Universul, iulie 1925 (Anul 43, nr. 148-174)

1925-07-11 / nr. 157

gHBl TO - Hr. 157 11 lulls ÎR25 lei metral renaml.nl iLatnette francez lat 80 cm. pentru rochi, rochiţe şi I capoate de vară, desene I garantate la spălat, cali­tate extra fină ENQROS­S­ EM DETAIL V. N. ORGIâlDAN &Fiu Bucureşti Str. Pânzar!Wo. II 9 In ziua de 8 lulis col., a avut loc la sediul societăţii ,,Belgo-Română” de Asigurări şi Reasigurări din calea Victo­riei 55, a 28-a tragere lunară pentru amortizarea a 2 poliţe de 10.009 iei şi 2 de 5000. Au fost amortizate poliţele: O. D. Z. şi S Z. B. câte 10.000 lei, D. V. X. şi T B. P. câte 5000 lei. 4 . Comitetul central al soc. ,,Mormintele Eroilor" aduce căl­duroase mulţumiri d-nei Ivonne N. D. Ghika-Comăneşti, care a donat un teren de 5000 m. p. pentru organizarea unui cimi­tir de onoare la Comăneşti D-sa a constituit, din taîţiat­­itva şi sub preşidenţia d-sare, un comitet local pentru organi­zarea cimitirului de onoare, unde se vor centraliza osemin­tele de eroi din regiunea Ghimeş Palan­ca-Bristuroasa-Asău-Agăş (Comăreeşti-Moineşti-Dărmăneşti, cu concursul acelui comitet, lu­crările începând imediat. • D-şoara Sully, fiica deceda­tului şi ilustrului tragedian Mounet-Sully a obţinut premiul întâi la concursul de absolvire a clasei de tragedie de la Conser­vatorul din Paris. D-nii Codreanu Ion, Dur­­ina Mircea, Gurău Costică şi domnişoara Marinnescu Ste-Bo- Ilntîn Alexandrina au trecut cu elogii examenul de licenţă la fa­cultatea, de drept din Bucureşti, iar d. Ilie Gancevici la faculta­tea de drept din Iaşi. *,,Gruparea ,,Gh. Lazăr* da Cru­ce Roşie a Tinerime!, plecată in escurs­e în Jud. Neamţ, a ajuns la mănăstirea Văratec, trecând prin Piatra Neamţ şi Băile Băl­­ţăteşti. De aci îşi va continua drumul spre m-rile Agapia, Sihla, Seca, Sihăstria, Neamţ, Cetatea Neam­ţului, prin Petru Vodă la Han­gu, Schitul Dub­ău, ascensiune pe Ceahlău, coborând apoi prin cheile Bicazului, Bicaz, Tarcău. Poliţia din Tulcea a amen­dat cu 5000 lei pe Constantin Pricop, car® n’avea carnet de şofer şi nîcî nu ştia să conducă un automobil. De asemenea pe Ion Hristof, proprietarul unui auto-camion, cu o amendă de 5000 lei, pentru că a permis ca auto-camionul’ gău să fie condus de un şofer nepriceput.­­ Comisia pentru, punerea la punct a chestiune! repara- ’ ţiunilor şi datoriilor interaliate şî-a continuat şi­eri dimineaţă lucrările la ministerul de fi­nanţe. . L, „..... .i i.t&adn­să.. 1 INFORMATION!­ 1 VINERI Cititorii noştri sunt Fiigafisa sQ^tinue a strânge neîntrerupt cupoanele de premii Cvs «^parziinis In „U­­niversul**. Trimiterea tuturor cupoanelor se va face la o dată, pe care o vom fixa $1 anunţa la vreme, şti­­indu-se că tragerea premiilor se va face la toamnă, aşa pre­cum am an­untat dela inceput. „ O delegaţie a muncitorilor de la minele de cărbuni Cozla- Drencova, din Banat s’a pre­ze­n­­tat la ministerul de industria şi comerţ, arătând, că direc­ţiunea acestei societăţi miniere străine nu le-a plătit lefurile de patru luni. Sunt peste două sute muncitori români, cari se prăpădesc in cea mai neagră mizerie, cu familiile lor. Minele, cari actualmente sunt puse sub sechestru, dispun de mari sto­curi de cărbuni extrașe, a că­ror valoare se ridică la pesta zece milioane.