Universul, iunie 1924 (Anul 42, nr. 121-145)
1924-06-25 / nr. 140
Fuziunea,o mistificare Popoarele au aproape, in tot cu rezerva mintală a conducădeauna, conducătorii politicii pe tarilor din cele două tabere, că carii merită şi prin lipsa lor de până la sfârşit, se vor păcăli reacţiune la timp, contra actelor unii pe alţii. Tocmai ad stărigreşite ale acestora, legitimează iniţial al fuziune! proec pe deplin neajunsurilor ce întâmpină in calea desvoltării lor. Reflexiile acestea vin în minte adesea oricărui om cu judecata sănătoasă, iar cele petrecute Duminică în Capitală, cu ocaziunea celor două congrese ale partidelor democratice: naţional şi ţărănesc, chemate să-şi spună cuvântul lor Intr'o chestie care le privea de aproape, sunt dovada cea mai vie că dacă neamul românesc suferă atât de mult azi, cauza se datoreşte deopotrivă şi conducătorilor şi ascultătorilor lor. tată. — Lipsă de sinceritate, de o parte şi de alta, şi rezervă mintală puternică, de a păcăli pe celălalt până la sfârşit. Ori, pe nesinceritate şi pe trădare, nimic nu se poate clădi în lumea asta şi faptul că fruntaşii celor două partide democratice ignorează aceste elementare principii de morală publică, dovedeşte cât sunt et de puţin chemaţi să dea ţărei instrumentul capabil de o buna guvernare pentru mâine. Opera, pe care încearcă s'o Demagogia cea mai îndrăcită,, realizeze cele două partide, nu stă la baza acţiunii tuturor partdelor, de la cel mai reacţionar, până la cel mai presupus înaintat şi lipsa de sinceritate caracterizează întreaga lor acţiune. Simţind că fuziunea celor două partide ar putea fi periclitată, din cauza imoralităţii, pe care o prezintă chestia trădătorului Stere, după urma acţiunii căruia în timpul războiului, atâtea mii de fii ai ţărănimii intră în fiecare zi în bezna ocnelor, conducătorii partidelor n'au avut curajul să pue net chestia acestui trădător în faţa partizanilor lor, ci au căutat să o ocolească, mulţumindu-se cu un slab început de satisfacţie. Dar nici massa partizanilor, care ştia bine de unde provine piedica mare ce se ridică azi în calea democraţiei, nu şi-a impus punctul său de vedere. S-a ajuns astfel, la un compromis, şi trădătorul Stere a fost înlăturat numai din conducerea provizorie a noului partid ce ameaza a se crea, poate să durere, deoarece calea pe care au apucat, porneşte de la o mistificare. Conducătorii unui partid acuză pe unul dintre conducătorii de fapt ai celuilalt partid, de trădare. O spun aceasta, o strigă tare şi mai apoi doresc îmbrăţişarea cu trădătorul. Iar fruntaşii celuilalt partid, recunoscând până la un punct trădarea, se solidarizează totuş cu trădătorul şi vor să-l impună peste naţionalismul tradiţional al celorlalţi Aci e partea cea mai caracteristică a trădării, îngrijoraţi însă de perspectivele viitorului, din cauza nepriceperei şi nesincerităţei conducătorilor de partide, noi ne vom face datoria să-i arătăm opiniei public© în lumina lor adevărată, pentru ca ea să-i cunoască şi să ştie să-i aprecieze, daca vrea să iasă din noianul de greutăţi în care înnoată. .. Ucigaşii deputatului Matteotti Roma, 23. Potrivit informaţiilor date de „Messaggero“, d. Domini ar fi mărturisit participarea lui la crima deputatului Matteotti. A mai declarat ca autori morali pe d-nii Rossi, Filippelli şi Marinelli. Matteotti