Universul, februarie 1925 (Anul 43, nr. 25-48)
1925-02-01 / nr. 25
2 Husnal prin jiiiiur hu '#ssi Ti feriţi d© CSrlpa, CSuiurei, Febră, Dureri de cap etc. 'ef! laariela 3 — 4 coswipriMaße «Se JigiLH' litiftsi?asääa! ce simţiţi că parcă Soi corpul! vă doare şi o monistesc ® generală vă cuprinde. Reprezentanţa şi depozitul general pentru vânzarea în. ©eagros ia mm im mm-wm . Bucureşti, 23 str. Negustori pentru vânzarea în detaliu, ia toţi farmaciştii şi droguiştii din ţară. UMILE WILLYS KNIGHT OVERLAND TALBOT MATHIS JS >. „torni Moil ini“ — Bucureşti, Cetea Victoriei 89 — PORCELANURI SERVICE PENTRU CEAI SERVICE Pmim CAFEA SERVICE PENTRU FRUCTE CEŞTI PENTRU MDCA Societate Anonimă Română pentru Porţelanuri ROSEN THAX. 41 Calea Victoriei, Bucureşti ■BBCMBBOBlHaR «ma —— iriîi HLîOiTE ,utaşi cu rădăcini din Riparia portang, Riparla—Rupesiris, Berlandieri—Riparla,pomi roditori, Poeţi de pomi, Trandafiri altoiţi, rădăcini de sparanghel, etc., furnizează în calitate superioară: AMBEIGSI FISCHER & Co. S. A Pepiniere de pomi şi vite, Aiud, Jud. Alba de Jos.—Catalog la cerere F A R" Noua Fabrică de Articole Electrice Bucureşti—Strada Câmpoducelui No. 17 recomandă invenţia proprie Baterii Jk M** Patent ffirde fără Haswpa ■âe tiuxunar Cea imai eftinâ Cea srsai practicii. Ce mai economica Cea mai durabili „IT A latentB aterm Să nu lipsească din tanarul nimănui Comenzi!® se execută prompt SERVICE DE MASA - Telefon 41:77 -FACEȚI DECI ACUM O CURĂ BUNĂ CU PILULELE PINK Cura cu Pilulele Pink este o cură bună pentru sănătate, care dă un sânge bogat şi curat, reconstitue forţele nervoase şi procură un stomac bun, o proftă de mâncare bună, şi o faţă bună. PILULELE PINK, sunt un remediu, totdeauna întrebuinţat cu succes contra anemiei, chlorosei, neurastireniei, slăbirei generale, epuizărei nervoase, tulburărilor creşterei şi a vârstei critice, a durerilor în general, durerilor de cap şi durerilor de stomac. Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe preţul de Lei 60 cutia. Bai ca doriţi a maştra de lemn, fier, bronz de istabilie şi prima calitate, şi placaje pentru tâmplari, să nu vă pară rău de un drum la Tărgu* Mure* şi căutaţi Székely & Réti Fabrica de Mobile Ardeleană S. A. MiMMili Manii dela 18-27 Aprilie 1925 aranjat de Camera de Comerţ şi Industria din Budapesta Reducări la Căile Ferate Române şi Ungare asemenea pe Valoarea, înlesniri şi reduceri la viza paşaportului. Orice informaţiuni: Bucureşti la Legaţiunea Regală Ungară, Str. Boteanu 4 şi Comptuar Popular Român, Pasagiul Român 12. Cernăuţi la Camera de Comerţ şi Industrie, Biroul Central Budapesta V. Szemere G. HUI Garduri. Ci urs de petriş Somiera pentru paturi Grilaiuri da far combinate cu împletitură de sârmă furnizează cu preturi de concurentă Fabrica FOSOR 61303 FOCŞANI vanMu.vac uzm de mum ORIGINAL Babcock-Wilcox CA NOU cu armaturi conaple de 110 m. p. Suprafaţă da încălzire mn VÎVdmm cu preț de ocazie. A se adresa Industria Românească Cernavoda 769 emisZA la 01 si GITE mari se vindecă sigur cu DISTOL Premiat cu Medalia de Aur la Expoziţia din Cluj De vânzare: Farmacia Mitică Ionescu, Str. Paris 27, la toate farmaciile din ţară şi la DEPOZITARUL GENERAL Frederic Spodheim B-dul Elisabeta No. 12 BUCUREŞTI _Prospecte_gratuit la cerere i ?rbirea mată ca marmora cea mai albă, a feţei, decolteului şi braţelor fără a strica dinţii şi vederea, se poate obţine numai cu un preparat care nu conţine mercur, bismut, etc. Un asemeena preparat este Laptele de crin Flora (Lait de Lys) încercat şi adoptat de cele mai renumite din frumuseţile noastre. CLUJ: De vânzare . O vilă splendidă boerească. Construcţie superbă, luxoasă, modernă, confortabilă. Cinci camere stăpân, 2 bucătării, multe atenanse, balcon, terasă. Parchet, electricitate, apeduct, canal, bae completă. 