Universul, septembrie 1925 (Anul 43, nr. 200-225)
1925-09-01 / nr. 200
UNIVERSUL AUTOMOBILE CITROEN 5 H. P. ;i 10 H. P. DEDUCERE DE PRETURI 5 B.P. Torpedo 2 locuri Lei 145.003 5 H.P. Torpedo 3 locuri Lei 155.008 5 H.P. Ceb blet l locuri Lei 160.000 13 H.P. Torpedo 5 locuri Lei 220.000 M oto o re o E U TI IflZIIL IAZ silit i DIESEL En depoziti Bucure LOCOMOTIVE DE BENZINA Marca de fabrică precum la diferite boale de plămâni şi a organelor respiratoare încercat de mulţi medici şi aflat eficace In numerase cazuni baroane 370 lei de la Farmacia la Sf. M&aiA. Lugol Ho. 12 Bl IB PLUGURI D 6 MS şi D 7 MS lip Sack Preţuri foarte rodos© 825 UNIVERSALA S. A. Sutimir, Str. Puls 4 te. M0.o. EN OETAN. * — “S&8 SA“ JACOO Strada Lipscani No. 21 fosain curtea Galeriei de Joghi ^xsmee. mu SIHRICATULUI AGRICOL ILFOV Aduce la cunoştinţa generală că şi-a transferat burourile în imobilul său propriu din Calea Victoriei colt ca Str. Regală In Piaţa Teatrului Naţional 28 cO I. FOTINO - AVOCAT -Bucureşti, — Str. Cavafi-Vechi 9 in faţa Ofiţerului Starei Civile Grădina Sf. Gheorghe Telef. 3059. — Consult. 8»19 dim. Consultaţiuni Financiare 10-12,4-6 Tănăsescu, Romană 34 FRUCTIFIC TOATE AVERILE. Dau şi primesc bani toate branşele, împrumuturi, Ipoteci, Asociaţii, Cumpărări, Vânzări, Expertize. 8 • VIVM VUUCUICt Ulii«* iTFMij ir. Umil Mm din Geneva Specialist psicho- neurolog şi internist Fost medic-şef în clinicile Elveţiene Fost expertul Tribunalul Fribourg, este plecat până la 1 Sept 1925 când Işi va relua consultaţiile sale de la iul şi 4-s luni la domiciliu său Str. Frumoasă 49. Telef. 28 48 mm 105 AL VICTORIEI BUCUREŞTI DEUTZ - OBERURSEL General E. WOLFF Str Sf.C Dumitru 3 Peste 4000 Motoare fostalate în ţară La Târgul de Mostre Chişinău (15 August — 30 Septembrie 1925) Toţi vizitatorii se vor convinge că Igra SHÎpl 4®^ fi ■ Reprezentante TSfr 1 ^ WM m Ü *1 ßosnstHB st Reis: Bucureşti I f Str. Carol io este marca celor mal bunf GHETE din Ţară Fraţii Renner & Co. falii de Piele U C L U i. Adr. telegrafică „Dsrmafa“ Dr. cGAIcBlNA RlliOiiJESJU reintorcâdu-se în Capitală şi a reluat consultaţiunile de Boli de femei copii şi sifilis, între orele 8—10 a. m. si 2—5 p. m., in Bulevardul Alexandru L Cuza. 30 2824 Doctor L L. Russ reîntorcându se din străinătate a reluat consultaţiunile. Interne: Boli de piept, stom..c. Intestine, dela 1— 6 p. m. str. Buzești 85 Telef. 25 155 2705 Dr. A. IsORASCH De a Facultatea de Paris Fost elev al PROF. FOURNER Gemite Urinare, de Piele și Smitice — Boalele părului -îngrijirea fetei ( istrui, piete, negi, et .) Consult. 9 10 jumi si 25 106 Calea Victoriei 106 (fost 118.) 2406 Dr.Stefania I. Negrescu Boli de copii Specializată la Berlin Consu taţiuni 3-5 d. a. Bulevardul Umicu Golescu (colţ cu strada Crepusculului 7 bis) Telefon 3019S. 2784 Dr. W. KttîîT Splaiul Vasile A exandru No. 20 bis s’a Întors şi reia consulatiLe la 1 Septembrie. 2825 MBMmnHHnMsa» Dr. IR. Popeşti I RSedica 9cEtîst îtr. Berzei 59 2721 I DOAMNĂ DOCTOR «LI» «ALLY PAŞTI» Memos, Boli de femei trada Alexandru Lahovary 29 (în apropierea Ateneului) Consult 3—6 d. a. Telefon 19/31 Sirop de PIEPT este compus conform sonilor pretenţii ale ştiinţei şi cu efect la i Sîătoim pe toată lumea Nu faceţi nici un pas şi nu luaţi nici o hotărâre în viaţă până ce nu consultaţi pe vestita chSr© amantă care prezice cu previziune in palmă şi cărţi Consultaţiuni zilnic la 9 dimineaţa până la 8 seara 9 Str. Buzeţti No. 38 Specialisat la Paris şi Bordeaux in boit şi operaltant de Nas, Gât Urechi Medic şef de serviciu de spital Consultaţii 4 7 p. m. exceptând Joia şi Dumineca Bdul Pache 28 — Telefon 4/72 SALVATOR cabsmet mmw&h landst io anul 1900 de Medici specialişti pentru boli VENSSICe 53 SIFILIS BOALE de FIELE Tratamentul blenoragiei cronice prin metoade electroterapeutice Electrotermie pentru prostatite Operaţiuni de specialitate liretroscopie ODicului Diagnosticului clinic prin Al.ALISA SAK&SLUK şi al lichidului cefalo-rachidian Microscopie, Utharmeroscopie Pusnyului Romanp. 