Universul, decembrie 1923 (Anul 41, nr. 305-331)
1923-12-01 / nr. 305
HWl WMr. 305 Consiliul fluorii de eri — Asupra tratativelor dela Timişoara, ca Iugoslavii — Regimul impus ca reciprocitate sârbilor din Banatul românesc —Chestiunea petrolului — Eridim., s'a ţinut un consiliu de miniştri, de la care au lipsit d-nii Al. Constantiniescu, care-i bolnav şi Inculeţ, care — după cât se spune — pare a fi supărat că a rămas tot fără portofoliu. A fost invitat şi d. P. Gârboviceanu, şeful delegaţiei române, care a tratat cu delegaţia iugoslavă la Timişoara, asupra regimului şcolar şi bisericesc pentru românii din Banatul rămas regatului vecin şi aliat. CUM AU DECURS TRATATIVELE DELA TIMIŞOARA D. P. Gârboviceanu a expus in amănunţime, cum s’au desfăşurat tratativele intre delegaţia română şi cea a Iugoslaviei in ce priveşte regimul necesar populaţiei româneşti din Iugoslavia ca şi oricărei naţiuni, aflată sub ocrotirea unui stat. Tratativele au fost duse cu o deosebită afabilitate tntre delegaţi, remarcându-se în cele dintâi 2 zile, că delegaţii sârbi recunoşteau principial juste ce- . rerile colegilor lor români. A treia zi Insă, unul dintre dele- gaţii Iugoslaviei, s’a dus la Bel- grad, spre a cere instrucţiuni. Şi când s’a înapoiat, după mai multe zile, a venit cu un răspuns scurt şi inexplicabil al guvernului Iugoslaviei, că cererile României nu pot fi acceptate şi că dacă comisiunea română ▼rea, s'ar putea reîncepe alte tratative. Faţă de această atitudine, delegaţia română a respins propunerea. Arătările d-lui ministru duca D, ministru Duca a comunicat apoi consiliului că asupra obiectului acestor tratative, d-sa a vorbit cu ministrul de externa al Iugoslaviei, d. Ninerci, la conferinţa Micei Inţelegeri, la Sinaia, care se arătase înţelegător al unor soluţii, necesar îndreptăţite de cererile româneşti. CE VA URMA Consiliul a examinat situaţia creiată în raporturile dintre ambele ţări, după încetarea tratativelor şi se pare că s’ar fi ajuns la aplicarea formulei reciprocităţii”. Adică statul român să acorde locuitorilor sârbi din România, acelaş tratament, pe care guvernul iugoslav îl aplică locuitorilor români din Iugoslavia. In aceste condiţii, vicarul sârb, Nicolici, aliatic Banatul românesc, pentru locuitorii sârbi, ar trebui să părăsească ţara, cu atât mai mult cu cât nici un a cetăţean român. CHESTIUNEA PETROLULUI Consiliul s’a ocupat apoi de chestiunea noului regim al petrolului, ascultând expunerea d-lui ministru al industriei Tancred Constantinescu. Cum însă chestiunea comportă o amplă desbatere, şi d. ministru va lipsi din Capitală, fiindcă se duce în campanie electorală, ea va fi reluată în cursul sptămânei viitoare Până atunci, d. ministru Vintilă Brătianu va avea convorbire cu reprezentanţii industriei petrolului. TRATATIVELE CU UNGURII D. Duca a mai expus consiliului şi stadiul tratativelor dintre comisiunea română şi cea ungară, arătând rezultatele la care se va ajunge, după mersul tratativelor in curs. • Consiliul s'a mai ocupat de problema intrebuinţării limbei române in scolile minoritare confesionale. E. C. . Propaganda anti-românească din Basarabia —Răuvoitorii neaanini cer expulzarea românilor din ţara lor - de câtva timp, un mănunchi de români a pornit o vajnică luptă pentru triumful ideii naţionale şi spre realizarea progresului şcolar, cum şi pentru apropierea sufletească a diferitelor