Universul, august 1923 (Anul 41, nr. 202-227)
1923-08-01 / nr. 202
Pluguri, Grape, Culivatoare Semănători In rânduri Tot felul de maşini agricole, în depozit la: Universala Sac an. București: Strada Pari» No. 4 bis Coastatic*», Strada Carol No. 61 Brila: Strada Unire! No. 71 13 DEPOZIT PERMANENT IN * TOATE MATINILE BETÂMPLARIE FABRICAT GUBI/CHWERKE lieqnitz y///////mw///////////s//?Av//y/M w//y/w////////////////Ar/'Y//////ţ ANGLO-AMERSC I BUCURpTU/TR CAROL 50 - /)UIU,FíATh ÜNJRE110 b^Tu/iRiE«^m*fiOMr nmcnwi«riER CEA MAI MAREW= ÎMPLETITUPJ DE SÂRMĂ PC.NTDU IMPHEUMU3H1, SOMlER£tSIT£ ,CIUPURI, ETC. t _ FABRICA POSTĂ LMAtâS* A SOCIETATEI anonime qqmane de fiNanoage • BUCUREȘTI «sm. IZVOR -M9 MOTOJIftf orizontale „INTERNATIONAL“ “MOTORUL FARA CAPRICII * V„3, &, IO Hi», staţionare si portativ® •WFOnai PI 6 HA cu masa tie terestrau CONSTRUCŢIE SOLISH - EXTRAORDINAR DE SIMPLU - KONTABil ORIUNDE întrebuinţarea cstui mai ban material a nu nele noastre propril, garantează excelenţa motoarelor Internaţional Harvester Corporation — Bulevardul Carol II 4 RUG-REST' —I GATERE ROMANIA Grefa Tribunalului Chişinău Secţ a i-a ESTRACT / No. 19.510 din 10 Iulie 1923 / D-na Alexandra I. Nedova năs- , cută Godlevscaia din Chișina, ■str. Mihai Viteazu No. 28, cu pe 1551! întrebuințând o singură dată Pudra Flora, o veti adopta pentru totdeauna. mssamsseiiiíáfssammmbus»« ipiiip ! -.ää LIIIlaSL furn'sează 1 An fan vrompt | ;oc ?mm k m iag, i ^ , | cojite *• *^c0oJÎ)r i Doss-krishsts str*K,”i*‘lan I I ti 1TNTVFT?<?ÜL nnoirea convenţiei stabilite cu prilejul păcii de la Bucureşti din 1943 intre statele balcanice, va fi pusă mâine după terminarea conferinţei Micei Înţelegeri dr d. Duca, d-lui ministru de externe al Iugoslaviei, Nincici. Această chestiune se va trata numai intre aceste state. D. Nincici se arată dispus să resolve aceasta chestiune in mod satisfăcător pentru România. Comunicat oficial La sfârşitul şedinţei după auniuni s’a dat presei următorul comunicat: „D-nii Beneş, Nincici şi 35uca au avut în cursul zilei de azi două întrevederi prelungite. Chestiunea Ungariei, ca şi acea a Bulgariei au fost discutate în mod amănunţit şi acordul a fost desăvârşit între cei trei miniştrii de externe. Cererea guvernului ungar, relativă la revizuirea hotărîrei dată de comisiunea reparaţiilor în privinţa ridicăreî ipotecei, a fost cercetată şi hotărîrile au fost luate. S’a studiat, de asemenea, ordinea de zi a viitoarei sesiuni a Ligii Naţiunilor şi s’a ajuns la un acord asupra tuturor punctelor. Afară de aceasta, s’au examinat diverse chestiuni de natură politică şi economică privitoare la situaţia Fiicei înţelegeri şi la raporturile ei cu Puterile amice şi aliate“, Sinaia, 29 iulie 1923 1. Prânzul oferit de d. nistru Duca Seara, la orele 8.30, d. ministru I. G. Duca a oferit un prânz la restaurantul hotelului Palace, la care au luat parte, d-na şi d. Beneş, d-na şi d. Ninchi, d-na şi d. I. Brătianu, d-na şi d. Duca, miniştrii ţărilor din Mica înţelegere acreditaţi pe lângă guvernul român, membrii cabinetului român, precum şi personalul superior al conferinţei şi al ministerului de externe. După dineu, In hall-ul acestui hotel a fost o recepţie la care au asistat afară de persoanele invitate la dineu, toţi miniştrii plenipotenţiari şi reprezentanţii presei. S’a dat un strălucit concert de maestrul Enescu. In cursul acestei