Universul, februarie 1925 (Anul 43, nr. 25-48)

1925-02-01 / nr. 25

2 Husnal prin jiiiiur hu '#ssi Ti feriţi d© CSrlpa, CSuiurei, Febră, Dureri de cap etc. 'ef! laa­riela 3 — 4 coswipriMaße «Se JigiLH' litifts­i?asääa! ce simţiţi că parcă Soi corpul! vă doare şi o monistesc ® generală vă cuprinde. Reprezentanţa şi depozitul gene­ral pentru vânzarea în. ©eagros ia mm im mm-wm .­­ Bucureşti, 23 str. Negustori p­entru vânzarea în detaliu, ia toţi far­maciştii şi droguiştii din ţară. UMILE WILLYS KNIGHT OVERLAND TALBOT MATHIS JS >. „torni Moil ini“ — Bucureşti, Cetea Victoriei 89 — PORCELANURI SERVICE PENTRU CEAI SERVICE Pmim CAFEA SERVICE PENTRU FRUCTE CEŞTI PENTRU MDCA Societate Anonimă Română pentru Porţelanuri ROSEN TH­AX. 41 Calea Victoriei, Bucureşti ■BBCMBBOBlHaR «ma —— iriîi HLîOiTE ,utaşi cu rădăcini din Riparia portan­g, Ri­­parla—Rupesiris, Berlandieri—Riparla,pomi roditori, Poeţi de pomi, Trandafiri altoiţi, rădăcini de sparanghel, etc., furnizează în calitate superioară: AMBEIGSI FISCHER & Co. S. A Pepiniere de pomi şi vite, Aiud, Jud. Alba de Jos.—Catalog la cerere F A R" Noua Fabrică de Articole Electrice Bucureşti—Strada Câmpoducelui No. 17 recomandă invenţia proprie Baterii Jk M** Patent ffirde fără Haswpa ■âe tiuxunar Cea im­ai eftinâ Cea srsai practicii. Ce mai economica Cea mai durabili „IT A latentB aterm Să nu lipsească din tanarul nimănui Comenzi!® se execută prompt SERVICE DE M­ASA - Telefon 41:77 -FACEȚI DECI ACUM O CURĂ BUNĂ CU PILULELE PINK Cura cu Pilulele Pink este o cură bună pentru sănătate, ca­re dă un sânge bogat şi curat, reconstitue forţele nervoase şi procură un stomac bun, o proftă de mâncare bună, şi o faţă bună. PILULELE PINK, sunt un re­mediu, totdeauna întrebuinţat cu succes contra anemiei, chlo­­rosei, neurastireniei, slăbirei generale, epuizărei nervoase, tulburărilor creşterei şi a vâr­stei critice, a durerilor în general, durerilor de cap şi durerilor de stomac. Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe preţul de Lei 60 cutia. Bai ca doriţi a maştra de lemn, fier, bronz de istab­ilie şi prima calitate, şi pla­caje pentru tâmplari, să nu vă pară rău de un drum la Tărgu* Mure* şi căutaţi Székely & Réti Fabrica de Mobile Ardeleană S. A. MiMMili Manii dela 18-27 Aprilie 1925 aranjat de Camera de Comerţ şi Industria din Budapesta R­educări la Căile Ferate Române şi Ungare asemenea pe Valoarea, în­lesniri şi reduceri la viza paşaportului. Ori­ce informaţiuni: Bucureşti la Le­­gaţiunea Regală Ungară, Str. Boteanu 4 şi Comptuar Popular Român, Pa­­­sagiul Român 12. Cernăuţi la Camera de Comerţ şi Industrie, Biroul Central Budapesta V. Szemere G. H­UI Garduri. Ci urs de petriş Somiera pentru paturi Grilaiuri da far combinate cu împletitură de sârmă furnizează cu preturi de concurentă Fabrica FOSOR 61303 FOCŞANI vanMu.va­c uzm de mum ORIGINAL Babcock-Wilcox CA NOU cu armaturi conaple de 110 m. p. Suprafaţă da încălzire mn VÎVdmm cu preț de ocazie. A se adresa Industria Românească Cernavoda 769 emisZA la 01 si GITE mari se vindecă sigur cu DISTOL Premiat cu Medalia de Aur la Expoziţia din Cluj De