naţionalităţi In acelaş timp se urmăreşte ridicarea moldovenilor din lâncezeala culturalo-economică de astăzi, cum şi îndrumarea vieţei politice, In cadrul idee! naţionale şi al interesului de Stat. S’a apelat la sprijinul bărbaţilor de seamă ai ţarei şi la presă. Dar In momentul când rezultatele Începeau să fie bune, blocul străinilor şi Înstrăinaţilor a luat fiinţă. Şi iată cum s’a manifestat: răuvoitorii neamului au Început să ponegrească totul şi nu s’au ferit de mjloace necinstite şi lipsite de cavalerism. Cine sunt oamenii, cari în judeţul Cetatea-Albă, se opun tendinţei de românizare, de stabilire a cinstei şi dreptăţii? Sunt cei ocrotiţi de prefectul judeţului, din nenorocire român şi fost ofiţer în armata ţării şi sunt specimene de origină dubioasă, cari timp de decenii au supt vlaga moldovenimei: G. Spiliotis, N. Gozalov, Vostruhov şi alţii, cari, prin faptele dinaintea realipirii ca şi prin cele comise după Unire, nu ţiveau dreptul să li se încredinţeze demnităţi publice. Acestora li se datoreşte insuccesul naţionalizării şcolilor şi stagnarea activităţii culturale româneşti. Lor li se adaugă în străîni, cum şi un infim număr de români, cari au pus mai presus de orice, interese mici precuniare sau ambiţiuni nejustificate prin nimic. Natural deci, că mişcarea de regenerare locală, pornită de oamenii pătrunşi de sentimentul naţ.ional, de elemente destoinice, ca deputatul dr. C. Sufleru, advocatul A. Botta, Mircea Cătuneanu, preotul Ungureanu, reprezentanţii presei din oraşul Cetatea-Albă, a produs reacţiunea interesaţilor, care a culminat cu unul din actele ce trebuie să rămână ca o dovadă a celei mai crase monstruozităţi de ordin politic şi naţional. Având sprijinul nelimitat al prefectului, au convocat la primăria oraşului câţiva indivizi lipsiţi chiar de cetăţenia română, unde, după ce românii au fost descrişi în culorile cele mai negre, s'a votat un protest către comandamentul militar al Basarabiei şi ministerul de interne, prin care se cerea expulzarea din judeţ a tuturor celora cari se încumetase ca în România să activeze în domeniul naţionalismului luminat şi al culturii româneşti. Cine iscăleşte memoriul? Vreun român, vreun cetăţean, indiferent de religie sau naţionalitate, aparţinând statului nostru! Nu. Protestul e iscălit de un oarecare domn Gaziev, de origină armeană, supuşenie turcă şi sentimente ruseşti, trecut de peste Nistru In 1919, după ce până la acea data, la Odessa, in calitate de redactor al unei foi ruseşti, a bârfit, in termenii cei mai triviali, ţara, armata şi guvernele româneşti. Pus în faţa unei astfel de pretanţiuni absurde, necuviincioase şi unice în istoria acestei ţări, comandamentul militar a cerut de urgenţă garnizoanei relaţii clarificatoare. Cercetările sunt în curs; calomniatorii, cântărind gravitatea delaţiunii, ezită să dea declaraţii semnate şi lămuritoare, iar din sufletul bunilor români ca şi din acel al cetăţenilor cotistenţi ai celorlalte naţionalităţi, se revarsă scârba şi durerea faţă de o acţiune absurdă şi totuşi inspirată, ba chiar patronată de prefectul judeţului. E tristă situaţia înaceste locuri, de vreme ce supuşii străini şi duşmanii vădiţi ai ţarei cer izgonirea românilor din ţara lor. Eugen Manta ____________ VINERI ■♦ Se aduce la cunoştinţa demobilizaţilor şi tuturor celor cari au dreptul de a fi împroprietăriţi la oraşe, că s'a mai acordat un termen de înscriere până la 1 Ianuarie, iar depunenerea actelor până la Februarie. S’au făcut următoarele numiri de medici veterinari: Teodorescu D., pentru jud. Duros■ tor, Husein Albachin la circ. 1 Balcic şi E. Naghel, la circ. IIa Şerbăneşti (Olt).