Universul, iulie 1925 (Anul 43, nr. 148-174)
1925-07-11 / nr. 157
gHBl TO - Hr. 157 11 lulls ÎR25 lei metral renaml.nl iLatnette francez lat 80 cm. pentru rochi, rochiţe şi I capoate de vară, desene I garantate la spălat, calitate extra fină ENQROSS EM DETAIL V. N. ORGIâlDAN &Fiu Bucureşti Str. Pânzar!Wo. II 9 In ziua de 8 lulis col., a avut loc la sediul societăţii ,,Belgo-Română” de Asigurări şi Reasigurări din calea Victoriei 55, a 28-a tragere lunară pentru amortizarea a 2 poliţe de 10.009 iei şi 2 de 5000. Au fost amortizate poliţele: O. D. Z. şi S Z. B. câte 10.000 lei, D. V. X. şi T B. P. câte 5000 lei. 4 . Comitetul central al soc. ,,Mormintele Eroilor" aduce călduroase mulţumiri d-nei Ivonne N. D. Ghika-Comăneşti, care a donat un teren de 5000 m. p. pentru organizarea unui cimitir de onoare la Comăneşti D-sa a constituit, din taîţiatitva şi sub preşidenţia d-sare, un comitet local pentru organizarea cimitirului de onoare, unde se vor centraliza osemintele de eroi din regiunea Ghimeş Palanca-Bristuroasa-Asău-Agăş (Comăreeşti-Moineşti-Dărmăneşti, cu concursul acelui comitet, lucrările începând imediat. • D-şoara Sully, fiica decedatului şi ilustrului tragedian Mounet-Sully a obţinut premiul întâi la concursul de absolvire a clasei de tragedie de la Conservatorul din Paris. D-nii Codreanu Ion, Durina Mircea, Gurău Costică şi domnişoara Marinnescu Ste-Bo- Ilntîn Alexandrina au trecut cu elogii examenul de licenţă la facultatea, de drept din Bucureşti, iar d. Ilie Gancevici la facultatea de drept din Iaşi. *,,Gruparea ,,Gh. Lazăr* da Cruce Roşie a Tinerime!, plecată in escurse în Jud. Neamţ, a ajuns la mănăstirea Văratec, trecând prin Piatra Neamţ şi Băile Bălţăteşti. De aci îşi va continua drumul spre m-rile Agapia, Sihla, Seca, Sihăstria, Neamţ, Cetatea Neamţului, prin Petru Vodă la Hangu, Schitul Dubău, ascensiune pe Ceahlău, coborând apoi prin cheile Bicazului, Bicaz, Tarcău. Poliţia din Tulcea a amendat cu 5000 lei pe Constantin Pricop, car® n’avea carnet de şofer şi nîcî nu ştia să conducă un automobil. De asemenea pe Ion Hristof, proprietarul unui auto-camion, cu o amendă de 5000 lei, pentru că a permis ca auto-camionul’ gău să fie condus de un şofer nepriceput. Comisia pentru, punerea la punct a chestiune! repara- ’ ţiunilor şi datoriilor interaliate şî-a continuat şieri dimineaţă lucrările la ministerul de finanţe. . L, „..... .i i.t&adnsă.. 1 INFORMATION! 1 VINERI Cititorii noştri sunt Fiigafisa sQ^tinue a strânge neîntrerupt cupoanele de premii Cvs «^parziinis In „Universul**. Trimiterea tuturor cupoanelor se va face la o dată, pe care o vom fixa $1 anunţa la vreme, ştiindu-se că tragerea premiilor se va face la toamnă, aşa precum am anuntat dela inceput. „ O delegaţie a muncitorilor de la minele de cărbuni Cozla- Drencova, din Banat s’a prezentat la ministerul de industria şi comerţ, arătând, că direcţiunea acestei societăţi miniere străine nu le-a plătit lefurile de patru luni. Sunt peste două sute muncitori români, cari se prăpădesc in cea mai neagră mizerie, cu familiile lor. Minele, cari actualmente sunt puse sub sechestru, dispun de mari stocuri de cărbuni extrașe, a căror valoare se ridică la pesta zece milioane. • Primim următoarele: Ziarele maghiare din Transilvania publică ştirea, că la propunerea ministrului cultelor, consiliul