vânzare: Farmacia Mitică Ionescu, Str. Paris 27, la toate farmaciile din ţară şi la DEPOZITARUL GENERAL Frederic Spodheim B-dul Elisabeta No. 12 BUCUREŞTI _Prospecte_gratuit la cerere i ?rbirea mată­­ ca marmora cea mai albă, a fe­ţei, decolteului şi braţelor fără a strica dinţii şi vederea, se poate obţine numai cu un pre­parat care nu conţine mercur, bism­ut, etc. Un asemeena pre­parat este Laptele de crin Flora (Lait de Lys) încercat şi adop­tat de cele mai renumite din frumuseţile noastre. CLUJ: De vânzare . O vilă splendidă boerească. Construcţie superbă, luxoasă, modernă, confortabilă. Cinci ca­mere stăpân, 2 bucătării, multe atenanse, balcon, terasă. Par­chet, electricitate, apeduct, ca­nal, bae completă. 10 ani scu­tită de dare. Venit anual 150.000 lei. Centru oraşului. Cumpără­torul se poate muta imediat. Lei un milion două sute de mii Adresaţi-vă soc. an. Rudolf nasse, agenţie de publicitate Cluj, strada Regina, Maria 37 511 UNIVERSUL In jurul incidentelor­­ studenţeşti Iaşi, 29 Ianuarie 01 STUDENŢI AU FOST A­­CHITAŢI Azi, Înaintea trib.­secţia La au judecat procesul intentat e­­levului de liceu Şlicariu şi lui S. Panait, student anul I la drept, daţi în judecată conform legii Mârzescu, pentru lipirea de etichete cu capul lui Corne­lia Codreanu. Tribunalul i-a a­­chitat pe amândoi., AMÂN­ARE A PROCESULUI LUI CODREANU Tot la secţia I trebuia să se judece procesul lui Corneliu Codreanu, pentru unele deva­stări din anul trecut. Procesul fiind la urmă, s-a amânat. ALŢI STUDENŢI ÎNVINUIŢI Prefectura de poliţie a îna­intat azi parchetului pe stu­dentul Sârbu, de la facultatea de drept, învinuit de lovirea studenţilor Aron şi Spiner, în incidentul care a avut loc la Sf. Spiridon. D. procuror Panu a pus în libertate pe studentul Sârbu şi l-a citat pentru ziua de 31 col., în care zi au fost ci­­­taţi şi cei doi studenţi loviţi,­­ pentru confruntare.­ ­ DE LA FACULTATEA DE­­ DREPT D. Alexandrescu, decanul fa­cultăţii de drept, a convocat consiliul profesoral al facultă­ţii de drept pentru mâine, când se va discuta chestiunea reîn­ceperii cursurilor acestei fa­cultăţi. IN CAPITALA Incidentul dela facultatea de medicină In urma incidentului petre­cut ori la facultatea de medi­cină, între d. profesor Rainer şi d. Dănulescu, preşedintele so- Ş cietăţii studenţilor In medicină,­­ un mare număr de studenţi­­ creştini şi evrei s‘au întrunit,­­ spre a protesta în contra in­sultei adusă delegatului stu­denţilor de d. prof. Rainer şi a introducerii nereglementare­­ a examenului de osteologie. Stu­denţii au votat un memoriu-­­ protest, pe care l-au înaintat ministerului instrucţiei, recto­­­­ratului şi facultăţii de medi­cină. Noua comis un® comunali n’a satisfăcut pe liberalii din Chișinău - p-ru este exclus un scandal politic cu urmări foarte mari - c­eeace aratam intru® aut ar­ticol, că noul consiliu comu­nal al pi ..ariet Chișinău n‘a fost numit decât de formă șî cu toată răspunderea o are inspec­torul administrativ, însărcinat cu conducerea primăriei, se a­­devereşte, căci d. Grigorescu, inspectorul administrativ, con­tinuă să ia parte la şedinţele