Universul, decembrie 1923 (Anul 41, nr. 305-331)

1923-12-01 / nr. 305

HWl W­­Mr. 305 Consiliul fluorii de eri — Asupra tratativelor dela Timişoara, ca Iugoslavii — Regimul impus ca reciprocitate sârbilor din Banatul românesc —Chestiunea petrolului — Eri­dim., s'a ţinut un consi­liu de miniştri, de la care au lipsit d-nii Al. Constantiniescu, care-i bolnav şi Inculeţ, care — după cât se spune — pare a fi supărat că a rămas tot fără por­tofoliu. A fost invitat şi d. P. Gârbo­­viceanu, şeful delegaţiei româ­ne, care a tratat cu delegaţia iugoslavă la Timişoara, asupra regimului şcolar şi bisericesc pentru românii din Banatul ră­mas regatului vecin şi aliat. CUM AU DECURS TRATATI­VELE DELA TIMIŞOARA D. P. Gârboviceanu a expus in amănunţime, cum s’au desfă­şurat tratativele intre delegaţia română şi cea a Iugoslaviei in ce priveşte regimul necesar populaţiei româneşti din Iugo­slavia ca şi oricărei naţiuni, a­­flată sub ocrotirea unui stat. Tratativele au fost duse cu o deosebită afabilitate tntre de­legaţi, remarcându-se în cele dintâi 2 zile, că delegaţi­i sârbi recunoşteau principial juste ce- . rerile colegilor lor români. A treia zi Insă, unul dintre dele-­­ gaţii Iugoslaviei, s’a dus la Bel-­ grad, spre a cere instrucţiuni.­­ Şi când s’a înapoiat, după mai­­ multe zile, a venit cu un răspuns scurt şi inexplicabil al guvernu­lui Iugoslaviei, că cererile Ro­mâniei nu pot fi acceptate şi­­ că dacă comisiunea română ▼rea, s'ar putea reîncepe alte tratative. Faţă de această atitudine, delegaţia română a respins pro­punerea. Arătările d-lui ministru duca D, ministru Duca a comunicat apoi consiliului că asupra o­­biectului acestor tratative, d-sa a vorbit cu ministrul de exter­na al Iugoslaviei, d. Ninerci, la conferinţa Micei Inţelegeri, la Sinaia, care se arătase înţelegă­tor al unor soluţii, necesar în­dreptăţite de cererile româneşti. CE VA URMA Consiliul a examinat situaţia creiată în raporturile dintre am­bele ţări, după încetarea tratati­velor şi se pare că s’ar fi ajuns la aplicarea formulei reciprocită­ţii”. Adică statul român să acorde locuitorilor sârbi din Ro­mânia, acelaş tratament, pe care guvernul iugoslav îl aplică lo­cuitorilor români din Iugosla­via. In aceste condiţii, vicarul sârb, Nicolici, aliat­ic Banatul românesc, pentru locuitorii sârbi, ar trebui să părăsească ţara, cu atât mai mult cu cât nici un a cetăţean român. CHESTIUNEA PETROLULUI Consiliul s’a ocupat apoi de chestiunea noului regim al pe­trolului, ascultând expunerea d-lui ministru al industriei Tan­­cred Constantinescu. Cum însă chestiunea comportă o amplă desbatere, şi d. ministru va lip­si din Capitală, fiindcă se duce în campanie electorală, ea va fi reluată în cursul sptămânei vi­itoare Până atunci, d. ministru Vin­­tilă Brătianu va avea convor­bire cu reprezentanţii industriei petrolului. TRATATIVELE CU UNGURII D. Duca a mai expus consiliu­lui şi stadiul tratativelor din­tre comisiunea română şi cea ungară, arătând rezultatele la care se va ajunge, după mersul tratativelor in curs. • Consiliul s'a mai ocupat de problema intrebuinţării limbei române in scolile minoritare confesionale. E. C. . Propaganda anti-românească din Basarabia —Răuvoitorii neaanini cer expulzarea românilor­­ din ţara lor - de câtva timp, un mănunchi de români a pornit o vajnică luptă pentru triumful ideii na­ţionale şi spre realizarea pro­gresului şcolar, cum şi pentru apropierea sufletească a diferi­­telor