Universul, iunie 1923 (Anul 41, nr. 141-170)

1923-06-01 / nr. 141

BĂILE renumiţi în toată lumea pentru efectele vindecătoare in finta-Rheumatis­m-Sciatica (tschias), Lumbago-Exudate etc., etc. _­eteli­ri da crimei rang SSTS“­ILuCui­ta­t i Passivae Completes! Vizitatorii d­in România se bucură de reducere la băi şi taxa de card.— Călătoria comodă şi excelentă cu trenuri accelerate prin Budapesta sau Cernăuţi. Informaţiuni prin scrisoare la Direcţiunea Băilor PISTYAN (Cehoslovacia) MVI'CHRE c§® BiNZINâ ^yntîiează prosnpt diti depozit cu preturi convenabile 1 Motor de 5 H.P. 8 10 14 15 16 20 28 30 32 45 55 t Jt iumpania Inglo* American^ Bucuresti: Str. Carol So fial. 37/4!) Sibiu: Plata tinire! 10 (let. 1S0 US EPOIi“ . jko-tkpoi” ”)“ * introdus de D-rii Sasorac si Levet dilti de la Institutul Pas­teur din Pars A­do­p­tat de Serviciul Asistentei Publice din Paris Autorisrt. de Direcţiunea General d a Servic. Sanitar Român Tratamentul constă numai din câteva sarii de injscţiii i­ntra musculare Ele sunt nedur­er­oase, lipsite de toxicitate, nu dau stoma- Ute şi sunt perfect tolerate După tratamentul cu „TREPOL* şi „NEO-TREPOL* recidivele sunt excluse. Reprezentanţi generali pentru toată România Mare „0K0Í0L 88010*10 kl RiMiSIlT S. i — B-dul Doroatei No. 12. — Telefon 9/87. — Se cere la principalele farmacii şi drogherii II S Op. 8. I. P. PILE S! UNELTE * BUCUREȘTI — •. Tel«ir. „&JâX” üuiSBfard&iä AS'. Soasi rasa M®. S© . 8asara& U®. 148—153. s» TjEJj&jFON Ko. IU Centr. 2. teici renumitele PÎLE marca „PlîSOâW" le!» FIE uzate de foi felel laie âSOBTUUlT io SCULE de precizie taarca „Revolver*" ca : jButrgffill spirale* Halbe­re, Bi­rgMI de glievmnd, d­e metal, r­ei­csie etc. f­adlie de piatră, originală „Rohitsch“ 4" ""toata LUMEA s’a scm­iiifls cu SittGU^yi, MA@ASiM car® vinde BOBBERS I MdTAse răsucită și nerăsucită calitate superioară garantată cu L@i SIS® Kilogramul este HE II CE III „Sft. QhaorgSia“ Str- Lipscani Mo. S© (vis-a-vis s£© Cofetăria Sorsasces) 7 TEWEL BRECHEEU BORAX MEDICINAL .Universul­­ în ţară BRAILA ?— Furt. — Condamnări. — Diverse Necunoscuţi s’au introdus prin spargere în creşa luî Va­sile Popescu din Comorofca, de unde au furat l­anî şi o­­bîecte casnice de valoare. — Ion Bucur, comerciant de zarzavaturi, a fost condam­nat la 1.000 lei amendă pen­tru speculă, iar Marin Ena­­che la 500 lei. — Nicola Petrescu, acuzat pentru­ abuz de încredere, a fost condamnat la 3 luni în­chisoare, iar Marin Vasile la 2 lunî închisoare pentru furt. — In zîua de 3 iunie, orele 10 dim., d. prof- universitar Traian Lalescu va tine în sala teatrului comunal o con­ferinţă tratând despre telefo­nul fără fîr. Conferenţiarul va face mai multe experienţe de vorbire cu Galaţi—Bucu­reşti prin telefonia fără fir. Aparatele vor fi instalate în sala teatrului. — Orz vagon linie 36—37.000 Orz bordo 38—38.500 Orz de Prut 37—37.250 Ovăz vag­ linie 37—38.000 Ovăz bordo 40—40.250 Porumb vag. linie 36—36.500 Porumb bordo 38—38.500 Plata susţinută, în urma scăderii leului. GALAŢI ' O şedinţă furtunoasă a consi­liului comunal. — înmormân­tarea locotenentului Popescu. Peşte confiscat. — Divers® Aseară, la orele 6 jumătete, comisia interimară a ţinut o şedinţă sub preşedinţia d-lui Prodrom. S‘a discutat o chestiu­­nea intervenţiei episcopului Dunării de Jos care cere 12 ha de pământ pen­a­j construirea unui seminar. Cererea a fost a­­probată cu condiţia ca clădi­­rea să fie construită în timp de 3 ani. S‘a respins o întâmpinare a uzinei de tramvai prin care a­­ceasta