serate, am întrebat pe d. Beneş dacă e mulţumit de mersul lucrărilor conferinţei. Surâzând, d-sa a declarat că are toate motivele să se felicite de mersul lucrărilor. D. Ciolac Antici ministrul Iugoslaviei la Bucureşti, la rândul său, rugat de noi, a declarat că Iugolavia a făcut toate sacrifciile ce i-au fost cu putinţă spre a ajunge la o soluţia mulţumitoare, fără însă a se aduce o vătămare intereselor iugoslave. D. Nincici va vizita Capitala D. Nincici ministrul de externe al Iugoslaviei însoţit de d-na va vizita mâine cimitirul eroilor din Sinaia unde se află înmormântat şi un soldat sârb. Cu acest prilej vor depune flori pe mormântul acestui erou sârb precum şi pa cela ale eroior români. Ministrul de externe cehoslovac ,d. Eduard Beneş, a plecat astă noapte la ora 12 şi 4 minute din Sinaia prin Halmi la Praga, însoţit de aceeaş suită ca şi la sosire. Deşî d-na Nincicî, ministrul de externe al Iugoslaviei, au plecat azî laora 5 dimineaţa din Sinaia, la Bucureşti ,spre a vizita oraşul şi în acelaş timp să depună o coroană, din partea guvernului iugoslav, pe mormântul eroului necunoscut din parcul Carol. In timp ce conferinţa lucra în sala de şedinţe, d. Scassis, ministrulGreciei, a fost primit de d. Duca într’un birou vecin şi pus în curent cu mersul lucrărilor privitoare la Grecia. D. Piltz a fost de asemenea primit de d-nii Brătianu şi Duca cu cari s'a întreţinut îndelung. M. NEGRU «HUI XII.—*îr 202 avar cerea mătăsei artificiale, aflată In ultimul timp intr'o desvoltare considerabilă. Pentru pasta de calitate bu- . nă se întrebuinţează Natrîun- bisulfit şi pentru calitatea mai proastă Natrium hidrat. Câteva miî de lucrători sunt In această uzină. Inginerii şî direcţia fabrici, ne-au ,dat toate explicaţiunîle şi apoi ne-au dus să luăm masa în mijlocul pădurei, pe marginea lacului, la vila unuia din inginerii exploatărei. Aceeaşi masă copioa. , să ca şî până aci, după care la orele 4 am plecat iar în sus, '»tot mai la Nord, cu un tren special electric, la Udercolm, unde este o frumoasă cascadă a fluviului Klarr şi căderea apei este dusă la nişte turbine colosale, formând o uzină electrică de 21,000 cai putere, care serveşte pentru punerea in mişcare şi ilumînărei tuturor fabricelor din aceste regiuni. Aci am fost întâmpinaţi de directorul general al societăţii .1. Inginer Hermenius, care este şi prefectul judeţului şi ne-a dat toate explicaţiile. Frumuseţea cascadei şi transportul buştenilor pe fluviul Klarr în acest punct, dă un peisaj de o frumuseţe rară. De aci, cu automobilele tâmp de o oră, prin Sinaia, 30. Urmând invitaţiei făcută de d. Eduard Beneş, ziariştii români şi străini, aflaţi la conferinţa Micei înţelegeri la Sinaia, s-au adunat azi dimineaţă la orele 8 la vila Filipescu, unde ministrul de externe al Cehoslovaciei le-a făcut următoarele declaraţii: Polonia şi Grecia faţă fie Mica înţelegere In ce priveşte raporturile Micei înţelegeri cu Polonia şi Grecia, — declară d. Beneş, — vă confirm în totul declaraţiile pe care vi le-a făcut, colegul meu. L . G. Duca, ministrul d-v de externe în această chestiune. Aceste declaraţii ale d-luî Duca sunt foarte netede şi rar Ia însuşesc în întregime. înţelegeţi bine că aflându-mă într’o ţară, deşi prietenă totuşi străină, nu pot să fac declaraţii mai amănunţite. Ideia Casa Live Lederer [Oradea Mare Str. Coşbuc N ] ■1 livrează oriunde în