ar fi fost asasinat In automobil, iar cadavrul ars. UN ACUZAT S‘A PREZENTAT SINGUR AUTORITĂŢILOR Roma, 23. — Comandantul Cesare Rossi, fost şef al biuroului presei, care era căutat de poliţie. S’a prezentat astăzi la ora 2 şi 15, la închisoarea Regina Celi. Desfiinţarea direcţiunii e il-a a £. F. din Basarabie — S$gffss« iEnSsryss^pa serioase de a ţine acasstă sâHreeţiiuyaa» - Se va face sea mai mar® greşală revenindu-se asupra Biofârlei de d&sÂfar© — ' Se poate că în momentul când vor apare aceste rânduri direcţiunea a VII-a regională a C. F. din Chişinău să fi obţinut autorizarea de a funcţiona mai departe, iar hotărîrea ministerului de comunicaţii de a desfiinţa această direcţiune, să fi fost anulată. Vestea desfiinţării a ridicat pe toţi acei cari erau interesaţi să existe această destul de renumită direcţiune. Şi Camera de comerţ şi Asociaţia comercianţilor şi comitetul Bursei, şi partiamen ameninţiaţi prin suprimare , direcţiei de a fi daţi afară, au intervenit la primul ministru, să se menţină direcţiunea VII-a regională. Altfel se prăpădeşte Basarabia. Tot felul de motive se invoacă, ba că rămân 700 de kilometri de cale ferată, fără directorat — ca şi cum un inspectorat nu poate supraveghea şi nu poate îndeplini aceleaşi obligaţiuni. Ba că va fi greu de mers negustorilor la Iaşi, ca şi cum de când e lumea, la Chişinău a existat directorat de C. F.Negustorii îşi aduc aminte aşa de bine de tot ce a fost sub ruşi că liniile ferate basarabene erau administrate de la Kiev, care este cu câteva sute de kilometri mai departe decât laşii. Funcţionarii directoratului se plâng, că vor rămâne pe drumuri, ceea ce nu este adevărat. Probabil, că vor fi alungate toate acele funcţionare, care făceau o reclamă nu tocmai bună direcţiunei şi o făceau să fie asemuită cu instituţiile turceşti ale beilor şi paşalelor. E interesant, că deşi toţi doresc ca directoratul să rămâie, ei sunt însă de acord că acest directorat a fost un cuibdu fără de legi, de abuzuri şi că era condus „de oameni cu simţuri pervertite“. Şi într adevăr, par’că-i adunase cineva dinadins. La acest directorat erau funcţionari superiori tineri pentru cari nu era nici un obstacol ,când era vorba de satisfacerea poftelor lor. Nu era de ajuns, ce făceau cu funcţionarele, dar erau ademenite şi copilei« din liceele de fete. Se ştie cazul a două fete eliminate din ,111», din cauza robitiilor lor ştia mutaţi la o altă direcţie, după desfiinţarea celei din Chitarii basarabeni şi funcţionarii I ^p-j şi acolo vor introduce aceiaş necinste, ca şi la direcţiunea VII-a Chişinău. Credem, că d. Ion Brătianu va face cea mai mare greşeală, dacă se va lăsa influenţat de intervenţii şi va permite să dăinuiască la Chişinău această direcţiune , iar pe autorii hoţiilor descoperite, îi va trimite în alte direcţiuni. Primul ministru este dator să urmeze gestul d-lui Mârzescu : să treacă peste interesele de partid şi să facă o a doua faptă frumoasă pentru Basarabia , desfiinţând acest directorat şi pedepsind cum se cuvine, pe cei cari au fost găsiţi vinovaţi. . . B. dinitre cari unii au avut neruşispune de atâta vreme, uneori mai tare, alte ori mai blajin. Iniţiativa însă întârzie. Şi nu ştiu, dacă nu va întârzia încă, din cauza repezilor schimbări de navea să reclame la licee consisteme dintr'o zi