cere sporirea taxei dela 1.50 la 2 lei. Consiliul a luat în discuţie apoi o adresă a soc. culturale „V. Ureche“ prin care cere să i se acorde un fond de întreţinere. In acest timp d. consilier Paşcanu s‘a ridicat contra acestei cereri acuzând consliui că nu se ocupă de ches­tiuni serioase, fapt care a pro­­vocat o un mare scandal. D. Haţegan şi-a înaintat de­misia. Şedinţa a fost suspendată. — Eri la orele 3 jumătate, s-a făcut înmormântarea locote­nentului aviator Popescu. Sluj­ba religioasă a fost oficiată de către episcopul Antonovici­ Du­pă oficierea servicului divin, d. colonel Rujinsky, coman­dantul aviaţiei şi d. profesor Constantinescu au rostit cu­vinte elogioase pentru cel dis­părut. Apoi corpul defunctului a ICJÎ51 1Il­ivel, pC Uju^c/xi dc 900-cîc ofiţeri aviatori şi depus pe un avion împodobit cu flori. Onorurile au fost date de câte o companie din fiecare re­giment. La cimitirul Eternita­­tea a vorbit sublocat. Diaco­­nescu din partea grupului 3 a­­viaţie. — Grigore Giornea din co­muna Oasele, a împuşcat pe locuitorul Danilă cu un foc de armă, care păştea doi cai. Vic­tima a înceat din­ viaţă iar cri­minalul a fos­t arestat.­­ Şeful expediţiei din ser­viciul pescăriilor, a confiscat ori dimineaţă de la comercian­tul D-tru Micu din piaţa nouă can­litatea de 350 kgr. peşte proaspăt. Interogat, pescarul a declarat că peştele i-a fost dat în păstrare de către nişte con­trabandişti.­­ Parchetul local a arestat pe un oarecare Nicolae Ştefan de la uzinele Fernik care a vio­lat două fetiţe în etate de 2 ani şi de 2 ani jumătate. El lua copilele de pe stradă şi dându-le bomboane­le viola prin diferitele grădini ale ora­şului. Adus în faţa d-lui pro­curor, satirul şi-a recunoscut crimele. 1 — Relativ la accidentul de cale ferate publicat pri­­ntr-o gazetă locală şi în urma căreia d. general Rudeanu, coman­­dantul corpului II armată ar fi fost rănit, intersându-ne atât la direcţia căilor ferate cât şi la statul major din Galaţi, ni s‘a răspuns că până în prezent n‘au nici o cunoştinţă. — In zilele de 27 şi 28 Mai fruntaşii partidului naţional român au vizitat organizaţiile partidului din comunele din judeţ. Pretutindeni au fost pri­miţi cu mare entuziasm. CERNAVODA Crimă. — In noaptea de 28— 29 a. c., pe la orele 12, pe când tânărul Șerafet Şefchei se du­cea spre casă, se întâlni cu I. Grof, cu care era certat și cu care se luă la bătae. La un mo­ment dat, Grof scoase un cuțit cu care lovi pe adversarul său un piept, după care dispăru. Rănitul a fost dus la spital, dar sunt puţine speranţe de scă­pare. Fraude la o bancă populară.— Parchetul a fost sezizat asupra unor fraude, comise la banca populară din Peştera şi a des­chis o anchetă. BALCIC Serbare. — D. V. Stroescu, re­vizor şcolar al circ. I Bazarcic, a fost delegat să gireze şi revi­zoratul şcolar al circ. II Balcic. Prinderea unui ofiţer de ca­zaci. — Grănicerii pichetului E­­crene-Mare au prins trecând graniţa fraudulos venind din Bulgaria, pe sub­locol­ de cazaci de Don, Constantin Vasile Cer­­chezof. Dânsul urmase armata lui Wranghel la Constantinopol, unde a fost internat. Evadând şi îmbrăcat ca lucrător, a fă­cut tot drumul pe jos, voind să treacă în Rusia, la familia sa. El a fost înaintat brigăzii de siguranţă Balcic. RENI S»ecwîa«f» cUifi .in pudacajUL —* Brutarii: Dumitru Dumbravă, Petrea Cernea, Ştefan Iascov, Dumitru Serbinov şi Fişei Wein­­strug, au fost daţi în judecată pentru că vând pâinea lipsă la cântar. Lovire. — Femeia Harpina Lisinschi a fost lovită cu o sa­pă în spate şi coasta stângă de către Hristea Murnea. In stare gravă a fost trans­portată la spital. @eea«?esS3. sfr«. CoStei î*-36. 