de miniştri ar fi aprobat înfiinţarea unei episcopii reformate la Oradea-Mare. Ministerul cultelor ţine să declare, că această ştire este absolut neîntemeiată. * Cu Simplonul, va pleca azi la Gerneva delegaţia română pentru cursurile Ligii Naţiunilor, compusă din d-nii dranzi in drept: Burîleanu C-tin, Vulcănescu Mircea si Hillard Rîchy. • Pe ziua de 7 Iulie se aflau in Capitală următoarele cazuri de boli molipsitoare: Scarlatină, 19 cazuri (vechi); difterie, 2 cazuri (vechi); febră etifoidă, 16 cazuri (vechi); tifos exantematic, 1 caz (vechiu, un soldat); erizipel, 3 cazuri (vechi). Pe aceiaşi zi s’au Înregistrat: naşteri, 28 (16 soţi şi 12 fete); morţi, 26 (15 bărbaţi şi 11 femei). * D. Eug. Munteanu a fost numit prim-consilier al oraşului Orăştie. Doctor P. Bădaşcu Medic al Sanatoriului de chirurgie al D-luî Profesor Dr. Gerota. Specialist chirurgie şi ginecologie înlocueşte pe D-l Profesor Dr. Gerota în timpul absenţei D-sale din Capitală. Str. Gh. C. Cantacuzino 7. • Ministerul de război a aprobat facerea meetîngului anunţat, pe terenul unde se refla ComV■ Franco-Romond (Băneasa), pe ziua de Duminică 19 Iulie col., orele 7 seara, când inventatorii paraşutei automate, Grigorescu-Sziclky se vor arunca cu ea din avion la 2000 metri înălţime, avionul având o viteza de 220—240 Km. pe ora. Pentru înlesnirea publicului, vor circula trenuri speciale din staţiunile Nord, Filaret şi Obor, toate cu destinaţiunea Mogoşoaia dus şi întors, staţiune, care se află la imediată apropiere de aerodrom"*■ D-na Marioara Voiculescu, cunoscuta noastră tragediană, a plecat la Paris. La 25 iunie s-a efectuat tragerea loteriei societăţii corpului didactic primar din Prahova. Societatea academică de turism „România“ a organizat între 12 Iulie şi 5 Aug. o colonie de vară în pitoreasca Şinca Nouă a Făgăraşului, la două ore de Braşov. Pentru trei săptămâni de găzduire confortabilă şî de hrană abundentă se plătesc 2500 lei, în care s® cuprind drumul, transportul bagajelor, întreţinerea Şi locuinţa. D. Gr. Pogonea, a fost numit şeful poliţiei din Chitie- Veche. I* In portul Tulcea a sosit o dragă a Comisiunii europene, care va curăţa canalul Dunării in dreptul milei 43. D. C. Opran, administratorul general al Casei pădurilor, va pleca câte trei zile pe săptămână în întreaga ţară spre a ,inspecta ocoalele şi directoratele silvice. D-sa se va interesa de aproape de mersul tuturor lucrărilor silvice. *■ Pentru Miercuri 15 Iulie a fost convocat la Casa pădurilor din ministerul de domenîi — comitetul central de expropriere a pădurilor din vechiul regat, Bucovina și Basarabia — in vederea creărei de păduri comunale. **■ D. Stîrbescu Gh., a fost numit radio-telegrafist la flotila da luptă aeriană. D. inginer Toma Gâlcă a fost numit conferenţiar la şcoala superioară de război pentru: Distrugerea şî refacerea lucrărilor de artă in campanie. ** Implînindu-se 20 de ani dela absolvirea liceului din Ploeşti, seria 1905, toţi absolvenţii sunt rugaţi a trimite pe adresa: locof. colonel Iliescu, piaţa Amzeî 12, Bucureşti, adresele lor, spre a li se comunica data adunării ce se va ţine în Ploeşti, în Septembrie, ministerul instrucţiunii, spre a-şi alege locurile În învăţări UNIVERSITARE 9 Ca facultatea de Utere din Bucureşti, se va ţîne un examen de docenţă în specialitatea „I». tarla