consiliului şi să dea îndrumă­rile pe care le crede de cu­viinţă. Că formarea insăşi a noului consiliu n'a urmărit satisface­rea partizanilor politici ai d-lui Inculeţ şi a fost o simplă gru­pare fără nici uun rost a câtor­va oameni, dovada este că unul din cei numiţi, d. Olianov, a­­vocat, a refuzat să primească numirea, arătând că a fost nu­mit fără ştirea d-sale şi e­l să fi fost consultat în ce condi­­ţiuni ar fi acceptat să primeas­că a fi numit. D. I. Costin, nu­mit vice-preşedintele comisiu­­nei, este deasemeni nemulţu­mit de această numire şi se desinteresează complet de lu­crările ei, plecând imediat du­pă ce a fost numit, la Bucureşti. D. Georgescu, celalt vice-pre­­şedinte, faţa­ de dificultăţile pe care i le face baroul, care crede că d-sa în calitate de avocat nu trebuia să accepte postul acesta, manifestă, deasemeni intenţia­­nea de a se retrage. Aşa, că nu este exclusă cât de curând o nouă criză la pri­mărie, şî aceasta cu atât mai mult, cu­­ cât organizarea Actua­lei comisiiuni n'a satisfăcut pe nimeni,, dar a aţâţat şi mai mult pasiunile. D. Bârcă de asemeni, care a avut convingerea că spre a fi reabilitat i se va da vremelnic primăria, ba în ajun de a ple­ca la Paris d. Inculeţ,­­a în­credinţat că va fi numit, este aşa de înfuriat de ridiculul la care a fost expus de ministrul Basarabiei, încât ne putem aş­tepta la un scandal politic din cele mai interesante. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât şi d. Pântea nu este mulţumit, deşi d. Bivol a fost candidatul d-sale, şi caută o nouă orientare şi conducere pentru partidul liberal din Chi­şinău.. .. .. Curier Judiciar Notă la legea chirii-I . Judecătoria ocol. 6 Bucureşti respinsese ca neîntemeiată ac­­ţiunea proprietarei (d-na dr. Beghianu) contra chiriaşului (d. M. Mitrulescu), făcută po­trivit art. 14 şi 15 din legea nouă a chiriilor, pentru nepla­ta chiriei la termen. Proprietarul a făcut recurs, ce s‘a repartizat la trib. Ilfov s. III și s’a judecat eri. A fost anulat,, întrucât era redactat pe timbru de 40 lei (plus taxa specială de 300 lei) iar pentru completarea timbrului fix se a­­nulase un timbru mobil de zece lei. Tribunalul a statornicit ast­fel, pe deoparte că recursurile de chirii contractuale anuale mai mari de 1500 lei trebuesc făcute pe timbru fix de 50 lei, iar pe de altă parte, că nu se pot anula timbre peste valoarea de 10 lei. Liberări pe cau­­e Trib. Ilfov s. III a admis ce­rerea de liberare a prevenitului Isac Herșcovici, fiul unui co­merciant din Târgovişte, învi­nuit de escrocherie, pe o cau­ţiune de lei 20 mii. Inculpatul se prezentase câtor­va comercianţi din Capitală şi ■ — în numele tatălui său — ri­­­­dicase mari cantităţi de măr­­i­furi pe credit. Pagubele se ridică la câteva sute de mii de lei. « A fost de asemenea liberat, pe o cauţie de 30 mii lei, Fritz Poetsch, fost casier central la întreprinderile principelui Ştir­­bey (calea Victoriei 121), trimis în judecată de d. jude instruc­tor Papadopol, pentru abuz de încredere. Poetsch, s-a făcut vinovat de faptul de a-şi fi însuşit suma de 635 mii lei din cassa patro­nului