într’alta, ca şi ora eliminărilor, voind să dovedească cum că tinerele eliminate le-au fost eleve, pe care le preparau. Funcţionarii cinstiţi ai acestei direcţiuni scriu deschis un i-vin în ziarele locale, că ministerul mai bine făcea, decât să închidă directoratul, să fi dat afară şi să fi trimis la puşcă lasemnatile mele StDispreţ suveran1 Un coleg de redacţie a avut prilejul să vorbească cu unul dintre distinşii profesori fran- cezi, cari au ţinut savante conferinţe la noi şi apoi au vizitat şi Delta Dunării. Printre altele a spus învăţatul francez, colegului meu: — Delta Dunării e cea mai bogată regiune piscicolă. Şi ceea ce este curios, la dv., e că trataţi aceste bogăţii cu un dispreţ suveran. Numai aceste bogăţii de ar fi puse in adevărata lor valoare. In mai puţin de 25 ani, cu venitul lor, v-afi putea plăti datoria tantă, azi Pare că hârtiei ? Ei bine, numai papura Deltă, ar putea produce hârtie , di când se deschidea CTO. de o foarte buna calitate si in i „„„ . . , , . aşa cantitate că ax acoperi ne- j ^Ie. .fa^ d?SigUr f voile interne, rămânând şi . .„ bună parte pentru export. 111 direcţia partidului fuzionat Spuse acestea cu realitatea, pe o paralizeze mijloacele sale care numai savantul poate s'o ! Ştie că d. Stere, în aşa albă, bizuit pe cercetare şi pe zisul congres dela Chişinău, profundul respect al adevărului, unde, de altfel n’au participat — ele sunt desigur nu numaidecât vre-o treizeci de permustrările cele mai meritate, cisoane, a expus o doctrină refl îndemnurile cele mai nimerite, voltătoare, pe care am anali- Sunt în ţară, bogăţii formida- izat-o în coloanele noastre. In bile, dar... Şi totuşi aceasta se , acelaş timp, prin moţiunea vo-din aceea a unei tendinţe, care se strădueşte să acapareze exploatarea tuturor bogăţiilor statului. Şi astfel, bogăţiile se prăpădesc, fără să aducă acele venituri aşa de mântuitoare pentru gospodăria ţării. Privim cu dispreţ suveran, atâta fecundă producţie naturală, ca şi cum ni ai toţi satisfăcuţi de ziua de azi. Dar ia să înceapă altcineva decât trustul actual de hârtie să se gândească la înfiinţarea unei fabrici de hârtie! Ce-ar fi? Toată opreliştea patronilor şi protectorilor trustului! Şi bogăţiile naturale pier. b. c. ■RSaaE' m imwm Se pare că fuziunea s’a făcut. Zicem „se pare“, pentru că la înfăptuirea ei a prezidat atâta incertitudine, până în ultima clipă, încât chiar după terminarea ambelor congrese, membrii partidelor ce urmau a fuziona se întrebau nedumeriţi dacă s’a făcut, sau dacă s’a rupt întregul echivoc al situaţiei de azi şi a celei de mâine, îl formează chestia Stere. Nu nu- ma- i mai trecutul acestui trist personaj, dar manifestările sale aveţi o criză a politice recente şi ambiţia lui de a conduce, au făcut ca fus tr ■ ziunea să fie compromisă chiar unitatea sufletească şi armonia tată acolo se cerea impunerea sa în comitetul executiv al partidului fuzionat de îndată, contrar înţelegerei stabilite. Partidul naţional n’a admis această pretenţiune, pe când partidul ţărănesc central a adoptat-o ca o condiţie esenţială a fuziunei. Aşa erau lucrurile chiar în dimineaţa congreselor, şi de aceea fuziunea părea compromisă. In ultimul moment, congresul ţărănesc a abandonat pretenţiile d-lui Stere, ca şi moţiunea de la Chişinău, şi astfel au proclamat fuziunea pe baza celor