♦•Sediul „Uniunii cetăţeneşti“, de sub preşedinţia d-lui N. C. Schina s’a mutat din str. Sălcilor No. 14, în str. Antim No. 9. Redacţia şi administraţia ziarului „Uniunea“, s’au stabilit în acelaş local. ♦ D. Const. Rusescu, dr. în teologie, a donat societăţii clerului român, „Ajutorul’ din Bucureşti suma de 6000 lei. ♦ Din Cluj se anunţă că prefectul de poliţie a hotărât înfiinţarea unui pluton de poliţişti călări. ♦ Societatea clerului român „Ajutorul” ţine adunare generală, Marţi 4 Decembrie, ora 5 jum. d. a., In localul societăţii din bulevardul Carol 55. ♦ La Oradia Mare, In ziua de 5 Decembrie, se va ţine adunarea „Uniunii patronale alimentare” din România la care vor participa toate organizaţiunile comercile şi industriale din Ardeal , Banat D-nîi miniştrii Mârzeştii, Mojşoru şi Chircilescu vor asista , la această întrunire, care se va termina cu un banchet urmat de bal ♦ Ca începere de le 1 Decembrie, echivalentul franeului ani , pentru perceperea taxelor tele- grafice Internaţionale, ce fiixează la 3 franci, 40 centime, franci francezi. MILITARE ■ Tinerii T R. (art. 53), contingentul 1923, cari au absolvit şcoala de subofiţeri de rezervă roagă pe d. ministru de război să le clarifice situaţia: certificatul şcoalei 11 au cu menţiunea: „poate fi bun plutonier de rezervă”, iar regimentele i-au eliberat sergenți. ffl Elevul Montana G. Mihail din cl. II-a de la liceul militar din Tg.-Mureș, a fost șters din controalele liceului. ■ A fost îndepărtat din şcoa-la militară de geniu, elevul lor- Iga I., din anul I-iu, făcfindu-se vinovat de fugă din şcoală. ♦ Au fost şterşi din controalele armatei următorii ofiţeri : căp. Kertig R. din reg. 14 Călăraşi, fiind reformat fără pierderea gradului, adm. subit. Popa Purcă Toma, din reg. 3 art. grea, fiind reformat fără pierderea gradului, subit activ Ionescu Gh. Gh. din reg. 44/6 inf. fiind condamnat la 9 luni închisoare corecţională şi subit, activ Hortopan Gh. din reg. 39 Inf. fiind reformat fără pierderea gradului. ♦ In cursul lunei Decembrie, comandamentul diviziei III infanterie din Târgovişte, în urma ordinului ministerului de război se va muta la Pitești. Disperata faptă a unei dorni ,sare , Iaşi, 28 La hotelul „Modern“ din oraşul nostru s’a prezentat o ci-ră de 16 ani, cerând o cameră, ceia ce i s’a dat. După puţin timp sărmana fată a fost surprinsă în momentul când încerca să se sinucidă. Oprită fiind, şi sosind autorităţile, ea a declarat că a fost înșelată și părăsită de un cunoscut tânăr din Iași pentru care fapt a fost alungată din casă părintească. Din disperare a încercat să se sinucidă. Grav accident de automobil — O FEMEIE OMORÂTA — Piteşti, 28 ibrie Autorităţile locale au fost Înştiinţate, că în apropierea corn. Cepari, s a răsturnat din cauza prea marei viteze cu care mergea, un automobil ce venea de la Sulei spre Curtea de Argeş. Încărcat cu lemne şi în care se găseau mai mulţi bărbaţi şi femei. Una dintre acestea, — Ilincs Gherghina, din corn. Şuiei — fiind prinsă sub maşină, a fost omorâtă pe loc, iar Maria Păltineanu, Maria Dimitrescu Gheorghiţa Bucătaru, N. Păltineanu şi Gh. Sandu, grav