­­ • Primim următoarele: Ziarele maghiare din Transil­vania publică ştirea, că la pro­punerea ministrului cultelor, consiliul de miniştri ar fi apro­bat înfiinţarea unei episcopii re­formate la Oradea-Mare. Ministerul cultelor ţine să de­clare, că această ştire este abso­lut neîntemeiată. * Cu Simplonul, va pleca azi la Gerneva delegaţia română pentru cursurile Ligii Naţiuni­lor, compusă din d-nii d­ranzi in drept: Burîleanu C-tin, Vul­­cănescu Mircea si Hillard Rîchy. • Pe ziua de 7 Iulie se aflau in Capitală următoarele cazuri de boli molipsitoare: Scarlatină, 19 cazuri (vechi); difterie, 2 cazuri (vechi); febră etifoidă, 16 cazuri (vechi); tifos exantematic, 1 caz (vechiu, un soldat); erizipel, 3 cazuri (vechi). Pe aceiaşi zi s’au Înregistrat: naşteri, 28 (16 soţi şi 12 fete); morţi, 26 (15 bărbaţi şi 11 femei). * D. Eug. Munteanu a fost numit prim-consilier al ora­şului Orăştie. Doctor P. Bădaşcu Medic al Sa­natoriului de chirurgie al D-luî Profesor Dr. Gerota. Specialist chirurgie şi ginecolo­gie înlocueşte pe D-l Profesor Dr. Gerota în timpul absenţei D-sale din Capitală. Str. Gh. C. Cantacuzino 7. • Ministerul de război a a­­probat facerea meetîngului a­­nunţat, pe terenul unde se refla ComV■ Franco-Romond (Bănea­­sa), pe ziua de Duminică 19 Iulie col., orele 7 seara, când inventatorii paraşutei automa­te, Grigorescu-Sziclky se vor a­­runca cu ea din avion la 2000 metri înălţime, avionul având o viteza de 220—240 K­m. pe ora. Pentru înlesnirea publicului, vor circula trenuri speciale din staţiunile Nord, Filaret şi Obor, toate cu destinaţiunea Mogo­­şoaia dus şi întors, staţiune, care se află la imediată apro­piere de aerodrom­"*■ D-na Marioara Voiculescu, cunoscuta noastră tragediană, a plecat la Paris. La 25 iunie s-a efectuat tra­gerea loteriei societăţii corpului didactic primar din Prahova. Societatea academică de tu­rism „România“ a organizat în­tre 12 Iulie şi 5 Aug. o colonie de vară în pitoreasca Şinca Nouă a Făgăraşului, la două ore de Braşov. Pentru trei săptămâni de găz­duire confortabilă şî de hrană abundentă se plătesc 2500 lei, în care s® cuprind drumul, trans­portul bagajelor, întreţinerea Şi locuinţa.­­ D. Gr. Pogonea, a fost nu­mit şeful poliţiei din Chitie- Veche. I* In portul Tulcea a sosit o dragă a Comisiunii europene, care va curăţa canalul Dunării in dreptul milei 43. D. C. Opran, administrato­rul general al Casei pădurilor, va pleca câte trei zile pe săptă­mână în întreaga ţară spre a ,inspecta ocoalele şi director­a­­tele silvice. D-sa se va interesa de aproa­pe de mersul tuturor lucrărilor silvice. *■ Pentru Miercuri 15 Iulie a fost convocat la Casa pădurilor din ministerul de domenîi — co­­mitetul central de expropriere a pădurilor din vechiul regat, Bu­covina și Basarabia — in vede­rea creărei de păduri comunale. **■ D. Stîrbescu Gh., a fost nu­mit rad­io-telegrafist la flotila da luptă aeriană. D. inginer Toma Gâlcă a fost numit conferenţiar la şcoa­la superioară de război pentru: Distrugerea şî refacerea lucrări­lor de artă in campanie. ** Implînindu-se 20 de ani dela absolvirea liceului din Ploeşti, seria 1905, toţi absolvenţii sunt rugaţi a trimite pe adresa: locof. colonel Iliescu, piaţa Amzeî 12, Bucureşti, adresele lor, spre a li se comunica data adunării ce se va ţine în Ploeşti, în Septem­brie, ministerul instrucţiunii, spre a-şi alege locurile În învăţări UNIVERSITARE 9 Ca facultatea de Utere din Bucureşti, se va ţîne un examen de docenţă în specialitatea „I». tarla medievală". Candidaţii, doritori de a lua parte la acest­ examen, vor înain­ta cererile lor decanatului res­pectiv, până la 1 Iannari©. Plata comisiunîî examinatoa­re va privi pe candidaţi­ JUDICIARE ^ D. Ignatie Vas, Judecător inamovibil la Judecătoria Făget din Judeţul Garaş­.Severin îm­plinind vârsta de 00 ani a fost pus la retragere din oficiu pen­tru limită de vârstă, spre a îşi exercita drepturile la pensie.