Universul, ianuarie 1925 (Anul 43, nr. 1-24)

1925-01-14 / nr. 10

Tusti, Bronşita Erlutecare numai cu SIROPUL si PASTILELE Br. BOUSQUET­­ din prim Representanţa şi depositul general pentru vânzarea în engros la COMPTOSBUL FARMACEUTIC FMECO-ROMAH Bucureşti, 28 Str. Negustori Pentru vânzarea In detaliu la tofi — Farmacişti şi Br©guiştii elin­iară — Cereţi pretutindeni PASTA DEDINTI SUEZ Cea mai frumoasă surpriză pentru Gospodine este IpBllI îlîllii! Util Ilillll : mtFVMf i ^ I­ ­v^jSrvab5oarbe praful, ÍSU8........ .«•d í.bí*» Fofcrica/ul corei covoarele, perdelele, _____ _ etc. AUGfMfîNt I flEKTRIUTATS GtSELLSCHAfl­E de vânzare i Ictipate depozitele Electro-Technice H /1 magazinele de covoare. Depozit General Bucisrat#, Cai. arlwiSeî 3 xis sMMlKMMMMnM 1 BQ K SS ÉS H R E B S S B B BS S RH BH B M Uzinele de Fier şi Dome­niile din Reşiţa S. A. AVIZ Purtătorii de chitanţe definitive asupra acţiu­nilor emisiunei a IV-a (realizată în Mai 1924) sunt invitaţi să-şi pre­zinte chitanţele complect achitate la sediul socie­tăţii Bucureşti, Str. Po­vernei No. 2, între orele 9—12, spre a obţine ac­ţiuni definitive.­­ Uzinele de Fier şi Domeniuile 593 din Reşiţa S. A. PILULELE PUNK regene­rează sângele şi forţele ner­voase, stimulează pofta de mâncare, şi funcţiunile diges­tive. Ela constitue un remediu de o puternică eficacitate con­tra afecţiunilor sau tulbură­­rilor având la bază sărăcirea sângelui si slăbirea sistemului nervos, ca : anemia, chlorosa, neurasthenia, slăbirea generală tulburările creşterei şi a vâr­stei critice, durerile de stomac, durerile de cap, durerile la general, epuizare nervoasă. Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe prețul de Lei 60 cutia. EDATI PARULUI COLOAREA naturaîă fRtFSfofdi îsi îâgîd r ca sa sg nu 8 3 u I regenerator „ MOMOPO­L." A se cere la Farmacii si Drogherii 1 i¥l I VINDECĂ GUTURAIUL Stat RERN0CC0 & B0RG0GM0­ T0RIN0 )De vânzare în îu­l? Farmaciile si Drogueriile 'B^ozitrBlul^Asarau telsfqmn Producători «S5? I ultima noutate albi din ALGERIA VITE ALTOITE P­OMI altoite de tot felul 1—5 ani . Pepinierele franceze Pitești -­CATALOG LA CERERE - N. B.— Din Algeria comande se primesc până la 20 Ianuarie Mașini de T­ârie „frukag“ Abrichturi 25—60 cm. Bandsmen 70—90 „ Grosimi 40—70 „ Circulare 30—60 „ Frezere simple şi com­binate. Maşini de găurit. Polizoare p. cuţite şi fe­­restrae. Strunguri p. caretaşi. Gatere, prompt din deposit PREŢURI CONVENABILE „Tectalia“, Bucureşti Strada S­mâr­dan 39 ...TnTSoA«..... do OJICtSerial pe sezonul 1925 Restaurantele „Stoffsn“ şi „Regina Mas­la“, Co­fetăria Centrală, Localuri pen­tru Bărbierie, Bodegă şi pentru prăvălii. Ofertele se vor înainta până la 30 Ianuarie 1925 Societăţii Bal­neare „SOVATA“îîi Târgu-Mureş, Regele Ferdinand No. 38 542 fie tineri sau bătrâni Am disperaţi, l’am descoperit Aparatul meu „EVRICA“­­ală­tură imediat slăbiciune­a voast'â bărbătească. Nici un remediu in­tern, nici un medicament. Contra 5 lei in mărci poştale, vă trimit gratuit prospectul meu asupra invenţiei mele senza­ţionale. Adresa: „PATENT 60â* C­ui, căsilia -'nsialS NIO 1 Cest dai? ku sapsMir­is da toaleta mmm Sorat cele mai fii? Camere elegante cu întreg aranjamentul nou şi tot confortul modern găsiţi la Hotel Esplanade Bucureşti