naţionalităţi In acelaş timp se urmăreşte ridicarea moldovenilor din lâncezeala cul­­turalo-economică de astăzi, cum şi îndrumarea vieţei politice, In cadrul idee! naţionale şi al in­teresului de Stat. S’a apelat la sprijinul bărba­ţilor de seamă ai ţarei şi la presă. Dar In momentul când rezul­tatele Începeau să fie bune, blo­cul străinilor şi Înstrăinaţilor a luat fiinţă. Şi iată cum s’a manifestat: răuvoitorii neamului au Înce­put să ponegrească totul şi nu s’au ferit de mjloace necinstite şi lipsite de cavalerism. Cine sunt oamenii, cari în ju­deţul Cetatea-Albă, se opun ten­dinţei de românizare, de stabili­re a cinstei şi dreptăţii? Sunt cei ocrotiţi de prefectul judeţu­lui, din nenorocire român şi fost ofiţer în armata ţării şi sunt specimene de origină dubioasă, cari timp de decenii au supt vlaga moldovenimei: G. Spiliotis, N. Gozalov, Vos­­truhov şi alţii, cari, prin faptele dinaintea realipirii ca şi prin cele comise după Unire, nu ţi­veau dreptul să li se încredin­ţeze demnităţi publice. Acestora li se datoreşte insuccesul naţio­nalizării şcolilor şi stagnarea activităţii culturale româneşti. Lor li se adaugă în străîn­­i, cum şi un infim număr de ro­mâni, cari au pus mai presus de orice, interese mici precuniare sau ambiţiuni nejustificate prin nimic. Natural deci, că mişcarea de regenerare locală, pornită de oamenii pătrunşi de sentimentul naţ.ional, de elemente destoinice, ca deputatul dr. C. Sufleru, ad­vocatul A. Botta, Mircea Cătu­­neanu, preotul Ungureanu, re­prezentanţii presei din oraşul Cetatea-Albă, a produs reacţiu­­nea interesaţilor, care a culmi­nat cu unul din actele ce trebuie să rămână ca o dovadă a celei mai crase monstruozităţi de or­din politic şi naţional. Având sprijinul nelimitat al prefectului, au convocat la pri­măria oraşului câţiva indivizi lipsiţi chiar de cetăţenia româ­nă, unde, după ce românii au fost descrişi în culorile cele mai negre, s'a votat un protest că­tre comandamentul militar al Basarabiei şi ministerul de in­terne, prin care se cerea expul­zarea din judeţ a tuturor celora cari se încumetase ca în Româ­nia să activeze în domeniul na­ţionalismului luminat şi al cul­turii româneşti. Cine iscăleşte memoriul? Vre­un român, vre­un cetăţean, in­diferent de religie sau naţionali­­tate, aparţinând statului nostru! Nu. Protestul e iscălit de un oarecare domn Gaziev, de ori­gină armeană, supuşenie turcă şi sentimente ruseşti, trecut de peste Nistru In 1919, după ce până la acea data, la Odessa, in calitate de redactor al unei foi ruseşti, a bârfit, in termenii cei mai triviali, ţara, armata şi gu­vernele româneşti. Pus în faţa unei astfel de pretanţiuni absurde, necuviin­cioase şi unice în istoria acestei ţări, comandamentul militar a cerut de urgenţă garnizoanei re­­laţii clarificatoare. Cercetările sunt în curs; ca­lomniatorii, cântărind gravitatea delaţiunii, ezită să dea declara­ţii semnate şi lămuritoare, iar din sufletul bunilor români ca şi din acel al cetăţenilor coti­­st­­enţi ai celorlalte naţionalităţi, se revarsă scârba şi durerea faţă de o acţiune absurdă şi to­tuşi inspirată, ba chiar patrona­tă de prefectul judeţului. E tristă situaţia în­­aceste locuri, de vreme ce supuşii stră­­ini şi duşmanii vădiţi ai ţarei cer izgonirea românilor din ţa­ra lor. Eugen Manta ____________ VINERI ■♦ Se aduce la cunoştinţa de­mobilizaţilor şi tuturor celor cari au dreptul de a fi împro­prietăriţi la oraşe, că s'a mai a­­cor­dat un termen de înscriere până la 1 Ianuarie, iar depune­­nerea actelor până la Februa­rie.