­­ S’a aprobat Instituirea unei noul comisiuni interimare la Soroca compusă din d-nul: N. Soltai, preşedinte ; dr. N. Ni­cola­u, vice-pre­dinte­­ 8. Be­ Jan, I. Loghinescu profesor şi Av. Roîtman, institutor mem­bri. • Curtea de Casaţi® din Fran­ţa a început să judece, In baza art. 10 din legea dela 3 Ianua­rie trecut, recursurile declarate In contra sentinţelor consiliilor de război, chiar dacă recursurile la Constitul de revizie au fost respinsa Recursurile acestea la Casaţie sunt admise, prin In­termediul ministerului de Jus­tiţia, indiferent dacă condamna­ţii sunt militari sau duBA ŞCOLARE . La şcoala normală de învă­ţătoare din Turnu-Măgurele sunt vacante catedrele de: gim­nastică, muzică, desemn şi cali­grafia Doritoarele se vor adresa la inspectoratul şcolar, regiunea VII, Piteşti. • Corpul didactic din învăţă­­mîntul muncitoresc a organi­zat un banchet în onoarea d-lui ministru Chirculescu. înscrierile se primesc la d. I. Bubulac, str. Domnita Anastasia. D-ra M. Halalai a fost nu­mită directoarea şcoalei de e­­conomie casnică din Turda­­**• La 14 şi 15 iulie crt­, can­didaţii reuşiţi la examenul de capacitate, pent­ru­­Învăţămân­tul secundar se vor prezenta la :*______­ .' ' V. ■ ■. .. . . . Numărul viitor al „UNI­VERSULUI LITERAR* va cu­prinde printre altele, articole şi proză iscălite de d­nii N. Iorga, Ion Sân-Giorgiu, Eng. Boureanu, A. Pop Marţian, AL Iacobescu Volbură Poiană, dtn. Pri­mMHiisîi a crematorialnf ssap.ss Miercuri, la 0 d. a., s’a pus piatra fundamentală a crema­­torului uman pe terenul donat de primărie lângă spitalul Zer­­lend, din calea Șerban-Vodă. Au asistat la această solem­nitate d-nîi: dr. Costinescu, dr. Gheorghian, David Emanuel, N. Alexandrescu, D. P. Niculescu- Rietz , ■ Th. Alexandrescu, îng. Ion Ionescu, ajutori de primar, Radu D. Rosetti, dr. N. Staico­­vîci, dr. Pop Cerchez, arhitect, părintele Moşoara, etc. D. dr. COSTINESCU a spus că defuncţii d­in Istrati, Felix şi ing. Katz au fost propagan­dişti ai crematorului, dar toate sforţările lor au rămas zadar­nice. Lupta lor a fost conti­nuată însă de oameni luminaţi ca d-nii: C. Disescu, D. Ema­nuel, dr. Gh. Gheorghian,­ Radu Rosetti şi alţii. In Milano—continuă d-sa — cremaţiunea este obligatorie. Cimitirele ocupă la noi azi mari suprafeţe de pământ, care ar putea fi întrebuinţate cu folos în alte direcţiuni. A mulţumit societăţii .Cenuşa“ şî comitetu­lui de iniţiativă care au dus lu­crurile la sfârşit. D. M. POPOVICI, inginer, a citit actul de fundaţiune al cre­matorului care, după ce a fost semnat de asistentă, a fost zidit in temelia crematorului. D. RADU D. ROSETTI a ară­tat că punerea pietrii funda­mentale coincide cu aducerea cenuşei d-nei Pherechide, care a murit la Geneva. In ţară mai avem aduse cenuşa doctorului­­ Istrate şi a lui G. Orleanu, fost magistrat la Galaţi. Evidenţia­ză munca depusă pentru Înfăp­tuirea crematorului şi că şoc. „Cenuşa*4 a înregistrat până azi peste 4 mii de membri. Şi-a exprimat credinţa că