Universul, iulie 1925 (Anul 43, nr. 148-174)

1925-07-01 / nr. 148

b­en Sihin­ ■■ (If, 148 liter card ; ui:le -925 INFORMATION! MARŢI ■* Corpul mult regretatului medic-maior In rezervă, Nico­­laa Burghele, fost medic comu­nal al Capitalei, decedat în răz­boi şi la 8 Martie 1917 la Burgas In Bulgaria, a fost adus în Bu­cureşti prin îngrijirea societăţii mormintelor eroilor şi de aici va fi transportat astăseară la Iaşi unde va fî reînmormântat în cavoul familiei da la cimitirul „Eternitatea". Medicul N. Burghala a luat parte în luptele de la trecerea Carpaţilor, la cele din Dobrogea şi la cele dela Epureşti şi Neaj­­lov, distingându-se în tot tim­pul prin un devotament nemăr­­gnit pentru îngrijirea răniţilor şi bolnvilor. În lu­ptuim­ de la Neajlov la 30 noembrie 1916 a căzut prizonier împreună cu ambulanţa corpu­lui. * Citim In ,,L’Action Fran­­ţaise" din 23 iunie 1925: „D. Guernot, secretarul Ligii drepturilor Omului", continuând ..Voiajul de studii asupra stărilor minorităţilor din România", tre­buia să fie Sâmbăta trecută o conferinţă la Bucureşti, însă po­liţia fiindu-i teamă de o mani­festaţie a studenţilor, l-a rugat să renunţe. Insă D. Guernnt a­­vând mâncărime de limbă, a ţi­­nut cu orice preţ să plaseze mi­ca sa conferinţă şi a decis ca „logosul" amânat să fie ţi­nut în acea zi. Atâta i-a trebuit; studenţii au împiedicat să vorbească pe ri­dicolul personaj, cântând Mar­­seillaisa şi imnuri naţionale. In stare mizericordioasă d. Guernot a trebuit s’o şteargă. • Eri fiind sărbătoare, bursa şi băncile au fost Închise, ast­fel că nu s'a înregistrat nici un curs. UNIVERSITARE 1* Tânărul Mirc­ea A. Dum­a a trecut ai elogii examenul de licenţă In drept. O Plecarea d lui Sarmală in propagandă electorală. e Înto­vărăşit de trei vagoane cu bu­toaie de varză, cinci vase de vin, zece vaci şi două zeci de perei (DESEN LUAT LA PLE­CARE, IN GARA). Un examen ! Costaforu şi oaia. Ce zic profesorii Cioban şi Târla. Ce zice chitaristul Oaia de la Luzana. Supărarea stâne­lor.------------------------------------­Mai bine să te fure Tömesen şi Munteanu decât boerile de la percepţia. Dorința Sf. Petre, — In Ve­selia de Joi, 2 Iulie. In aceeaşi seară s’a urcat în tren pentru Paris". Pomada Cadum contra tuturor­­ Bolilor Pielei Durerile produse de bolile pielei, pot fi înlăturate, dacă se foloseşte la timp Pomada Cadum. Ea opreşte nu­mai­decât mâncărimea, potoleşte şi vindecă orice iritaţie sau umflătură a pielei. Ea a de asemenea suverană contra eczemei, buboaelor, pecingine!, epozolir,s­trânjilor, blândei,­ Cojilor de pe bube, cheliei, rănilor, arsurilor. La farmacii şi droguerii, Engros la Drogueria Standard, Bucureşti © Asigurării» asupra vieţei au luat in ultimul timp o mare desvoltare, toată lumea recu­noscând că ele constitue cel mai practic mijloc de prevedere. O asemenea asigurare se poate obţine in mod gratuic de către toţi aceia cari participă la tragerea premiilor ziarului nostru, întrucât cunoscuta So­cietate de asigurare „STEAUA­­ROMANI­ST* 1 din Bucureşti o­­feră ca premiu o asigurare a­­supra vieţei de lei 50.000 pe termen de 20 ani. Câştigătorul premiului capătă poliţa de asigurare in filod ab­solut gratuit.