9 lângă Teatrul Naţionali. Bucureşti i consult 11-1 şi H-9 Telefon 13-81 Dr. I. MIHALOVICI SIFILIS AEMI'i'd'SmKABS şi insuficienţa sexuală Diatherm.e Electroterapie pemtru tratamentul denoragiei ac cronice, prostatite, imdlam băşice stricturi. Consult 8-lii dlini şi .1-8 p.m . Strada BelvetS.ere. 3,policlinica VIA Ta Bucureşti, CALEA GRIVIŢEI No. 107 Medici specialişti, vindeca radical Mirosul, NORVOHEGIA şi alte boli la Bărbaţi şi Femei Aneliza Sângelui, injectiuni ţâră durere Consult toată ziua, ‘99^5 Or. Miutescu Specialist in boale de piept anunţă Onorsa clientelă că i-a sosit noile aparate electrice pentru axa* Iminarea cu Razele Röntgen si da consultantini in Str. Uttu* (fosta Covaci) No. ro Et. Consult. 10-12, afară de Duminici. Telef. 21-25 2050 Doctor Reicstant Boli Venerice Sifilis Cons. 9-12 și 5-8. 2820 Calea Victoriei 50. Pasaj Imobiliara siiMvali Boli de femei şi copii Sfr. Polonă, 127 Consultaţii 3—6 p. m. h. MARTIN (M vechia specialist reintors la Capitală vindecă NEURASTENIA, HISTERIA,Timiditatea, Melancolia, Insomnia, somnolenţa, Paralisia, Tremurături, Ticuri, Nevralgia, Reumatism, unghiţul, Vărsături, Impotenţa, incontinenţă de urină după systemul Prof. Bernheim Nancy, Cumbo S3 (Berne), Berillon (Paris), HIPNOTISM, reeducaţia voinţei a caracterului. Tratamentul. Copiilor întârziaţi, impulsivi, vicioşi, EPISCTROTERAPIA.Tratamentul radical modern al SYPNIISCLIN Gale Victoriei 33 (fost 45) Casa. Frascati Cons. 9— II și 2—7. 2240 DOCTOR Eraclie Sterian Vechi medic al Eforiei Spitalelor civile Specialist în boala SSP.UTICE şi INTERNE Consu taţiuni dela 1—3 şi 6—8 2 Strada BibescuVoda. Te. 20,51 2136 A apărut: O călătorie în Suedia de Stelian Poposea Se găseşte de vânzare la toţi depozitarii de ziare din ţară. ezastru! dela Horeai continuă Un vant puternic provoacă nod incendii Ploeni. & August Dezastrul dela Morero continui. Astăzi s'au împlinit 35 de zile de când sonda soc „Romă•no-Americană“ arde continuu zi fi noapte. Sonda erupe ţiţei şi gaze nu contîtăt enorme $î cu o presiune variind intre 60—70 atmosfere. De eri insă se observă o scădere In violenta focului. Coloana de flăcări s'a îngroşat la bază şi a scăzut in înălţime, fapt pe care specialiştii o arată că a provenit din cauza micşorărei erupţiei de gaze. UN NOU PERICOL De 3 zile întreaga regiune a morenilor ese bântuită de un vânt puternic, flăcările dela sondă sunt împrăştiate In toate Părţile ceea ce face ca lucrările în jurul ei să se înfăptuiască cu cea mai mare greutate. Câteodată flăcările se întind până la o distantă de peste 23 metri In lături, din care cauză "se produc Incetidieri la sondele din jur. Aceasta a determinat societatea să organizeze un serviciu special pentru stingerea imediată a unor astfel de Incendii şi prevenirea oricăror nenorociri care ar putea întinde focul la pădurea ce se găseşte In apropierea sondei şi in care se găsesc numeroase exploatări petrolifere. ALTA NENOROCIRE Incendierea anei batal.