ţară- I Reprezentant Ing. Wainbferer-r Bucureşti Str. Ştubei Vol 29 Fel 22151, păduri imense de brad, am ajuns într'un parc splendid şi am descins la casa directorului d. Herlenius, un fel de castel în lemn, vopsit în alb, care contrasta aşa de mult cu verdeaţa pădurilor. Casa aceasta, arătată ca model de casă boerească la ţară, deşi din lemn, data de peste una sută ani, împărţită minunat şi cu o mobilă din cele mai lucioase, având tot confortul modern, iar pereţii pe dinăuntru tapisaţi cu carton în loc de hârtie. Aşezată în parcul imens ce o înconjura de o parte şi pe malu lacului, ce forma aci fluviul Klarr, mai ales în asfinţit, oferea un peisaj de o frumuseţe răpitoare, ce rămâne în minte pentru toată viaţa. Casa aceasta ca şi masa bogată la care ne-am aşezat era ornată cu drapelele suedeze şi ale noastre ale fiecăruia din cei cari făceam parte din grup. Regret că nu pot reproduce clişeul eî, dîn cauză că a fost luat greşit. Şi act toasturi, entusiasm şi căldură comunicativă, caracteristică poporuluî suedez dela a cărui ospitalitate se pot lua lecţii. La ora 11 m’am dus de am găsit trenul în care m’am culcat plecând mai departe, , Conferinţa Micei înţelegeri de la Sinaia a avut un program precis şi toate chestiile cuprinse in acest program au fost discutate şi rezolvate într-un perfect acord. Conferinţa de la Sinaia e a treia reuniune a Micei înţelegeri, după cea de-acum aproape 7 ani la Belgrad şi cea de acum 1 an la Fraga. Această a treia conferinţă marchează un progres vădit faţă de cele 2 conferinţe precedente, din următoarele 3 puncte de vedere: I) S’a manifestat o mai strânsă solidar,* late Intre cele 3 state alcătuitoare ale Micei înţelegeri ; II) 10 a; unitatea intereselor a fost mult mai accentuată; şi III) Chestiunile dasbătute s’au prezentat într’o formă mult mai precisă, dând astfel posibilitate să luăm şi deciziuni categorice. Puterea Mici înţelegeri Puterea Micei înţelegeri nu constă atât în aparenţele ei exterioare, cât în valoarea ei intrinsecă, în hotărîri, ce de comun acord se iau şi în capacitatea de executare a acestor rezoluţii. trica înţelegere în faţa proteinelor europene Am examinat cu deamănuntul situaţia generală europeană în legătură cu interesele specifice ale Micei înţelegeri atât din punctul de vedere general, cât şi din punctul de vedere special fiecărui stat din Mica înţelegere. Chestiunea reparaţiilor,—bineînţeles întru cât ne privesc pe noi,-ocuparea Ruhrului, situaţia din Germania, cea din Bulgaria, din Turcia, din Ungaria şi din Rusia, toate acestea au fost trecute în revistă. N’a fost nici o clipă vorba să fixăm o politică faţă de Rusia, aceasta eşind cu totul din cadrul obiectivelor Micei înţelegeri. Asupra tuturor chestiilor dezbătute, am constatat un perfect acord între reprezentanţi satelor Micei înţelegeri — acord care nu va întârzia să-şi aram roadele, în desfăşurarea evenimentelor apropiate, ţin să accentuez acest lucru care e de o importanţă capitală. Cu prilejul acestei conferinţe de la Sinaia s-a vădit odată mai mult că Mica înţelegere este singurul organism solid, care garantează pacea în Europa Centrală. Chestia împrumutului Ungariei Ştiţi că Ungaria nemulţumită cu hotărîrea comisiei de reparaţiuni de la Paris n'a putut contracta împrumutul pe care-l susţinea că este oarecum necesar refacerii sale economice, în bună parte şi pentru faptul că