său. Banii i-a folosit — cu gândul unui câştig sigur — într'o afa­cere de export. I-a dat pe poli­ţe unui d. Motoşanu din Câm­pulungul Bucovinei spre a cum­păra cai şi a-i revinde in Po­lonia. Până să se facă afacerea s'a descoperit lipsa banilor şi ne­cinstita lor mânuire. În conse­cinţă casierul a fost arestat. Tot ori s-a semnat şi ordonanţa definitivă. Abuz de încredere Comerciantul Jean Saparis din Bucureşti, str. Gabroveni 16, a fost anul trecut victima unei îndrăsneţe lovituri,­­ încredinţând 115 mii lei func­­ţ­­ionarului d.sale, Gheorghe Ar­­ghiropol, spre a-i depune în a­­coperirea unui cont la Marmo- I­rosch Blank, Arghiropol a dis­­­­părut cu bani cu tot. Şi dispă­rut a fost până acum câteva luni, când l-a prins poliţia Ca­pitalei in o tavernă. Nu s'a mai găsit la el nici o centimă. Trimis in judecată pentru a­­buz de încredere, a fost, jude­cat­ori la trib. Ilfov s. III — completul d-lor judecători Stre­­licescu şi Zamfirescu — şi con.­damnat la 7 luni închisoare co­recţională şi la 115 noi­ lei des­păgubiţi civile. Condamnarea deva­lizatorilor de scrisori N. Orezeanu şi G. Dies­o funcţionari în direcţia poştelor şi şefi de vagoane ambulante la trenurile spre Cernăuţi şi Ti­mişoara, au fost dovediţi în ur­ma cercetărilor de la cab. 7 în strucţie ca autori ai numeroa­selor devalizări de scrisori re­comandate ce se operau în vre­mea din urmă. Eri au fost judecaţi de trib. Ilfov s. r, sub preşedinţia d-lui Sava Radovan. Inculpaţii şi-au recunoscut vinovăţia. In urma concluziilor parchetului, prin d. procuror Gorgos, au fost con­damnaţi la câte doi ani închi­soare. Nereguli la Casa scoaselor? S’a svonit într'un ziar de sea­ră despre pretinse nereguli con­statate la Casa Şcoalelor (din ministerul cultelor şi artelor) şi prilejuite de comercializarea ti­­păriturilor editate aci. Lucrurile stau astfel: Anul trecut, in Aprilie 1924, procedând­u-se la o verificare a scriptelor ministerului s'a con­statat o serie de înregistrări de indoelnică exactitate. Inspectorul financiar, însărci­nat cu această operaţie, d. Bă­­lănescu (din ministerul de fi­nanţe) a făcut atunci un raport detailat în care conchidea ce­rând să se facă o neîntârziată expertiză. Nu s-a făcut. Ministerul, surprins de înceti­neala lucrărilor, a sesizat par­­ehetui, în August 1924 şi cere­rea s’a trimis spre cercetare preliminarii (conf. art. 45 din procedura penală) la cab. 7 in­strucţie, d-lui judecător S. Sto­­enescu. Aci, după câteva inves­tigaţii fără rezultat, s'a desem­nat o comisiune de doi experţi (d.nil Bălănescu, inspector fi­nanciar şi Gh. Vlădescu, in­spector în ministerul cultelor şi artelor) care lucrează şi acum. Nu s-a făcut nici o descindere şi nici nu a fost vorba. Proces de calomnie prin presă Ziaristul Tache Atanasiu, din Târgovişte, a dus în primii ani de după război, o violentă cam­panie de presă in ziarele locale şi nu , îndreptarea“ din Bucu­reşti, contra d.lor Alexandru şi Ion Slavu, înalţi funcţionari administrativi în Dâmboviţa. Ii acuza anume de scanda­loase incorectitudini — excro­­cherie şi furt — şi neromâineas­că purtare — apropiindu-şi ma­terialele pradă de război răvă­şite de trupele germane in pri­pita lor retragere. Domnii Slavu, socotindu-se calomniaţi­i,au făcut proces au­torului campaniei, şi procesul, climă Îndelungate desbateri, s'a­­ terminat ori înaintea trib. Ilfov s.