­­ ŞCOLARE *v . Asociaţia regională a cor­pului didactic primar din Mol­dova de sus va tine al patru­lea congres invăţătoresc în 13 Iulie la Suceava. Colegii din judeţele limitrofe­­ cu Bucovina, precum şi organi­zaţiile centrale din vechiul Re­­i­gat, Ardeal şi Basarabia sunt Invitate să participe la această manifestare profesional-culturală a învăţătorimii bucovinene, spre­­ a Întări legătura de frăţie ce tre-­­ buie să existe între învățătorii­­ unui neam. STUDENŢEŞTI * Cercul studenţesc vlăscean anunţă, că Vineri 3 Iulie a. c., ora 9 seara, se va întruni comi­­siunea instituită pentru modifi­carea statutelor, în localul so­cietăţii studenţilor în medicină (b-dul Schitu Măgureanu nr. 2).­­­Duminică, 5 Iulie a. c, ora 10 jum. dim., se va ţine în Giurgiu (în localul şcoalei comerciale „N. Filipescu") adunarea comi­tetului, iar după amiază, în ace­­laş local, e convocată adunarea generală a cercului.___________ lei metru renumitul Laisette francez lat 80 cm. pentru rochi, rochiţe şi capoate de vară, desene garantate la spălat, cali­tate extra fină EROROS și EN DETAIL V. N. ORGHIDAN&FIU București Str. Prinzari No. 11 Nu vă împovăraţi cu bagajele Societatea de VOIAJ „EUROPA“ Piaţa Teatrului Naţional Vi le ridică de acasă chemată Telefon 86­19 şi le expediază emiţând reci­­pise oficiale C. F. R. BILETE de TREN, VAPOR şi BAI pen­tru orice destinaţie. 8 Expediază şi colete comerciale 19 FINE­L SEZON Vindem TOATE NOUTĂŢILE de VARA cu preţuri NE MAI AUZIT DE EFTINE Pentru a vă convinge examinaţi PREŢURILE din vitrinele noastre ! JEANNE B’ARC 11 38. Calea Victoriei Doctor D. PRIBOULLO cu începere dela 1 iunie dă con­sultaţiuni de boale interne la Băile Herculane Hotel Carol. 21 anchetele noastre in ardeal Chestiunea celor două statui maghiare din Arad — Dela trimisul nostru special — Se împlinesc aproape şapte ani, da când pe cele două pieţe din centrul oraşului Arad stau acoperite cu scânduri două sta­tui maghiare. Cei treisprezece martiri de la 1840 şi Ludovic Kossuth, — ale căror amintiri nu se vor şterge niciodată din sufletele românilor de peste Car­­paţi, aî căror cruzi călăi au fost cei reprezentaţi în acest bronz. Cea dintâi statue reprezintă pe cei 13 conducători ai furiei ma­ghiare, când au fost măcelăriţi atâtea mii de români în anii 1848—1849 şi cea de a doua e a lui Kossuth, înverşunatul duşr­man al neamului românesc şi adversarul lui Avram Iancu. Statuete nu au putut, fireşte, ră­mâne descoperite spre a sfida mai departe cele mai elemen­tare sentimente naţionale ale u­­roii popor desrobit. Nu e mai puţin adevărat, că ele nu pot să rămână mai departe nici In for­ma cum se rezintă astăzi. Faptul că ele sunt numai În­grădite cu scânduri din teme­lii până în vârf, şî nu distrusa sau îndepărtate, este foarte gre­şit interpretat încă ŞÎ astăzi de către concetăţenii noştri unguri. Ei nu văd In scândurile de brad care acoperă bronzul celor două statui, nici bunătatea­­născută a românilor, nici neţărmurita noa­stră toleranţă, ci cu totul alt­ceva. Ungurii nu se sfiesc nici as­tăzi să susţină, că „românîi nu a­u distrus şi nu înlătură cele două statui, pentru ,,simplul fapt", că nu cred nici el în trăi­nicia hotarelor de astăzi“. Dat fiind faptul că cele două statui din Arad, nu numai că pricinuiesc anumite visuri con­cetăţenilor noştri, dar strică mult, nespus de mult esteticei oraşului, ele nu mai pot rămâ­ne act, ci trebuie să se ia o mă­sură pe care primăria Aradu­­lui, dacă nu era slabă de înger, aşa cum e, o putea lua acum trei-patru ani, pentru a le pune la locul unde li se cuvin©, un muzeu, sau să la trimită peste Tisa. Frutaşii unguri venind în contact cu străinul. In trecere prin Arad, 11 prezintă statutele ca dovezi de intoleranţă din partea noastră fata de minori­­taţi şi ,,monumentela lor de artă". Cazuri .ai acestea s-au petrecut, destule şi publicaţiile de