medievală". Candidaţii, doritori de a lua parte la acest examen, vor înainta cererile lor decanatului respectiv, până la 1 Iannari©. Plata comisiunîî examinatoare va privi pe candidaţi JUDICIARE ^ D. Ignatie Vas, Judecător inamovibil la Judecătoria Făget din Judeţul Garaş.Severin împlinind vârsta de 00 ani a fost pus la retragere din oficiu pentru limită de vârstă, spre a îşi exercita drepturile la pensie. S’a aprobat Instituirea unei noul comisiuni interimare la Soroca compusă din d-nul: N. Soltai, preşedinte ; dr. N. Nicolau, vice-predinte 8. Be Jan, I. Loghinescu profesor şi Av. Roîtman, institutor membri. • Curtea de Casaţi® din Franţa a început să judece, In baza art. 10 din legea dela 3 Ianuarie trecut, recursurile declarate In contra sentinţelor consiliilor de război, chiar dacă recursurile la Constitul de revizie au fost respinsa Recursurile acestea la Casaţie sunt admise, prin Intermediul ministerului de Justiţia, indiferent dacă condamnaţii sunt militari sau duBA ŞCOLARE . La şcoala normală de învăţătoare din Turnu-Măgurele sunt vacante catedrele de: gimnastică, muzică, desemn şi caligrafia Doritoarele se vor adresa la inspectoratul şcolar, regiunea VII, Piteşti. • Corpul didactic din învăţămîntul muncitoresc a organizat un banchet în onoarea d-lui ministru Chirculescu. înscrierile se primesc la d. I. Bubulac, str. Domnita Anastasia. D-ra M. Halalai a fost numită directoarea şcoalei de economie casnică din Turda**• La 14 şi 15 iulie crt, candidaţii reuşiţi la examenul de capacitate, pentruÎnvăţământul secundar se vor prezenta la :*______ .' ' V. ■ ■. .. . . . Numărul viitor al „UNIVERSULUI LITERAR* va cuprinde printre altele, articole şi proză iscălite de dnii N. Iorga, Ion Sân-Giorgiu, Eng. Boureanu, A. Pop Marţian, AL Iacobescu Volbură Poiană, dtn. PrimMHiisîi a crematorialnf ssap.ss Miercuri, la 0 d. a., s’a pus piatra fundamentală a crematorului uman pe terenul donat de primărie lângă spitalul Zerlend, din calea Șerban-Vodă. Au asistat la această solemnitate d-nîi: dr. Costinescu, dr. Gheorghian, David Emanuel, N. Alexandrescu, D. P. Niculescu- Rietz , ■ Th. Alexandrescu, îng. Ion Ionescu, ajutori de primar, Radu D. Rosetti, dr. N. Staicovîci, dr. Pop Cerchez, arhitect, părintele Moşoara, etc. D. dr. COSTINESCU a spus că defuncţii din Istrati, Felix şi ing. Katz au fost propagandişti ai crematorului, dar toate sforţările lor au rămas zadarnice. Lupta lor a fost continuată însă de oameni luminaţi ca d-nii: C. Disescu, D. Emanuel, dr. Gh. Gheorghian, Radu Rosetti şi alţii. In Milano—continuă d-sa — cremaţiunea este obligatorie. Cimitirele ocupă la noi azi mari suprafeţe de pământ, care ar putea fi întrebuinţate cu folos în alte direcţiuni. A mulţumit societăţii .Cenuşa“ şî comitetului de iniţiativă care au dus lucrurile la sfârşit. D. M. POPOVICI, inginer, a citit actul de fundaţiune al crematorului care, după ce a fost semnat de asistentă, a fost zidit in temelia crematorului. D. RADU D. ROSETTI a arătat că punerea pietrii fundamentale coincide cu aducerea cenuşei d-nei Pherechide, care a murit la Geneva. In ţară mai avem aduse cenuşa doctorului Istrate şi a lui G. Orleanu, fost magistrat la Galaţi. Evidenţiază munca depusă pentru Înfăptuirea crematorului şi că şoc. „Cenuşa*4 a înregistrat până azi peste 4 mii de membri. Şi-a exprimat credinţa că poporul