po­porul nostru Îşi va da seama, cu timpui că e mai de preferat ca corpul omului să fie ars, de­cât să fie disociat în pământ PĂRINTELE MOŞOAIA a spus că personal, nu e contra crema­­ţiunii. In timpul răsboiului sau ars cadavrele soldaţilor cu bine-­ cuvântarea bisericii. Biserica nu pune obstacole cremaţiunii, căci nu poate fi contra civilizaţiei. Trebue insă puţină răbare până când popo­rul va fî pregătit în această di­recţie. D. dr. GH. GHEORGHIAN a­­duce mulţumiri d-lui dr. Costi­nescu in numele societăţii .Ce­nuşa“, pentru munca ce a d°PU­­s-o şî concursul ce l-a dat la în­făptuirea crematorului, precum şi d-lui Radu Rosetti, neobosi­tul luptător In această direcţie. Slujitorii bisericii nu vor fi îndepărtaţi dela obişnutele sluj­be, aşa că preoţimea n’are de ce să fie contra acestei inovaţi . Şi-a exprimat credinţa că popo­rul va adera la cremaţiune. * EL L­I Sfânta Mitropolie a Unigro- Vlahiei ne roagă să publicăm următoarele: „Faţă de informaţi unile date prin ziare că Biserica ortodoxă română aprobă acţiunea înce­pută de un comitet din Capita­lă pentru introducerea şi in ţara noastră a „Crematoriului uman“, din cercurile cele mai oficiale suntem autorizaţi a desmînţi categoric aceasta. Bi­serica ortodoxă român­ă, in frunte cu patriarhul, nu numai că nu a dat a se Înţelege nimic că ar trece sub tăcere Înfiinţa­rea unei asemenea instituţii, dar, întemeiată pe tradiţia bi­sericească a neamului nostru, este absolut împotriva introdu­cerii crematoriului în ţara noastră. Deci acei care au făcut în public declaraţii contrarii a­­cestei păreri, n­u autorizarea nimănui, ci o fac pe compt propriu, pentru care ei singuri vor răspunde. —-------- XXX ————— Sanatoriul funcţionarilor pri­măriei Capitalei D. N. Alexandrescu, ajutor de primar şi ofiţer al stării civile, a luat Iniţiatva de a amenaja un sanatoriu pe valea Timişu­lui pentru funcţionarii primă­riei Capitalei. E vorba să se cumpere in mod avantajos clădirile ce apar­ţin călugăriţelor . Notra-Dome­nion“. Chestiunea va fi supusă apro­bării comisiei interimare în şe­dinţa de Sâmbătă, la ord. 9 (Min.—~—~— XXX — Doleanţele funcţiona­rilor P. T. T. Iaşi Iaşi. 8. „ Funcţionarii supe­riori şi inferiori de la oficiul poştal, telegraf şi telefon, Iaşi, au înaintat un memoriu direc­ţiune! generale, arătând starea precară in care se găseşte a­­ceastă ramură de funcţionari publici, faţă de scumpe­tea cres­cândă a traiului El cer insistent mărirea sa­lari­lor. -------- XXX Construirea şcoalei pro­fesionale gradul II „A. F. Robescu" De câteva zile a început în str. general Berthelot, construi­rea şcoalei profesionale gradul II A F. Robescu. Se vor construi numeroase a­­teliere, săli de expoziţie, de spectacole, precum şi unui că­min modern pentru un mare nu­măr de eleve, venite din provin­cie. Construcţia va avea patru­­e­tuje şi va fi amenajată cu tot confortul modern. Numărul Înscrierilor fiind din ce în ce mai mare, d. prof. dr. C. Angelescu, ministrul instruc­ţiunii, a hotărât ca această lu­crare să fie terminată excep­ţional până nu toarnă, pentru ca școala să nu-și înceteze ac­tivitatea. . . ... ■■­­ I UNIVERSUL Um catios tart de fliptal in sip. ** 0ar©l îstmmMmidin cari sa pot trasa concluzii faiurite D. Stahlberg, patronul maga­zinului de bijuterii şi ceasorni­cărie din str. Carol Nr. 25, a re­clamat Marţi poliţiei, că între ora 1-3 d. a. pe când se dusese la