propagandă împotriva noas­tră, ce apar în diferite Capi­tale ale Occidentului, sau din­colo d­e Ocean, ne sunt o măr­turie a acestui fapt. In fata acestei stări de lu­cruri, facem apel la d. prefect Georgascu, ca bun român şi înţelegător al situaţiei, ca profi­tând de desele tratative ce se ţin cu ungurii la Arad asupra diferitelor chestiuni în litigiu între noi şi Ungaria, să pună şi chestiunea celor două statui, ce aşteaptă de atâta vreme s­ă fie trecute peste Tisa. S’ar putea cere în schimbul lor dela un­guri documente istorice privi­toare la trecutul nostru — docu­mente atât de numeroase în arhivele dela Budapesta. Trimiterea acestor statui pes­te frontieră nu înseamnă nici de cum o jignire pentru unguri, cărora le-am lăsat neatinse toa­te monumentele de artă, cari reprezintă trecutul lor istorie, cum sunt cele de la Cluj, Târ­­gu-Mureş şi multe oraşe din nouile ţinuturi. A lăsa Insă pe piaţa Aradului pe cei treispre­zece călăi ai românilor şi pe şeful lor Kossuth, e prea mult, şi ce e prea mult nu-i sănătos. In tot cazul insă, dacă nu se va găsi o soluţia pentru a tri­mite cele două statui peste Tisa, atunci bronzul lor ar fi foarte nimerit, ca să se toarne din el o statuie tot atât de impunătoa­re a lui Avram Iancu, şi alta câtorva tribuni români din ace­iaşi revoluţie dela 1848. AL Avram UN­IVERSUL inaugurarea palatului de justiţie din Ploeşti In prezenţa primului ministru şi a ministrului de justiţie Ploeşti, 29. 11 Eri au avut loc în oraşul nostru cinci solemni­tăţi şi anume: punerea pietre­lor fundamentale la palatul de justiţie, căminul corpului di­dactic primar şi şcolile comer­ciale ; punerea plăcei comemo­rative a lucrărilor de canaliza­re şi Inaugurarea nouei linii de centură a oraşului. La aceste­­solemnităţi au luat parte şi d-nii I. I. C. Brâteanu, primul ministru, Gh. Mârzescu ministrul justiţiei, Chirculescu, ministrul muncii, Valaori, secre­tarul general al ministerului in­strucţiunei, Gr. Dumitrescu,de­­putat. La intrarea în judeţul Praho­va miniştrii au fost întâmpi­naţi de d. Spirea Sorescu pre­fectul judeţului şi I. Quintus vice-preşedintele Camerei, iar la intrarea în oraş de d-nii Gh. Fotescu primarul oraşului. C. Şoarec prefectul de poliţie şi­ Şt. Cetăţeanu. LA NOUL PALAT DE JUSTIŢIE Prima solemnitate a avut loc la palatul de justiţie la orele 9 dimineaţa. Pe o estradă frumos pavoa­zată s-a oficiat un serviciu re­ligios de faţă fiind miniştrii, toate autorităţile locale, civile şi militare, magistratura şi membrii baroului în frunte cu d. Nicu Pârvulescu decanul. După oficierea serviciului di­vin d. Spirea Sorescu a citit ac­tul comemorativ urmând apoi formalitatea punerei pietrei fun­damentale. D. SPIREA SORESCU, pre­fectul judeţului, luând cuvântul arată că chestiunea cornstruirei acestui palat datează din 1913 când sau început primele lu­crări şi care apoi au fost în­trerupte din cauza războiului din 1913 şi 1916. S’a reînceput construirea lui. In 1922 şi sunt toate speranţele că el va fi ter­minat mai curând de cât se crede. D-sa face apoi o succin­tă dare de seamă asupra ad­­ministrărei judeţului, din punct de vedere cultural, bisericesc, drumuri, şosele, opere de artă, şi sanitare etc. D. RADU CARATASSE, pri­mul preşedinte al trib. Prahova, arată că pentru magistratură sărbătoarea de astăzi este din cele mai importante, căci prin construirea acestui palat se re­zolvă o problemă dureroasă şi anume a imposibilităţii în care se găsea justiţia de a mai putea funcţiona în localul de­­tăzi insuficient şî