linie 36—37.000 Orz bordo 38—38.500 Orz de Prut 37—37.250 Ovăz vag linie 37—38.000 Ovăz bordo 40—40.250 Porumb vag. linie 36—36.500 Porumb bordo 38—38.500 Plata susţinută, în urma scăderii leului. GALAŢI ' O şedinţă furtunoasă a consiliului comunal. — înmormântarea locotenentului Popescu. Peşte confiscat. — Divers® Aseară, la orele 6 jumătete, comisia interimară a ţinut o şedinţă sub preşedinţia d-lui Prodrom. S‘a discutat o chestiunea intervenţiei episcopului Dunării de Jos care cere 12 ha de pământ penaj construirea unui seminar. Cererea a fost aprobată cu condiţia ca clădirea să fie construită în timp de 3 ani. S‘a respins o întâmpinare a uzinei de tramvai prin care aceasta cere sporirea taxei dela 1.50 la 2 lei. Consiliul a luat în discuţie apoi o adresă a soc. culturale „V. Ureche“ prin care cere să i se acorde un fond de întreţinere. In acest timp d. consilier Paşcanu s‘a ridicat contra acestei cereri acuzând consliui că nu se ocupă de chestiuni serioase, fapt care a provocat o un mare scandal. D. Haţegan şi-a înaintat demisia. Şedinţa a fost suspendată. — Eri la orele 3 jumătate, s-a făcut înmormântarea locotenentului aviator Popescu. Slujba religioasă a fost oficiată de către episcopul Antonovici După oficierea servicului divin, d. colonel Rujinsky, comandantul aviaţiei şi d. profesor Constantinescu au rostit cuvinte elogioase pentru cel dispărut. Apoi corpul defunctului a ICJÎ51 1Ilivel, pC Uju^c/xi dc 900-cîc ofiţeri aviatori şi depus pe un avion împodobit cu flori. Onorurile au fost date de câte o companie din fiecare regiment. La cimitirul Eternitatea a vorbit sublocat. Diaconescu din partea grupului 3 aviaţie. — Grigore Giornea din comuna Oasele, a împuşcat pe locuitorul Danilă cu un foc de armă, care păştea doi cai. Victima a înceat din viaţă iar criminalul a fost arestat. Şeful expediţiei din serviciul pescăriilor, a confiscat ori dimineaţă de la comerciantul D-tru Micu din piaţa nouă canlitatea de 350 kgr. peşte proaspăt. Interogat, pescarul a declarat că peştele i-a fost dat în păstrare de către nişte contrabandişti. Parchetul local a arestat pe un oarecare Nicolae Ştefan de la uzinele Fernik care a violat două fetiţe în etate de 2 ani şi de 2 ani jumătate. El lua copilele de pe stradă şi dându-le bomboanele viola prin diferitele grădini ale oraşului. Adus în faţa d-lui procuror, satirul şi-a recunoscut crimele. 1 — Relativ la accidentul de cale ferate publicat printr-o gazetă locală şi în urma căreia d. general Rudeanu, comandantul corpului II armată ar fi fost rănit, intersându-ne atât la direcţia căilor ferate cât şi la statul major din Galaţi, ni s‘a răspuns că până în prezent n‘au nici o cunoştinţă. — In zilele de 27 şi 28 Mai fruntaşii partidului naţional român au vizitat organizaţiile partidului din comunele din judeţ. Pretutindeni au fost primiţi cu mare entuziasm. CERNAVODA Crimă. — In noaptea de 28— 29 a. c., pe la orele 12, pe când tânărul Șerafet Şefchei se ducea spre casă, se întâlni cu I. Grof, cu care era certat și cu care se luă la bătae. La un moment dat, Grof scoase un cuțit cu care lovi pe adversarul său un piept, după care dispăru. Rănitul a fost dus la spital, dar sunt puţine speranţe de scăpare. Fraude la o bancă populară.