răniţi. Cazul fiind adus la cunoştinţa autorităţilor în drept, răniţii ai fost internaţi în spitalul din Curtea de Argeş. In acelaşi timp, s’a dispus urmărirea şoferului, care după întâmplarea nenorocirei a dispărut D-nii G. Mandache, G. Sărăcin, E. Maier, Pavel Stănescu ş M. Popescu au fost numiţi controlori la Centrala cooperativelor săteşti, iar d-nii P. Ţăranu , Socrate Frăteanu au fost numiţi controlori la Centrala băncilor populare. UTvr TfUili juriorjudicbr Un mare proces de moştenire —Ce se face cu testamentul aflat la Moscova Am relatat în mai multe rânduri desbaterile cari avuseseră loc în faţa tribunalului şi a Curţii de apel, In jurul succesiunii de zeci de milioane a defunctului proprietar N. Amira. Testamentul, prin care Amira lăsa averea sa compusă din moşii şi case Azilului Elena Doamna, iar uzufructul lor soţiei sale şi rudelor de sânge, aflfindu-se evacuat la Moscova, împreună cu tezaurul şi actele Casei de Depuneri, rudele de sânge au cerut justiţiei să procedeze ca şi când nu există testament şi să-i trimeatâ pe dânşii în posesia întregii averi (recunoscând soţiei dreptul la o pătrime), înlăturând Azilul şi celelalte legate. Ministerul instrucţiunii publice, în numele Azilului, cum şi soţia lui Amira s’au prevalat de o copie a testamentului găsită în casa de fier a defunctului, spre a cere justiţiei să reconstitue testamentul prin martori şi prezumţiuni, în conformitate cu art. 1198 şi 1203 din codul civil. De notat, că soţia lui Amira s’a alăturat ministerului spre a cere respectarea testamentului de la Moscova, deşi executarea lui însemna reducerea cu mult a drepturilor ei, deoarece în ipoteza cealaltă, i se atribuia un sfert din întreaga avere rămasă. Tribunalul a respins pretenţiunile ministerului şi teza juridică pe care se sprijinea atât ministerul cât şi d-na Amira; în consecinţă a socotit că testament nu exista în momentul deschiderii succesiunei, că el nu poate fi reconstituit prin martori şi prezumţiuni şi ca a ’tare a atribuit trei sferturi din succesiune rudelor de sânge şi un sfert d-nei Amira. Curtea de apel a 4, a decis tocmai contrariul, admiţând apelurile ministerului şi a soţiei defunctului. Curtea a pus principiul că art. 1198 se aplică oricărui „titlu pierdut” deci şi testamentului când acesta a fost pierdut prin forţă majoră, deci străină de voinţa testatorului; apoi a decis că în această situaţie trebue considerat că se găseşte şi testamentul care se află reţinut la Moscova de unde nu poate fi obţinut prin nici un mijloc — împrejurare care constituie o imposibilitate de neînlăturat pentru legatari de a-l aduce, astfel că aceştia sunt în drept ca prin martori sau prezumpţiuni grave şi concordante conform art. 1198 combinat cu 1203 cod civil, să dovedească existenţa şi conţinutul testamentului, precum şi faptulcă îndeplinea formele cerute de lege pentru un testament olograf şi mistic, cum era cel depus de N. Amira la Cassa de Depuneri In contra deriziunii Curţii de Apel, care dădea astfel câştig de cauză ministerului şi satisfăcea preocuparea d-nei Amira ca testamentul soţului ei să fie respectat, au făcut recurs rudele de sânge. Recursul s-a judecat de către Curtea de Casaţie a I, şi desbaterile au ocupat două şedinţe. El a fost susţinut de d. avocat S. Rosenthal, care a desvoltat motivele de casare, din care cel mai de seamă se referea la violarea art. 1198 şi 