­­ c. c. Tribunalul va pronunţa sen­tinţa la 4 Februarie. In jurul unui furt de bijuterii la Constanţa — HOTUL A FOST DESCO­PERIT — 29 Ianuarie In vana anului trecut prin lu­na Iulie o familie engleză des­cinde la hotelul „Elita“ din lo­calitate. In a­ treia zi de şedere la hotel, dispare din camera a­­cestora o poşetă da argint a d-nei, în care erau giuvaericale în valoare de câteva sute de mii de lei — o broşe de aur încrustată cu diamante şi bri­liante, o pereche de cercei cu briliante, o pereche de cercei cu perle, mai multe inele, o garni­tură de dinţi de aur şi altele. Cazul fiind reclamat prefectu­rii de poliţie, comisarul însăr­cinat cu facerea cercetărilor, deşi arestase întregul personal al hotelului din care făcea par­te şi Elena Mocanu, madama, hotelului, n’a putut descoperi nimic. După 7 luni dela aceas­ta întâmplare se descopere au­toarea, Elena Mocanu. Ea lo­cuia în ultimul timp pe str. Decereal 66, și fără să ocupe vre­o meserie, făcea cheltueli extravagante. Agentul special de siguranţă Ştefănescu-Vâr­­lan, un vechiu şi priceput po­liţist, luă act de toate acestea şi într’o bună zi descoperi to­tul. Elena Mocanu a fost aresta­t­, împreună cu concubinul ei. Subcomisarul Cojoc­aru cerce­tează. -------------XXX ---------------­ Au fost şi alte aaufracii pe Marea Neagra (?) Constanţa, 29 Ianuarie In dreptul portului Mangalia valurile mării au aruncat mai multe bucăţi de scânduri. Se crede că In timpul furtunii de acum câteva zile, vrs-un vapor încărcat cu cherestea s’ar îl scufundat. ——- XXX ------------­ Fabrica 1Se celuloză Zirnesîi în­ Uitări Din ancheta deschisă s’a sta­bilit că lacul a luat naştere de la o baracă locuită de câţiva muncitori şi care se afla in cartea fabrice! şi in mijlocul stivei de lemne. Au ars 5­ mii metri cubi lem­ne de foc, 5 vagoane pucioasă şi­­8 butoae cu clor . Pagubele trec suma de 2 mi­lioane lei. La ora când telegrafiez (în noaptea) focul continuă. Insă fiind localizat, nu mai este nici un pericol. Ajutoarele tri­mise continuă să stingă focul. Accidente de persoane n’au fost XXX dinî XLIII. — Ho. 25— Itaminica 1 Februarie 1925 Creirea Ardealului Arta naţională în Banat 8 pal­ie­niii d­­in Timişoara Duminecă 1 Februarie se va­­ inaugura în Timişoara prima­­ şcoală bănăţeană de menaj şi industrie casnică sub direcţia d-nei Sofia Imbrcane şi cu con­cursul „Cercului de gospodine“. Şcoala este menită nu numai să dea o bună educaţie casnică emeilor române din Banat, ci să formeze o puternică, institu­­ţiune de cultură artistică naţio­nală, punând în valoare talen­tul atât de cunoscut al bănă­­ţencelor. Arta casnică bănăţeană se re­­levă nu numai prin caracterul ei specific bănăţean, ci şi prin fineţea şi măiestria artistică cu care sunt lucrate ţesăturile şi broderiile româneşti. Sunt de re­marcat opretele, conciurile şi s­chilimurile bănăţene ce nu se­­ găsesc