bancherii, la cari a apelat au găsit condiţiile formulate de Mica înţelegere ca grele. Diferendul cu Polonia „Micul incident Javorina“ In ce priveşte diferendul nostru cu Polonia pe chestia Javorina, vin să vă declar că am convingerea fermă că vom ajunge cât de curând la o înţelegere. Intre două state, unul numărând 30 milioane şi altul 11 milioane de locuitori, trebue să se cunoască măsură proporţiilor unei probleme cum e aceea a statului Javorina. Interesele mari, cari unesc cele două state —Cehoslovacia şi Polonia—sunt cu mult mai cuprinzătoare, ca să facă pe bărbaţii da stat respectivi să înţeleagă, că trebue să aibă justa noţiune a importanţei secundare, pe care o prezintă, micul diferend favorina. Afirm aşadar că pe această chestie,—sunt convins,—că vom ajunge la un acord satisfăcător pentru ambele state. Ca să dăm încă o dovadă de spiritul nostru paşnic, de dorinţa noastră de a vedea cât mai repede însănătoşită economiceşte Europa Centrală, am purces la o revizuire a condiţiilor noastre. Se ştie de asemenea, că Ungaria ne-a sesizat direct, printr-o cerere adresată atât statelor Micei înţelegeri în parte, cât şi prin reprezentantul comun al Micei înţelegeri în comisiunea de reparaţiuni. De aceea, s’a luat această cerere în cercetare. Ştiţi că în teză generală am admis în unanimitate, — membrii Micei înţelegeri,—ridicarea ipotecei noastre asupra Ungariei,— ipotecă la care ne dă dreptul tratatul de la Trianon, — bineînţeles însă, cu condiţia ca împrumutul eventual, pe care-l va contracta Ungaria să nu servească nici înarmării, nici agitaţiilor iredentiste, împotriva statelor învecinate. Pentru aceasta, va fi nevoe de un control efectiv, ale cărui condiţii tehnice se vor stabili ulterior. In conferinţa din această dimineaţă, pe care o vom avea, d-nii Duca, Ninchi şi cu mine, vom redacta nota de răspuns a Micei înţelegeri către Ungaria, în care vom arăta hotărîrile noastre. Secrete şi diplomaţie La întrebarea ce mi-o puneţi dacă această notă se va comunica presei, sunt silit să vă răspund : Nu. Eu nu sunt pentru diplomaţia secretă , după cum ştiţi foarte bine, dar sunt secrete şi secrete de stat. Sunt unele, care nu se pot discuta aşa pe pieţele publice sau pe stradă şi atunci mă înţelegeţi... Aceasta este şi o chestie de tact politic. A face altfel n’ar fi democraţie, ci demagogie. h\\u înţelegere faţă de apropiata sesiune a Ligei naţiunilor In vederea deschiderei apropiatei sesiuni a Ligei Naţiunilor, am discutat aci la Sinaia, problemele, care ne interesează şi pe cari le-am amintit în declaraţiile făcute („Universului") şi am constatat şi cu acest prilej o nouă unitate de vederi şi o nouă unitate de acţiune a statelor Micei Intelegri faţă de acele probleme. In această privinţă pot să afirm iarăşi, că s'a realizat aci la Sinaia un progres mare faţă de conferinţele noastre de la Belgrad şi Praga. In ce priveşte alegerea comitetului Ligei Naţiunilor această chestiune s'a rezervat pentru GenetiSL, Mica înţelegere şi Bulgaria Desigur, că situaţia din Bulgaria ne interesează. Dacă mă întrebaţi, cum o privim, nu v-aş putea da prea multe amănunte, fiindcă aceasta este o chestie de impresii. Incontestabil însă, că declaraţiile făcute de guvernul actual bulgar au mulţumit mai mult sau mai puţin lumea politică, din această parte a Europei, dar să nu ne grăbim fiindcă e mai bine să aşteptăm faptele , să vedem dacă vor confirma aceste declaraţii, căci accentuiez, numai faptele dau valoare declaraţiilor. Singură realitatea contează. Relaţiile economice dintre statele Micei înţelegeri Am discutat în conferinţa noastră, chestiunea foarte importantă a desvoltării legăturilor economice dintre statele Micei înţelegeri. Această latură prezintă un deosebit interes pentru tustrele statele, fiindcă desăvârşirea legăturilor contribue foarte mult la acţiunea noastră politică, unitară şi solidară. Ne-am ocupat în această privinţă, după cum aminteam în declaraţiile făcute („Universului”) bunăoară de chestiunea înlesnirii şi intensificării comunicaţiilor de tot felul dintre cele trei ţări ale Micei înţelegeri, rămânând ca specialiştii să prezinte propuneri concrete de realizare cât mai repede cu putinţă. De asemenea, am discutat chestiunea intensificării legăturilor comerciale şi industriale şi în ceea ce priveşte Cehoslovacia, noi am făcut mai multe convenţii comerciale până acum şi vom continua să facem între toate statele vecine. Joan Grcestlur Ga valutară se interesează de aproape chestiunea valutară şi discuţii interesante şi tăgăduitoare de succes am întreprins In această privinţă, a ocrotirii şi îmbunătăţirii valutelor noastre. In această ordine de preocupări, ne-am Interesat şi fie chestiunea inlăturări dificultăţilor de călătorie, dintre statele noastre, cercetând măsurile practice şi grabnice pentru uşurarea călătoriei între ţările noastre, şi aceasta este un punct Însemnat pentru desăvârşirea legăturilor şi apropierea dintre popoarele noastre. In această privinţă se vor prezenta propuneri concrete de către specialiştii statelor noastre. Chisica propagandei Mă întrebaţi, dacă s'a luat vreo hotărîre în privinţa organizării propagandei comune prin publicistică, pentru apărarea intereselor statelor noastre şi pentru propagandele făcute de vrăjmaşii noştri. Vă răspund, că dacă se vor lua asemenea hotărîri, e sigur că nu vom vorbi de ele. Acum înţelegeţi şi dv. din acest răspuns, ceea ce trebue. Chestii speciale In dimineaţa aceasta, voi discuta cu d. Duca chestiunile speciale, cari privesc România şi Cehoslovacia. Ne servim de această ocazie că ne aflăm împreună ca să limpezim unele lucruri. Tot asemenea procedăm şi pentru chestiunile speciale dintre Cehoslovacia şi Iugoslavia ca şi din-tre România şi Iugoslavia. Viitoarele conferinţe ale Micei Intregeri pot să afirm, că plecăm mulţumiţi de roadele conferinţei noastre. In privinţa viitoarei confe- I rinţe, ea se va ţine la Belgrad poate mai curând de cât un an şi e probabil că aceste conferinţe le vom face fie mai multe , ori pe an, ca să înlesnim lucră - rile Mirei latelefesari După ce ne-am despărţit de d. Beneş, am fost invitaţi de ministrul de externe al Iugoslaviei, d. Nincici, care ne-a făcut următoarele declaraţii: Esplină înţelegere — „Suntem aşa de deprinşi de a lucra împreună şi în cel mai deplin acord, noi reprezentanţii celor 3 ţări din Mica înţelegere, încât acordai deplin pe care l-au întrunit toate chestiile, pe care le-am discutat cu d-nii Beneş şi Duca, n'au avut nimic care să mă mire. In situaţia actuala a Europei, când, în urma diferitelor rezultate, de pe urma războiului aşa de greu şi aşa pe lung nu te mai poţi bizui, nici pe cei mai buni prieteni, e reconfortant să vezi acordul desăvârşit, dintre puterile Micei înţelegeri, acord