— Parchetul a fost sezizat asupra unor fraude, comise la banca populară din Peştera şi a deschis o anchetă. BALCIC Serbare. — D. V. Stroescu, revizor şcolar al circ. I Bazarcic, a fost delegat să gireze şi revizoratul şcolar al circ. II Balcic. Prinderea unui ofiţer de cazaci. — Grănicerii pichetului Ecrene-Mare au prins trecând graniţa fraudulos venind din Bulgaria, pe sublocol de cazaci de Don, Constantin Vasile Cerchezof. Dânsul urmase armata lui Wranghel la Constantinopol, unde a fost internat. Evadând şi îmbrăcat ca lucrător, a făcut tot drumul pe jos, voind să treacă în Rusia, la familia sa. El a fost înaintat brigăzii de siguranţă Balcic. RENI S»ecwîa«f» cUifi .in pudacajUL —* Brutarii: Dumitru Dumbravă, Petrea Cernea, Ştefan Iascov, Dumitru Serbinov şi Fişei Weinstrug, au fost daţi în judecată pentru că vând pâinea lipsă la cântar. Lovire. — Femeia Harpina Lisinschi a fost lovită cu o sapă în spate şi coasta stângă de către Hristea Murnea. In stare gravă a fost transportată la spital. @eea«?esS3. sfr«. CoStei î*-36. 23. TeOssfon 44/81 1 A sosit din’cefe mai’remite fabrici din străină- § tate un mare transport de ■ii i sui y nu Garni'lurS complecte că© trearat, Mașini «Sa Să*| ist și spintecat Sémái®, aggsregaie, Sr»s4a8®tâuni| somptecta peatru mori 4190 | Prafuri fossza convatjiatoSae. ga,cererel IFEOOL-Soapl I Săpunuri cu renume MONDIAL i Agent General și depozit: MAURICE POLLACK. Mimarea comercianţilor din Cluj In urma apelului „Sfatului Negustoresc“ s-au adunat Duminică 27 Mai, la orele 11 dim, un foarte mare număr de comercianţi în sala „Reduta“ din Cluj spre a protesta contra legii speculei. Se constituie un birou de conducere a desbaterilor sub preşedinţia d-lui dr. Evian preşedintele „Sfatului negustoresc“. Se citesc o serie de telegrame de aderare primite, după care d. Evian salută pe cei prezenţi, spunând: „Nu urmărim nici o ţinte politică ci numai apărarea intereselor noastre profesionale. Se confundă specula cu scumpetea, ba susţine că specula ar fi o cauză a scumpetei. Viaţa se scumpeşte din cauza scăderii leului. Intervenţia statului în viaţa economică este cauza de frunte a scăderii producţiunii de după război. Dacă nu se va lăsa desvoltare liberă producţiunii, toate categoriile de producători vor fi puse în imposibilitate de a lucra şi se va ruina ei şi economia naţională. ‘ Legea nu precizează noţiunea de speculă. Desigur există şi comercianţi speculanţi, dar nu se pot consi, reraToţi negustorii drept speculanţi şi aici e greşala legii, care lasă cazurile la aprecierea unui agent poliţienesc. Vorbitorul a încheiat protestând cu ultima energie împotriva unei asemenea legi. D. ROSZA, vorbind în ungureşte, arată pentru ce sa simţit nevoia ţinerii acestui congres la Cluj. Legea speculei ar determina în adevăr o speculă, dar din partea acelor necinstiţi cari ar lovi în cei cinstiţi. Creditele din ţară şi din străinătate vor fi retrase. Starea economică a ţării nu se poate îndrepta cu decrete legi. D. AUREL DECIU, preşedintele „Uniunii hotelierilor şi restauratorilor din Transilvania" acuză guvernele cari se perindă la cârma ţării, de a încerca distrugerea desvoltării noastre economice. Noua lege a speculei, spune d-sa, ne consideră mai rău de unele membrilor pe cari îi reprezintă d.sa, cere deplina libertate a comerţului. Dacă Sfatul Negustoresc din Bucureşti va decide, cu toţii se declară gate să închidă magazinele. D. A. POPOV face o serie de observaţiuni juridice asupra legii. Legea speculei care s-a depus în parlament, — a spus d-sa — este mărturisirea oficială a unui fapt trist, a faptului că statul şi-a pierdut autoritatea. La urmă vorbeşte d. SOMOG.GYI, care arată şi d-sa proasta politică economică dusă de ţară după război şi protestează împotriva legei care e vorba să se voteze, mulţumind presei care, recunoscând starea adevărată, a luat apărarea negustorimei combătând proectul de lege-Se votează apoi o moţiune în sensul celor discutate, moţiune care urmează a fi prezentata parlamentului. D. JILESCU mulţumeşte celor adunaţi că au răspuns în număr atât de mare apelului, după care adunarea ia sfârşit la ora 2 d. a. Buia C. F. $8. 