nostru Îşi va da seama, cu timpui că e mai de preferat ca corpul omului să fie ars, decât să fie disociat în pământ PĂRINTELE MOŞOAIA a spus că personal, nu e contra cremaţiunii. In timpul răsboiului sau ars cadavrele soldaţilor cu bine- cuvântarea bisericii. Biserica nu pune obstacole cremaţiunii, căci nu poate fi contra civilizaţiei. Trebue insă puţină răbare până când poporul va fî pregătit în această direcţie. D. dr. GH. GHEORGHIAN aduce mulţumiri d-lui dr. Costinescu in numele societăţii .Cenuşa“, pentru munca ce a d°PUs-o şî concursul ce l-a dat la înfăptuirea crematorului, precum şi d-lui Radu Rosetti, neobositul luptător In această direcţie. Slujitorii bisericii nu vor fi îndepărtaţi dela obişnutele slujbe, aşa că preoţimea n’are de ce să fie contra acestei inovaţi . Şi-a exprimat credinţa că poporul va adera la cremaţiune. * EL LI Sfânta Mitropolie a Unigro- Vlahiei ne roagă să publicăm următoarele: „Faţă de informaţi unile date prin ziare că Biserica ortodoxă română aprobă acţiunea începută de un comitet din Capitală pentru introducerea şi in ţara noastră a „Crematoriului uman“, din cercurile cele mai oficiale suntem autorizaţi a desmînţi categoric aceasta. Biserica ortodoxă română, in frunte cu patriarhul, nu numai că nu a dat a se Înţelege nimic că ar trece sub tăcere Înfiinţarea unei asemenea instituţii, dar, întemeiată pe tradiţia bisericească a neamului nostru, este absolut împotriva introducerii crematoriului în ţara noastră. Deci acei care au făcut în public declaraţii contrarii acestei păreri, nu autorizarea nimănui, ci o fac pe compt propriu, pentru care ei singuri vor răspunde. —-------- XXX ————— Sanatoriul funcţionarilor primăriei Capitalei D. N. Alexandrescu, ajutor de primar şi ofiţer al stării civile, a luat Iniţiatva de a amenaja un sanatoriu pe valea Timişului pentru funcţionarii primăriei Capitalei. E vorba să se cumpere in mod avantajos clădirile ce aparţin călugăriţelor . Notra-Domenion“. Chestiunea va fi supusă aprobării comisiei interimare în şedinţa de Sâmbătă, la ord. 9 (Min.—~—~— XXX — Doleanţele funcţionarilor P. T. T. Iaşi Iaşi. 8. „ Funcţionarii superiori şi inferiori de la oficiul poştal, telegraf şi telefon, Iaşi, au înaintat un memoriu direcţiune! generale, arătând starea precară in care se găseşte această ramură de funcţionari publici, faţă de scumpetea crescândă a traiului El cer insistent mărirea salarilor. -------- XXX Construirea şcoalei profesionale gradul II „A. F. Robescu" De câteva zile a început în str. general Berthelot, construirea şcoalei profesionale gradul II A F. Robescu. Se vor construi numeroase ateliere, săli de expoziţie, de spectacole, precum şi unui cămin modern pentru un mare număr de eleve, venite din provincie. Construcţia va avea patruetuje şi va fi amenajată cu tot confortul modern. Numărul Înscrierilor fiind din ce în ce mai mare, d. prof. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii, a hotărât ca această lucrare să fie terminată excepţional până nu toarnă, pentru ca școala să nu-și înceteze activitatea. . . ... ■■ I UNIVERSUL Um catios tart de fliptal in sip. ** 0ar©l îstmmMmidin cari sa pot trasa concluzii faiurite D. Stahlberg, patronul magazinului de bijuterii şi ceasornicărie din str. Carol Nr. 25, a reclamat Marţi poliţiei, că între ora 1-3 d. a. pe când se dusese la dejun, în prăvălia d-sale era, săvârşit un furt de bijuterii şi ceasoarnice, în valoare de un sfert de milion. Primele cercetări le-au Întreprins d-luî I. Gheorghîu, comisar de siguranţă şi Rizeanu, şeful, circumscripţiei I. Aceştia s’au oprit la o primă presupinere, că hoţul se introdusese in pivniţă, de unde se ridicase in prăvălie şi se inapoiase pe acela? drum. v LOCUL UNDE 3‘A COMIS FURTUL Eri dimineaţă, un reporter al nostru a făcut investigaţiuni la faţa locului şi a ajuns la constatările, pe cari 1® notăm mai departe. In primul rând, situaţia locului unde s‘a săvârşit furtul. La nrul 25, pe str. Carol, e un mare edificiu, cuprinzând despărţiri vaste, potrivite pentru diferite magazine. Un gang mare, tăiat în mijlocul edificiului, duce la Intrările dosnice ale acestor magazine şi la gura pivniţei, de care se servesc diferiţii chiriaşi ai prăvăliilor. Imediat în dreapta gangului, e magazinul, unde d. Stahlberg şi-a instalat comerţul de bijuterii şi de ceascarnice, iar fraţii Leonard, un atelier de gravură-Prin gang, se ajunge la gura pivniţei. Câteva trepte de lemn răspund într’o hrubă — culoar, pe marginile căreia sunt uşile compartimentelor diverşilor chiriaşi. La capătul de jos al scărei de lemn, in dreapta, e compartimentul corespunzător magazinului d-lui Wormser, bijutier, în stânga o primă uşă a unui compartiment nefolosit, o a doua, a compartimentului d-lui Stahlberg. Compartimentul acesta se întinde exact sub încăperea de la rez-de-chausséa, unde e bijuteria d-lui Stahlberg şi atelierul d-lor Leonard. La capătul din fund al compartimentului, o hrubă care corespunde în magazin, exact sub galantar. PRIMA IPOTISZA Marţi, la orele 3 d. a., când d. Stahlberg s-a Înapoiat la magazin, a găsit desfăcut capacul vertical, care desparte magazinul de hruba menţionată mai sus. Din galantar şi din vitrinele mese lipseau numeroase bijuterii. Imediat, s-a presupus, că hoţul a pătruns prin pivniţă în magazin. Bijutierul şi câţiva comercianţi vecini au coborît în pivniţă. Lacătul dela uşa compartimentului d-lui Stahlberg era neatins. Dar, o scândură lată, aşezată orizontal, deeasupra uşii, era desprinsă din cuie. S’a crezut, prin urmare: hoţul a coborît în pivniţă, a desprins scândura din gusul uşii, a sărit in compartimentul d-lui Stahlberg; s’a urcat pe lemnele de sub hrubă; s’a căţărat în interiorul acesteia ; a împins capacul vertical de sub galantar; a pătruns în magazin; a prădat galantarul şi vitrinele-cuere ; s’a înapoiat prin hrubă, lăsând capacul deschis; a sărit pe deasupra uşei, aşezând la Ioc scândura orizontală, a ieşit din pivniţă nesupărat de nimeni. DOUA BANTTEU A fost bănuit, mai întâi, un ucenic concediat de curând de c&tre d. Stehlberg. S’a dovedit însă, c& ucenicul nu lipaise. nici o clipă, intre orele 13, dela casa părinţilor săi In al doilea rând, au fost bănuiţi doi hamali şi iată de ce: Marţi, Intre orele 11 Jum. dim. 13 şi un efort d. a., doi hamali au descărcat lemne in compartimentul d-lui Wormser. Aceştia au v&sat când d. Stahlberg a închis magazinul şi totodată coborând mereu in pivniţă, ar fi putut observa uşa compartimentului d-lui Stahlberg, ieşit sau n’a intrat prin gangul care duce la pivniţă. De asemeni, — e ca şi înlăturată ipoteza, că un hoţ de meserie, ar fi făcut isprava. Un astfel de răufăcător nu şi-ar fi dat osteneaala