zece puncte iniţiale. Dedesubtul acestei întorsături, e următorul lucru : După cum se vede din darea de seamă a congresului, d-nii Mihălache şi Lupu au inventat o abilitate menită să-şi impună pe d. Stere în comitet. Ei s’au dat chezaşi că deşi în comitetul provizor de conducere va lipsi d. Stere, fiindcă s’a scăpat din vedere să se trateze acest lucru, totuş acest comitet va fi înlocuit IN GATEVA ZILE prin altul definitiv, în care deputatul basarabean va fi ales. Fi-va cu putinţă acest lucru ? Iar partidul naţional se va lăsa păcălit în acest mod ? Iată pentru ce socotim că până la o sinceră şi clară rezolvare a acestui caz, fuziunea îşi inaugurează existenţa pe un echivoc imoral, care va fi o sursă necurmată de intrigi şi de slăbiciune. D. IULIU MANIU D. I. MIHALAGHE Eliminarea unor studenţe Iaşi, 13 Iunie Senatul universitar, întrunit aseară, a hotărît pedepsirea studenţilor cari au ultragiat pe profesorul Constantinescu-Bârlad. Studentul Tutoveanu a fost exclus pentru totdeauna din Universitatea din Iaşi, iar alţi doi cu pierderea sesiunii de examene pe Octombrie. TELEFONISTELE — Nu pricep pentru ce aceste d-soare n-au binevoit să răspundă când le-am vorbit... — O, fără îndoială, trebue să fie telefoniste!... ma Congresul comunist din Moscova SERBAREA SAPTAMANEI INTERNAŢIONALE ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI IMPERIALIST AL BURGHEZIEI Moscova, 23. — Congresul comunist a hotărît să serbeze deja! interesează 27 Iulie la 1 August săptămâna şi pacea europeană, internaţională în contra războiuii Generalul Nollet. 23 luni® In întrevederea de la Chequers (Anglia), d-nii Macdonald şi Harriot au avut un schimb de vadsri important privitor la procedura ce trebue să fie folosită la privinţa eseatării raportului experţilor şi a unei colaborări mai strâns* Intre a- i baţi în toata chestiunile, care aplicarea tratatelor de război francez. ministrul a declarat lui imperialist. , * _ , Congresul, a luat această ho-. de KTan?as OUAce t0ttte for. tărîre, nu ^ atât în contra mnpc- j tej# armate ale Raichului aa rialismului, cât in contra social- j fost sporite în mod simţitor, în democraţiei internaţionale şi, ultimul timp. Iar materialul după cuvintele lui Zinoview, , de război e fabricat, în mari chiar şi în contra burgheziei in-1 cantităţi de către societăţile lor naţionale. Congresul a adresat popoarelor din Orient un mesaj în care se spune că lupta ce duce pentru eliberarea lor de sub jugul im-perialist merită sprijinul proletariatului din Europa şi din America. In special, sunt încurajaţi turcii şi afganiitanii. Congresul a fost salutat de către delegaţii Chinei şi ai Mongoliei. DECLARAŢIILE LUI TROTZKI Trotzki, răspunzând la întreba asiaticilor“. Trotzki a fost ales membru onorific al societății japoneze ,fiieica Soofukai De câte ori îşi făcea bagajele, ea îl lua la rost: — Nae, iar pleci singur ? — Ce să fac, dragă ?... Dacă m’a trimis țara în parlament !... Trebue să mă supui!... • Vox populi, vox dei !.... ! Toate argumentele acestea nu isbuteau să-i smulgă din minte bănuiala că unii deputaţi ţin şedinţe nu numai în Camera comună din dealul Mitropoliei, ci şi în camerile separate dela Filaret. — Dacă n’ar fi aşa, n’aş primi zilnic scrisorianonime, unde mi se spune că, pe când eu zac în provincie, tu faci chefuri cu menu-uri