1Taxele pentru parcursul polon La plata taxelor de transport pentru parcursul polon, se pot primi şi cecuri emise de Banca de Credit Român din ţară. Reducere de 75 la sută S-a aprobat călătoria cu reducere de 75 la sută membrilor congresului cercurilor comerciale şi industriale din ţară, pentru călătoria la Timişoara şi înapoi între zilele de 7 — 10 iunie a. c. Răsplata devotamentului Mecanicul Sebestyen Ludovic, din depoul Braşov, a fost gratificat de direcţiunea generală cu 1000 lei pentru devotamentul şi vigilenţa ce a arătat în exerciţiul funcţiunei, luând la timp măsurile necesare pentru evitacât pe hoți sau asasini. In nr. I r.« a trei accidenta. S Il Fill I? f-illl'I El S CAMERA D. preşedinte Orleanu deschide şedinţa la ora 3 jum. d. a., în prezenţa pe banca ministerială a d-lor V. Brătianu, C. Banu, V. Sassu şi A. Cosma. D. ministru V. BRATIANU depune mai multe proiecte de legi mărunte. D. ministru dr. C. ANGELESCU depune proiectul de lege pentru primirea donaţiunei fundaţiunei particulare N. Iorga. D. preşedinte N. ORLEANU comunică adunărei că marele colegiu electoral pentru alegerea episcopului de Argeş in locul rămas vacant este convocat pentru 1 Iunie a. c. D. dr. I. JIANU cere un tablou de toţi soldaţii şi jandarmii ucişi de bolşevici în Basarabia şi de bandele bulgare în Cadrilater în vederea desvoltăirii unei interpelări. D. T. IACOBESCU face o comunicare în care anunţă că procurorul de Cetatea Albă, Calomfirescu, a fost transferat la Ismail, fiindcă a protestat şi a deschis acţiune publică contra celor cari au comis ilegalităţi, schingiuiri şi asasinate. D. preş. ORLEANU. — Nu pot să vă permit să acuzaţi de asasinate oameni cari nu sunt prezenţi aici şi nu pot să vă îngădui să acuzaţi administraţia ţării fără dovezi. Vă retrag cuvântul. (Protestări la opoziţie. Vociferări la majoritate). D. IACOBESCU continuă comunicarea in vociferările Camerei. D. preşed. ORLEANU — Aici eu prezidez şi aplic regulamentul. VOCI. — Dar spune omul adevărul. D. preşed. ORLEANU. — Dar adevărul îi va stabili ancheta. Eu nu pot să permit aducerea de acuzaţii neîntemeiate pe dovezi. D. T. IACOBESCU sfârşeşte comunicarea, cerând guvernului să răspundă ce măsuri înţelege să ia pentru stârpirea acestor abuzuri. D. preşedinte Orleanu spune că trecând cele 20 de minute pentru comunicări, se intră în ordinea de zi. D. MIHALACHE cere cuvântul la comunicări, fiindcă a fost înscris. D. preşed. ORLEANU. — Mai sunt şi alţii înscrişi dar a tre-Cili, termenul. Se repetă votul rămas nul în şedinţa precedentă asupra proiectului de lege prin care se acordă comunei Brăila un teren de 23.660 ha. pentru împroprietărirea demobilizaţilor. Se citeşte raportul comisiei de disciplină prin care se conchide la excluderea de la zece şedinţe a d-lui I. Mihalache. D. I. MIHALACHE dându-i-se cuvântul ca să se apere, spune că nu are de ce să se apere. Când am rostit cuvintele: „Săriţi, hoţii“ atunci când deputaţii liberali au început să voteze „Reşiţa“, am avut sentimentul că prin acea votare se fură din averea ţării o avere de miliarde şi de aceea spiritul meu de dreptate a scos strigătul : „Săriţi, hoţii !