­­ S’au făcut următoarele nu­miri de medici veterinari: Teo­­­­dorescu D., pentru jud. Duros­­■ tor, Husein Albachin la circ. 1 Balcic şi E. Naghel, la circ. II­a Şerbăneşti (Olt).­­♦•Sediul „Uniunii cetăţeneşti“, de sub preşedinţia d-lui N. C. Schina s’a mutat din str. Săl­cilor No. 14, în str. Antim No. 9. Redacţia şi administraţia zia­rului „Uniunea“, s’au stabilit în acelaş local. ♦ D. Const. Rusescu, dr. în te­ologie, a donat societăţii cleru­lui român, „Ajutorul’ din Bu­cureşti suma de 6000 lei. ♦ Din Cluj se anunţă că pre­fectul de poliţie a hotărât înfi­inţarea unui pluton de poliţişti călări. ♦ Societatea clerului român „Ajutorul” ţine adunare gene­rală, Marţi 4 Decembrie, ora 5 jum. d. a., In localul societăţii din bulevardul Carol 55. ♦ La Oradia Mare, In ziua de 5 Decembrie, se va ţine aduna­rea „Uniunii patronale alimen­tare” din România la care vor participa toate organizaţiunile comercile şi industriale din­­ Ardeal , Banat D-nîi miniştrii Mârzeştii, Mo­­j­şoru şi Chirc­ilescu vor asista , la această întrunire, care se va­­ termina cu un banchet urmat­­ de bal ♦ Ca începere de le 1 Decem­brie, echivalentul franeului ani , pentru perceperea taxelor tele-­­ grafice Internaţionale, ce fi­­i­xează la 3 franci, 40 centime, franci francezi. MILITARE ■ Tinerii T R. (art. 53), con­tingentul 1923, cari au absolvit­­ şcoala de subofiţeri de rezervă roagă pe d. ministru de război să le clarifice situaţia: certifi­catul şcoalei 11 au cu menţiu­nea: „poate fi bun plutonier de rezervă”, iar regimentele i-au e­­liberat sergenți. ffl Elevul Montana G. Mihail din cl. II-a de la liceul militar din Tg.-Mureș, a fost șters din controalele liceului. ■ A fost îndepărtat din şcoa-­­­la militară de geniu, elevul lor- I­ga I., din anul I-iu, făcfindu-se vinovat de fugă din şcoală. ♦ Au fost şterşi din controa­lele armatei următorii ofiţeri : căp. Kertig R. din reg. 14 Călă­raşi, fiind reformat fără pierde­rea gradului, adm. subit. Popa Purcă Tom­a, din reg. 3 art. grea, fiind reformat fără pierderea gradului, subit activ Ionescu Gh. Gh. din reg. 44/6 inf. fiind condamnat la 9 luni închisoare corecţională şi subit, activ Hor­­topan Gh. din reg. 39 Inf. fiind reformat fără pierderea gra­dului. ♦ In cursul lunei Decembrie, comandamentul diviziei III in­fanterie din Târgovişte, în ur­ma ordinului ministerului de război se va muta la Pitești. Disperata faptă a unei dorni­ ,sare­ ­ , Iaşi, 28 La hotelul „Modern“ din ora­şul nostru s’a prezentat o ci-ră de 16 ani, cerând o cameră, ceia ce i s’a dat. După puţin timp sărmana fată a fost surprinsă în momentul când încerca să se sinucidă. O­prită fiind, şi sosind autorită­ţile, ea a declarat că a fost în­șelată și părăsită de un cunos­­cut tânăr din Iași pentru care fapt a fost alungată din casă părintească. Din disperare a încercat să se sinucidă. Grav­ accident de automobil — O FEMEIE OMORÂTA — Piteşti,­ 28 i­brie Autorităţile locale au fost În­ştiinţate, că în apropierea corn. Cepari, s a răsturnat din cauza prea marei viteze cu care mer­gea, un automobil ce venea de la Sulei spre Curtea de Argeş. Încărcat cu lemne şi în care se găseau mai mulţi bărbaţi şi fe­mei. Una dintre acestea, — Ilincs Gherghina, din corn. Şuiei — fiind prinsă sub maşină, a fost omorâtă pe loc, iar Maria Păl­tineanu, Maria Dimitrescu Gheorghiţa Bucătaru, N. Pălti­neanu