vivante ! Azi asa, mâine așa, până când Nae se hotări să câştige încrederea nevestii. Şi atunci ii trimise o scrisoare, în care un binevoitor o anunţă că soţul său avea a doua zi o întâlnire fără primire sgomotoasă, şi-şi vede în Cronica externa tul direct al statului major din Berlin. Ministrul de externe al Bulgariei a prezentat scuze ministrului Iugoslaviei din Sofia, în numele guvernului său, pentru violarea domiciliului ataşatului militar sârb. Astfel incidentul sârbo-bulgar a fost închis. O conferinţă interaliată, la care va fi invitată şi America, va fi convocată, la Londra, in cursul lenei Iulie a. c. La această importantă conferinţă vor fi invitate şi statele din Mica înţelegere. Ministrul de exierne al Greciei a declarat că baza politicei exterioare a republicei elene e întreţinerea d® bune raporturi cu toate statele şi menţinerea alianţei cu Iugoslavia, particulare, aflate sub contro- Germania pregătește armată de ofensivă — &ec!«r«§pf@ ftoiîafc, ministrul risS2©îu al Fraîsteâ — Londra 23. — „Morning Post“ publică interviewul, acordat de generalul Nollet, câteva ceasuri rea dacă muncitorii Extremului, înainte de a primi numirea ca ministru de război, răsară treme să nceap apa, Generalul Nollet a făcut următoarele declaraţii contra asupritorilor coloniali, a . . . i, . ... , „ a , spus că este greu să se precizeze cu privire la Germania. Violând articolele 160, 173, forma luptei de eliberare, dar 1174 din tratatul de pace, Germania se reorganiistoria învaţă că fără o acţiune jzează milităreşte în vederea unor operaţiuni de prevoluţionară clasele asuprite inferlsive. Aşa numita „Schutzpolizei“ (poliţia de a SapopLzdie din răsărit treime săpărare), înfiinţată ca să lupte contra bolşevismului, fie călăuzite de deviza: „Asta a a devenit acum o a doua armată. Pentru ca să ocolească serviciul obligator —care-i este interzis — ea utilizează angajamentele voluntare şi societăţile sportive, dotate cu material de război. Datele încorporării recruţilor au fost transformate din fixe, în mobile spre a înlesni astfel frauda. Marja I /yţ cr !terialul de război se fabrică de societăţile parti- L-* ' *- ! cu care, unde controlul este exercitat numai de statul major şi şcoala de război. Diferite reforme se fac sub noui denumiri. In sfârşit, puterea militară a Germaniei sporește din zi în zi. SEîSeF¥?®W"Girs si smî’&ef© Gospodăria ud. Botoşani — Brumtsrils sSrisaS© și pcsifeilități «Se refacere ne pe cei vinovaţi, căci ace- l mic nu ne-ar interesa şi am fi[*U ©**S*â. Csmpsnla «9@ COftStrUCtil ŞZOÎBr®.tuiii s a făcut împroprietărirea — Săftătate psaMcă — Ma trimisul TOSfru spesiaB — Botoșani, Iunie 1 In privinţa împroprietăririi D. Demostene Vizanti, pre- rurale, se pare că judeţul Bofectul judeţului Botoşani, mi-aotoşani stă mult mai bine ca făcut o largă expunere asupra alte judeţe, căci iată ce mi-a gospodăriei judeţului ce admi- i spus d. Demostene Vizanti:nistrează, arătându-se mâhnit că nu’are posibilităţi financiare pentru îndreptarea relelor existente. — „Drumurile sunt stricate — spune d-sa — şi nu e decât un rezultat firesc al războiului, căci pe aceste drumuri au trecut oştile ruseşti cu tunuri grele. Au nevoe să fie readuse în stare bună, dar posibilităţile financiare lipsesc. Din zecile de milioane, prevăzute în bugetul ţării, numai 40.000 