— Doi lucrători răniţi Din cauza vântului violent care împrăştia flăcările, ori noapte pe la orele 12 a luat foc un batal, plin cu ţiţei, care se găsea în apropierea sondei. Batalul care avea o mare cantitate de titel a fost cuprins de. toate Pările de flăcări astfel că orice mijloc de salvare era de prisos. Flăcările dela sondă, mările cu cele ale batalului au mărit dezastrul, care a înspăimântat lumea ce se afla tn apropiere, întrucât dela flăcările batalului s’aprinseseră pomii dimprejur. S'a dat alarma. Doi lucrători, treziţi din somn fi speriați de grozăvia focului au voit să urce dealul pentru a se adăposti in pădure Un pom din cei incendiaţi care se găsea in drumul Iar s'a rupt fi a căzut peste ei rănindu-i. Sosind ajutoare fo- cul din pădure a Putut fi stins. Batalul a continuat să ardă până s’a terminat tot ţiţeiul din eL ÎNCERCĂRI DE STINGERE Concomitent cu lucrările tunelului al doilea, după trei zile, s'a început să se arunce torente de apă şi pământ asupra sondei incendiate. Apa amestecată cu pământ este aruncată cu ajutorul aburilor de mare presiune peste sondă, insă presiunea coloanei de foc find mal mare, apa nu ajunge la sondă fi este aruncată înapoi întocmai cum s'ar îsbi de un perete. Prin aceasta se urmăreşte ca pământul ce se aruncă cu apa să /» aşeze tn jurul sondei şi să diminueze tăria focului LUCRĂRILE TUNELULUI AL DOILEA MERG GREU Construirea noului tunel merge greu. S'a ajuns la jumătatea lui. Greutatea rezidă că s’a dat de un teren foarte pietros astfel ca săparea se face cu greutate. In tunel de altfel, se lucrează In bune condițiuni nesîmțindu-se de loc căldura dela sondă, se simt în schimb zguduituri puternice. Nu se poate şti când va putea fi terminat. O NOUA PROPUNERE D. locat.-colonel Docsache, din Galaţi, a trimis prin scrisoare recomandată direcţiunea secret. ,,Româno-Americană“ din Ploeşti o propunere asupra unui mijloc de stingere a sondei. C. Popovici Agitaţiunile bolşevice la Paris Paris. Aug est 1925 Indulgenţa şi cochetărîile d-lui Herriot faţă de soviete In timpul ministerului său au avut ca efect invadarea Parisului de un extraordinar număr de agitalton bolşevici adunaţi dîn lumea întreagă. Cea mai mare parte dintr'aceşti musafiri, nepoftiţi sunt oameni tineri, studenti sau lucrători, care fără excepţie pot fi consideraţi ca adepţi şi emisari ai Internaţionale IlI-a. Tot prin acelaş mijloc, prin care ţarismul întreţinea spionagiul in toate ţările, prin aur, a reuşit şi Zinoview să corupă o parte a tineretului georgian, din care un gmp important a fost trimis la Paris. In prima săptămână a acestei luni comuniştii georgieni s’au adunat în sala vechiului şi istoricului Café Voltaire, din faţa teatrului Odeon, spre a sărbători înfiinţarea organizaţiei lor la Paris Festivitatea însă fu tulburată şi împiedicată de un grup de tineri patrioţi georgieni, care invadase sala. Bătăii furioase care se produsese numai intervenţia rapidă a poliţiei reuşi să-i pună capăt. Aproape 20 „combatanţi“ din ambele tabere fură arestaţi, dar numaii doi dintre ei au fost expulzaţi din Franţa; ceilalţi fură puşi in libertate. Dar d. Krassin, ambasadorul Rusiei sovietice la Paris, nu înţelegea ca lucrurile să se oprească aci, el nu admitea ca protestul tinerilor patrioţi georgieni la serbarea dela Café Voltaire să rămână nepedepsît Şi d. Krajssin s'a răzbunat. F.