23. TeOssfon 44/81 1 A sosit din’cefe mai’remite fabrici din străină- § tate un mare transport de ■ii i sui y nu G­arni'lurS complecte că© trearat, Mașini «Sa Să*| ist și spintecat Sémái®, aggsregaie, Sr»s4a8®tâuni| somptecta peatru mori 4190 | Prafuri fossza convatjiatoSae. ga,cererel IFEOOL-Soapl I Săpunuri cu renume MONDIAL i Agent General și depozit: MAURICE POLLACK. Mimarea comercianţilor din Cluj In urma apelului „Sfatului Negustoresc“ s-au adunat Du­minică 27 Mai, la orele 11 dim, un foarte mare număr de co­mercianţi în sala „Reduta“ din Cluj spre a protesta contra le­gii speculei. Se constituie un birou de conducere a desbaterilor sub preşedinţia d-lui dr. Evian pre­şedintele „Sfatului negusto­resc“. Se citesc o serie de telegra­me de aderare primite, după care d. Evian salută pe cei pre­zenţi, spunând: „Nu urmărim nici o ţinte po­­litică ci numai apărarea inte­reselor noastre profesionale. Se confundă specula cu scumpe­­tea, ba susţine că specula ar fi o cauză a scumpetei. Viaţa se scumpeşte din cauza scăderii leului. Intervenţia statului în viaţa e­­conomică este cauza de frunte a scăderii producţiunii de du­pă război. Dacă nu se va lăsa desvoltare liberă producţiunii, toate categoriile de producători vor fi puse în imposibilitate de a lucra şi se va ruina ei şi e­­conomia naţională. ‘ Legea nu precizează noţiunea de speculă. Desigur există şi comercianţi speculanţi, dar nu se pot consi, rera­­Toţi negustorii drept spe­culanţi şi aici e greşala legii,­ care lasă cazurile la aprecierea unui agent poliţienesc. Vorbitorul a încheiat protes­tând cu ultima energie împo­triva unei asemenea legi. D. ROSZA, vorbind în ungu­reşte, arată pentru ce sa sim­ţit nevoia ţinerii acestui con­­gres la Cluj. Legea speculei ar determina în adevăr o speculă, dar din partea acelor necinstiţi cari ar lovi în cei cinstiţi. Creditele din ţară şi din stră­inătate vor fi retrase. Starea e­­­conomică a ţării nu se poate îndrepta cu decrete­ legi. D. AUREL DECIU, preşedin­tele „Uniunii hotelierilor şi res­tauratorilor din Transilvania" acuză guvernele cari se pe­rindă la cârma ţării, de­ a în­cerca distrugerea desvoltării noastre economice. Noua lege a speculei, spune d-sa, ne consideră mai rău de unele membrilor pe cari îi re­prezintă d.sa, cere deplina li­bertate a comerţului. Dacă Sfatul Negustoresc din Bucu­reşti va decide, cu toţii se de­clară gate să închidă magazi­­nele. D. A. POPOV face o serie de observaţiuni juridice asupra legii. Legea speculei care s-a depus în parlament, — a spus d-sa — este mărturisirea oficială a u­­nui fapt trist, a faptului că sta­tul şi-a pierdut autoritatea. La urmă vorbeşte d. SOMOG.­GYI, care arată şi d-sa proasta politică economică dusă de ţară după război şi pro­testează împotriva legei care e vorba să se voteze, mulţumind presei care, recunoscând starea adevărată, a luat apărarea ne­­gustorimei combătând proectul de lege-Se votează apoi o moţiune în sensul celor discutate, moţiune care urmează a fi prezentata parlamentului. D. JILESCU mulţumeşte ce­lor adunaţi că au răspuns în număr atât de mare apelului, după care adunarea ia sfârşit la ora 2 d. a. Buia C. F. $8. 