“ Eram îndreptăţit să strig aşa, fiindcătât aceiaşi impresie am avut-o şi în parlamentul averescan, când S-a încercat să se voteze „Reşiţa“ şi când alături de noi strigau deputaţii liberali. D. preşedinte ORLEANU: Te-am chemat aici ca să te aperi, iar nu să acuzi. VOCI DE LA OPOZIŢIE : Păi aste face. D. I. MIHALACHE : D-te preşedinte eu mă apăr aşa cum ştiu eu, nu cum vrei d-ta. (Aplauze). D. GR. N. FILIPESCU: Ceea ce faceţi d.v. este o porcărie. Este loc şi pentru un sentiment de revoltă în această incintă. PREŞEDINTELE îl trimite pe d. Gr. Filipescu în judecate comisiei disciplinare. D. I. MIHALACHE voeşte să continue dar tumultul este îngrozitor. Nu se mai aude nimic. SCANDALUL ŞI EATAIA D. Mihalache vrea să continue, dar preşedintele după ce consultă Adunarea, care aprobă,retrage cuvântul d-lui Mihalache, fiindcă nu-i în chestie. (Protestări la opoziţie, vociferări). Scandalul luând proporţii, şedinţa se suspendă. Chestorii Manolescu-Strunga şi Orleanu se reped la tribună să îndepărteze pe d. Mihalache. Intervine deputatul ţărănist Leanca şi apoi d. Grig. Filipescu. La tribună se încinge o încăerare în toată regula. Se vâd mâini cari se prind de gât. Este o îmbrânceală şi o învălmăşeală de nedescris. La redeschidere d. preşed. M. ORLEANU spune că dă cuvântul d-lui Madgearu ca să se apere. (Opoziţia protestează). D. I. MIHALACHE (care rămâne la tribună).—Eu cred că este o chestie de bun simţ, de umanitate şi de cavalerism să mă lăsaţi să vorbesc. D. ORLEANU. — V’am luat cuvântul. E rândul d-lui Madercearu, fedinţa dela 30 flau — D-le Madgearu, nu vorbeşti ? Pun la vot raportul comisiei pentru excluderea d-lui Mihalache. D. I. MIHALACHE. — Eu nu plec de aici. Deputaţii încep să vie la vot; d. Mihalache ia o urnă şi o aruncă în galeria de sub tribună, care duce în subsol la stenografi şi apoi prinde cealaltă urnă s-o arunce, dar intervine chestorul Manolescu - Strunga care-l ia în brânci. D. Mihalache se apără şi fiind prins în braţe de d. Manolescu-Strunga, loveşte pe d. Strunga cu urna în cap. Sar deputaţii din amândouă taberile şi în jurul tribunei se încinge o bătaie în lege, care se localizează înspre banca ministerială. Aci lupta ajunge crâncenă. Miniştrii părăsesc banca ministerială. D. Gr. Filipescu intră în luptă şi se înfige între încă graji, prinzând cu putere pe d. Strunga, pe care îl aruncă pe scară. Lupta ia proporţii, fiindcă acum trece în incintă. ESCLUDERREA DLUI MIHALACHE Şedinţa se suspendă şi când lupta descreşte şi ajunge de sfârşit, şedinţa se redeschide şi se continuă votul. Opoziţia strigă : Hoţii! Hoţii ! Săriţi, hoţii! Raportul este votat; deci d. Mihalache este exclus de la zece şedinţe. D. preşed. ORLEANU.—D. Mihalache să părăsească şedinţa imediat. D. I. MIHALACHE. — Vreau s’o văd şi pe asta. Nu plec de pe locul care mi l-a dat ţara, nu dv. D. GR. N. FILIPESCU se aşează lângăd. Mihalache şi spune : să poftiţi !... D. ORLEANU. — Vă voi da afară cu forţa. D. GR. N. FILIPESCU. — Să îndrăzniţi, dacă vă dă mâna. In faţa acestei scene, se renunţă la evacuarea d-lui Mihalache. Şedinţa continuă. EVATULI Coneimaaraa sedăsunaîn Sei n 2004ai STATUTUL FUNCŢIONARILOR D. N. G. POPOVICI este de părere ca Statutul funcţionarilor să cuprindă două categorii de funcţionari, adică, deoparte funcţionarii specialişti, iar de altă parte, birocraţii propriu zişi. Prefectul să fie ales dintre funcţionarii de carieră. CUVÂNTUL RAPORTORULUI D. C. DIMITRIU, raportorul proectului, arată imposibilitatea de a se face un Statut unic al funcţionarilor. Statutul adus în discuţiune este mai mult o declaraţiune de principiu, fără să se pretindă că se rezolvă problema în întregul ei. D. raportor recunoaşte sacrificiile