î a trimis guvernului sovietic la Moscova un raport lămurit asupra incidentului şi a adăugat şi numele „turburătorilor" festivităţii bolşevice, cerând ca această listă să fie comunicată „Cehei“ din Tiflis, spre a se lua măsuri de represalii împotriva familiilor tinerilor patrioţi din Paris. Lumea îşi poate imagina teroarea produsă de acest denunţ al ambasadorului printre sărmanele familii georgiene. Şi aceasta nu e o invenţie a presei antibolşevice. Ştirea infamului procedeu a lui Krassin e publicată şi confirmată de însuşi organul ambasadei sovietice din Paris numit Parijski Veatnik’‘ sau „Mesagerul din Paris“. D. Krassin a cerut pedepsirea inocentelor familii ale tinerilor georgieni de la Paris şi e ştiut ce însemnează o „pedepsire“ pentru „antibolşevism” în Georgia! Dar faptul cel mai revoltător este că în fruntea organizaţiei tineretului bolşevic georgian la Paris se află un membru al ambasadei sovietice, numit Gogoberideze funcţionar oficial, însărcinat cu dirijarea biroului de propagandă comunistă antigeorgiană. Acest renegat a avut o carieră demnă de postul său actual El a fost întâi „cekist“ la Baku şi pe urmă vicepreşedintele „Comisarilor poporului** din Tiflis şi şeful Cekei. In această nulitate el a ordonat şî dirijat execuţiunea a peste 7000 georgieni acuzaţi de revoltă împotriva dîctaturei moscovite Drept recompensă pentru energia sa el a fost numit la ambasada din Paris. Se împlinesc patru luni de când primul secretar al ambasadei sovietice. Volîne a fost obligat să părăsească Parisul pentru faptul că participase la serbarea comuniștilor chinezi in memoria lui Sunpatsen. Voline a fost revocat in urma protestului energic a guvernului Painlevé. Opinia publică franceză aşteaptă de la guvern o acţiune asemănătoare şi faţă de fostul şef al „Celtei“ din Tiflis, Georges Vallion? -------XXX -------- Evenimentele din China CORPUL DIPLOMATIC VA TRIMITE O NOUA NOTA DIPLOMATICA Berlin, 29 (Rador). — Corpul diplomatic din Peking, a hotărit trimiterea unei note colective către guvernul din China în care puterile declară că sunt dispuse să execute programul conferinţei tarifare convocată pentru 26 octombrie şi că aprobă constituirea unei comisiuni care să delibereze asupra dreptului de ex-teritorialitate. Nota mai accentuiază şi răspunderea Chinei pentru menţinerea ordinei. lira! flr. 2f0 L. .amisf 1925 gitisfice-Culturale „Bizanţ“ la Teatrul National Astă seară se va reprezenta la Teatrul National „Byzanţ“ piesa originală a d-lui Mircea Rădulescu, care a repurtat in stagiunea trecută un succes deplin şi durabil. Roml principal — împărăteasa Theophana — va fi in terpretat de d-na Maria Filott. Eminenta noastră artistă are in rolul Theophanei o creatiune dramatică de primul ordin. In rolurile principale vor apare d-nii Ion Petrescu, G. Ciprian, Atanasescu, Duţulescu, Badovin, etc. isiSeramiana JMagional „CEZAR ŞI CLEOPATRA“ Vineri 4 Septembrie, Teatrul Naţional ne va da cea dintâi premieră, Cesar şi Cleopatra, de genialul autor englez Bernard Schaw, supranumit Shakespeare al timpului şi poate cel mai jucat autor dramatic al secolului. Cesar şi Cleopatra este o comedie istorică, în 5 acte şi 9 tablouri, de un umor neobişnuit şi de o bogăţie dramatică cu adevărat Shakespeareană. Spectaculoasa şi geniala operă a lui Schaw va fi poate cel mai măreţ spectacol pe care l-a văzut publicul românesc. Teatrul Naţional a făcut sacrificii uriaşe montând această comedie istorică. Premiera de Vineri 4 Septembrie va fi un spectacol la fel cu cele mai grandioase reprezentaţii din Occident. Piesa se va reprezenta în şir de Vineri 4 Septembrie până Marţi 8 Septembrie, cu aceiaşi artişti şi aceleaşi preţuri. Rolul lui Cesar va fi interpretat de maestrul Aristid Demetriad, iar Cleopatra, copila zburdalnică şi drăcoasă de 16 ani, va fi jucată de d-na Toto Ionescu, D-NA MARIA PILOŢI