1Taxele pentru parcursul polon La plata taxelor de transport pentru parcursul polon, se pot primi şi cecuri emise de Banca de Credit Român din ţară. Reducere de 75 la sută S-a aprobat călătoria cu re­ducere de 75 la sută membrilor congresului cercurilor comer­ciale şi industriale din ţară, pentru călătoria la Timişoara şi înapoi între zilele de 7 — 10 iunie a. c. Răsplata devotamentului Mecanicul Sebestyen Ludovic, din depoul Braşov, a fost grati­ficat de direcţiunea generală cu 1000 lei pentru devotamentul şi vigilenţa ce a arătat în exerci­ţiul funcţiunei, luând la timp măsurile necesare pentru evita­­cât pe hoți sau asasini. In nr. I r.« a trei accidenta. S Il Fill I? f-illl'I El S C­AMERA D. preşedinte Orleanu deschi­de şedinţa la ora 3 jum. d. a., în prezenţa pe banca ministe­rială a d-lor V. Brătianu, C. Banu, V. Sassu şi A. Cosma. D. ministru V. BRATIANU depune mai multe proiecte de legi mărunte. D. ministru dr. C. ANGELES­­CU depune proiectul de lege pentru primirea donaţiunei fun­­daţiunei particulare N. Iorga. D. preşedinte N. ORLEANU comunică adunărei că marele colegiu electoral pentru alege­rea episcopului de Argeş in lo­cul rămas vacant este convocat pentru 1 Iunie a. c. D. dr. I. JIANU cere un ta­blou de toţi soldaţii şi jandar­mii ucişi de bolşevici în Basa­rabia şi de bandele bulgare în Cadrilater în vederea desvol­­tăirii unei interpelări. D. T. IACOBESCU face o co­municare în care anunţă că procurorul de Cetatea Albă, Ca­­lomfirescu, a fost transferat la Ismail, fiindcă a protestat şi a deschis acţiune publică contra celor cari au comis ilegalităţi, schingiuiri şi asasinate. D. preş. ORLEANU. — Nu pot să vă permit să acuzaţi de asa­sinate oameni cari nu sunt pre­zenţi aici şi nu pot să vă îngă­dui să acuzaţi administraţia ţării fără dovezi. Vă retrag cu­vântul. (Protestări la opoziţie. Vocife­rări la majoritate). D. IACOBESCU continuă co­municarea in vociferările Ca­merei. D. preşed. ORLEANU — Aici eu prezidez şi aplic regulamen­tul. VOCI. — Dar spune omul a­­devărul. D. preşed. ORLEANU. — Dar adevărul îi va stabili ancheta. Eu nu pot să permit aducerea de acuzaţii neîntemeiate pe do­vezi. D. T. IACOBESCU sfârşeşte comunicarea, cerând guvernu­lui să răspundă ce măsuri în­ţelege să ia pentru stârpirea a­­cestor abuzuri. D. preşedinte Orleanu spune că trecând cele 20 de minute pentru comunicări, se intră în ordinea de zi. D. MI­HAL­ACHE cere cuvân­tul la comunicări, fiindcă a fost înscris. D. preşed. ORLEANU. — Mai sunt şi alţii înscrişi dar a tre-Cili, termenul. Se repetă votul rămas nul în şedinţa precedentă asupra pro­iectului de lege prin care se a­­cordă comunei Brăila un teren de 23.660 ha. pentru împroprie­tărirea demobilizaţilor. Se citeşte raportul comisiei de disciplină prin care se conchide la excluderea de la zece şedinţe a d-lui I. Mihalache. D. I. MIHALACHE dându-i-se cuvântul ca să se apere, spune că nu are de ce să se apere. Când am rostit cuvintele: „Săriţi, hoţii“ atunci când de­putaţii liberali au început să voteze „Reşiţa“, am avut senti­mentul că prin acea votare se fură din averea ţării o avere de miliarde şi de aceea spiritul meu de dreptate a scos strigă­tul : „Săriţi, hoţii !“ Eram îndreptăţit să strig aşa, fiindcă­­tât aceiaşi impresie am avut-o şi în parlament­ul ave­­rescan, când S-a încercat să se voteze „Reşiţa“ şi când alături de noi strigau deputaţii libe­rali. D. preşedinte ORLEANU: Te-am chemat aici ca să te a­­peri, iar nu să acuzi. VOCI DE LA OPOZIŢIE : Păi aste face. D. I. MIHALACHE : D-te preşedinte eu mă apăr aşa cum ştiu eu, nu cum vrei d-ta. (A­­plauze). D. GR. N. FILIPESCU: Ceea ce faceţi d.v. este o porcărie. Es­te loc şi pentru un sentiment de revoltă în această incintă. PREŞEDINTELE îl trimite pe d. Gr. Filipescu