şi Gh. Sandu, grav ră­niţi. Cazul fiind adus la cunoştinţa autorităţilor în drept, răniţii ai fost internaţi în spitalul din Curtea de Argeş. In acelaşi timp, s’a dispus ur­mărirea şoferului, care după întâmplarea nenorocirei a dis­părut D-nii G. Mandache, G. Sără­cin, E. Maier, Pavel Stănescu ş M. Popescu au fost numiţi con­trolori la Centrala cooperative­lor săteşti, iar d-nii P. Ţăranu , Socrate Frăteanu au fost numiţ­i controlori la Centrala băncilor populare. UTvr TfUili j­­uriorjudicbr Un mare proces de moştenire —Ce se face cu testamentul aflat la Moscova­­­ Am relatat în mai multe rân­duri desbaterile cari avuseseră loc în faţa tribunalului şi a Curţii de apel, In jurul succesi­unii de zeci de milioane a de­functului proprietar N. Amira. Testamentul, prin care Ami­ra lăsa averea sa compusă din moşii şi case Azilului Elena Doamna, iar uzufructul lor so­ţiei sale şi rudelor de sânge,­­ aflfindu-se evacuat la Moscova, împreună cu tezaurul şi actele Casei de Depuneri, rudele de sânge au cerut justiţiei să pro­cedeze ca şi când nu există tes­tament şi să-i trimeatâ pe dân­şii în posesia întregii averi (re­cunoscând soţiei dreptul la o pătrime), înlăturând Azilul şi celelalte legate. Ministerul instrucţiunii publi­ce, în numele Azilului, cum şi soţia lui Amira s’au prevalat de o copie a testamentului gă­sită în casa de fier a defunctu­lui, spre a cere justiţiei să re­­constitue testamentul prin mar­tori şi prezumţiuni, în confor­mitate cu art. 1198 şi 1203 din codul civil. De notat, că soţia lui Amira s’a alăturat ministerului spre a cere respectarea testamentului de la Moscova, de­şi executarea lui însemna reducerea cu mult a drepturilor ei, de­oarece în i­­poteza cealaltă, i se atribuia un sfert din întreaga avere ră­masă. Tribunalul a respins pretenţi­­unile ministerului şi teza juri­dică pe care se sprijinea atât ministerul cât şi d-na Amira; în consecinţă a socotit că testa­ment nu exista în momentul deschiderii succesiunei, că el nu poate fi reconstituit prin­­ martori şi prezumţiuni şi ca a­ ’­tare a atribuit trei sferturi din succesiune rudelor de sânge şi un sfert d-nei Amira. Curtea de apel a 4, a decis tocmai contrariul, admiţând a­­pel­urile ministerului şi a soţiei defunctului. Curtea a pus principiul că art. 1198 se aplică ori­cărui „ti­tlu pierdut” deci şi testamentu­lui când acesta a fost pierdut prin forţă majoră, deci străină de voinţa testatorului; apoi a decis că în această situaţie tre­­bue considerat că se găseşte şi testamentul care se află reţinut la Moscova de unde nu poate fi obţinut prin nici un mijloc — împrejurare care constituie o imposibilitate de neînlăturat pentru legatari de a-l aduce, astfel că aceştia sunt în drept ca prin martori sau prezumpţi­­uni grave şi concordante con­form art. 1198 combinat cu 1203 cod civil, să dovedească exis­tenţa şi conţinutul testamentu­lui, precum şi faptul­­că îndepli­nea formele cerute de lege pen­tru un testament olograf şi mis­tic, cum era cel depus de N. A­­mira la Cassa de Depuneri In contra deriziunii Curţii de Apel, care dădea astfel câştig de cauză ministerului şi satis­făcea preocuparea d-nei Amira ca testamentul soţului ei să fie respectat, au făcut recurs rude­le de sânge. Recursul s-a judecat de către Curtea de Casaţie a I, şi desba­terile au ocupat două şedinţe. El a fost susţinut de d. avo­cat S. Rosenthal, care a desvol­­tat motivele de casare, din care cel mai de seamă se referea