care s'a dovedit în ultimul timp cu prilejul litigiilor teritoriale şi de fruntarii, cât şi în chestiunea Habsburgilor ca şi în aceea a atitudinei faţă de evenimentele din Bulgaria. Atitudinea aceasta a fost aceiaşi, în toate ţările Micei înţelegeri, care s a ridicat ca un singur om, ca o singura voinţă- Dovezi de solidaritate România a ştiut totdeauna că se poate bizui pe întregul sprijin până la capăt, atât al nostru, cât şi al Cehoslovaciei. Mica înţelegere a făcut pe deplin dovada solidarităţii ei, in toate situaţiile ivite şi s'a văzut cât de însemnate rezultate au dat aceste dovezi de solidaritate, atât pentru ţările noastre, cât şi pentru situaţia generală şi pacea Europei. Este sigur, că în viituor va exista aceiaşi unire de kiederi între cele trei ţări şi că atât deciziile luate până acum, cât şi cele ce se vor lua in conferinţele viitoare vor fi menţinute şi executate într’un perfect acord. Chestianea Bulgariei D. Nincki e sceptic — Am obiceiul să vorbesc totdeauna deschis. Vă afirm deci că declaraţiile făcute de noul guvern bulgar, sunt întrtadevăr mulţumitoare, atât pentru cele 3 ţări din Mica înţelegere, cât şi pentru Grecia. Nu ştiu însă, cari vor fi relaţiile viitoare dintre Bulgaria şi vecinii ei ; dar vă pot afirma, că sunt foarte sceptic în această privinţă, judecând după unele indicăţi de până acum, caii nu sunt tocmai de bun augur. Comitetul macedonean a cărui influenţă în Bulgaria e consolidată, şi-a schimbat astăzi tactica adaptând-o nouilor împrejurări crelate de rocenta situaţie dîn Bulgaria. Acest comitet însă, ai cărui membri s’au obişnuit să ducă o viaţă de briganzi şi cari s’au deprins să nu dea nici o importanţă vieţii semenilor lor, va Întârzia de sigur consolidarea internă a Bulgariei, — consolidare pe care noi ca recint ai el nu putem decât sfi i-0 dorim cât mai apropiată. Regretăm deci că Bulgaria va avea mai ales de suferit de pe urma acestei organizaţii nenorocite. Oricare ar fi legăturile între Bulgaria şi celelalte state, înainte de orice primează bunele raporturi cu vecinii. Raporturile Bulgariei cu vecinii ei fiind însă înveninate de acţiunea comitatului macedonean, eu sunt foarte sceptic in privinţa consolidării vecinei noastre. Cât de mult preţueşte această linişte internă şi consolidare, o dovedeşte exemplul Ungariei care din pricina situaţiei tulbure şi din cauza agitaţiilor interne, vedeţi câte greutăţi întâmpină in afară. Impumutul Ungariei In privinţa împrumutului solicitat de Ungaria, care se leagă cu ridicarea ipotecei pe care o are Mica înţelegere, este evident că atitudinea noastră nu poate să fie aceiaşi faţă de Ungaria, ca faţă de Austria. Aceasta este o ţară care a căutat în primul rând să execute tratatele, pe câtă vreme Ungaria a urmărit cu totul o altă tactică, zădărnicind prin toate mijloacele executarea obligatorie a treptatului de la Trianon. De aceea, situaţia ei este mai grea. Şi de aceea, trebue să se ia toate garanţiile necesare, ca imprumtul eventual ce-l va obţine să fie întrebuinţat numai pentru refacerea ei economică. Minoritâţile români* din Iugoslavia La întrebarea privitoare la situaţia românilor din Iugoslavia, d. Nincici a răspuns: — Atitudinea noastră faţă de minorităţile etnice din statul nostru este corespunzătoare prevederilor clauzei minorităţile din tratatele de pace şi noi înţelegem să acordăm şi să respectăm