1203, care nu s’ar aplica testamentelor şi în tot cazul nu s’ar aplica de cât atunci când titlul a fost definitiv pierdut, iar nu când există numai o piedică provizorie ca în speţă când nu se cunoaşte soarta depozitelor de la Moscova. Din partea adversă au pledat d-nii Istrate Micescu, Mihail Antonescu, C. Disescu, Toma Stelian şi Longin Eliade Rădulescu, combătând teza recurenţilor şi cerând respingerea recursului. Curtea de Casaţie s-a pronunţat, respingând recursul, confirmând decizia Curţii de apel şi stabilind jurisprudenţa în sensul celor decise de această instanţă. mm* & apărut ŞI S'A PUS mn VÂNZARE ALMANAHUL ZIARULUI „UNIVERSUL” {Hi Pe anul 1^254 Un marc cu o splendidă copertă In co ori ,st cu un variatoi bogat material calendar st*c. literar, ştinţific, artiste şi amasant, numeroase ilustrajiuni, reţete practice, sfaturi, etc. Almanahul ziarului mUniveraui* se vinde cu 15 lei exemplarul şi se găseşte de vânzare la toţi chiojcarii, depozitari de ziare şi Administraţia ziarului. CITIȚI ASTĂZI ROMÂNIA ORGANUL PARTIDULUI NAŢIONAL ROMÂN Pentru înlesnirea acelora care pleacă cu trenul Societatea Anonimă Rom. de Voiaj ,Surdev, str. Academiei Sl, va deschide peste câteva zile o sucursală in Cal. Griviţei 130 lângă hotel brata. 18 Există peste 120 restaurante in toate gările căilor ferate din ţară, unde furnizăm listele de bucate, conform dispoziţiilor direcţiunei generale C.F.R. Oricine îşi poate face o reclamă bună şi ieftină în aceste liste, începând dela modesta sumă de 1500 lei pe an. Pentru angajamente adresaţivă Soc. „Reclamam strada Sărindar No. 7. Telefon 47/35.103 S-au supus spre aprobarea consiliului de miniştri următoarele lucrări pendinte de ministerul lucrărilor publice: repararea şoselei naţionale Constanţa- Bazargic (Constanţa), reconstrucţia şoselii naţionale Tg.Ocna-Slănic (jud. Bacău); reconstrucţia variantei şoselei judeţene Mehadia-Lăpuşnicel-Sasca Montană (jud. Caraş-Severin) în sumă de 501.000 lei, aceasta din urmă, lucrările de apărare ale satului Vârteşcoiu din com. Odobeşti şi a portului peste Milcov, în sumă de 1.200.000 lei. DELA S. M. R. Iată ultima situaţie a vapoarelor S. M. R. : vaporul „împăratul Traian” soseşte azi joi la Constanţa din Constantinople şi Pireu cu călători şi mărfuri. Vaporul „Regele Carol” este în drum spre Constantinopole şi Pireu cu călători şi mărfuri. Vaporul „Durostor” încarcă la Balcic făină și grâu pentru Galați Brăila- ŞCOLARE "+ Ministerul instrucţiei a fişat următoarele date examenelor de capacitate, pentru recrutarea corpului didactic pentru Învăţământul secundar: La 5 Decembrie, religia, matematici; La 10 Decembrie, 1. latină; La 21 Ianuarie, L elină, filozofia; La 1 Februarie, L franceză; La 15 Februarie, 1. engleză, istoria; La 1 Martie, cosmografia, desemnul ornament.; La 15 Martie, 1. germană, desermnul liniar; La 1 Aprilie, 1. română, şi naturale; La 15 Aprilie, dreptul, italiană; La 5 Mai, geografia, şi fizico-chimice, muzica. ♦ La Academia de agricultură din Cluj sunt vacante catedrele de agricultură generală fizică şi meteorologie. De asemenea mai sunt vacante posturile de conferenţiari de horticultură şi silvicultură. Candidaţii se pot înscri cel mai târziu până la 14 Decembrie. înscrierile se vor face la ministerul de agricultură şi domenii, direcţia Învăţământului agricol. Candidaţii trebue să fie români, să posede diploma unei şcoli superioare de agricultură din ţară ori străinătate, sau să aibă vreo licenţă sau doctorat in specialitatea respectivă. ARTISTICE înainte de a pleca un turneu pentru Elveţia, si Olanda, pianistul Iuliu Hertz va da un singur concert ia sala Ateneului, în ziua de 6 Decembrie. Biletele s’au pus în vânzare la Agenţia Feder, Calea Victoriei. 