Bulev. Academiei e deschis de curând Ascensor, calorifer,— Apă c­udă şi rece la ori­ce o­v, A pariam .mi» cu băi. Telefon 77jo 1 si 2 ani UNIcSRSUL Din nevile Clujului — N’avem apăn’avem lumină! — Cluj, 10. — Adică la dot vorbind avem, dar cu poa, porţii mici, servite la întâlni­re : azi da, mâine nu, după o lună plină sau nouă, hiţe sau plouă, luceşte soarele ,ți bate vântul, e cald sau tg. Putem afirma că dacă va fi trece încă un an de zile, nieri nu veţi găsi oameni mai că­petenii în materie meteoroli­­că decât clujenii, ei cam­ t­­deauna trebue să priveaă cursul Someşului şi cerul câţi ştie de vor avea apă şi lumi.. Azi a plouat, diseară va fi­­ rent. A îngheţat Someşul, cu s­­guranţă că maşinele de la uză încetează lucrul, e cald, de soarele, mâine nu se mai­­ apă şi aşa tfiai departe. Par­­tea durează de vreun an si­­­turaţia devine din ce în ce nu critică. Nu poate da Domnul cât pi­te îndura românul ! Rabdă ca­­jenii şi se acomodează împi­­jurărilor. Pe semne edilii oraşului o să încerce această răbdare a lor, că nu se prea pierd cu fia să îmbunătăţească lucrurile. Te duci la bărbier. Te aşii în jilţ, după ce fi-o­ săpunit f-­ţa şi te-a ras pe jumătate, şi deodată lămpile se sting. Aş­tepţi un ceas, un ceas Jumătie până ce se face Iar lumină a bărbierul să-şi poată conţină meseria La cinematograf exact şi momentul cel mai pasient, când detectivul după ce a­rs mâna pe actul secret, caută 5. scape din mâna bandiţilor că sunt pe urmele lui, uzina ele­­trică opreşte curentul. Iţi închei haina în care­­ portofelul, te întinzi cât ma comod în fotoliu şi închizâd ochii adormi, aşteptând ca So­meşul să crească suficient spb a pune iar în mişcare turbinei uzinei şi filmul în zece acte. La orele 7 şi 18 minute seaa expresul pleacă din Cluj­­ Bucureşti. E ora 6 juni. Scrii de zor reportagiul senzaţioni care a doua zi dimineaţă trebis să vadă lumina tiparului. Dar lumina din Cluj e şugubeaţă, a se stinge când mai aveam câţi­va rânduri de scris, iar’ eu ale­gând după lumânare şi chibri, am pierdut trenul. In nici un oraş din ţară fa­bricile de lumânări nu fac afa­ceri mai bune decât la Cluj, iar fabr­ica de chibrituri nu poate prididi să satisfacă cererile. Cu apa povestea e tot atât de nostimă. Pentru băut s'a învăţat lu­mea cu sifon în loc de apă, (cînd nu se Împacă cu vinul), pentru spălat e ceva mai greu. Primă­ria a soluţionat problema în pa­rte introducând apometre, a­­dică aparate de măsurat canti­tatea de apă consumată. E un principiu nou pe semne: instalezi apometre, că apa vine ea pe urmă. Că apometrele costă pe bieţii cetăţeni aproape atât cât ar fi trebuit­­pentru aducerea apei, asta e o socoteală prea grea pentru edilii noştri şi in orice caz nu poate preocupa pe cei cari fabrică apometre de tablă şi găsesc oraşul Cluj unde să le plaseze.• Aşa e făcut românul să râdă de toate necazurile. De n’ar râ­de, ar trebui să constatăm in culori negre situaţia din ce In ce mai jalnică a oraşului nos­tru, lipsit de apă şi de lumină. La ce bun să cercetăm cauze­le — pe care poate pe bună dreptate — Ie invoacă d. pri­mar ? De doi ani cerem apă şi lumină, fiindcă e lucru ruşinos ca cel mai de frunte oraş al Ar­dealului s‘o ducă, mai rău de­cât un sat oarecare ; de doi ani se tot petractează la­ primărie, se ţin sute de consilii.