în i­m părţi, formând o artă specific bănăţeană, foarte mult admirată şi de străinii cari vin să facă studii etnografice în aceste ţinuturi. CONCIURILE BĂNĂŢENE Conciurile impresionează mai mult prin mulţimea monetelor­­ de argint şi aur,­ cari îţi dau la­­ prima vedere impresia unui coif războinic. Partea, care nu este în monede, e ţesută cu multă artă din fir foarte subţire de aur, argint sau mătase. Ţesătu­­­­rile acestea sunt­ lucrate cu o tehnică şi o artă deosebit de fi­nă. Cum la românii din Banat sunt'"foarte des­voltat­e simţul muzical şi danturile naţionale,­­ rostul zorzoanelo­r metalice de­­ pe cond­uri este să bată ritmul­­ jocului,­­ având rolul castagnete­­lor, spaniole. OPREJELE Interesante sunt însă şi opre­jele, (un fel de catrinţe), ţesute , cu multă măiestrie în diferite stiluri dar mai cu seamă în cel geometric. . Galonul din fir subţire de­­ mătase, aur sau argint pe dife­­­­rite fonduri se remarcă prin dis­­­­creţia coloritului şi tehnica de­­j­săvârşită. De la acest garon­ cad d­in jos până la poale, — formând l­a jurul cămăşii şi punând în­­ evidenţă linia şoldurilor, —­­ ciucuri roşii de lână armoni­zând cu broner­iile cămăşii. CHILIME­E BĂNĂŢENE Chilimuri au covoarele bă­năţene, prin stilul lor formează de asemenea o artă specific bă­năţeană. Acestea se lucrează în războaie la ţară, şi prin firul bă­tăturii ieşite în relief peste ur­zeală au o înfăţişare frumoasă şi o armonie de culori, când a­­cestea nu sunt influenţate de arta străină şi mai ales de cea slavă care s’a introdus în unele părţi ale Banatului. Cu aceste chilimuri se împodobesc casele ţărăneşti şi în ultimul timp se observă că formează o podoabă şi pentru saloanele orăşenilor,­­ ceeace dovedeşte necesitatea­­ des vol­tării acestei industrii ar- I tistice naţionale. SECŢIA ETNOGRAFICA A MU­ZEULUI DIN TIMIŞOARA De curând s-a înfiinţat, în mu­zeul din Timişoara o secţie de etnografie românească în care este reprezentată arta casnică, şi industrială din diferitele regiuni ale Banatului. Din interesantele colecţii ale acestei secţiuni adu­nate şi formate cu multă îngri­jire şi simţ artistic de către d. Postelnicu, directorul muzeului, s’ar putea alege şi desena dife­rite motiva ce ar putea să­ ser­vească şi să fie de mare folos şcoalei de industrie casnică. * Iată deci ce rol important­ ar putea să aibă şcoalele de indus­trie casnică în Banat. Al. Avram Procesul vinovaţilor de la Ciu­rea PROCESUL VINOVAŢILOR DERAERH DE LA CIUREA Iaşi 29 Ian. Azi la secţia IlI-a a tribuna­lului a venit spre judecare procesul acuzaţilor din ciocni­rea de la Ciurea şi anume, Im­piegatul Colescu de la Ciurea, Bălănescu de la Birnova, tele­grafistul Munteanu ,şi Carol Mische, lăcătuş de la Bârnova. Tribunalul a amânat judeca­rea procesului pentru ziua de 6 Februarie şî a respins inci­dentul de punere în libertate, menţînându-i In stare de arest -------------- XXX-------------­ Dela C. F. R. TAXELE IN ZLOŢI Taxele accesorii înscrise în foile de expediţie, de către sta­ţiunea de frontieră Snyatin- Zalusze exprimate, în zloţi şi groşi, se vor considerea tot ca centime aur urmând