2 UNIVERSITARE ♦ D. prof. dr. Danielopolu va începe cursul de clinică medicală cu studenţii anului al 3-lea Luni 3 Decembrie şi-l va continua în zilele şi orele stabilite în program. ♦ Decanul facultăţii de farmacie convoacă pe toţi studenţii în farmacie, Sâmbătă 1 Decembrie" a. c. orele 3 d. a. în localul Laboratorului de chimie analitică. (B-dul Carol 16). Luni 3 Decembrie, la ora 8 dim., se inaugurează secţia silvică a şcoalei politechnice din sapitală (str. Polizu, colţ cu calea Griviţei). Abuzurile de la Comitetul agrar Cercetările în afacerea abuzurilor cu împroprietăririle sătenilor, se urmează cu asiduitate la cap. 2 de instrucţie. In afară de informaţiunile luate prin comisiuni rogatorii In diferite judeţe, d. Judecător de instrucţie Paul I. Pastion, a dispus citarea unui mare număr de persoane din cuprinsul comitetului agrar, din anturajul acestei instituţiuni, cum şi mai multor ţărani. Instrucţia acestei afaceri a durat miercuri toată ziua, în care timp au fost ascultaţi funcţionari ai comitetului, ai consilieratului agricol de Ilfov, câţiva săteni şi dna Maria Călinescu — singura arestată până acum în această afacere—insă in măsură să dea preţioase lămuriri asupra abuzurilor de care nu era străină. Pe la orele 8 seara patru funcţionari asupra cărora planează bănueli grave au fost conduşi la poliţie, unde vor fi reţinuţi până când vor fi readuşi la cabinetul de instrucţie spre a se continua cercetările în privinţa lor. In chestia complotului Cererea de liberare a studenţilor la Casaţie Sunt câteva săptămâni de când Camera de punere sub acuzare respinsese cererea făcută atât de d. Zelea Codreanu tatăl cât şi de cei zece studenţi în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu şi Ion Moţa, de a fi puşi în libertate pe cauţiune morala. Recursul făcut de dânşii In contra deciziei de respingere, s’a înfăţişat spre judecare Miercuri Înaintea Curţii de casaţie secţia H-a. Apărătorii au desvoltat două motive de casare: că faptul imputat preveniţilor nu intră în prevederile nici unui text de lege şi că deci nu constitue delictul din ari 79 şi 81 ce li se pune în sarcină de către judecătorul de instrucţie; că instanţa de fond n’a motivat pentru ce găseşte oportună şi necesară menţinerea mai departe a arestării preventive, — iar în ce priveşte d. Zelea Codreanu nu s’a arătat in ce constă abuzul de autoritate de care este acuzată. procuror Oprescu a combătut recursul, susţinând că faptul Întruneşte elementele completului prevăzut de art 81 cod penal şi că decizia Camerii motivează suficient necesitatea menţinerii detenţiunii preventive. înalta Curte a rămas în deliberare până mâine când se va pronunța. Un proces interesant la Buzău BUZĂU, 28 Noembrie. — In sesiunea extraordinară a Curţii cu juri din cursul lunei Noembrie urma să se judece procesul lui Voicu AL Ghiţă, din comuna Orezu (Ialomiţa), proces care interesa foarte mult opinia publică prin caracterul lui sensaţional, pentru faptul în sine, cât şi pentru motivul că acuzatul fusese judecat de două Curţi cu juraţi, prima