nehigienic. D. NICU PÂRVULESCU, deca­nul baroului, in numele corpu­lui de avocaţi işi exprimă mul­ţumirile pentru reînceperea construrei palatului de justiţie a cărei necesitate—faţă de in­salubritatea actualului local şi a sporirei proceselor — se re­simte pe zi ce trece tot mai mult. D-sa aduce mulţumiri d-lui Spirea Sorescu, prefectul judeţului, pentru fondurile puse la dispoziţie şi graţie cărora s’a putut ridica palatul. Cere şi pe viitor autorităţile d’ aceiaşi soli­citudine pentru a putea fi ter­minat cu un ceas mai de vre­me. DISCURSUL D-LUI GH. MAR­­­ZESCU Iniţiativa şi marile jertfe fi­nanciare ale prefecture! jude­ţului Prahova pentru ridicarea acestui înălţător palat de jus­tiţie, apar cu atât mai oportune şi cu atât mai de preţuit cu cât s­e produc cu putere, înfăptuin­­du-se în momentul punerii în aplicare a nouei legi de organi­zare judecătorească şi mai ales în momentul când nouile nece­sităţi ale tribunalului din acest centru industrial şi comercial în plină desvoltare, învederează îru­suficienţele şi gravele neajun­suri ale funcţionarilor. Fireşte că modificările aduse în timpul din urmă vor contri- bui la înlesnirea şi accelerarea judecăţilor, dar netăgăduit că acest scop nu va fi realizat in­­tegral şi efectiv, decât în mă­sura în care înlăuntrul fiecărei instanţe şi în fiecare localitate l­ocalurile vor permite să se fa­că aplicaţiunea disponibilelor din legea de organizare judecă­­orească privitoare la compu­­tere şi la efectuarea judecăţilor.­­ Astfel înfiinţarea secţiunea a IV-a la un tribunal ca cel al Prahovei, supraîncărcat pe lân­­gă afacerile obişnuite cu aface­rile decurgând din legea con- R­ Udărilor petrolifere, Infilnţa­­■e­ la aceeaş dată a secţiunei­­pedale pentru tutele şi protec­­iunea incapabililor, funcțiunea normală a judecătorului unic şi a judecăţei concomitente sau succesive a două complete, fără­­ maî Insista ampra desvoltă­­rilor reclamate de organizarea corespunzătoare a grefelor şi celorlalte servicii, nu s’ar putea realiza cu toate dîspoziţiunile imperative ale legei şi nu ar pu­ea atinge rezultatele urmărite dacă iniţiativa dv. şi sforţările conştiincioase ale prefecture­ Ju­­deţului, nu ne-ar încredinţa că în timpul cel mai scurt toate serviciile necesare justiţiei vor fi întrunite în ace­laş edificiu. Aveţi dreptul să fiţi mândri de opera ce aţi înfăptuit, aveţi dreptul că aţi izbutit singuri le ajutaţi de nimeni La ora 10 miniştrii, autorită­ţile şi întreaga asistenţă după ce au vizitat noul palat, s’au transportat la căminul corpului didactic din str. Bucureşti. PUNEREA PIETREI FUNDA­MENTALE LA CĂMINUL COR­­PULUI DIDACTIC PRIMAR Şi aci sa oficiat un serivciu religios de faţă fiind întreg cor­pul didactic prahovean primar. S’a citit apoi actul comemorativ de către d. I. GRIGORESCU, ins­­pector şcolar care a rostit şî o cuvântare. Au mai vorbit apoi d-nii: T. Boldeanu în numele învăţăto­rilor şi d. Valaori, secretar ge­neral al ministerului de instruc­ţie. PUNERI1A PIETREI FUNDA­MENTALE LA PALATUL ŞCO­LILOR COMERCIALE La orele 11 a avut loc solem­nitatea punerii pietrei funda­mentale la palatul şcolilor co­merciale, cari se construesc din fondurile strânse de Camera de comerţ locală. S-a oficiat un serviciu religios in faţa miniştrilor, autorităţilor, corbului profesoral al şcolilor comerciale locale, reprezentanţi­lor Camerei de comerţ, al Uniu­­nei comercianţilor şi industria­şilor, negustorilor, etc. Aci au vorbit d-nii Chiţu, Radu Constantinescu, Valaori, Opres­cu şi Al. Oprescu. După