să scoată scândura de deasupra uşei, ci ar fi spart lacătul, care, cum am mai spus, e cât se poate de slab. Iar la plecare, n’ar mai fî avut grijă să pună la loc scândura orizontală de deasupra uşei, căci aceasta lAr fi costat timp, riscul de a întâlni pe cineva in pivniţa comună mai multor chiriaşi şi trezirea bănuelilor prin sgomotul pricinuit de aşezarea scândurei. Sunt socoteli elementare pentru orice pungaş de meserie. UN OM AL CASEI AR FI HOŢUL Calculând aşa, prin eliminare, se ajunge, — in chipul cel mai firesc — la deducţia, că un om al casei ar fi hoţul. In adevăr, o lovitură de ladrăsneala şi precizia acesteia, nu putea fi dată decât de un bun cunoscător al locului Şi fiindcă pare inadmisibil că hoţul a încercat riscul de a fad® două drumuri prin pivniţă, unde putea întâlni lume şi prin gangul, unde ar fi putut fi văzut intrând, ori ieşind, se presupune, că el ar fi făcut numai drumul din prăvălie, prin pivniţă afară, aflfindu-se bineAţeles, mai dinainte, in prăvălie. Dacă, fără îndoială, nici nu va fi trecut prin pivniţă, ci va fi scos, din vreme, capacul hrubei şi scândura de deasupra uşei, numai spre a derute, pe anchetatori. DOUA AMĂNUNTE ESENŢIALE Reporterul nostru a putut dobândi două amănunte, de o esenţială importanţă. 1). Prăvălia, unde sunt Înstelaţi acum d-nii Stahlberg şi Leonard, a aparţinut până In 1917 firmei de haine bisericeşti, a d-lui G. B. Constantinescu. Acesta, personal, prevăzuse la gura de sub galantar a hrubei. In afară de capacul vertical o podea de două rânduri fixate cruciş. Această podea nu, mai exista, de mult şi nu se ştie cina a scos-o. 2) Există o coincidenţă foarte curioasă. Tocmai Marţi.A stricat arcul oblonului de la uşa prăvăliei d-lui Stahlberg, aşa că acest oblon nu se mai putea Închide, deplin. un PLIN NECUNOSCUT Intervin însă unele împrejurări, cari înlătură și această bănuială. Hamalii nAveau de unde ști că in capătul compartimentului e hruba ce răspunde, in prăvălie, sub galantar. Intr’o oră jumătate (11 Jum. — 1) ei nu-și puteau da seama de acest lucru. Afară de aceasta, un băiat al d-lui Wermer a supraveghiat tot timpul pe cei doi hamali. El a declarat, că intre orele 11 jhm. — 8 șî un sfert, cât a păzit descărcarea lemnelor, nimeni n’a O ÎNCERCARE DE RECONSTITUIRE Cazul fiind cât se poate de încurcat, comisarul de siguranţă Joan Panova a fost însărcinat cu desăvârşirea anchetei. D-sa a făcut ori dimineaţă o încercare de reconstituire. Agentul D-tru Hurducaş, de talie mai mare decât mijlocie, a putut pătrunde atât prin gaura lăsată de scoaterea scândurei de deasupra uşei compartimentului, cât şi prin gura hrubei de sub galantar. D-sa a procedat apoi la o cercetarea minuţioasă a pivniţei. Dedesubtul lemneelor strânse sub hrubă, s’a găsit o scândură şi aşchii dintr’o scândură a podelei pusă in 1917, de d. G. B. Constantinescu. Scândura era tăiată cu cuțitul de mult şi — repetăm — era dedesubtul leminelor, ceiace confirmă credinţa că podeaua n'a fost scoasă acum, credinţă pricinuită de faptul, că crestături nouă făcute în scăndură cu briceagul, au apărut mult mai albe şi mai lucioase, decât acelea ale mamei tăieri. Că hoţul a fost un cunoscător nu numai al locului, ci şi al „măriei“, mai dovedeşte faptul, că el a lăsat tot ceiace n’a fost de preţ in galantar şi in vitrine. N’a ridicat decât