toate acele drepturi prevăzute în tratate pentru minorităţi. în special însă pentru minoritatea românească, avem o deosebită solicititudine, fiindcă suntem convinşi de realitatea şi credinţa lor către statul nostru. Noi dorim şi înţelegem ca românii din Iugoslavia să rămână buni români şi să se desvolte în cultura lor naţională, mai ales că ştim, că şi minoritatea sârbă din România se bucură de toată dragostea şi solicitudinea statului român. Românii din Banatul sârbesc au un deputat în parlamentul nostru şi care s-a înscris în partidul guvernamenttal actual. Toate doleanţele care sunt exprimate de acest deputat sunt hiate în cercetare şi satisfăcute în măsura posibilă. Tratamentul este acelaş pentru toţi românii din Iugoslavia, fie ei din Banat fie din Macedonia fie din Timoc. Despre Conferinţa dela Sinaia De la început ne-am găsit în acord perfect asupra tuturor chestiunilor din programul conferinţei . In ceiace priveşte chestiunea împrumutului ungar, nu este exact svonul răspândit că eu aş fi opus roză steni . Şi că aş fî cerut instrucţîi guvernului meu de la Belgrad. Au fost discuţii numai pentru găsirea formulei celei mai potrivite pentru controlul împrumutului eventual, ce l’ar dobândi Ungaria. Situaţia din Iugoslava „Văd, după întrebările dv., că se acordă o importanţă poate exagerată mişcării din Croaţia condusă de Rădici. Dar acelaş interes există la noi pentru, chestiunile transilvănene. Populaţiuni cu educaţie deosebită au fost întrunite atât In România ,cât şi în Iugoslavia. Şi de aci pornesc luptele politice de astăzi In ce priveşte pe Rădici, el recunoaşte statul Iugoslav, dar doreşte în mod paradoxal o republică croată în sânul monarhiei iugoslave. Se pare că el se conduce după exemplul organizării statulul austro-ungar, fără a ţine seamă că Austro Ungaria a dispărut, tocmai din cauza acestei organizaţii Am căutat de altfel să tratăm de repetate ori cu Rădici, care n’a răspuns însă niciodată în chip precis la întrebările noastre, ci şi-a modificat din zi in zi părerile. Conflictele de astăzi nu vor dispare definitiv decât odată cu dispariţia generaţiunii, care a trăit sub dominaţia austroungară. Vom face insă şi acum sforţări spre a pune capăt conflictelor politice. Populaţia din noile teritorii nu are suficientă educaţie politică. Sunt oameni mai cultivaţi decât sârbii, dar nu au pierdut din cauza asupririi austro-ungare înţelegerea situaţiilor politice. Marele succes al Iui Rădici In alegerile trecute se datoreşte fh de o parte legii noastre electorale care favorizează majorităţile compacte şi pe de altă parte promisiunii făcute de el pomi laţiei că nu va plăti pictoriţe şi nu va trebui să facă servicii» militar“. De ce Iugoslavia n’a semnat tratatel dela lausanne Mă întrebaţi de ce Jugoslava nu a semnat tratatul dela Lausanne. Jugoslavia s’a condus in luarea aceşti hotărâri de motiv financiare şi economice. Conferinţa dela Lausanne a avut numai să discute consecinţele economice creiate de participarea Turciei la războiul mondial şi de războiul greco-turc. N'am luat padie la discuţiuni pentru a nu creia dificultăţi inutile, pentru că nu am vrut să discutăm din nou chestiuni pe care le socotim tranşate. Am acordat conferinţei de la Lausanne cea mai mare atenţiune, dar dorim să stabilim relaţiunile noastre economiceşi financiare cu Turcia, printro înţelegere separată, inspirată