la violarea art. 1198 şi 1203, care nu s’ar aplica testamentelor şi în tot cazul nu s’ar aplica de cât atunci când titlul a fost de­finitiv pierdut, iar nu când există numai o piedică provizo­rie ca în speţă când nu se cu­noaşte soarta depozitelor de la Moscova. Din partea adversă au pledat d-nii Istrate Micescu, Mihail Antonescu, C. Disescu, Toma Stelian şi Longin Eliade Rădu­­lescu, combătând teza recuren­ţilor şi cerând respingerea re­cursului. Curtea de Casaţie s-a pronun­ţat, respingând recursul, con­firmând decizia Curţii de a­­pel şi stabilind jurisprudenţa în sensul celor decise de aceas­tă instanţă. mm* & apărut ŞI S'A PUS mn VÂNZARE ALMANAHUL ZIARULUI „UNIVERSUL” {Hi Pe anul 1^254 Un marc cu o splen­didă copertă In co ori ,st cu un variat­oi bogat material calendar st*c. literar, ştin­­ţific, artiste şi amasant, numeroase ilustrajiuni, re­ţete practice, sfaturi, etc. Almanahul ziarului mUni­veraui* se vinde cu 15 lei exem­plarul şi se găseşte de vânzare la toţi chiojcarii, depozitari­ de ziare şi Administraţia ziarului. CITIȚI ASTĂZI ROMÂNIA ORGANUL PARTIDULUI NAŢIONAL ROMÂN Pentru înlesnirea acelora ca­re pleacă cu trenul Societatea Anonimă Rom. de Voiaj ,Sur­­de­v, str. Academiei Sl, va deschide peste câteva zile o su­cursală in Cal. Griviţei 130 lân­gă hotel brata. 18 Există peste 120 restaurante in toate gările căilor ferate din ţară, unde furnizăm listele de bucate, conform dispoziţiilor di­­recţiunei generale C.F.R. Ori­cine îşi poate face o re­­clamă bună şi ieftină în aceste liste, începând dela modesta su­mă de 1500 lei pe an. Pentru angajamente adresaţi­­vă Soc. „Reclamam strada Să­rindar No. 7. Telefon 47/35.103 S-au supus spre aprobarea consiliului de miniştri următoa­rele lucrări pendinte de minis­terul lucrărilor publice: repara­rea şoselei naţionale Constanţa- Bazargic (Constanţa), recons­trucţia şoselii naţionale Tg.­­Ocna-Slănic (jud. Bacău); recon­strucţia variantei şoselei judeţe­ne Mehadia-Lăpuşnicel-Sasca Montană (jud. Caraş-Severin) în sumă de 501.000 lei, aceasta din urmă, lucrările de apărare ale satului Vârteşcoiu din com. O­­dobeşti şi a portului peste Mil­­cov, în sumă de 1.200.000 lei. DELA S. M. R. Iată ultima situaţie a vapoa­relor S. M. R. : vaporul „împă­ratul Traian” soseşte azi joi la Constanţa din Constantinople şi Pireu cu călători şi mărfuri. Vaporul „Regele Carol” este în drum spre Constantinopole şi Pireu cu călători şi mărfuri. Vaporul „Durostor” încarcă la Balcic făină și grâu pentru Ga­lați Brăila- ŞCOLARE "+ Ministerul instrucţiei a fi­şat următoarele date examene­lor de capacitate, pentru recru­tarea corpului didactic pentru Învăţământul secundar: La 5 Decembrie, religia, matematici; La 10 Decembrie, 1. latină; La 21 Ianuarie, L elină, filozofia;­­ La 1 Februarie, L franceză; La­­ 15 Februarie, 1. engleză, istoria;­­ La 1 Martie, cosmografia, de­­semnul ornament.; La 15 Martie,­­ 1. germană, desermnul liniar; La­­ 1 Aprilie, 1. română, şi natu­rale; La 15 Aprilie, dreptul,­­ italiană; La 5 Mai, geografia, şi fizico-chimice, muzica. ♦ La Academia de agricultu­ră din Cluj sunt vacante cate­drele de agricultură generală fi­zică şi meteorologie. De aseme­nea mai sunt vacante posturile de conferenţiari de horticultură şi silvicultură. Candidaţii se pot înscri cel mai târziu până la 1­4 Decem­brie. înscrierile se vor face la ministerul de agricultură şi do­menii, direcţia Învăţământului agricol. Candidaţii trebue să fie ro­mâni, să posede diploma unei şcoli superioare de agricultură din ţară ori străinătate, sau să aibă vre­o licenţă sau doctorat in specialitatea respectivă. ARTISTICE înainte de a pleca un turneu pentru Elveţia, si Olanda, pia­nistul Iuliu Hertz va da un sin­gur concert ia sala Ateneului, în ziua de 6 Decembrie.