terminarea cuvântărilor, s’a vizitat palatul, care este un frumos monument de artă ro­mânească datorat concepţiunii artistice a d-lui Toma Socolescu, arhitect. Lucrarea se prezintă în condi­­ţiuni excelente şi este condusă de d. ing. I. Pomponiu în cola­borare cu d. îng. Alejsandrescu. Anul trecut s’a lucrat prima aripă, iar anul acesta lucrarea a fost dată în continuare tot d-luî ing. Pomponiu, care şi-a atras încrederea tuturor instituţiunî­­lor din Ploeşti, prin executarea conştiincioasă a lucrărilor şi a instalaţiunei tehnice ce posedă. Tot d-sa execută lucrările la că­minul corpului didactic şi Băncii creditului Ploeşti. VIZITAREA LUCRĂRILOR DE CAN­ALIZARE Miniştrii şi autorităţile au piş­­cat apoi cu automobilele şi au vizitat lucrările de canalizare da la marginea orașului. S’au vizitat lucrările In curaj vS7?*i?Tml de deranjare si lucră­rile de rectificare a albiei Dâm­bului. Aci a avut loc solemnitatea punere! plăcel comemorative la lucrările executare. S’a oficiat un serviciu religios, după care d. GH. FOTESCU, pri­marul orașului, a făcut o dare de seamă despre mersul acestor lucrări, a căror piatră funda­­mentală s’a pus încă din 1906, și din diferite cauze lucrul nu a putut fi continua^ reincepân­­du-se de abia In 1922. Până în prezent s’au lucrat­­ jum. kim. de canal colector, 800 m. canal tubular şi s’a rectifi­cat Dâmbul. S’a cheltuit până In prezent cu aceste lucrări—In care intră și exproprierile — 44 milioane lei. D. POPESCU-ALEXANDRIA citeşte apoi placa comemorativă, după care asistenţa a trecut In­­tr’un pavilion improvizat, unde s’a servit o gustare. VIZITAREA LINIEI DE CEN­TURA , întreaga asistenţă, la ora 12, cu automobilele, a venit până la podul Contiloasa, de pe linia Ploeşti-Văleni de Munte, unde II aştepta un tren special, care s-a transportat la noua linie de cen­­tură a oraşului. BANCHETUL La orele 8 seara a avut loc In grădina Obrenovici, un banchet politic de 800 tacâmuri. Primul toast a fost ridicat de d. I. I. C. Brătianu, care a În­chinat pentru Dinastie. O nouă intre Costeşti Duminică d. a., a fost de în­registrat o nouă deraere a unui tren de marfă în staţia Mier­leşti, pe linia Costeşti-P.­OIt. Iată după relaţîunile oficiale, sosite în cursul dimineţei de ori direcţi­unei generale a C. F. R., împrejurările în care s’a întâm­plat această nouă deraere. Trenul de marfă cu No. 1251 intra în gara Mierleşti, şi, în momentul când urma să atace acul, — acesta fiind întredeschis din neglijenţa acarului,—s’a pro­dus deraerea locomotivei şi a trei vagoane, care s’au răstur­nat, acoperind două linii şi fă­când circulaţia imposibilă. EXPRESUL ORIENT NU POA­TE TRECE Din cauza închiderii liniilor, deraere şi Para-On staţia Mierleşti n’a mai putut primi până azi dimineaţă nici un tren de călători sau de mar­fă, astfel că trenurile personale din Oltenia pentru Bucureşti cum şi trenurile plecate din Ca­pitală pentru Craiova, au circu­lat numai până la punctul acci­dentului, unde călătorii au tre­buit să facă transbordare. Expresul Orient de Duminică care plecase din Bucureşti la ora 5.45 seara a fost Îndrumat prin Predeal spre Braşov. In cursul nopţii s’au trimis de la Craiova 2 trenuri de aju­tor cu lucrători cari lucrează la restabilirea liniei, astfel că­­ probabil de azi după amiază se va putea relua circulaţia norma­lă. Parchetul de Craiova a în­ceput cercetările.