făcute de clasa funcţionărească înainte şi după războiu, precum şi devotamentul cu care a servit interesele statului în clipe grele pentru ţara noastră. RĂSPUNSUL D-LUI VINTILA BRATIANU D. VINTILA BRATIANU, ministrul de finanţe, spune că după discuţiunile cari au urmat asupra Statutului, d-sale îi rămâne foarte puţin de spus şi asupra chestiilor de detaliu care vor fi discutate la articole şi asupra chestiilor generale de principiu. De aceea, să-mi daţi voe în primul rând, să vă vorbesc de condiţiunile generale în care se prezintă acest Statut,— spune de ministru — pentru că din aceste condiţiuni ies şi principiile pe care el a fost aşezat. Am trecut printr’o criză şi de ordin moral şi de ordin material a statului şi prin alta de ordin material şi moral, în ceea ce priveşte funcţionarii publici. Prin urmare nu trebue să ne facem iluzia, cum că, un Statut al funcţionarilor, oricât de bine ar fi alcătuit el, ar putea să creeze situaţiuni anormale, slujbaşilor, dacă situaţia statului nu va fi ajunsă la normal. Situaţia funcţionarilor este legată de consolidarea statului. Acest statut, nu este decât un pas înainte în viaţa funcţionarilor, pentru că el asigură stabilitatea în carieră, astfel că funcţionarii ştiu că sunt puşi la adăpost de toate patimile politice. Nu s-a făcut o salarizare generală pentru toţi funcţionarii, din cauză că nu avem legi de organizare pentru toate serviciile publice. D. ministru de finanţe termină spunând, că idealul oricărui stat este de a avea funcţionari destoinici, strictul necesar şi bine retribuiţi. D. COSTACHESCU spune că în toată discuţia legei, nu s’a vorbit de interesele cetăţenilor cari în multe ocazii sunt vexaţi. D. MINISTRU DE FINANŢE răspunde că selecţionarea funcţionarilor va face să înceteze toate aceste neajunsuri. Se votează apoi luarea în considerare a legei. ALTE PRCEPTE DE LEGE D. SASSU depune proectul de lege pentru naţionalizarea „Reşiţei“. Se admite urgenţa. D. VINTILA BRATIANU depune proectul pentru acoperirea creditului lei. Şedinţa se suspendă pentru câteva minute. DISCUŢIE PE ARTICOLE La redeschidere se începe discuţia pe articole a proectului de Statut. Se votează nemodificate art. 1—20. La art. 21 d. DR. HASNAS propune un amendament în sensul ca pentru funcţionarii tuberculoşi, să se acorde concedii nelimitate, până la completa vindecare. Amendamentul este respins Se votează apoi articolele până la afară de art. 21 şi 71, a căror discuţiune s’a amânat pentru şedinţa de azi, când urmează să se voteze şi legea în total. Şedinţa se ridică apoi la ora 8. Seeatafa de la 30 Sa. Şedinţa se deschide la orele 3.45 sub preşedinţia d.lui M. Pherehyde. Pe banca ministerială d-nii Al. Constantinescu, I. In. Florescu, general Văitoianu, G. G. Mârzescu. Senatul a discuta apoi în secţiuni proectele pentru deschiderea de credite depuse în şedinţa precedentă, de către d-nii miniştri general Moşoiu şi I. G. Duca. ..,. NOU! PEDESTS DE LEGI D. FLORESCU depune proectul de lege votat de Cameră, referitor la reglementarea plăţilor externe particulare contractate în valută forte. ÎN CHESTIUNEA RESTAURAM! ARSENALULUI D. N. TRANDAFIRESCU in■terpelează pe d-nii miniştri de interne, războiu şi al muncii asupra reconstruirei mai multor pavilioane la Arsenalul armatei, situat aproape de centrul Capitalei. Are cunoştinţă de ministru de interne că lucrările de reconstrucţie au început fără autorizaţia Primărei ? Are cunoştinţă d. ministru al muncii — spune vorbitorul — că în centrul Capitalei se pregăteşte reinstalarea unei fabrici distruse de