dejun, în prăvălia d-sale era, să­vârşit un furt de bijuterii şi ceasoarnice, în valoare de un sfert de milion. Primele cercetări le­-au Între­prins d-luî I. Gheorghîu, comi­sar de siguranţă şi Rizeanu, şeful, circumscripţiei I. Aceştia s’au oprit la o primă presupi­­nere, că hoţul se introdusese in pivniţă, de unde se ridicase in prăvălie şi se inapoiase pe ace­la? drum. v LOCUL UNDE 3‘A COMIS FURTUL Eri dimineaţă, un reporter al nostru a făcut investigaţiuni la faţa locului şi a ajuns la con­statările, pe cari 1® notăm mai departe. In primul rând, situaţia lo­cului unde s‘a săvârşit furtul. La n­rul 25, pe str. Carol, e un mare edificiu, cuprinzând despărţiri vaste, potrivite pen­tru diferite magazine. Un gang mare, tăiat în mijlocul edificiu­lui, duce la Intrările dosnice ale acestor magazine şi la gura pivniţei, de care se servesc di­feriţii chiriaşi ai prăvăliilor. Imediat în dreapta gangului, e magazinul, unde d. Stahlberg şi-a instalat comerţul de bi­juterii şi de ceascarnice, iar fraţii Leonard, un atelier de gravură-Prin gang, se ajunge la gura pivniţei. Câteva trepte de lemn răspund într’o hrubă — culoar, pe marginile căreia sunt uşile compartimentelor diverşilor chi­riaşi. La capătul de jos al scărei de lemn, in dreapta, e comparti­mentul corespunzător magazi­nului d-lui Wormser, bijutier, în stânga o primă uşă a unui compartiment nefolosit, o a doua, a compartimentului d-lui Stahlberg. Compartimentul acesta se în­tinde exact sub încăperea de la rez-de-chausséa, unde e bijute­ria d-lui Stahlberg şi atelierul d-lor Leonard. La capătul din fund al compartimentului, o hrubă care corespunde în ma­gazin, exact sub galantar. PRIMA IPOTISZA Marţi, la orele 3 d. a., când d. Stahlberg s-a Înapoiat la maga­zin, a găsit desfăcut capacul vertical, care desparte magazi­nul de hruba menţionată mai sus. Din galantar şi din vitri­­nele­ mese lipseau numeroase bijuterii. Imediat, s-a presupus, că hoţul a pătruns prin pivni­ţă în magazin. Bijutierul şi câţiva comer­cianţi vecini au coborît în piv­niţă. Lacătul dela uşa compar­timentului d-lui Stahlberg era neatins. Dar, o scândură lată, aşezată orizontal, deeasupra u­­şii, era desprinsă din cuie. S’a crezut, prin urmare: ho­ţul a coborît în pivniţă, a des­prins scândura din gusul uşii, a sărit in compartimentul d-lui Stahlberg; s’a urcat pe lemnele de sub hrubă; s’a căţărat în in­teriorul acesteia ; a împins ca­pacul vertical de sub galantar; a pătruns în magazin; a prădat galantarul şi vitrinele-cuere ; s’a înapoiat prin hrubă, lăsând capacul deschis; a sărit pe dea­supra uşei, aşezând la Ioc scân­dura orizontală, a ieşit din piv­niţă nesupărat de nimeni. DOUA BANTTEU A fost bănuit, mai întâi, un ucenic concediat de curând de c&tre d. Stehlberg. S’a dovedit însă, c& ucenicul nu lipaise. nici o clipă, intre orele 1­3, dela casa părinţilor săi In al doilea rând, au fost bă­nuiţi doi hamali şi iată de ce: Marţi, Intre orele 11 Jum. dim. 1­3 şi un efort d. a., doi hamali au descărcat lemne in compar­timentul d-lui Wormser. Ace­ştia au v&sat când d. Stahlberg a închis magazinul şi totodată coborând mereu in pivniţă, ar fi putut observa uşa comparti­mentului d-lui Stahlberg, ieşit sau n’a intrat prin gangul care duce la pivniţă. De asemeni, — e ca şi înlătu­rată ipoteza, că un hoţ de me­serie, ar fi făcut isprava. Un astfel de răufăcător nu şi-ar fi dat osteneaala să scoată