10 ani scutită de dare. Venit anual 150.000 lei. Centru oraşului. Cumpărătorul se poate muta imediat. Lei un milion două sute de mii Adresaţi-vă soc. an. Rudolf nasse, agenţie de publicitate Cluj, strada Regina, Maria 37 511 UNIVERSUL In jurul incidentelor studenţeşti Iaşi, 29 Ianuarie 01 STUDENŢI AU FOST ACHITAŢI Azi, Înaintea trib.secţia La au judecat procesul intentat elevului de liceu Şlicariu şi lui S. Panait, student anul I la drept, daţi în judecată conform legii Mârzescu, pentru lipirea de etichete cu capul lui Cornelia Codreanu. Tribunalul i-a achitat pe amândoi., AMÂNARE A PROCESULUI LUI CODREANU Tot la secţia I trebuia să se judece procesul lui Corneliu Codreanu, pentru unele devastări din anul trecut. Procesul fiind la urmă, s-a amânat. ALŢI STUDENŢI ÎNVINUIŢI Prefectura de poliţie a înaintat azi parchetului pe studentul Sârbu, de la facultatea de drept, învinuit de lovirea studenţilor Aron şi Spiner, în incidentul care a avut loc la Sf. Spiridon. D. procuror Panu a pus în libertate pe studentul Sârbu şi l-a citat pentru ziua de 31 col., în care zi au fost citaţi şi cei doi studenţi loviţi, pentru confruntare. DE LA FACULTATEA DE DREPT D. Alexandrescu, decanul facultăţii de drept, a convocat consiliul profesoral al facultăţii de drept pentru mâine, când se va discuta chestiunea reînceperii cursurilor acestei facultăţi. IN CAPITALA Incidentul dela facultatea de medicină In urma incidentului petrecut ori la facultatea de medicină, între d. profesor Rainer şi d. Dănulescu, preşedintele so- Ş cietăţii studenţilor In medicină, un mare număr de studenţi creştini şi evrei s‘au întrunit, spre a protesta în contra insultei adusă delegatului studenţilor de d. prof. Rainer şi a introducerii nereglementare a examenului de osteologie. Studenţii au votat un memoriu- protest, pe care l-au înaintat ministerului instrucţiei, rectoratului şi facultăţii de medicină. Noua comis un® comunali n’a satisfăcut pe liberalii din Chișinău - p-ru este exclus un scandal politic cu urmări foarte mari - ceeace aratam intru® aut articol, că noul consiliu comunal al pi ..ariet Chișinău n‘a fost numit decât de formă șî cu toată răspunderea o are inspectorul administrativ, însărcinat cu conducerea primăriei, se adevereşte, căci d. Grigorescu, inspectorul administrativ, continuă să ia parte la şedinţele consiliului şi să dea îndrumările pe care le crede de cuviinţă. Că formarea insăşi a noului consiliu n'a urmărit satisfacerea partizanilor politici ai d-lui Inculeţ şi a fost o simplă grupare fără nici uun rost a câtorva oameni, dovada este că unul din cei numiţi, d. Olianov, avocat, a refuzat să primească numirea, arătând că a fost numit fără ştirea d-sale şi el să fi fost consultat în ce condiţiuni ar fi acceptat să primească a fi numit. D. I. Costin, numit vice-preşedintele comisiunei, este deasemeni nemulţumit de această numire şi se desinteresează complet de lucrările ei, plecând imediat după ce a fost numit, la Bucureşti. D. Georgescu, celalt vice-preşedinte, faţa de dificultăţile pe care i le face baroul, care crede că d-sa în calitate de avocat nu trebuia să accepte postul acesta, manifestă, deasemeni intenţianea de a se