a li se a­­plica acelaş curs de convertire ca şi taxelor de transport în centime aur. NICI UN SPOR IN TRAFICUL ROMAN POLON De la 1 Februarie a. c. nu se mai aplică niciun spor, sau re­ducere la taxele tabelelor II a­­le tarifului român-polon, partea II, fascicolul 3. CUM VOR CALATORI TELE­­GRAFIŞTII ŞI DIURNIŞTII Telegrafiştii şi manipulanţii vor călători numai cu clasa IlI-a precum şi diurniştii, cari n’au ca studii patru clase de liceu. NU SE VOR MAI CREDITA SOCIETĂŢILE PETROLNIZSRE De la 1 Februarie a. c. nu se m­ai creditează transporturile societăţei anonime pentru di­stribuirea produselor petrolu­lui şi nici societăţilor care fac parte din ea şi anume : Steaua Română din Buzău, Steaua Ro­mână din Câmpina, Astra Ro­mână, Vega, Cometa, Rouma­nian Consolidated, Orfields Ltd şi Orion din Ploeşti, urmând ca dela această dată toate să se a­­chite la predare, sau sosire. DERAEREA DIN ŞEICA MARE — Un tren se rupe. — Trei va­goane cu mărfuri distruse d in ziua de 30 cor., trenul de marfă 1811, între staţiile ŞeiCa Mare şi Toamnă şi de pe linia Copşa Mică—Sibiu s’a rupt. 12 vagoane rămase mai în urmă au ajuns lângă cantonul nr. 100, prima grupă de vagoa­ne, dela care se desprinseseră şi le-au lovit cu putere. Trei vagoane încărcate, unul cu grâu altul cu cherestea şi un al treilea cu ulei au fost răsturnate şi sfărâmate, iar conţinutul risipit, Închizând li­nia. A deraiat şi vagonul de ba­gaje. ’Accidente de persoane «1 au fost _________ _ ŞTIRI DIFERITE­ CLUJ CONDAMNARE Joi s-a judecat la tribunalul local procesul lui Alex. Jianul, fost funcţionar la contenciosul c. f. r. Cluj, care a făcut fraude de peste 100 mii lei. A fost con­damnat la un an şi 4 luni în-­ chisoare. ACCIDENT La fabrica de licheul Bokner şi Santo lucrau mai mulţi mun­citori la gheţărie, depozitând ghiaţă pentru vară. La un mo­ment dat terasamentul de scân­­­­duri pe care lucrau fiind putred , s’a rupt şi toţi 12 lucrători s’au­­ prăbuşit în groapa gheţăriei. U­­nul e grav rănit. NEREGULILE DELA OCOLUL SILVIC GILAU Mai mulţi săteni din comu­nele Muntele Rece şi Mărăşel din jud. Cojocata, au reclamat parchetului şi ministerului de agricultură pe inginerul Ioan Mih­ăilescu, şeful ocolului silvic Gilău, acuzându-l că cere sume mari de bani pentru darea în arendă a terenurilor de împro­prietărire provizorie. Menţionăm că aceste terenuri ocolul silvic este dator­­să le dea în arendă pe preţuri mici. Inginerul mai este acuzat că a vândut lemne fără să publi­ce licitaţia. In acest fapt e implicat şi prim-pretorul plăşii d-lui Şer­­ban. Ancheta e în curs. 30 Ianuarie FURT La Salonta Mare, Margareta Mohaci, împreună cu sora ei Clara, a pătruns in locuinţa lui Iambor Mihaiu, în lipsa aces­tuia de acasă, furându-i albi­turi. Ele au fost surprinse asu­pra faptului şi conduse la jan­darmerie. ARESTĂRI Observându-se în ultimul timp furturi la laboratorul Pasteur, acum în urmă s-a dovedit că autorul este laborantul Mihaiu Cociaș, care este anchetat. — A fost prins spărgătorul Ștefan Kadar, pus în urmărire de mai mult timp. — La Lupeni a fost arestat P. Nemeș, conducătorul unei secte religioase neper­mise, tocmai in momentul când boteza pe un lu­crător, împreună cu nevasta lui. In urma cercetărilor făcute, s-a descoperit că acesta făcuse numeroşi adepţi. ACCIDENT Ianoş Maghiar fiind în stare de ebrietate, a căzut din căruţă, fracturându-şi baza craniului. Starea lui este gravă. TG.