­Sa.fac su­te de expertize, dar nu vedem nici un rezultat efectiv. Zilele acestea s’a luat o hotă­­rîre: primăria cumpără pe Cre­dit un dinamo nou pentru încă 1200 kwaţi. Aceasta nu e Insă decât un paliativ şi sceptici, cum ne-am învăţat să fim, nu credem în înfăptuirea lui. Pentru aprovizionarea cu apă deasemenea d, primar declară că a intrat pe calea înfăptuiri­lor, primăria contractează un împrumut dela bănci, vre-o 60 milioane, spre a mări uzina. Nici pe asta­­n­o credem până n’o vom vedea ?! nu vom înceta să strigăm pe toate tonurile: N’avem apă, n’avem lumină. Nic. Constantia AIUD NENOROCIRE • •• 1 • • Francisc Biro, muncitor la , firma P. Klein, societate de , cherestea din localitate, pe­ când lucra la ridicarea unor , grinzi mari împreună cu alti­ ‘ muncitori, i-a căzut o grindă ■ pe picioare și i-a fracturat laba piciorului drept. SERBARE SCOLARA Comitetul şcoalei superioare comerciale de fete din locali­tate, înfiinţată de 2 ani, a hotă­­rit ca la 1 Februarie să se fa­­că o frumoasă serbare pen­tru adunarea fondurilor nece­sare la clădirea localului pen­tru şcoală. ; -1­. . ŞTIRI DIFERITE MIERCUREA-CIUCULUI UN BEŢIV ÎMPUŞCA PE UN­­ LOCUITOR Mai zilele trecute — un in­­divid — vânzător de petrol pe când se afla In trecere prin Lunca de sus fiind în com­plectă stare de ebrietate — a tras un foc de revolver—a­­su­pra locuitorului Bancu Şte­­fan lovindu-1 în rotula genun­­chiului drept. După comiterea faptului el a luat, direcţia Frumoasa în goana cailor însă, avizându-se postul de jandarmi, aceştia au telefonat la celelalte posturi cari au reuşit să-l prindă in comuna Şumucu şi să-l ares­teze. Cu actele dresate individul al cărui nume ne scapă a fost înaintat companiei de jan­darmi. '­­ MOARTE SUBITA Locuitorul Fanio Mihail, în etate de 88 ani, din Tulgheş, pe când parcurgea o stradă în numita comună, a căzut jos, rămânând mort pe loc. NENOROCIRE Copilul Kovács Ianos din Nicoleşti, în etate de 14 ani, jucându-se cu un cartuş de armă militară, prin ce împre­jurări nu se ştie cartuşul lu­ând foc a împuşcat mortal pe nenorocitul copil. INCENDIU* S’a incendiat magazia de a­­limente a restauratorului Con­stantin Niculae din gara Ma­­defalău. Focul a luat naştere de la o lampă cu petrol cu care ser­vitoarele restaurantului s’au dus spre a lua oarecare ali­mente din magazie. In interiorul megaziiei servi­toarele luându-se la joacă au scăpat lampa din mutră ceeace a făcut să se incendieze maga­zia iar servitoarea Lucreția Ruse s’a ales cu leziuni gra­­ve pe corp. In urma cărora a fost internată în spitalul din Mercurea Ciuc unde după groaznice chinuri a încetat din viaţă. FURT LA O FABRICA In noaptea de 4-5 Ianuarie necunoscuţi s’au introdus prin spargere în interiorul fabri­­cei de cherestea Orbán şi soţii din Racul de unde au furat o curea de maşină, lungă de 15 m. şi lată de 18 8cm. Postul de jandarmi cerce­tează. LEMNE MULTE, DAR SCUMPE Ciucul nostru dacă nu pro­duce alicev­a din cete necesare traiului este destul de bogat în limite de foc. Dar ce folos, pentru că noi cei de aici din ţara lemnului plătim acest combustibil, mai scump ca acolo unde nu exis­­tă şi se procură cu greutăţi foarte mari de la distanţe apre­ciabile. Astfel, în orăşelul nostru costă 800 tei mia