războiu şi periculoasa sănătăţii publice, prin gazele şi fumul degajat? Nu crede d. ministru de interne că autorizaţiunile pentru construcţiuni şi reparaţiuni cari se cer la toată lumea pentru cele mai modeste lucrări, trebuie să se ceară şi ministerului de războiu, mai ales când este vorba de reconstruirea unui arsenal, pe nişte ruine de războiu, în centrul oraşului, ceea ce constituie o adevărată monstruozitate edilitară? Nu crede d. ministru de războiu că e mai bine să procedeze încetul cu încetul la mutarea Arsenalului din mijlocul Capitalei, într’o regiune mai convenabilă, în care energia motrică se coste mai eftin, iar mâna de lucru să fie mai puțin costisitoare e decât în Capitală? [. Nu crede guvernul că prin mutarea Arsenalului s’ar reda mirni i: industrii din Capitală un număr de braţe de care se simte aşa de I. mare nevoie şi că astfel se va evita în plus pericolul la care este a expus cartierul, în caz de atenitate criminale, chiar în timp de pace? ii Nu crede d..ministru de răzi. boiu că o industrie nu e rental's, ; bilă, dacă este instalată pe un te- 1 ren a cărei valoare este azi peste 2000 lei m. p., ştiindu-se că ac- I tualul Arsenal ocupă o suprafaţă de peste 10 hectare, situate în ini. ’ ma Capitalei? _ j I. s’a raportat d-lui ministru I de războiu ce înseamnă cheltue- I Iile cari sunt prevăzute pentru r : reparaţiunile Arsenalului şi va- I loarea terenului, ce poate execu- I ta un arsenal nou, modern, ini tr’o regiune minieră (cu cărbuni,e gaz metan, fier, etc.) mai în ceni- trul ţării, bine deservit cu linii j i de garaj, nu ca Arsenalul din j , Capitală, a cărei linie trece prin j - străzi populate, împiedecând cir- •culaţia şi provocând numeroasele accidente? î- Şi de altă parte Bucureştii j - poate fi oricând bombardat de inamic, nu de aeroplane, ci de tusl nurile cu tragere lungă, Iar dacă trebuie Capitalei un j atelier de reparaţiuni pentru ne- 3- cesităţile unui corp de armată, ă nu crede d. ministru de războiuri că s’ar putea utiliza mai bine I construcţiunile noui în beton arirmat de lângă Ciurel, în suprai- faţă de 40.000 m. p. cari astăzi e sunt pustii? e D. G. G. MÂRZESCU depune un proect de lege prin. care se autoriză Spiridonia din Iaşi a a contracta un împrumut de 5 mii. ie 600 mii lei. - r o STATUTUL FUNCTIONA- i-! F.ILOR I • i Se admite urgenţa. ■e Se continuă cu discuţia pe ari articole a Statutului funcţionari- ( lor. i.uviTi D. raportor C. DIMITRIU dă | iă citire art. 21 amendat în sensul j i că funcţionarii au drept la un i de concediu de o lună ne. an. bolnavi la 3 luni cu plata sala-, riului întreg. " După trecerea unui an funcţionarii, cari nu s’au vindecat, vor, fi puşi în disponibilitate, cu obligaţiunea de a fi reprimiţi în slujbă de îndată ce se vor fi în-' sănătoşii. D. GH. GHIBANESCU opinea-, ză că toată economia acestui proect este poliţienească şi în contradicţie cu legea pensiilor. D. dr. HASNAŞ cere să se facă o excepţie în favoarea funcţionarilor tuberculoşi. D. general VAITOIANU anunţă că măsurile contra tuberculozei vor fi fixate printr un proect special de organizare a asistenţei bolnavilor tuberculoşi. D. ION C. BRATIANU spună că guvernul este preocupati măsurile ce trebuie luate contra tuberculozei. 