de lei s-a atribuit judeţului nostru, şi toată lumea ştie astăzi cât de mult costă refacerea unui singur chilometru de drum. Numai pentru refacerea marei şosele naţionale Botoşani- Ştefăneşti-Bivolari-Iaşi, ar trebui o avere“. „Nu este comună în acest judeţ, unde să nu se fi distribuit titlurile de împroprietărire şi să nu fi fost pus fiecare în stăpânirea proprietăţii sale, ţinându-se seamă de toate categoriile până la contingentul 1919. CONSTRUCŢIUNILE ŞCOLARE Cerându-i lămuriri în chesti- unea construcţiunilor şcolare, prefectul de Botoşani mi-a răspuns: „Se lucrează spornic în a-ceastă direcţiune. Anul trecut am pus în funcţiune 18 şcoli şi avem 26 în curs de construcţiune. Am tăiat şi transportat materialul lemnos din pădure pentru încă 11 clădiri şcolare, ce vor fi puse în lucru cât de curând. Ţăranii sunt pătrunşi adânc de idealul ce-l urmărim şi a- i posta e un semn îmbucurător , pentru ţară. Două milioane am cheltuit an anul trecut pentru şcoli din contribuţiunile benevole ale ţăranilor şi comercianţilor, iar annul acesta am alocat suma de : 2.700.000 de lei din execedentul Nr. 563. De date aceasta, ea sări din domeniul bănuelilor în al siguranţei şi, după plânsul ele rigoare, se sui în tren, plecă la Bucureşti şi se opri la distanţa cuvenită de adresa indicată, audient momentul când se va repezi ca un uliu ca să gâtute pe porumbeii fericiţi. Trecu ora arătată în scrisoare, trecu încă una, se făcu aproape seară, şi el nu apărea. Ceva mai mult, din casa supraveghiată eşeau persoane serioase, mame cu copii, oameni în vârstă, departe de a-i imprima un caracter suspect. Tocmai când gândurile seros-Ţăranii au achitat 60 la sută , t°goleau mai vârtos şi ea nu din valoarea pământurilor poi mai ştia ce să creadă, un băiat nă acum şi se speră că, până la toamnă, se va mai plăti 20 la sută. In ce priveşte starea sanitară a judeţului, afară de regiunea Siretului, — unde a fost scarlatină grozavă, — în restul judeţului, situaţiunea este bU Şi trecu ca o săgeată, gâfâind, strigând: — Ultima oră! Incidentele de la Cameră! Ea cumpără ziarul şi-şi aruncă ochii peste dările de seamă ale şedinţelor parlamentare, dă, şi numai în societăţile bântuite de materialism ele se desenă. Am luat măsuri drastice ! Deodată se pomeni râzând. Cu- part lăsând întunecat sufletul pentru prevenirea şicombaterea epidemiilor. Infirmerii am înfiinţat pretutindeni şi în toate am pus un personal numeros şi bine pregătit“. Aceasta este expunerea ce mi-a făcut-o d. Demostene Vizanti, prefectul judeţului de Botoşani, despre gospodăria judeţului de sub administraţia d-sale. Am plecat cu convingerea că, oricât de bine intenţionaţi ar fi unii prefecţi , cari depun străduinţi lăudabile în ce priveşte asigurarea unei bune gospodării în judeţele administrate de ei — nu se poate înfăptui, totuş, un program mai larg de lucrări, din pricina prea marilor economii bugetare ale regimului. Căci ce alta poate să însemneze faptul că pentru refacerea drumurilor din judeţul Botoşani s'a afectat neînsemnata sumă de 40.000 de lei, când ştiut e că astăzi construirea u- i prinsă de o bucurie nemărgini- popoarelor. Am credinţa nestrătă; nu observă că înfige vârful mutată că nesocotirea factoriiumbreluţei in spatele birjarului. — Mână !... Dar mai repede !... La Cameră!... Şi pe când trăsura o sălta la hopuri mutând-o de pe o pernă pe alta, ea citea şi recitea: „...