in 1920 la Călăraşi şi a doua in 1921 la Bucureşti. Deciziile ambelor Curţi au fost casate de Casaţie şi procesul s-a trimis spre judecata la Curtea de juraţi din Buzău. Vina acuzatului Voicu Al. Ghiţă, care a fost judecat de Curtea cu juri din localitate în ziua de 24 Noembrie a. c. este următoarea: — In 1916 căzând prizonier şi rămas în satul Orezu din jud. Ialomiţa, este luat împreună cu alt locuitor de soldaţii bulgari, spre a găsi spirt şi tutun prin satele învecinate. Ducându-se in satul Balaciu, cătunul Sf. Gheorghe, în căutarea articolelor de mai sus, trage cu căruţa la locuitorul Grigore Băjenaru, unde violează împreună cu soldaţii bulgari trei fete din acel sat, care se aflau ascunse in casa lui Băjenaru, iar de acolo au plecat prin sat jefuind pe români de tot avutul lor. După retragerea nemţilor, fiind reclamat pentru nelegiuirile comise, s’au făcut cuvenitele cercetări, iar între timp Voicu AL Ghiţă, fiind mobilizat şi trimis cu trupele în Basarabia şi Transilvania, a fost cercetat numai locuitorul Tudosie, care a aruncat toată vina asupra lui Voicu. Prin rechizitor definitiv, acesta din urmă este trimis spre judecare Curţii cu juri de Ialomiţa, care 11 condamnă la 10 ani muncă silnică. Curtea da casaţie casând această deriziune, el este trimis din nou spre judecare la Curtea cu juri din Bucureşti, care îl condamnă la şase ani recluziune. Ambele deriziuni fiind casate, procesul s’a judecat din nou la Curtea cu juri din Buzău, Sâmbătă 24 Noembrie, într’o atmosferă de curiositate deosebită. Curtea a fost prezidată de d-1 C. Pantelimon, prim preşedinte al tribunalului Buzău, asistat de d-nii judecători C. A. Papadopol şi Gh. Popovici, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d-l prim-procuror Eugen Enescu. In urma pledoriilor d-lor advocaţi Costel Jitianu, Iancu Constantinescu şi P. Ioaniţescu, juraţii au dat un verdict afirmativ cu circumstanţe uşurătoare, condamnându-l pe Voicu Al. Ghiţă la un an închisoare corecţională. O pensie pentru d-na Carie Paris, 28. — Cu ocazia acelei de a 25-a aniversări de la descoperirea radiului, ministrul instrucţiunei publice a depus un proiect la Cameră, care atribue d-nei Curie o pensiune de 40.000 franci chea GABILLfl admirer leurs demises creations Bu.ca.rast Str. £5f. IKicolate Şelari, f. T?ar la î^ue £ipscani Hare depozit de Blănuril Astragen, Top, Singeap, Vidre, Vulpi albe și gri, I Scongi, Hermeline, Biber, Singe, Canini, Biberete, ttt. I Vânzare numai en*gros I Max Wilhelm Steinhart I - Strada CIRY ILIISSU (fost Sborulu!) 4-~ I Şerbanescu & Iliescu 9 mmm 13 Strada Colţei II ■— VINDE CU PRETURI REDUSE -LINOLEUM , PEGAMOID pentru Automobile PANZA ptr. hussa şi capote de Automobile MUŞAMALE de meet PANZA de saltele RULOURI şi PANZA p. Storuri PANGLICA ptr. Jaluzele GALERII de alamă PERtISLE DE REŢEA PREŞI şi STERGATOARE de cocos SFOARA şi FRÂNGHIA de cânepft ZEEGRASE gl tot felul de artti cole de tapiţerie f ARTICOLE de VOIAJ fabrică proprie CUFERE solide şi prM4M CUFERS SARDZROB COŞURI pentru vaiaj CAPITONATE şi SIMPLE GEAMANTANE I . GENTE I ‘I’H MAPE I Jf-Seii GHIOZDANE I PI CUTII DE FALAEI Serfinesc eoaism fi iretirspai. mm CĂRBUNI DE ODICk f%# aMMhariUMC mmmJk pm ceut mu renumite mm rin ./iasiS'. X APARUT Mimi inii „1IEI1 IUSIHINSNl ff l iii AMIL Se găseşte de vânzare la iofi chioşcarii, zitarii şi la administraţia ziarului nostru. (4