­ Biletele s’au pus în vânzare la Agenţia Feder, Calea Victoriei. 2 UNIVERSITARE ♦ D. prof. dr. Danielopolu va începe cursul de clinică medica­lă cu studenţii anului al 3-lea Luni 3 Decembrie şi-l va conti­nua în zilele şi orele stabilite în program. ♦ Decanul facultăţii de far­macie convoacă pe toţi studen­ţii în farmacie, Sâmbătă 1 De­cembrie" a. c. orele 3 d. a. în lo­calul Laboratorului de chimie analitică. (B-dul Carol 16). Luni 3 Decembrie, la ora 8 dim., se inaugurează secţia sil­vică a şcoalei politechnice din sapitală (str. Polizu, colţ cu ca­lea Griviţei). Abuzurile de la Comitetul agrar Cercetările în afacerea abuzu­rilor cu împroprietăririle săte­nilor, se urmează cu asiduitate la cap. 2 de instrucţie. In afară de informaţiunile luate prin comisiuni rogatorii In diferite judeţe, d. Judecător de instrucţie Paul I. Pastion, a dis­pus citarea unui mare număr de persoane din cuprinsul comi­tetului agrar, din anturajul a­­cestei instituţiuni, cum şi mai multor ţărani. Instrucţia acestei afaceri a durat miercuri toată ziua, în care timp au fost ascul­taţi funcţionari ai comitetu­lui, ai consilieratului agricol de Ilfov, câţiva săteni şi d­na Ma­ria Călinescu — singura aresta­tă până acum în această afa­cere—insă in măsură să dea preţioase lămuriri asupra abu­zurilor de care nu era străină. Pe la orele 8 seara patru func­ţionari asupra cărora planează bănueli grave au fost conduşi la poliţie, unde vor fi reţinuţi până când vor fi readuşi la cabinetul de instrucţie spre a se continua cercetările în privinţa lor. In chestia complotului Cererea de liberare a studenţilor la Casaţie Sunt câteva săptămâni de când Camera de punere sub acu­zare respinsese cererea făcută atât de d. Zelea Codreanu tatăl cât şi de cei zece studenţi în frunte cu Corneliu Zelea Co­­dreanu şi Ion Moţa, de a fi puşi în libertate pe cauţiune mor­ala. Recursul făcut de dânşii In contra deciziei de respingere, s’a înfăţişat spre judecare Miercuri Înaintea Curţii de casaţie sec­ţia H-a. Apărătorii au desvoltat două motive de casare: că faptul im­putat preveniţilor nu intră în prevederile nici unui text de lege şi că deci nu constitue de­lictul din ari 79 şi 81 ce li se pune în sarcină de către judecă­torul de instrucţie; că instanţa de fond n’a motivat pentru ce găseşte oportună şi necesară menţinerea mai departe a ares­tării preventive, — iar în ce pri­veşte d. Zelea Codreanu nu s’a arătat in ce constă abuzul de autoritate de care este acuzat­ă. procuror Oprescu a com­bătut recursul, susţinând că fap­tul Întruneşte elementele com­pletului prevăzut de art 81 cod penal şi că decizia Camerii mo­tivează suficient necesitatea menţinerii detenţiunii preven­tive. înalta Curte a rămas în deli­berare până mâine când se va pronunța. Un proces interesant la Buzău BUZĂU, 28 Noembrie. — In sesiunea extraordinară a Curţii cu juri din cursul lunei Noem­brie urma să se judece procesul lui Voicu AL Ghiţă, din comuna Orezu (Ialomiţa), proces care interesa foarte mult opinia pu­blică prin caracterul lui sensa­ţional, pentru faptul în sine, cât şi pentru motivul că acuzatul fu­sese judecat de două Curţi