Şedinţa e furtunoasă... Interpelarea deputatului Nae a provocat vii discuţii... La ora când punem ziarul sub tipar, d. Nae a luat cuvântul în ridica...“ Aşadar, nu era la întâlnire, ci la datorie! Ce lume mizerabilă ! Ajunsă la Cameră, cu câteva minute înainte ca el să-şi termine discursul aplaudat, îi trimise o sărutare din tribună, şi la eşire îl îmbrăţişă cu o căldură în care Soţul văzu mai mult admiraţia sinceră pentru succesul parlamenter, pe când in realitate, ea punea mai mult satisfacţiunea că se liberase de chinul indoelilor. De atunci Nae pleacă fără esnei singure şosele costă o ade cortă de cicăleli, se Înapoiază vărată avere, vorba d-lui feet ________________ pre Demisia d-lui Serussi din partidul national D. Derussi, fost ministru de • D-voastră ştiţi cât am numerierte in cabinetul Take Io-f cit în chestiunea naţională Încănescu, a trimis preşedintelui , din timpul dominaţiunei ms. partidului naţional scrisoare, următoarea ghiare: vă amintiţi jertfele mele in cursul războiului şi cunoaşteţi atitudinea mea nestrămutată după război alături de neuitatul meu şef şi prieten Take Ionescu. Veţi binevoi dar a înţelege cauzele adânci cari mă opresc să reneg acest trecut scump aprobând un act politic asupra căruia văd planând pecetea păcatului originar. In mijlocul haosului ce domneşte pretutindeni Întunecând judecăţile şi rătăcind sufletele, eu caut să mă pun cel puţin in regulă cu propria mea conştiinţă, şi de aceea, regretând că sunt împiedicat a vă urma pe d-voastră de care mă leagă o veche prietenie şi pe atâţi amici cărora ţin să le păstrez cele mai cordiale sentimente, vă rog a mă considera demisionat din comitetul executiv şi din organizaţiile partidului naţional. Primiţi, vă rog, prea stimate domnule Maniu, asigurarea sentimentelor mele personale de sinceră amiciţie şi de deosebită consideraţia . Prea stimate d-le Maniu, R.Vâlcea, 19 Iunie Pe treapta cea mai înaltă a romantică în strada Ageamiilor , cugetului omenesc noţiunile de politică şi de morală se confun- i lui moral, şi ca urmare, apatia generală şi lipsa sancţiunilor după război, sunt cauzele de căpetenie ale neajunsurilor grele , de cari suferim, şi de aceea, salutând cu bucurie fuzionarea forţelor democratice, am regretat că nu aţi reuşit a da acţiunei d-voastră pe lângă raţiunea politică şi puterea sufletească fără de care nici o alcătuire nu poate fi trainică. In partidul ţărănesc, pe lângă atâtea personalităţi destoinice, este un om care s-a făcut vinovat de trădare de patrie şi care în lipsa unei sentinţe judecătoreşti, a fost osândit de mult de conştiinţa publică. Dv. ne cereţi acum ca prin adoptarea fuziunei să ne facem tovarăşii acestui om, reabilitându-i prin prezenţa noastră întrT un partid comun. In ce mă priveşte, prea stimate domnule Mnniip nici un argument politic şi nici un cadru v* s’* j aiguuiuub puntic şi meu un caină de Cameră^-şi do j Cul de oportunitate nu m’ar - ~ fia« *r;:' ■ « -y\i Ann 4r» ---r, X jL. .— D. DERUSSt ffiifl ta molia IlI-a congresele partidelor national român (şi tărânsic. ^WWVWVWSAAAA ziiBU!,ornam“ Isis Ir. 40 Pentru marile premii ii toamna Cititorii cari vor să particip« la stările prsnSI de toamnă vor «triage cupoanele cs zilnic vor fi pullicate In acest loc.