­­ Impiegatul de mişcare şi acarul Nedelea Baican au fost suspendaţi. Furtună în tara RAVAGIILE GRINDIN­EI IN JUD. FAGARAS In comunele Arpaşul-de-jos, Scarel, Sărata, Ucea, Cârţişoare Berivart-Mici, Berivart-Mari, Co­­păcel, Hărşeni, laşi Săsciori, Sdvdstreni, Voevodeni-Mari, Ţoin­­ţari, Vlădeni, Perşani, Şinca­­veche, Ohaba şi Vlad, în ziua de 25 ort. a bătut grindină, ni­micind recolta în unele locuri cu desăvârşire. Iar în altele distrU­­gându-le în proporţie de cel pu­ţin 50 la sută. Au suferit mult şî pomii fructiferi. Pagubele sunt enorme. AVION ATERISAT DIN CAUZA FURTUNEI Avionul „Brequei”" Nr. 7404, din grupul 11 aviaţie Samcşag, din cauza grindinei, care i-a găurit pânzele de la aripi, a fost nevoit să ateriseze intre comu­nele Ucea de jos şi Arpaşul de jos. Mecanicul avionului a comu­nicat grupului că nu mai poate sbura şi a cerut să-l trimită o echipă care să repare pânza sau să-i trimită cele necesare pentru îmbarcarea avionului. AMĂNUNTE ASUPRA DEZAS­TRULUI DIN DÂMB­O­VIŢA Pucioasa. 28 Iunie De trei zile, plouă Intr’una în partea nordică a judeţului. Du­pă cum am anunţat, Unia fera­tă Pucioasa-Pietroşica este ruptă în mai multe locuri. Două gar­nituri de trenuri de persoane cu locomotivele lor, au rămas izo­late în staţia Pietroşiţa. Era de aşteptat ca Unta să fie stricată, deoarece rândul tre­cut, cu ocazia altor inundaţii,la terasamentul liniei, se adusese de la Doiceşti praf de lignit, un loc de blocuri de piatră, care să oprească puhoiul apei şi să a­­şeze diguri tari. S’au cheltuit dela război şi până astăzi, sume respectabile. Terenul nu este aşa periculos cum­ se vorbeşte, dar trebue mai­­ multă chibzuială la lucru. Făcând şi eu ancheta la faţa locului, mi s'a spus, chiar de personalul respectiv, că repara­ţiile terasamentului dinainte, s-a­u făcut un bătae de lac. $i astăzi se mai vede praful de lignit, care a servit ca umplutură. Chiar un timp frumos, mecanicii refuzau să ducă convoiul întreg de vagoane, sau vre-un tonaj mai mare, din cauza terasamen­­tului slab. O anchetă serioasă in acest scop, ar scoate la lumină vinovatul, care nu a făcut alt­ceva, decât să-și primească di­urna grase. ---------XXX -— Adunarea generală a ofiţerilor de rezervă din Ilfov Secţia ofiţerilor de rezervă din Ilfov a ţinut adunare ge­nerală la Fundaţia Carol, sub preşedinţia succesivă a d-lui co­manei Maltapol şi Arhip. D-nii dr. Gomoiu, avocat C Sturdza, maior Boerescu, au a­­rătat că comitetul a demisionat pentru motivul că nu poate lu­cra cu comitetul central al Uni­­unei, câtă vreme va fi prezidat de d. generali Anastasiu. După de abateri la cari au luat parte d-nii Gorski, G. Angele­­scu, Iacobescu, More, şi alţii s’a respins demisia comitetului, ca o reconfirmare a încrederii seciei Ilfov, şi s’a hotărtt să se suspende lichidarea neînţele­gerilor dintre secţia Ilfov şi comitetul central până după so­sirea d-lui Miller, preşedintele Uniunei internaţionale a ofiţeri­lor de rezervă, căruia c®l din­­ România 1i pregătesc o căldu­roasă primiră . . . . Nu se poate absorbi fără ca să fim pedepsiţi tot felul d­e băuturi; există una singură care se recomandă in mod cu totul special şi care se întrebuinţează simplă sau amestecată cu vin pe care nu-1 tulbură. O veţi obţine turnând intrun litru de apă potabilă conţinutul unui pachet de LithinéSfcD'Gustin­ere va va da o apa delicioasă, alcalină, lilivnală,­recomandata pentru disolvarea aedului uric­­, contra tuturor afecțiunilor de Rinichi, Ficat, Stomac si Intestine. De vânzare la toate farmaciile și drogneriile Reprezentanta generală și depozitul: Agence (Sesaeralo tacasse es Boumale 43. Str. Romulus Citifi „U N I VERSUL C O P S I L O ■ ­smt

Next