de kgr. de lemne de fag­,' cât trebue să coste în capitală, care este ne­voită să transporte acest com­bustibil tot de prin judeţul nostru. ' ' In tot cazul lemnele în cap­­­i­tală nu sunt mai scumpe ca la noi, pentru că de populaţia catpitalei se mai îngrijesc cei din capul comunei pe când po­­pulaţia acestui orăşel este lă­sat în discreţia speculant doc fără ca cineva să i­a vre-o mă­sură de îndreptare. Păcat că nu avem şi noi­ autorităţi co­munale. ■;-u; . ■ ' n’; TIMIȘOARA INCENDIU Azi dimineaţă, la orele 8 a izbucnit un incendiu la maga­ziile de mărfuri ale firmei „Șvabia“ instalate în dependin­ţele liceului piariştilor. Pom­pierii serind la timp la faţa lo­cului au reuşit să localizeze focul. Pagubele pricinuite de incendiu ating suma de un mi­lion Iei. Poliţia cercetează cau­zele. OMOR Azi dimneaţă a fost găsit în piaţa Aurel Vlaicu, cadavrul zidarului Emeric Koch, locuitor in Timişoara, str. Dacilor 30. Poliţia cercetează. TOPLIŢA ROMÂNA EPIDEMIE In urma epidemiei de febră tifoidă ce bântue In comună, serviciul sanitar a luat întinse măsuri, de isolare, desifectare şi combaterea flagelului, care este în descreştere graţie ace­stor măsuri. Şimleyl Sh­aard­el SCANDAL LA UN PROCES La tribunalul din localitate, urma să se judece Vineri un proces Intre fostul primar­ Ioan I Delco şi actualul primar Aurel ■ Cartia. Primul ceruse actualului pri­mar suma de bani ce mai avea de luat şi acesta refuză să i-o dea. ‘ ‘jfţ Avocatul lui I. Deîcu anume Al. Aciu, a adu­s grave acuza­­ţiuni lui Aurel Cartia chiar în timpul desba­terilor. De aci sau pornit un schimb de cuvinte In­tre aceştia doi şi­ la un moment dat avocatul s a repezit şi a tras câteva palme lui Cârti­a, I care a ripostat aruncând cu un scaun în capul avocatului ru­­pându-i câţiva dinţi şi rănin­­du-l la cap. Cazul face mare senzaţie în oraș ...uw-a-a.­ SIBIU FURTUL DELA ABATOR In noaptea de 8 spre 9, ne­cunoscuţi, prin spargerea u­­nui geam s’au introdus în cancelaria abatorului comu­nal furând casseta cu bani. Au transportat-o cu o căruţă pe drumul Ocna-Sibiului, unde spărgând’o au luat banii şi au lăsat-o în drum. Bănuelile cad asupra unei bande de ţi­gani care au şi fost arestaţi. SERVITOR HOŢ Proprietarului cinemtogra­­fului „Apollo“ s-a furat de către unul din servitori o su­mă de 3000 lei şi obiecte de valoare. Hoţul a fost arestat la Cluj şi va fi adus la Sibiu. Inni XLTIÎ — fir. 10 — lîorcnrl 14 l&mw’ft m SIGHIŞOARA j FESTIVAL „Reuniunea meseriaşilor şi comercianţilor români din Si­ghişoara“ de sub preşidenţia de onodoă a d-lui medic dr. Onoriu Ganea, înfiinţată în anul 1922 a organizat în ziua de 6 Ian. c. a patra producţie teatrală, care ca şi altă dată, a avut un succes foarte fru­mos. A luat parte un nume­ros public, între care şi mino­rităţile oraşului , în număr destul de mare. Venitul serbării e destinat pentru ajutorarea­­ ucenicilor­­ orfani de războiu, şi mărirea­­ fondului de bibliotecă al­ re­­uniunei. . .