-MUREŞ EPIDEMIE Au mai fost aduşi la spitalul civil 13 bolnavi de febră tifoidă, din Topliţa Română, fiind acum în tratament 58 bolnavi din a­­cea comună. In urma măsurilor luate, epi­demia e in descreştere. CALCAT DE TRĂSURĂ * • In colţul străzei Călăraşi, un birjar venind dinspre strada Sf. Gheorghe a răsturnat pe copilul Vilmos Balint, fugind apoi. La spital s’a constat că copilul n’a­re nimic fracturat, ci numai pielea de pe picioare ruptă. SPĂRGĂTOR PRINS A fost prins mecaniciul Gus­tav Kremplesz, în­ etat­ de 22 ani, originar din Sibiu, autorul a 3 spargeri, una făcută în Tg.. Mureş şi 2 în Reghinul Săsesc. REABILITARE D. G. M. Demetrescu, șef de birou la ministerul muncii,­ în baza decisiei nr. 575 din 17 Ia­nuarie 1925 a consiliului de dis­ciplină din ministerul de inter­ne, poate fi reintegrat în ve­chiul său serviciu de sub-șef de siguranță. SINUCIDERI Tânăra Roza Galcic, In etate de 18 ani, din comuna Păneti, s’a spânzurat In casa pă­’inţilor săi. Motivul se crede a fi dra­gostea. * . Intre comunele Ercea şî Poarta, pe marginea şoselei na­ţionale, a fost găsit spânzurat de un copac Imre Moldovan In etate de 57 de ani. Cauzele si­­nuciderei sunt necunoscute. CULTURALE D. dr. Niculae Creţu­, directo­rul , şcoalei normale,, a ţinut în sala Palatului Cultural, în fa­ţa unui numeros public, confe­rinţa sa despre: Ideia de su­flet, în religie şi filosofie. ■ 1 .­ ­ Careii­ Mari­ ­­i 29 Ianuarie CRIMINAL PRINS A fost prins Alex. Lăcătuş, un criminal din Ungaria. El a­­ săvârşit fioroase crime fugind­­ în urmă în Rusia, de unde s’a­­ întors acum.­­ Una din crimele de acum cât­va timp, cea asupra unui câr­­ciumar şi a soţiei sale, a fost făptuită în modul următor: Prinzându-i într’o pădure, i-a desbrăcat şi i-a legat de un pom apoi cu pipa aprinsă i-au ars pe corp până au declarat unde , au ascunși banii. i Coierciant bucurestean reti­i din tren Cluj, 30 Ian. Comerciantul Wilhelm Bren­­kel din Bucureşti, care călăto­­­­rea spre Oradea Mare, dându-se jos din tren la Huedin, un in­­­­divid s-a apropiat de el dâindu-i o puternică lovitură în cap şi­­ strângându-l de gât, după ca­re i-a furat suma de 200 mii lei. Comreciantul a putut striga şi astfel i-au venit în ajutor jan­darmii. Hoțul a fugit, trăgând asupra jandarmilor focuri de armă. Cu toate acestea a putut fi prins. S-a dovedit că este un peri­­culos hoţ de buzunare. Trei copii cotezaţi Topliţa Română, 30 Ian. Moise Gyarzi plecând de aca­să, a închis înlăuntru pe cei 3 copiii ai săi, unul de 1 ani, altul de 3 ani şi cel de al treilea de 6 luni. Copiii jucându-se pe lângă foc,­­ s-au aprins hăinuţele şi au fost carbonizaţi. ifi teasere AU FOST 2 RAN­IŢI Cluj, 30 Ian. Eri, Intre staţiile Stana şi Cluj a deraiat trenul nr. 327 din cauza liniei, care era stri­cată. Au fost 2 răniţi uşor. XXX

Next