retrage. Aşa, că nu este exclusă cât de curând o nouă criză la primărie, şî aceasta cu atât mai mult, cu cât organizarea Actualei comisiiuni n'a satisfăcut pe nimeni,, dar a aţâţat şi mai mult pasiunile. D. Bârcă de asemeni, care a avut convingerea că spre a fi reabilitat i se va da vremelnic primăria, ba în ajun de a pleca la Paris d. Inculeţ,a încredinţat că va fi numit, este aşa de înfuriat de ridiculul la care a fost expus de ministrul Basarabiei, încât ne putem aştepta la un scandal politic din cele mai interesante. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât şi d. Pântea nu este mulţumit, deşi d. Bivol a fost candidatul d-sale, şi caută o nouă orientare şi conducere pentru partidul liberal din Chişinău.. .. .. Curier Judiciar Notă la legea chirii-I . Judecătoria ocol. 6 Bucureşti respinsese ca neîntemeiată acţiunea proprietarei (d-na dr. Beghianu) contra chiriaşului (d. M. Mitrulescu), făcută potrivit art. 14 şi 15 din legea nouă a chiriilor, pentru neplata chiriei la termen. Proprietarul a făcut recurs, ce s‘a repartizat la trib. Ilfov s. III și s’a judecat eri. A fost anulat,, întrucât era redactat pe timbru de 40 lei (plus taxa specială de 300 lei) iar pentru completarea timbrului fix se anulase un timbru mobil de zece lei. Tribunalul a statornicit astfel, pe deoparte că recursurile de chirii contractuale anuale mai mari de 1500 lei trebuesc făcute pe timbru fix de 50 lei, iar pe de altă parte, că nu se pot anula timbre peste valoarea de 10 lei. Liberări pe caue Trib. Ilfov s. III a admis cererea de liberare a prevenitului Isac Herșcovici, fiul unui comerciant din Târgovişte, învinuit de escrocherie, pe o cauţiune de lei 20 mii. Inculpatul se prezentase câtorva comercianţi din Capitală şi ■ — în numele tatălui său — ridicase mari cantităţi de mărifuri pe credit. Pagubele se ridică la câteva sute de mii de lei. « A fost de asemenea liberat, pe o cauţie de 30 mii lei, Fritz Poetsch, fost casier central la întreprinderile principelui Ştirbey (calea Victoriei 121), trimis în judecată de d. jude instructor Papadopol, pentru abuz de încredere. Poetsch, s-a făcut vinovat de faptul de a-şi fi însuşit suma de 635 mii lei din cassa patronului său. Banii i-a folosit — cu gândul unui câştig sigur — într'o afacere de export. I-a dat pe poliţe unui d. Motoşanu din Câmpulungul Bucovinei spre a cumpăra cai şi a-i revinde in Polonia. Până să se facă afacerea s'a descoperit lipsa banilor şi necinstita lor mânuire. În consecinţă casierul a fost arestat. Tot ori s-a semnat şi ordonanţa definitivă. Abuz de încredere Comerciantul Jean Saparis din Bucureşti, str. Gabroveni 16, a fost anul trecut victima unei îndrăsneţe lovituri, încredinţând 115 mii lei funcţionarului d.sale, Gheorghe Arghiropol, spre a-i depune în acoperirea unui cont la Marmo- Irosch Blank, Arghiropol a dispărut cu bani cu tot. Şi dispărut a fost până acum câteva luni, când l-a prins poliţia Capitalei in o tavernă. Nu s'a mai găsit la el nici o centimă. Trimis in judecată pentru abuz de încredere, a fost, judecatori la trib. Ilfov s. III — completul d-lor judecători Strelicescu şi Zamfirescu — şi con.damnat la 7 luni închisoare corecţională şi la 115 noi lei despăgubiţi civile. Condamnarea devalizatorilor de scrisori N. Orezeanu şi G. Dieso funcţionari în direcţia poştelor şi şefi de vagoane ambulante la trenurile spre Cernăuţi şi Timişoara, au fost dovediţi în urma cercetărilor de la cab. 7 în strucţie ca autori ai numeroaselor devalizări