4 D. C. DIMITRIU citeşte din nou art. 21 la care se adaugă următorul aliniat „Dreptul de a se prelungi funcţionarilor concediul pe încă un an, cu salariul pe jumătate, adică în total pe timp da 2 ani. D. dr. HASNAŞ declară — în urma lămuririlor date de d-nii miniştri — că retrage amendamentul. Se votează art. 71 cu o modificare adusă în comitetul delegaţiilor. Senatul votează apoi cu majoritate de voturi proectul de legi al „Statului funcţionarilor“. ASASINATELE DIN BASARABIA Declaraţiile d-nui ministru de. interne .......... D. A. VÅITOIANU, ministrul de interne, răspunde întrebării d-lui N. Costăchescu, ţărănist privitoare la asasinarea învăţătorului Iordanov, a avocatului Kristov şi a lui Hagioglu. D. ministru scoate în evidenţă împrejurările din 1918 când s’a încercat să se introducă anarhia în Basarabia, de către elementele periculoase siguranţei statului român. D-sa spune că guvernul» a instituit o comisiune de anchetă, care a cercetat cazurile semnalate în Parlament şi prin presă, fiind hotărât să pedepsească pe cei vinovaţi, fără nici o cruţare. D. ministru arată cum bolşevismul a căutat să se infiltreze în special prin şcoală, făcând, adepţi în primul rând printre unii învăţători . De atunci administraţia militară a căutat să împiedice propagarea ideilor bolşevice, care răspândeau în popor banditismul şi teroarea. 4 După cum se ştie bolşevicii au urmărit în toată acţiunea lor suprimarea capilor şi autorităţi-. lor Statului Din nefericire, propaganda bolşevică a fost mult ajutată in Basarabia de anumite elemente rău- vrăjite, precum şi de tineretul socialist. ■ Poliţia de siguranţă a Statului, punându-se în urmărirea __ _ propagandiştilor, a descoperit o 189 milioane î vastă organizaţie comunistă la Cetatea-Albă, al cărei ,gerucieni general“ era inginerul Burott. S’a dovedit că comuniştii dela noi erau în strânsa legături al cei de peste Nistru. Aceasta s’a dovedit prin toate actele şi materialele de propagandă descoperite. In ce priveşte rolul pe care l’au avut unii învăţători din Basarabia în mişcarea comunistă şi în special acţiunea învăţătorului Iordanef, fost candidat ţărânist la deputăţie, d. ministru de interne posedă numeroase acte doveditoare. Bolşevicii au ajuns prin aceşti adepţi să cunoască cu deamănuntul organizaţia noastră militară şi administrativă. Adepţii bolşevismului de la noi stabileau planurile imobilelor, ce urmau să fie aruncate în aer. Inginerul Burof dirija în Basarabia acţiunea de defăimare şi de propagandă bolşevică. D. ministru scoate apoi în evidenţă numeroase cazuri de terorism ale acestor bolşevici şi aminteşte numele funcţionarilor, jandarmilor şi militarilor, soldaţi şi grade, căzuţi jertfă datoriei către ţară. Şi cu toate acestea nici unul din cei cari au acuzat guvernul de măsurile luate, pentru sigu- ranţa cetăţenilor şi a Statului, n’a exprimat nici un regret pentru cei cari au fost omorâţi de bolşevici. Toate aceste asasinate se săvârşesc de bolşevicii din Basarabia în numele idealului de la Bărsărit. D. ministru comunică apoi, ca în Basarabia au fost ucişi până acum 167 de militari şi civili şi 187 răniţi prin atacurile bolşevicilor. Sunt dovezi că atentatele contra trenurilor erau puse la caie în Basarabia, de către învăţătorul Iordanef, care îndeplinea funcţiunea de „inginer“ al teroriştilor bolşevici, primind , distribuind însemnate camităţi de ecrazită, un exploziv foarte puternic. D-sa spune că s’a dat ordin soldaţilor, cari escortează pe bolşevicii arestaţi, în caz când aceştia ar vreri să fugă, să-i împuşte la picioare, ca să nu-i omoare. In caz însă când încercarea de evadare se face în preajma pădurilor sau prin boschet, atunci soldaţii trag unde nimeresc, căci altfel sunt ameninţaţi să facă ei închisoarea pe care trebuiau s’o facă arestații. Ședința continuă. . Pentru sssm! băilor abonamentul la ziarul „Universul” costă lei 40 lunar.