din tratatul încheiat la Londra în 1913. Ranorîarils ca Italia In ce priveşte relaţiunile noastre cu Italia, nu avem nevoe de nici o mijlocire. Vom tranşa in mod amical toate, chestiunile ce interesează aceste raporturi. In fine din să arăt că Mica înţelegere va căuta să intensifice prin toate mijloacele legăturile politice şi economice dintre statele ce o compun . Schimbul de vederi de la Sinaie va fi urmat de tratative mai detailate. Ne vom întâlni pe viitor mai des şi prima noastră întâienire va fi la Belgrad. Emil Ciucianu Coincediuis ofifîriist Supunem celor în drept următorul fapt ce ni se semnalează şi sperăm că se va face dreptate : In toţi anii şi la toate autorităţile pe timpul verii se acordă concedii de cel puţin 30 zile pentru restabilirea sănătăţei. Acelaş lucru s-a petrecut şi cu militarii. Anul acesta din ce imprejurări nu ştim, unele corpuri de trapă din garnizoana Craiova au limitat concediul ofiţerilor inferiori sublocot şi locot, la câte 20 zile, în acelaş timp acordând căpitanilor şi celorlalte grade câte 30 zile, când e ştiut că pentru a te duce într’o staţiune climaterică sau balneară mai ales pentru cură, acest timp e prea redus, spre a putea obţine o restabilire fizică completă. ] Cum prima serie de sub-locotenenţi şi locotenenţi, s’au reîntors din concediu, iar cea de a doua din aceeaşi categorie e aproape la sfârşitul ei, rugăm «a. d. ministru de războiu să dispună neîntârziat prelungirea concediilor noastre până la o lună de zile, căci altfel toate cheltuielile făcute de noi pentru restabilirea sănătăţei sdruncinată din timpul războiului, ar risca să nu ne folosească la nimic , întrerupându-ne în acest moment cura medicală din cauza scurtirii concediului. Cei din seria l-a cerem să ni se acorde şi nouă o prelungire a concediului, până la completarea celor 30 zile. Ziua a lll-a a conferinţei mm* d-lob buha bis a i&ro Miniştrii de externe ai Cehoslovaciei şi Iugoslaviei fac declaraţii presei române şi străine la Sinaia Roadele conferinţei de la Sinaia Declaraţiile d-lui Kindu Prinderei unor gericuloşi spărgători la Ploeşti 29 Tulco. După lungi cercetări, siguranţa locală a izbutit să prindă pe Gh. Nicuţescu, Nela Voinovici şi Micu Voinovici, cari au la activul lor peste 10 spargeri. Aceştia erau constituiţi în bandă şi aveau numeroşi complici prin diferite centre din judeţul nostru şi în oraşul Ploeşti Furturile le săvârşeau mai ales la depozitele de mărfuri. In momentul când au fost prinşi, unul din ei, Mielu Voinoviei, a atacat cu o baionetă pe agenţii de poliţie, dar a fost dezarmat la timp. La perchiziţia ce li s’a făcut s’a găsit asupra lor o mare cantitate de mărfuri furate. Numiţii au început apoi să declare pe complicii lor, precum şi pe comercianţii cărora le vindeau mărfurile furate. Furturile săvârşite se urcă la peste 200.000 lei. fiurar nr.ziz din 1 August 1943 CUPON , pentru asigurarea cazului de : *, invaliditate permanentă, provenită din accurente de tren, tramvaie, vapoare fi automobile cu suma de : (39.099 Lei trei zeci mH; Numele în pronumele Ocupaţiunen şi adresa J ff. B. — Acest cupon destinat a fi trimis împreună cu suma • de 3 lei, Soc. Română de asi- n gurări SIE AUA ROMÂNIE!,în Str. Carol No. 19, asigură pe 1o cititorul expeditor contra invalidităţii, până In 1 Decembrie ' 1933, cu condiţia de a avea inorice moment cele din urmă ÎO ] cupoane. t