în judeca­te comisiei disciplinare. D. I. MIHALACHE voeşte să continue dar tumultul este în­grozitor. Nu se mai aude nimic. SCANDALUL ŞI E­AT­AIA D. Mihalache vrea să conti­nue, dar preşedintele după ce consultă Adunarea, care apro­bă,­retrage cuvântul d-lui Mi­halache, fiindcă nu-i în chestie. (Protestări la opoziţie, vocife­rări). Scandalul luând proporţii, şedinţa se suspendă. Chestorii Manolescu-Strunga şi Orleanu se reped la tribună să îndepăr­teze pe d. Mihalache. Intervine deputatul ţărănist Leanca şi a­­poi d. Grig. Filipescu. La tribună se încinge o încăe­­rare în toată regula. Se vâd mâini cari se prind de gât. Este o îmbrânceală şi o învălmăşea­lă de nedescris. La redeschidere d. preşed. M. ORLEANU spune că dă cuvân­tul d-lui Madgearu ca să se­ a­­pere. (Opoziţia protestează). D. I. MIHALACHE (care ră­mâne la tribună).—Eu cred că este o chestie de bun simţ, de umanitate şi de cavalerism să mă lăsaţi să vorbesc. D. ORLEANU. — V’am luat cuvântul. E rândul d-lui Mad­­ercearu, fe­dinţa dela 30 flau — D-le Madgearu, nu vor­beşti ? Pun la vot raportul comisiei pentru excluderea d-lui Miha­lache. D. I. MIHALACHE. — Eu nu plec de aici. Deputaţii încep să vie la vot; d. Mihalache ia o urnă şi o a­­runcă în galeria de sub tribu­nă, care duce în subsol la ste­nografi şi apoi prinde cealaltă urnă s-o arunce, dar intervine chestorul Manolescu - Strunga care-l ia în brânci. D. Mihala­che se apără şi fiind prins în braţe de d. Manolescu-Strunga, loveşte pe d. Strunga cu urna în cap. Sar deputaţii din amândouă taberile şi în jurul tribunei se încinge o bătaie în lege, care se localizează în­spre banca minis­terială. Aci lupta ajunge crân­cenă. Miniştrii părăsesc banca ministerială. D. Gr. Filipescu intră în lup­tă şi se înfige între încă graji, prinzând cu putere pe d. Strun­ga, pe care îl aruncă pe scară. Lupta ia proporţii, fiindcă acum trece în incintă. ESCLUDERREA D­LUI MIHALACHE Şedinţa se suspendă şi când lupta descreşte şi ajunge de sfârşit, şedinţa se redeschide şi se continuă votul. Opoziţia strigă : Hoţii! Hoţii ! Săriţi, hoţii! Raportul este votat; deci d. Mihalache este exclus de la zece şedinţe. D. preşed. ORLEANU.—D. Mi­halache să părăsească şedinţa imediat. D. I. MIHALACHE. — Vreau s’o văd şi pe asta. Nu plec de pe locul care mi l-a dat ţara, nu dv. D. GR. N. FILIPESCU se a­­şează lângă­­d. Mihalache şi spune : să poftiţi !... D. ORLEANU. — Vă voi da afară cu forţa. D. GR. N. FILIPESCU. — Să îndrăzniţi, dacă vă dă mâna. In faţa acestei scene, se re­nunţă la evacuarea d-lui Miha­lache. Şedinţa continuă. EVATULI Coneimaaraa sedăsunaî­n Sei n 20­04ai STATUTUL FUNCŢIONARILOR D. N. G. POPOVICI este de părere ca Statutul funcţionari­lor să cuprindă două categorii de funcţionari, adică,­­ deoparte funcţionarii specialişti, iar de altă parte, bi­rocraţii propriu zişi. Prefectul să fie ales dintre funcţionarii de carieră. CUVÂNTUL RAPORTORULUI D. C. DIMITRIU, raportorul proectului, arată imposibilita­tea de a se face un Statut unic al funcţionarilor. Statutul adus în discuţiune este mai mult o declaraţiune de principiu, fără să se pretindă că se rezolvă problema în întregul ei. D. raportor recunoaşte sacri­ficiile făcute de clasa funcţio­nărească înainte şi după răz­­boiu, precum şi devotamentul cu care a servit interesele sta­tului în clipe grele pentru ţara noastră. RĂSPUNSUL D-LUI VINTILA BRATIANU D. VINTILA BRATIANU, mi­nistrul de finanţe, spune că du­pă discuţiunile cari au urmat asupra Statutului, d-sale îi ră­mâne foarte puţin de