scân­dura de deasupra uşei, ci ar fi spart lacătul, care, cum am mai spus, e cât se poate de slab. Iar la plecare, n’ar mai fî avut gri­jă să pună la loc scândura ori­zontală de deasupra uşei, căci aceasta lAr fi costat timp, ris­cul de a întâlni pe cineva in pivniţa comună mai multor chiriaşi şi trezirea bănuelilor prin sgomotul pricinuit de aşe­zarea scândurei. Sunt socoteli elementare pen­tru orice pungaş de meserie. UN OM AL CASEI AR FI HOŢUL Calculând aşa, prin elimina­re, se ajunge, — in chipul cel mai firesc — la deducţia, că un om al casei ar fi hoţul. In adevăr, o lovitură de la­­drăsneala şi precizia acesteia, nu putea fi dată decât de un bun cunoscător al locului­ Şi fiindcă pare inadmisibil că ho­ţul a încercat riscul de a fad® două drumuri prin pivniţă, un­de putea întâlni lume şi prin gangul, unde ar fi putut fi vă­zut intrând, ori ieşind, se pre­supune, că el ar fi făcut numai drumul din prăvălie, prin piv­niţă afară, aflfindu-se bineA­­ţeles, mai dinainte, in prăvălie. Dacă, fără îndoială, nici nu va fi trecut prin pivniţă, ci va fi scos, din vreme, capacul hru­bei şi scândura de deasupra u­­şei, numai spre a derute, pe an­chetatori. DOUA AMĂNUNTE ESEN­ŢIALE Reporterul nostru a putut do­bândi două amănunte, de o e­­senţială importanţă. 1). Prăvă­lia, unde sunt Înstelaţi acum d-nii Stahlberg şi Leonard, a a­­parţinut până In 1917 firmei de haine bisericeşti, a d-lui G. B. Constantinescu. Acesta, perso­nal, prevăzuse la gura de sub ga­lantar a hrubei. In afară de ca­pacul vertical o podea de două rânduri fixate cruciş. Această podea nu­, mai exista, de mult şi nu se ştie cina a scos-o. 2) Exis­­tă o coincidenţă foarte curioasă. Tocmai Marţi.­­A stricat arcul oblonului de la uşa prăvăliei d-lui Stahlberg, aşa că acest o­­blon nu se mai putea Închide, deplin. un PLIN NECUNOSCUT Intervin însă unele împreju­rări, cari înlătură și această bă­nuială. Hamalii nAveau de unde ști că in capătul compartimentului e hruba ce răspunde, in prăvă­lie, sub galantar. Intr’o oră ju­mătate (11 Jum. — 1) ei nu-și puteau da seama de acest lucru. Afară de aceasta, un băiat al d-lui Wermer a supraveghiat tot timpul pe cei doi hamali. El a declarat, că intre orele 11 jhm. — 8 șî un sfert, cât a păzit des­cărcarea lemnelor, nimeni n’a O ÎNCERCARE DE RECON­STITUIRE Cazul fiind cât se poate de încurcat, comisarul de siguran­ţă Joan Panova a fost însărci­nat cu desăvârşirea anchetei. D-sa a făcut ori dimineaţă o încercare de reconstituire. A­­gentul D-tru Hurducaş, de talie mai mare decât mijlocie, a pu­tut pătrunde atât prin gaura lăsată de scoaterea scândurei de deasupra uşei compartimen­tului, cât şi prin gura hrubei de sub galantar. D-sa a procedat apoi la o cer­cetarea minuţioasă a pivniţei. Dedesubtul lemneelor strânse sub hrubă, s’a găsit o scândură şi aşchii dintr’o scândură a po­delei pusă in 1917, de d. G. B. Constantinescu. Scândura era tăiată cu cuțitul de mult şi — repetăm — era dedesubtul l­emi­nelor, ceiace confirmă credinţa că podeaua n'a fost scoasă a­­cum, credinţă pricinuită de fap­tul, că crestături nouă făcute în scăndură cu briceagul, au a­­părut mult mai albe şi mai lu­cioase, decât acelea ale m­amei tăieri. Că hoţul a fost un cunoscător nu numai al locului, ci şi al „măriei“, mai dovedeşte faptul, că el a lăsat tot ceiace n’a fost de preţ in galantar şi in vitrine. N’a ridicat decât