de scrisori recomandate ce se operau în vremea din urmă. Eri au fost judecaţi de trib. Ilfov s. r, sub preşedinţia d-lui Sava Radovan. Inculpaţii şi-au recunoscut vinovăţia. In urma concluziilor parchetului, prin d. procuror Gorgos, au fost condamnaţi la câte doi ani închisoare. Nereguli la Casa scoaselor? S’a svonit într'un ziar de seară despre pretinse nereguli constatate la Casa Şcoalelor (din ministerul cultelor şi artelor) şi prilejuite de comercializarea tipăriturilor editate aci. Lucrurile stau astfel: Anul trecut, in Aprilie 1924, procedându-se la o verificare a scriptelor ministerului s'a constatat o serie de înregistrări de indoelnică exactitate. Inspectorul financiar, însărcinat cu această operaţie, d. Bălănescu (din ministerul de finanţe) a făcut atunci un raport detailat în care conchidea cerând să se facă o neîntârziată expertiză. Nu s-a făcut. Ministerul, surprins de încetineala lucrărilor, a sesizat parehetui, în August 1924 şi cererea s’a trimis spre cercetare preliminarii (conf. art. 45 din procedura penală) la cab. 7 instrucţie, d-lui judecător S. Stoenescu. Aci, după câteva investigaţii fără rezultat, s'a desemnat o comisiune de doi experţi (d.nil Bălănescu, inspector financiar şi Gh. Vlădescu, inspector în ministerul cultelor şi artelor) care lucrează şi acum. Nu s-a făcut nici o descindere şi nici nu a fost vorba. Proces de calomnie prin presă Ziaristul Tache Atanasiu, din Târgovişte, a dus în primii ani de după război, o violentă campanie de presă in ziarele locale şi nu , îndreptarea“ din Bucureşti, contra d.lor Alexandru şi Ion Slavu, înalţi funcţionari administrativi în Dâmboviţa. Ii acuza anume de scandaloase incorectitudini — excrocherie şi furt — şi neromâinească purtare — apropiindu-şi materialele pradă de război răvăşite de trupele germane in pripita lor retragere. Domnii Slavu, socotindu-se calomniaţii,au făcut proces autorului campaniei, şi procesul, climă Îndelungate desbateri, s'a terminat ori înaintea trib. Ilfov s. c. c. Tribunalul va pronunţa sentinţa la 4 Februarie. In jurul unui furt de bijuterii la Constanţa — HOTUL A FOST DESCOPERIT — 29 Ianuarie In vana anului trecut prin luna Iulie o familie engleză descinde la hotelul „Elita“ din localitate. In a treia zi de şedere la hotel, dispare din camera acestora o poşetă da argint a d-nei, în care erau giuvaericale în valoare de câteva sute de mii de lei — o broşe de aur încrustată cu diamante şi briliante, o pereche de cercei cu briliante, o pereche de cercei cu perle, mai multe inele, o garnitură de dinţi de aur şi altele. Cazul fiind reclamat prefecturii de poliţie, comisarul însărcinat cu facerea cercetărilor, deşi arestase întregul personal al hotelului din care făcea parte şi Elena Mocanu, madama, hotelului, n’a putut descoperi nimic. După 7 luni dela aceasta întâmplare se descopere autoarea, Elena Mocanu. Ea locuia în ultimul timp pe str. Decereal 66, și fără să ocupe vreo meserie, făcea cheltueli extravagante. Agentul special de siguranţă Ştefănescu-Vârlan, un vechiu şi priceput poliţist, luă act de toate acestea şi într’o bună zi descoperi totul. Elena Mocanu a fost arestat, împreună cu concubinul ei. Subcomisarul Cojocaru cercetează. -------------XXX --------------- Au fost şi alte aaufracii pe Marea Neagra (?) Constanţa, 29 Ianuarie In dreptul portului Mangalia valurile mării au aruncat mai multe bucăţi de scânduri. Se crede că In timpul furtunii de acum câteva zile, vrs-un vapor încărcat cu cherestea s’ar îl