spus şi a­­supra chestiilor de detaliu care vor fi discutate la articole şi a­­supra chestiilor generale de principiu. De aceea, să-mi daţi voe în primul rând, să vă vor­besc de condiţiunile generale în care se prezintă acest Statut,— spune de ministru — pentru că din aceste condiţiuni ies şi principiile pe care el a fost a­­şezat. Am trecut printr’o criză şi de ordin moral şi de ordin material a statului şi prin alta de ordin material şi moral, în ceea ce priveşte funcţionarii pu­blici. Prin urmare nu trebue să ne facem iluzia, cum că, un Statut al funcţionarilor, oricât de bine ar fi alcătuit el, ar pu­tea să creeze situaţiuni anor­male, slujbaşilor, dacă situaţia statului nu va fi ajunsă la nor­mal. Situaţia funcţionarilor este legată de consolidarea statu­lui. Acest statut, nu este decât un pas înainte în viaţa funcţiona­rilor, pentru că el asigură sta­bilitatea în carieră, astfel că funcţionarii ştiu că sunt puşi la adăpost de toate patimile po­litice. Nu s-a făcut o salarizare ge­­nerală pentru toţi funcţionarii, din cauză că nu avem legi de organizare pentru toate servi­ciile publice. D. ministru de finanţe ter­mină spunând, că idealul ori­cărui stat este de a avea funcţi­onari destoinici, strictul nece­sar şi bine retribuiţi. D. COSTACHESCU spune că în toată discuţia legei, nu s’a vorbit de interesele cetăţenilor cari în multe ocazii sunt vexaţi. D. MINISTRU DE FINANŢE răspunde că selecţionarea func­ţionarilor va face să înceteze toate aceste neajunsuri. Se votează apoi luarea în con­siderare a legei. ALTE PRCEPTE DE LEGE D. SASSU depune proectul de lege pentru naţionalizarea „Re­­şiţei“. Se admite urgenţa. D. VINTILA BRATIANU de­pune proectul pentru acoperi­rea creditului lei. Şedinţa se suspendă pentru câteva minute. DISCUŢIE PE ARTICOLE La redeschidere se începe dis­cuţia pe articole a proectului de Statut. Se votează nemodificate art. 1—20. La art. 21 d. DR. HASNAS pro­pune un amendament în sensul ca pentru funcţionarii tubercu­­loşi, să se acorde concedii neli­mitate, până la completa vinde­care. Amendamentul este res­pins Se votează apoi articolele pâ­nă la­­ afară de art. 21 şi 71, a căror discuţiune s’a amânat pen­tru şedinţa de azi, când urmează să se voteze şi legea în total. Şedinţa se ridică apoi la ora 8. Seeatafa de la 30 S­a. Şedinţa se deschide la orele 3.45 sub preşedinţia d.lui M. Phereh­yde. Pe banca ministerială d-nii Al. Constantinescu, I. In­. Flores­­cu, general Văitoianu, G. G. Mârzescu. Senatul a discuta­­ apoi în secţiuni proectele pentru deschi­derea de credite depuse în şe­dinţa precedentă, de către d-nii miniştri general Moşoiu şi I. G. Duca. .­­.,. NOU! PEDESTS DE LEGI D. FLORESCU depune proec­­tul de lege votat de Cameră, referitor la reglementarea plă­ţilor externe particulare con­tractate în valută forte. ÎN CHESTIUNEA RESTAU­RAM! ARSENALULUI D. N. TRANDAFIRESCU in­­■­terpelează pe d-nii miniştri de interne, războiu şi al muncii asu­pra reconstruirei mai multor pa­vilioane la Arsenalul armatei, situat aproape de centrul Capi­talei. Are cunoştinţă de ministru de interne că lucrările de recon­strucţie au început fără autori­zaţia Primărei ? Are cunoştinţă d. ministru al muncii — spune vorbitorul — că în centrul Capitalei se pregăteş­te reinstalarea unei fabrici dis­truse de războiu şi periculoasa sănătăţii publice, prin gazele şi fumul degajat? Nu crede d. ministru de inter­ne că autorizaţiunile pentru con­­strucţiuni şi reparaţiuni cari se cer la toată lumea pentru cele mai modeste lucrări, trebuie să