•­­... diciosanmartin CRIMA DIN VIDRASAU In Vidrasău cu ocaziunea sărbătorilor s’a aranjat o pro-­­ ducţiune teatrală urmată de I dans. . .. La sfârşitul producţiunii ,a iscat o ceartă între locuitorii Gheorghe Rusu şi Filon Moldo­van, cari erau cumnaţi. Filon, într’un acces de furie, a stră­puns cu cuţitul în inimă pe Rusu, care a rămas mort pe ^Criminalul a fost arestat și înaintat la parchet. • ■ . jjfjj­­ttO.n ACCIDENT MORTAL I După cum am scris într’un­­ număr trecut, muncitorul Mar­tin Flota, pe când lucra la un cazan de pregătit carbidul, a­ căzut în cazan suferind arsuri glFiind transportat la spitalul local, în urma unor chinuri în­grozitoare a murit, II alba-iulia DARE DE FOC Flăcăul Ilie Burnete din Ro­şia de Secaş făcea curte de 2 ani fetei , Istina Munteanu pe care voia să o ia In căsă­torie, însă atât părinţii fetei cât şi ai lui se opuneau. Intr’una din serile trecute, când numitul se afla în^ câr­ciuma Minei Lupean, află, că iubite sa chiar în acea seară e peţită de alt flăcău, ba se rivalului, iar la părinţii fetei văd cu ochi buni această că­sătorie. înfuriat, s’a dus în a­­cea noapte şi a dat foc casei b­aviului, iar la părinţii fetei a aprins o claie de fân; apoi s’a prezentat postului de jan­darmi. DEVA ASASINAT A fost găsit mort într’un lac de sânge ţăranul Negoesc I­­oan din Petreni, în mijlocul drumului, nu departe de locu­inţa sa, jefuit şi de 6000 lei. Sa putut constate, că victima fusese In acea seară la cârciu­mă, unde, — pe lângă alţi consăteni, —­ se mai afla şi Aiexoi Adam, care insă a ple­cat cu mult înaintea victimei. Bănuelile autorităţilor au căzut asupra lui Aiexoi, cu care victima trăia de mult în duşmănie. Ceeace a confirmat suspiciunea era faptul că pe cojocul, bănuitului s’au găsit rep­e de sânge. Acuzatul neagă însă. Parchetul a cerut analiza sângelui de pe cojoc, spre a se constata dacă este sânge de om. TG.-MUREŞ FABRICA DE PIELE situată in Mureşeni la 3 km. depărtare de Tg.-Mureş, este societate ano­nimă pe acţiuni, cu un capital de 10 milioane sub direcţiunea d-lui Julius Ilab­rich. Fabrica regată prin cale ferată cu am­bele gări ocupă o suprafaţă to­tală de 16.827 m. pătraţi, şi in afară de fabricarea pielei are o moară de măcinat coaja de ste­jar, şi o secţie chimică, unică in ţară, care fabrică esenţa de tanin, pentru tăbăcit. Actual­­l­mente nu se fabrică decât ta­pă­­ şi crupon, cum şi curele de transimisiune simple sau cro- ' mate. Producţiunea zilnică va­riază dela 3000—6000 kgr. ma­terial lucrat. Pieile sosite brute sunt intro­duse într’un bason cu o soluţie de var, unde pierd părul, apoi rase cu cuţite pe părţile răma­se păroase, şi separate de coar­ne, cari împreună cu părul se vând aparte. De aci trec în mai multe basmne cu soluţii de ta­­nin din ce în ce mai concentra­te, apoi uscate provizoriu, şi trecute prin prima, presă. De aci în soluţii de alei, din nou uscate şi presate, şi în fine îm­bibate cu unsori, din nou usca­te, tăiate in făşii lipite şi cu­sute, şi în fine supuse la pr­oba de rezistenţă prin tracţiune Toate aparatele sunt acţionate de 3 maşini cu aburi de 12, 18 şi 45 cai putere şi de 2 cazane cu o presiune de 9—6 atmosfe­re. Lumtea e furnizată de 1 di­namo de 30 cai putere produ­când 25—30 kilowaţi. Lucrătorii cu ziua în număr de 100, sunt plătiţi cu 40—80 lei pe zi; spe­cialişti în număr de 36, şi func­ţionari de birou în număr de 10, au de la 70—120 lei pe zi ------ SPORTIVE A sosit aci glob-troleurul Charles Stepyinger din Luxem­burg, unul din cei 20 de concu­renţi, cari fac ocolul lumei în timp de 6 ani, pentru premiul organizat