cu juraţi, prima in 1920 la Călăraşi şi a doua in 1921 la Bucureşti. Deciziile ambelor Curţi au fost casate de Casaţie şi proce­sul s-a trimis spre judecata la Curtea de juraţi din Buzău. Vina acuzatului Voicu Al. Ghiţă, care a fost judecat de Curtea cu juri din localitate în ziua de 24 Noembrie a. c. este următoarea: — In 1916 căzând prizonier şi rămas în satul O­­rezu din jud. Ialomiţa, este luat împreună cu alt locuitor de sol­daţii bulgari, spre a găsi spirt şi tutun prin satele învecinate. Ducându-se in satul Balaciu, cătunul Sf. Gheorghe, în căuta­rea articolelor de mai sus, tra­ge cu căruţa la locuitorul Gri­­gore­ Băjenaru, unde violează împreună cu soldaţii bulgari trei fete din acel sat, care se a­­flau ascunse in casa lui Băje­­naru, iar de acolo au plecat prin sat jefuind pe români de tot a­­vutul lor. După retragerea nemţilor, fiind reclamat pentru nelegiuirile co­mise, s’au făcut cuvenitele cer­cetări, iar între timp Voicu AL Ghiţă, fiind mobilizat şi trimis cu trupele în Basarabia şi Tran­silvania, a fost cercetat numai locuitorul Tudosie, care a arun­cat toată vina asupra lui Voicu. Prin rechizitor definitiv, acesta din urmă este trimis spre jude­care Curţii cu juri de Ialomiţa, care 11 condamnă la 10 ani muncă silnică. Curtea da casa­ţie casând această deriziune, el este trimis din nou spre ju­decare la Curtea cu juri din Bucureşti, care îl condamnă la şase ani recluziune. Ambele de­riziuni fiind casate, procesul s’a judecat din nou la Curtea cu juri din Buzău, Sâmbătă 24 No­embrie, într’o atmosferă de cu­­riositate deosebită. Curtea a fost prezidată de d-1 C. Pantelimon, prim preşedinte al tribunalului Buzău, asistat de d-nii judecători C. A. Papa­­dopol şi Gh. Popovici, fotoliul ministerului public fiind ocupat de d-l prim-procuror Eugen E­­nescu. In urma pledoriilor d-lor ad­vocaţi Costel Jitianu, Iancu Constantinescu şi P. Ioaniţescu, juraţii au dat un verdict afir­mativ cu circumstanţe uşură­­toare, condamnându-l pe Voicu Al. Ghiţă la un an închisoare corecţională. O pensie pentru d-na Carie Paris, 28. — Cu ocazia acelei de a 25-a aniversări de la des­coperirea radiului, ministrul in­­strucţiunei publice a depus un proiect la Cameră, care atribue d-nei Curie o pensiune de 40.000 franci chea GABILLfl admirer leurs demises creations Bu.ca.rast Str. £5f. IKicolate Şelari, f. T?ar la î^ue £ipscani Hare depozit de Blănuril Astragen, Top, Singeap, Vidre, Vulpi albe și gri, I Scongi, Hermeline, Biber, Singe, Canini, Biberete, ttt. I Vânzare numai en*gros I Max Wilhelm Steinhart I - Strada CIRY ILIISSU (fost Sborulu!) 4-~ I Şerbanescu & Iliescu 9 mmm 13 Strada Colţei II ■—­­ VINDE CU PRETURI REDUSE -LINOLEUM , PEGAMOID pentru Automobile PANZA ptr. hussa şi capote de Automobile MUŞAMALE de meet PANZA de saltele RULOURI şi PANZA p. Storuri PANGLICA ptr. Jaluzele GALERII de alamă PERtISLE DE REŢEA PREŞI şi STERGATOARE de cocos SFOARA şi FRÂNGHIA de câ­­nepft ZEEGRASE gl tot felul de artti cole de tapiţerie f ARTICOLE de VOIAJ fabrică proprie CUFERE solide şi prM4­M CUFERS SARDZROB COŞURI pentru vaiaj CAPITONATE şi SIMPLE­­ GEAMANTANE I . GENTE I ‘I’H MAPE I Jf-Seii GHIOZDANE I PI CUTII DE FALAEI­ Se­rfinesc eoaism­ fi iretirspai. mm CĂRBUNI DE ODICk f%# aMMh­ariUMC mmmJk pm ceu­t mu renumite mm rin ./iasiS'. X APARUT Mimi inii „1IEI1 IU­­SIHINSNl ff l iii AMIL Se găseşte de vânzare la iofi chioşcarii, zitarii şi la administraţia ziarului nostru. (4

Next