se ceară şi ministerului de răz­boiu, mai ales când este vorba de reconstruirea unui arsenal, pe nişte ruine de războiu, în cen­trul oraşului, ceea ce constituie o adevărată monstruozitate edili­tară? Nu crede d. ministru de răz­­boiu că e mai bine să procedeze încetul cu încetul la mutarea Arsenalului din mijlocul Capita­lei, într’o regiune mai convena­bilă, în care energia motrică se coste mai eftin, iar mâna­ de lu­­­­cru să fie mai puțin costisitoare e decât în Capitală? [. Nu crede guvernul că prin mu­tarea Arsenalului s’ar reda mirni i: industrii din Capitală un număr­­­ de braţe de care se simte aşa de I. mare nevoie şi că astfel se va e­­vita în plus pericolul la care este a expus cartierul, în caz de aten­­i­­tate criminale, chiar în timp de­­ pace? ii Nu crede d.­­.ministru de răz­­i. boiu că o industrie nu e renta­l's, ; bilă, dacă este instalată pe un te- 1 ren a cărei valoare este azi peste­­ 2000 lei m. p., ştiindu-se că ac- I tualul Arsenal ocupă o suprafaţă­­ de peste 10 hectare, situate în ini. ’ ma Capitalei? _ j I. s’a raportat d-lui ministru I de războiu ce înseamnă cheltue- I Iile cari sunt prevăzute pentru r : reparaţiunile Arsenalului şi va- I loarea terenului, ce poate execu- I ta un arsenal nou, modern, in­i­ tr’o regiune minieră (cu cărbuni,­e gaz metan, fier, etc.) mai în cen­­i- trul ţării, bine deservit cu linii j i­ de garaj, nu ca Arsenalul din j , Capitală, a cărei linie trece prin j - străzi populate, împiedecând cir- •­culaţia şi provocând numeroase­le accidente? î- Şi de altă parte Bucureştii j - poate fi oricând bombardat de i­­namic, nu de aeroplane, ci de tu­sl nurile cu tragere lungă,­­ Iar dacă trebuie Capitalei un j­ atelier de reparaţiuni pentru ne- 3- cesităţile unui corp de armată, ă nu crede d. ministru de războiu­ri că s’ar putea utiliza mai bine I construcţiunile noui în beton ar­­ir­mat de lângă Ciurel, în supra­­i- faţă de 40.000 m. p. cari astăzi e sunt pustii? e D. G. G. MÂRZESCU depune un proect de lege prin. care se­­ autoriză Spiridonia din Iaşi a a contracta un împrumut de 5 mii. ie 600 mii lei. - r o STATUTUL FUNCTIONA- i-! F.ILOR I • i Se admite urgenţa. ■e Se continuă cu discuţia pe ar­i ar­ticole a Statutului funcţionari- ( lor. i.uviTi­­ D. raportor C. DIMITRIU dă | iă citire art. 21 amendat în sensul j i­ că funcţionarii au drept la un i de concediu de o lună ne. an. bolnavi la 3 luni cu plata sala-, riului întreg. "­­ După trecerea unui an­ funcţio­­narii, cari nu s’au vindecat, vor, fi puşi în disponibilitate, cu o­­bligaţiunea de a fi reprimiţi în­­ slujbă de îndată ce se vor fi în-' sănătoşii. D. GH. GHIBANESCU opinea-, ză că toată economia acestui proect este poliţienească şi în con­tradicţie cu legea pensiilor. D. dr. HASNAŞ cere să se facă o excepţie în favoarea funcţiona­rilor tuberculoşi. D. general VAITOIANU anun­ţă că măsurile contra tuberculo­zei vor fi fixate printr un proect special de organizare a asisten­ţei bolnavilor tuberculoşi. D. ION C. BRATIANU spună că guvernul este preocupat­­­i măsurile ce trebuie luate contra tuberculozei. 4 D. C. DIMITRIU citeşte din nou art. 21 la care se adaugă ur­mătorul aliniat „Dreptul de a se prelungi funcţionarilor concediul pe încă un an, cu salariul pe ju­mătate, adică în total pe timp da 2 ani. D. dr. HASNAŞ declară — în urma lămuririlor date de d-nii miniştri — că retrage amenda­mentul. Se votează art. 71 cu o modi­ficare adusă în comitetul dele­gaţiilor.