scufundat. ——- XXX ------------ Fabrica 1Se celuloză Zirnesîi în Uitări Din ancheta deschisă s’a stabilit că lacul a luat naştere de la o baracă locuită de câţiva muncitori şi care se afla in cartea fabrice! şi in mijlocul stivei de lemne. Au ars 5 mii metri cubi lemne de foc, 5 vagoane pucioasă şi8 butoae cu clor . Pagubele trec suma de 2 milioane lei. La ora când telegrafiez (în noaptea) focul continuă. Insă fiind localizat, nu mai este nici un pericol. Ajutoarele trimise continuă să stingă focul. Accidente de persoane n’au fost XXX dinî XLIII. — Ho. 25— Itaminica 1 Februarie 1925 Creirea Ardealului Arta naţională în Banat 8 palieniii din Timişoara Duminecă 1 Februarie se va inaugura în Timişoara prima şcoală bănăţeană de menaj şi industrie casnică sub direcţia d-nei Sofia Imbrcane şi cu concursul „Cercului de gospodine“. Şcoala este menită nu numai să dea o bună educaţie casnică emeilor române din Banat, ci să formeze o puternică, instituţiune de cultură artistică naţională, punând în valoare talentul atât de cunoscut al bănăţencelor. Arta casnică bănăţeană se relevă nu numai prin caracterul ei specific bănăţean, ci şi prin fineţea şi măiestria artistică cu care sunt lucrate ţesăturile şi broderiile româneşti. Sunt de remarcat opretele, conciurile şi schilimurile bănăţene ce nu se găsesc în im părţi, formând o artă specific bănăţeană, foarte mult admirată şi de străinii cari vin să facă studii etnografice în aceste ţinuturi. CONCIURILE BĂNĂŢENE Conciurile impresionează mai mult prin mulţimea monetelor de argint şi aur, cari îţi dau la prima vedere impresia unui coif războinic. Partea, care nu este în monede, e ţesută cu multă artă din fir foarte subţire de aur, argint sau mătase. Ţesăturile acestea sunt lucrate cu o tehnică şi o artă deosebit de fină. Cum la românii din Banat sunt'"foarte desvoltate simţul muzical şi danturile naţionale, rostul zorzoanelor metalice de pe conduri este să bată ritmul jocului, având rolul castagnetelor, spaniole. OPREJELE Interesante sunt însă şi oprejele, (un fel de catrinţe), ţesute , cu multă măiestrie în diferite stiluri dar mai cu seamă în cel geometric. . Galonul din fir subţire de mătase, aur sau argint pe diferite fonduri se remarcă prin discreţia coloritului şi tehnica dejsăvârşită. De la acest garon cad din jos până la poale, — formând la jurul cămăşii şi punând în evidenţă linia şoldurilor, — ciucuri roşii de lână armonizând cu broneriile cămăşii. CHILIMEE BĂNĂŢENE Chilimuri au covoarele bănăţene, prin stilul lor formează de asemenea o artă specific bănăţeană. Acestea se lucrează în războaie la ţară, şi prin firul bătăturii ieşite în relief peste urzeală au o înfăţişare frumoasă şi o armonie de culori, când acestea nu sunt influenţate de arta străină şi mai ales de cea slavă care s’a introdus în unele părţi ale Banatului. Cu aceste chilimuri se împodobesc casele ţărăneşti şi în ultimul timp se observă că formează o podoabă şi pentru saloanele orăşenilor, ceeace dovedeşte necesitatea des voltării acestei industrii ar- I tistice naţionale. SECŢIA ETNOGRAFICA A MUZEULUI DIN TIMIŞOARA De curând s-a înfiinţat, în muzeul din Timişoara o secţie de etnografie românească în care este reprezentată arta casnică, şi industrială din diferitele regiuni ale Banatului. Din interesantele colecţii ale acestei secţiuni adunate şi formate cu multă îngrijire şi simţ artistic de către d. Postelnicu, directorul muzeului, s’ar putea alege şi desena diferite motiva ce ar putea să servească