inele, pen­­dantif­e, ceassoraice de aur şi de argint, dispreţuind doube-u­­rile şi pietrele dubioase. D. Stahlberg a declarat repor­terului nostru: — Cred, că marfa furată va­lorează circ®, 250 mii lei­ Biju­teriile în bună parte nu le a­­chitasem Încă, ci plăteam fur­nizorilor mei, pe măsură ce le vindeam. D. comisar Panova a rugat ori dimineaţă pe d. Victor Pe­­trescu, şeful serviciului antropo­­metric de la siguranţa generală, să vină la faţa locului şi să ri­dice amprente de pe discurile catifelate, pe cari erau rândui­te bijuteriile. Verificarea acea­sta va duce — poate — la vre­o nouă descifrare a misterioasei Întâmplări ---------- xpx -------- Căminul studenţilor Din iniţiativa d-lui C. Popo­­vici, prefectul Jud. Dolj, s® va construi In Bucureşti un mare cămin pentru studenţii doljeni. Prefectura de Dolj şi primar­­ia comunei Craiova vor dona câte un milion lei, iar ministe­rul instrucţiunii va aloca un fond de câteva milioane lei. Până acum s’au strâns 500 mii lei. doljeni Percepţia din Codral­des: Munteanu per­ceptor, Tomescu agent şi Purcureanu toboşar. Moda viitoare: bărbatul cu coadă, femeia bărbat (cu desen). Legea repaosului, lege genială: dom Nae Gerculescu contra ori­căru! Chirchilescu: închide cârciuma, dar deschide bodega. Pîoile, Isnblânzitorul de soacre. S. Manolescu-Strâmba. S. general Moşca îşi face masa­ şi slăbeşte... masenini,—în „Veselia” de doi 9 Iulie. ­JS* ASTRA Primas Imbrîm de Can­spasie şi Motoare S. A. Pentru oferte a se adresa Direcţiunei Generale: BUCUREŞTI. — Str. Lascăr Galargiu no. 11 Adresa Telegrafică: Scrisori: v &mm hara Căsuţa poştală, 136 STRUNGURI înălţimea vârfurilor: 160 200, şi 230 mm. Distanţa vâlurilor : 1000 1200, 1600 şi 2500 mm. Cu roţi dinţate pentru filet „WYTW­ORTH“ „S4ET&1C“ şi „MODUL“ Transmisie intermediare pentru învârtire în a­­mândouă sensurile. Preturi Reduse IM Pil dii denzit DE nu Represeataat* Reaentii LEO SCHUCHAIM BUCLBIŞTI, Strada BUerlea Enel II Ms Telefon 71,t« insamna lipsă de sânge provocată de uraltă mun­că, de lipsă de sar, lipsă de soare, lipsă de hra­nă. Anemicul are faţa galben­-verzuie, urechile străvezii, pleoapele şi buzele decolorate; nu are poftă de mâncare, osteneşte de grabă, are ame­ţeli. Boala aceasta se vindecă uşor şi la scurt timp. Pentru a şti cum să scăpaţi de această boală, scrieţi imediat o carte poştală, către FARMACIA VOREL din Piatra-N. şi veţi primi GRATUIT interesanta şi instructiva broşurică. Cum vă întăriţi trupul şi vă curăţiţi sângele. Numărul broşurelor ce se trimit gratuit, fiind mic, vă rugăm la Interesul Dv. a nu întârzia.. Vă veți adresa direct: Farmacia Vorel, Piatra-1L­­a. ^ R­EPUTATIA MONDIALA • AUTOMOBILELOR DodgeBrothers se evidențiază și mai mult pMn cecul de : 146 MILIOANE OGLAÜI (30 miliarde Lei) su car© s’a vândut de curând această fabrică. Acest cec — unicul până azi în analele Indus­riei şi Comerţului — a fost vii comentat de întreaga presă mondială, gratie valoarei sale fantastice. REPREZENTANTA ACESTEI MARCI la »Ol IM TARA 0 DETINE CUNOSCUTA CASA D­E AUTOMOBILE B­­R. CSAAXSTJS2A dSc Go. BUCURESTI. — CALEA ViCTORIEI, 38 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------—--------------------­SFOAil ll III­­ mm Pirim I fel Kai eftîn g%mnrfa . I ■AHUni combustibil Antracit Roma­siratia Ziarului.' IwMI BWitPjl Dl BEGlJf 6­2° B'TM'».' ... *«« aiiiM.Mi.1— mmmm^mJI Polizu No. 17 bis. Tel. 431

Next