­­ Senatul votează apoi cu majo­ritate de voturi proectul de legi al „Statului funcţionarilor“. ASASINATELE DIN BASARABIA Declaraţiile d-nui ministru d­e. interne .......... D. A. VÅITOIANU, ministrul de interne, răspunde întrebării d-lui N. Costăchescu, ţărănist privitoare la asasinarea învăţă­torului Iordanov, a avocatului Kristov şi a lui Hagioglu. D. ministru scoate în evidenţă împrejurările din 1918 când s’a încercat să se introducă anarhia în Basarabia, de către elemen­tele periculoase siguranţei statului român. D-sa spune că guvernul» a instituit o comisiune de anche­tă, care a cercetat cazurile sem­nalate în Parlament şi prin pre­să, fiind hotărât să pedepsească­ pe cei vinovaţi, fără nici o cru­ţare. D. ministru arată cum bol­şevismul a căutat să se infiltre­ze în special prin şcoală, făcând, adepţi în primul rând printre unii învăţători . De atunci administraţia mili­tară a căutat să împiedice pro­pagarea ideilor bolşevice, care răspândeau în popor banditismul şi teroarea. 4 După cum se ştie bolşevicii au urmărit în toată acţiunea lor su­­primarea capilor şi autorităţi-.­ lor Statului Din nefericire, propaganda bol­şevică a fost mult ajutată in Ba­sarabia de anumite elemente rău-­ vrăjite, precum şi de tineretul so­­­cialist. ■ Poliţia de siguranţă a Statu­­lui, punându-se în urmărirea __ _ propagandiştilor, a descoperit o 189­ milioane î vastă organizaţie comunistă la­­ Cetatea-Albă, al cărei ,g­erucieni general“ era inginerul Burott. S’a dovedit că comuniştii dela noi erau în strânsa legături al cei de peste Nistru. Aceasta s’a dovedit prin toate actele şi ma­terialele de propagandă descope­­rite.­­ In ce priveşte rolul pe care l’au avut unii învăţători din Ba­sarabia în mişcarea comunistă şi în special acţiunea învăţătorului Iordanef, fost candidat ţărânist la deputăţie, d. ministru de in­terne posedă numeroase acte do­veditoare. Bolşevicii au ajuns prin aceşti adepţi să cunoască cu deamă­­nuntul organizaţia noastră mili­tară şi administrativă. Adepţii bolşevismului de la noi stabileau planurile imobilelor, ce urmau să fie aruncate în aer. Inginerul Burof dirija în Ba­sarabia acţiunea de defăimare şi de propagandă bolşevică. D. ministru scoate apoi în evi­­denţă numeroase cazuri de tero­rism ale acestor bolşevici şi a­­minteşte numele funcţionarilor, jandarmilor şi militarilor, solda­ţi şi grade, căzuţi jertfă datoriei către ţară. Şi cu toate acestea nici unul din cei cari au acuzat guvernul de măsurile luate, pentru sigu-­ ranţa cetăţenilor şi a Statului, n’a exprimat nici un regret pen­tru cei cari au fost omorâţi de bolşevici.­­ Toate aceste asasinate se să­vârşesc de bolşevicii din Basara­bia în numele idealului de la Băr­sărit. D. ministru comunică apoi, ca în Basarabia au fost ucişi până acum 167 de militari şi civili şi 187 răniţi prin atacurile bolşevi­cilor. Sunt dovezi că atentatele con­tra trenurilor erau puse la caie în Basarabia, de­ către învăţăto­rul Iordanef, care îndeplinea funcţiunea de „inginer“ al tero­riştilor bolşevici, primind , dis­tribuind însemnate camităţi de ecrazită, un exploziv foarte pu­ternic. D-sa spune că s’a dat ordin sol­daţilor, cari escortează pe bol­şevicii arestaţi, în caz când a­­ceştia ar vreri să fugă, să-i îm­puşte la picioare, ca să nu-i o­­moare. In caz însă când încer­carea de evadare se face în preaj­ma pădurilor sau prin boschet, atunci soldaţii trag unde nime­resc, căci altfel sunt ameninţaţi să facă ei închisoarea pe care trebuiau s’o facă arestații. Ședința continuă. . Pentru sssm! bă­ilor abonamentul la ziarul „Universul” co­­stă lei 40 lunar.

Next