şi să fie de mare folos şcoalei de industrie casnică. * Iată deci ce rol important ar putea să aibă şcoalele de industrie casnică în Banat. Al. Avram Procesul vinovaţilor de la Ciurea PROCESUL VINOVAŢILOR DERAERH DE LA CIUREA Iaşi 29 Ian. Azi la secţia IlI-a a tribunalului a venit spre judecare procesul acuzaţilor din ciocnirea de la Ciurea şi anume, Impiegatul Colescu de la Ciurea, Bălănescu de la Birnova, telegrafistul Munteanu ,şi Carol Mische, lăcătuş de la Bârnova. Tribunalul a amânat judecarea procesului pentru ziua de 6 Februarie şî a respins incidentul de punere în libertate, menţînându-i In stare de arest -------------- XXX------------- Dela C. F. R. TAXELE IN ZLOŢI Taxele accesorii înscrise în foile de expediţie, de către staţiunea de frontieră Snyatin- Zalusze exprimate, în zloţi şi groşi, se vor considerea tot ca centime aur urmând a li se aplica acelaş curs de convertire ca şi taxelor de transport în centime aur. NICI UN SPOR IN TRAFICUL ROMAN POLON De la 1 Februarie a. c. nu se mai aplică niciun spor, sau reducere la taxele tabelelor II ale tarifului român-polon, partea II, fascicolul 3. CUM VOR CALATORI TELEGRAFIŞTII ŞI DIURNIŞTII Telegrafiştii şi manipulanţii vor călători numai cu clasa IlI-a precum şi diurniştii, cari n’au ca studii patru clase de liceu. NU SE VOR MAI CREDITA SOCIETĂŢILE PETROLNIZSRE De la 1 Februarie a. c. nu se mai creditează transporturile societăţei anonime pentru distribuirea produselor petrolului şi nici societăţilor care fac parte din ea şi anume : Steaua Română din Buzău, Steaua Română din Câmpina, Astra Română, Vega, Cometa, Roumanian Consolidated, Orfields Ltd şi Orion din Ploeşti, urmând ca dela această dată toate să se achite la predare, sau sosire. DERAEREA DIN ŞEICA MARE — Un tren se rupe. — Trei vagoane cu mărfuri distruse d in ziua de 30 cor., trenul de marfă 1811, între staţiile ŞeiCa Mare şi Toamnă şi de pe linia Copşa Mică—Sibiu s’a rupt. 12 vagoane rămase mai în urmă au ajuns lângă cantonul nr. 100, prima grupă de vagoane, dela care se desprinseseră şi le-au lovit cu putere. Trei vagoane încărcate, unul cu grâu altul cu cherestea şi un al treilea cu ulei au fost răsturnate şi sfărâmate, iar conţinutul risipit, Închizând linia. A deraiat şi vagonul de bagaje. ’Accidente de persoane «1 au fost _________ _ ŞTIRI DIFERITE CLUJ CONDAMNARE Joi s-a judecat la tribunalul local procesul lui Alex. Jianul, fost funcţionar la contenciosul c. f. r. Cluj, care a făcut fraude de peste 100 mii lei. A fost condamnat la un an şi 4 luni în- chisoare. ACCIDENT La fabrica de licheul Bokner şi Santo lucrau mai mulţi muncitori la gheţărie, depozitând ghiaţă pentru vară. La un moment dat terasamentul de scânduri pe care lucrau fiind putred , s’a rupt şi toţi 12 lucrători s’au prăbuşit în groapa gheţăriei. Unul e grav rănit. NEREGULILE DELA OCOLUL SILVIC GILAU Mai mulţi săteni din comunele Muntele Rece şi Mărăşel din jud. Cojocata, au reclamat parchetului şi ministerului de agricultură pe inginerul Ioan Mihăilescu, şeful ocolului silvic Gilău, acuzându-l că cere sume mari de bani pentru darea în arendă a terenurilor de împroprietărire provizorie. Menţionăm că aceste terenuri ocolul silvic este datorsă le dea în arendă pe preţuri mici. Inginerul mai este acuzat că a vândut lemne fără să publice licitaţia. In acest fapt e implicat şi prim-pretorul plăşii d-lui Şerban. Ancheta e în curs. 30 Ianuarie FURT La Salonta Mare, Margareta Mohaci, împreună cu sora ei Clara, a pătruns in