de Central Touring Club din Belgia. El a parcurs de la 20 Iunie 1924, pe jos 10,536 k­m., de ani merge la Bucureşti trecând prin Braşov. Trăeşte şi călătoreşte din vânzarea cărţilor poştale ilustrate. In localul Camerei de indus­trie şi comerţ. Sub preşedinţia PREMII PENTRU EXPOZIŢI­ILE DE VITRINE d-lui Adalbert Burger, a avut, loc împărţirea premiilor comer­­cinţilor, care au aranjat cele mai frumoase vitrine- Premiul I a fost câştigat de firma Palos­­& Haralamb, şi alte 2 case; Pre­miul al II-lea a fost luat de fir- I ma Au printemps de Bucarest (fostă Ru­ssir) şi alte 4 case; Pre­­naiul III firma Olah Istvan şi alte 9 case. BLAJ R. M. S. Şi mai mare e dezorganizarea în­ ce priveşte administraţia produselor F­. M. S. De câteva luni au ajuns să ardă focul zi şi noapte, să meargă pe la ve­cin) după foc împrumut, iar unii să se întoarcă la cremene şi amnar. Dar nu numai chi­briturile lipsesc, nu se află nici ţigarete, nici tutun, nici hârtie de ţigarete. Sarea apoi a devenit obiect de lux aici la 30 kilometri de­părtare de cele mai bogate mine de sare din întreaga Românie de Ocnele Mureşului ANUL NOU LA BLAJ La anul nou a slujit la cate­drală I. P. S. mitropolit dr. Va­sile Suciu şi după evanghelie a predicat. După liturghie clerul împreună cu toate autorităţile s’au prezentat în faţa I. P. S. Sale, urându-i, prin vicarul ge­neral dr. Ambrozia Cheţ­ianu, mulţi Şi fericiţi ani. I. P. S. Sa a răspuns, mulţumind pentru urările de anul nou şi expri­­mându-şi Satisfacţia, că a putut vedea pus sub coperiş „Institu­tul Recunoştinţei“. După recepţie a urmat un prânz cu peste 60 tacâmuri. REVELLONUL In seara de Sf. Vasile, comi­tetul Casinei Române a organi­zat o frumoasă serată în sala de gimnastică a liceului. Mai mulţi diletanţi, in majo- I ritate profesori tineri de la insti­tutele de învăţământ din loca­litate, au jucat piesa „Prostul” de Fulda. Când se apropia ora 12 un moşneag a apărut pe scenă re­prezentând anul ce dispare, care ne-a schiţat în versuri glu­meţe evenimentele mai însem­nate din viaţa sa, scurtată cu 13 zile. Apoi advocatul arhidie­­cezan dr. Zaharia Boilă a făcut o bună şi hazlie comparaţie în­tre evenimentele însemnate ale I­ anului şi între măruntele în­tâmplări ale orăşelului nostru. După urările de bine obişnuite, publicul, care umpluse sala s’a împrăştiat în cea p­ai veselă dispoziţie. ACTIVITATEA CERCULUI FRANCO-ROMAN . Ca şi în anul trecut, profe­sorii francezi Em. Tovard şi A­­démar Mercks dela liceele din Cluj, dimpreună cu profesorul Simion Girdaru, au continuat activitatea rodnică din anul trecut a cercului franco-român. Se ţin două cursuri gratuite. In fiecare lună se organizează şi câte un ceai literar, la care se citeşte din autorii fran­cezi, se ascultă câte o diserta­ţie şi se citeşte câte o traducere din franţuzeşte. Dumineca tre­cută dizertaţia a ţinut-o profe­­sor dr. Coriolan Suciu, iară tra­ducerea din A. Daudet, profeso­rul Simeon Gizdavu. GBaaagii---­Cili „VESELIA“ ISACCEA ~r hoţ rănit In noaptea de 7 spre 8 ia­nuarie Damian Carlo şi Mihail M. Pavlo, d­in Tsacoea au fost surprinşi pe când voiau sa fure peşte din coteţele locuitorului Teodor Teliceanu, aşezate în balta Sanaa, de pe teritoriul a­­cestei comune. La somaţia să stea făcută de Agapia, fiul lui