inele, pendantife, ceassoraice de aur şi de argint, dispreţuind doube-urile şi pietrele dubioase. D. Stahlberg a declarat reporterului nostru: — Cred, că marfa furată valorează circ®, 250 mii lei Bijuteriile în bună parte nu le achitasem Încă, ci plăteam furnizorilor mei, pe măsură ce le vindeam. D. comisar Panova a rugat ori dimineaţă pe d. Victor Petrescu, şeful serviciului antropometric de la siguranţa generală, să vină la faţa locului şi să ridice amprente de pe discurile catifelate, pe cari erau rânduite bijuteriile. Verificarea aceasta va duce — poate — la vreo nouă descifrare a misterioasei Întâmplări ---------- xpx -------- Căminul studenţilor Din iniţiativa d-lui C. Popovici, prefectul Jud. Dolj, s® va construi In Bucureşti un mare cămin pentru studenţii doljeni. Prefectura de Dolj şi primaria comunei Craiova vor dona câte un milion lei, iar ministerul instrucţiunii va aloca un fond de câteva milioane lei. Până acum s’au strâns 500 mii lei. doljeni Percepţia din Codraldes: Munteanu perceptor, Tomescu agent şi Purcureanu toboşar. Moda viitoare: bărbatul cu coadă, femeia bărbat (cu desen). Legea repaosului, lege genială: dom Nae Gerculescu contra oricăru! Chirchilescu: închide cârciuma, dar deschide bodega. Pîoile, Isnblânzitorul de soacre. S. Manolescu-Strâmba. S. general Moşca îşi face masa şi slăbeşte... masenini,—în „Veselia” de doi 9 Iulie. JS* ASTRA Primas Imbrîm de Canspasie şi Motoare S. A. Pentru oferte a se adresa Direcţiunei Generale: BUCUREŞTI. — Str. Lascăr Galargiu no. 11 Adresa Telegrafică: Scrisori: v &mm hara Căsuţa poştală, 136 STRUNGURI înălţimea vârfurilor: 160 200, şi 230 mm. Distanţa vâlurilor : 1000 1200, 1600 şi 2500 mm. Cu roţi dinţate pentru filet „WYTWORTH“ „S4ET&1C“ şi „MODUL“ Transmisie intermediare pentru învârtire în amândouă sensurile. Preturi Reduse IM Pil dii denzit DE nu Represeataat* Reaentii LEO SCHUCHAIM BUCLBIŞTI, Strada BUerlea Enel II Ms Telefon 71,t« insamna lipsă de sânge provocată de uraltă muncă, de lipsă de sar, lipsă de soare, lipsă de hrană. Anemicul are faţa galben-verzuie, urechile străvezii, pleoapele şi buzele decolorate; nu are poftă de mâncare, osteneşte de grabă, are ameţeli. Boala aceasta se vindecă uşor şi la scurt timp. Pentru a şti cum să scăpaţi de această boală, scrieţi imediat o carte poştală, către FARMACIA VOREL din Piatra-N. şi veţi primi GRATUIT interesanta şi instructiva broşurică. Cum vă întăriţi trupul şi vă curăţiţi sângele. Numărul broşurelor ce se trimit gratuit, fiind mic, vă rugăm la Interesul Dv. a nu întârzia.. Vă veți adresa direct: Farmacia Vorel, Piatra-1La. ^ REPUTATIA MONDIALA • AUTOMOBILELOR DodgeBrothers se evidențiază și mai mult pMn cecul de : 146 MILIOANE OGLAÜI (30 miliarde Lei) su car© s’a vândut de curând această fabrică. Acest cec — unicul până azi în analele Indusriei şi Comerţului — a fost vii comentat de întreaga presă mondială, gratie valoarei sale fantastice. REPREZENTANTA ACESTEI MARCI la »Ol IM TARA 0 DETINE CUNOSCUTA CASA DE AUTOMOBILE BR. CSAAXSTJS2A dSc Go. BUCURESTI. — CALEA ViCTORIEI, 38 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------—--------------------SFOAil ll III mm Pirim I fel Kai eftîn g%mnrfa . I ■AHUni combustibil Antracit Romasiratia Ziarului.' IwMI BWitPjl Dl BEGlJf 62° B'TM'».' ... *«« aiiiM.Mi.1— mmmm^mJI Polizu No. 17 bis. Tel. 431