locuinţa lui Iambor Mihaiu, în lipsa acestuia de acasă, furându-i albituri. Ele au fost surprinse asupra faptului şi conduse la jandarmerie. ARESTĂRI Observându-se în ultimul timp furturi la laboratorul Pasteur, acum în urmă s-a dovedit că autorul este laborantul Mihaiu Cociaș, care este anchetat. — A fost prins spărgătorul Ștefan Kadar, pus în urmărire de mai mult timp. — La Lupeni a fost arestat P. Nemeș, conducătorul unei secte religioase nepermise, tocmai in momentul când boteza pe un lucrător, împreună cu nevasta lui. In urma cercetărilor făcute, s-a descoperit că acesta făcuse numeroşi adepţi. ACCIDENT Ianoş Maghiar fiind în stare de ebrietate, a căzut din căruţă, fracturându-şi baza craniului. Starea lui este gravă. TG.-MUREŞ EPIDEMIE Au mai fost aduşi la spitalul civil 13 bolnavi de febră tifoidă, din Topliţa Română, fiind acum în tratament 58 bolnavi din acea comună. In urma măsurilor luate, epidemia e in descreştere. CALCAT DE TRĂSURĂ * • In colţul străzei Călăraşi, un birjar venind dinspre strada Sf. Gheorghe a răsturnat pe copilul Vilmos Balint, fugind apoi. La spital s’a constat că copilul n’are nimic fracturat, ci numai pielea de pe picioare ruptă. SPĂRGĂTOR PRINS A fost prins mecaniciul Gustav Kremplesz, în etat de 22 ani, originar din Sibiu, autorul a 3 spargeri, una făcută în Tg.. Mureş şi 2 în Reghinul Săsesc. REABILITARE D. G. M. Demetrescu, șef de birou la ministerul muncii, în baza decisiei nr. 575 din 17 Ianuarie 1925 a consiliului de disciplină din ministerul de interne, poate fi reintegrat în vechiul său serviciu de sub-șef de siguranță. SINUCIDERI Tânăra Roza Galcic, In etate de 18 ani, din comuna Păneti, s’a spânzurat In casa pă’inţilor săi. Motivul se crede a fi dragostea. * . Intre comunele Ercea şî Poarta, pe marginea şoselei naţionale, a fost găsit spânzurat de un copac Imre Moldovan In etate de 57 de ani. Cauzele sinuciderei sunt necunoscute. CULTURALE D. dr. Niculae Creţu, directorul , şcoalei normale,, a ţinut în sala Palatului Cultural, în faţa unui numeros public, conferinţa sa despre: Ideia de suflet, în religie şi filosofie. ■ 1 . Careii Mari i 29 Ianuarie CRIMINAL PRINS A fost prins Alex. Lăcătuş, un criminal din Ungaria. El a săvârşit fioroase crime fugind în urmă în Rusia, de unde s’a întors acum. Una din crimele de acum câtva timp, cea asupra unui cârciumar şi a soţiei sale, a fost făptuită în modul următor: Prinzându-i într’o pădure, i-a desbrăcat şi i-a legat de un pom apoi cu pipa aprinsă i-au ars pe corp până au declarat unde , au ascunși banii. i Coierciant bucurestean retii din tren Cluj, 30 Ian. Comerciantul Wilhelm Brenkel din Bucureşti, care călătorea spre Oradea Mare, dându-se jos din tren la Huedin, un individ s-a apropiat de el dâindu-i o puternică lovitură în cap şi strângându-l de gât, după care i-a furat suma de 200 mii lei. Comreciantul a putut striga şi astfel i-au venit în ajutor jandarmii. Hoțul a fugit, trăgând asupra jandarmilor focuri de armă. Cu toate acestea a putut fi prins. S-a dovedit că este un periculos hoţ de buzunare. Trei copii cotezaţi Topliţa Română, 30 Ian. Moise Gyarzi plecând de acasă, a închis înlăuntru pe cei 3 copiii ai săi, unul de 1 ani, altul de 3 ani şi cel de al treilea de 6 luni. Copiii jucându-se pe lângă foc, s-au aprins hăinuţele şi au fost carbonizaţi. ifi teasere AU FOST 2 RANIŢI Cluj, 30 Ian. Eri, Intre staţiile Stana şi Cluj a deraiat trenul nr. 327 din cauza liniei, care era stricată. Au fost 2 răniţi uşor. XXX