Teliceanu, nu numai că nu s’au supus, dar au tras asupra lui două focuri de revolver. Agapie care era și el înarmat, văzâildu­­se atacat, descarcă un foc in vânt, iar al doilea în agresori, lovind pe Damian Carlo în pi­cioare. Celălalt ,care trăsese cu revolverul a luat’o la fugă și a dispărut. Rănitul a fost internat in spitalul d­in localitate unde i s’a extras gloatele­­ din pi­cior. Cazul se anchetează de poliție. Ştiri din ţară HUŞI­­■­­ ADMINISTRATIVE­­­Prima conferinţă adminis­­trativă din anul acesta se va ţine în ziua de 1 Febrauarie la Fălciu. In şedinţa publică va vorbi ad­ministratorul de plasă şi medicul circ. respec­tive. EPIZOOTII De la un capăt la altul al ju­deţului bântue febra aftoasă. Deşi sub o formă mai uşoară, boala este în creştere pretu­tindeni. ’ D-l dr. Apostoliu a vizitat comunele contaminate luând toate măsurile de combatere. ACCIDENT MORTAL Pe când Ion Luca Baciu din Creţeş­ti se întorcea acasă ve­nind dela Curteni, pe drum s’a răsturnat căruţa­ peste el, izbindu-l cu violenţă, din care cauză după puţin timp a fi cotat din viaţii. FINANCIARE Declaraţiile de impunere pe anul curent se primesc la per­­cepţie în fiecare zi până la 31 Ianuarie. Cei ce nu vor face declara­ţii vor fi impuşi din oficiu şi li se vor aplica şi amenda le­gală. I RQMAN -^ , •***.-, INMOR­MANTAREA D-RU­­LUI RIEGLER Cu o deosebită pompă s’a făcut înmormântarea­ frunta­șului romanan, d-rul Riegler. De dimineață toate ,prăvălii­le au arborat drapele negre. De asemenea lămpile electrice au fost îndoliate. Cortegiul funebru a pornit dela biserica „Precista-Mare”. Numeroase coroane impodo­­­beau carul funebru. Serviciul religios l-a făcut P. S. S. Ilarion Mircea. Au luat parte toate autori­tăţile şi toate şcolile secunda­re, precum şi un numeros pu­blic. O companie de infanterie a dat onorurile militare, de­oa­rece defunctul era colonel in rezervă. In diferite locuri până la ci­mitir, au vorbit d-nii: Dia­­mandi, profesor, Laur, pri­mar, avocatul Brumă, şi dr. Popescu, arătând munca de­pusă de defunct pe tărâmul cultural, care a fost preşedin­tele societăţii „Mii ! Costin’’ şi a colaborat cu Mihail Emi­­nescu la înfăptuirea Societă­ţii „România Jună” din Vie­­na, pe tărâm politic, ca pri­mar, şi în domeniul ştiinţei alinând suferinţă cu dezintere­sare de admirat. La cimitir a mai vorbit d. avocat Ciuntu. M I 2 I L ACCIDENT MORTAL Sara Dumitru, plecând la vie, unde avea de făcut nitşe săpături (desfundătură) a luat şi arma, doar va împuşca vre­un epure. Sosind la vie, a vrut să şteargă arma, care a­ luat foc împuşcându-l drept în inimă. its!­livârşi­tiiriilor Dir. STELIAN POPESCU Apare sub îngrijirea d-lor En­­ric Otetelişanu, dir. institutului Meteorologic Central şi David Roman, conferenţiar la Univer­sitate. Cu următorul sumari­so institut de Cercetări in România, de E. Otete­­lişeanu. „Velocita“ realizarea uni­­delete!, de D. Roman. Industria parfumurilor na­­turale, de E. Solomonică. Un inginer American : Herbert Hoover, de I. Moi­­se. Proectilul Cruser(75m­m) de Maior M. Bianu. Eclipsa totală de Soare de la 24 Ianuarie, de Vega. Fabrica de hârtie de la Câmpulung, de Ing.N. Gane Locomotive electrice de mare viteză, de N. G. ^ Un propulsor pentru sk£ uri, de D. R. Rubrica cititorilor etc. 1

Next