care va interpreta astăseară rolul Împărătesei Theophana din „Byzanţ“ CONCEPTE ■ Concertul tenorului N. Rabega, care urma să se dea azi, în sala Teatrului Popular, se amână pe Duminică 13 Sept. in sala Teatrului Vlaicu la aceeaş oră. ARTISTICE ■ Membrii corului soc. „Cântarea României" sunt rugaţi să se prezinte neapărat la sediu. Marti 1 Sept. ora 5 jum., in vederea plecărei la Chișinău și în Polonia. ■ubiuihtjMi UiMii wînmHmim m Asiversarea lustitatulni „Sihula Cantoruin” din Iarig In toamna acestui an se împlinesc 25 de ani de la instalarea in actualul local, din Rue Saint Jacques 269, Paris, a Scoalai suparioaza de muzică .Scholă Cantorum“ Cu această ocazie, directorul ei, celebrul compozitor muzical Vincent domîy, unul dintre cei trei fondatori ai ei, şi singurul care trăeşte, a luat hotărârea de a alcătui o „Carte da nai“ în care vor fi trecuţi toţi elevii .coalei. Românii cari au studiat în această înaltă instituţie sunt rugaţi să-şi trimită — până la 10 Septembrie cel mai târziu fie d-lui S. Popescu, profesor la Conservator şi inspector al corurilor bisericeşti — 36 Calea Moşilor, Bucureşti —, fie direct la „Schola Cantorum“, adresa, numele technic şi data compoziţiilor, funcţiunea ce ocupă precum şi orice fel de informaţii relative la activitatea lor, pentru a fi trecuţi in „Cartea de aur". TEATRALE ■ Miercuri, 2 Septembrie va avea loc la Teatrul Mic, deschiderea stagiunei cu piesa „Tratatul de la Auteuil“, comedie în 3 acte de Louie Verneuîl, cu d-nii I. Iancovescu, M. Fotino, G. Charnel, L. Lefter, G. Aurelian, R. Lăzărescu etc., şi d-nele Dorina Heller, Army Capustin, Ecaterina Vasiliu şi Nadia Nădejde. Hi dezastru IBU, Satu Mare Satu Mare 27 August. Aseară pe la orele 9, «un ciclon puternic s’a abătut asupra judeţului nostru Centru acestui fenomen a fost Nordul judeţului. După un sfert de oră o ploai torenţială însoţită de grindină de mărime neobişnuită, a spart geamurile şi a distrus mai aleg viile care se mai îndreptaseră de pe urma celuilalt uragan din luna iulie. In comunele Apa, Mediaş şi Bixad au fost desvelite casele şi ucise multe animale. Pomii fructiferi au fost desrădăcinaţi sau unde nu s’a întâmplat aceasta toată ronda a fost scuturată. Acoperişul mănăstirii .Un BL sat a fost in întregime luat de vănt şi purtat până departe. Se vorbeşte că in cea din urmă comună o casă prăbuşită a acoperit tub dărâmături două femei, soacra şi nora. Până in momentul când scrim aceste rânduri Pretura n’a primit confirmarea acestei ştiri fiindcă firele telefonice au fost rupte. Grădina şi uraganul a făcut mari pagube şi in oraşul Satu- Mare, spărgând geamuri şi descoperind case. La direcţia expoziurei de cale ferată luminatorul s'a prăbuşit. Dacă s'ar fi întâmplat la timpul orelor de serviciu, căruţ funcţionarii sunt la birou, am fi avut de înregistrat și victime. ----------- XXX ---------- Reintroducerea robelor pentru magistraţii şi avocaţii legeni Ministerul justiţiei a comunicat autorităţilor judiciare din Iaşi ca, odată cu strămutarea instanţelor judiciare in palatul administrativ, să fie reintroduse robele pentru magistraţi şi avocaţi. Aceasta in mod obligatoriu. Azi Duminică, a apărut Universal Literar de supt conducerea d-lui N. lorgga cu următorul cuprins: loan Slavici n. lorga Pascal** (versuri) Dem Gilman Balzac l. Sân-Giogiu Sonet Luiz de Camoens trad. de Al. Iacobescu Sărăcuţa de la loan Slavici Vremuri fi oameni l. Agîrbiceanu Moartea lui Balzac Victor Hugo Expoziţa de artă romanească Henri Focillon Vară (versuri) V. Cilogea Cronica Xnnstraftamul: Ioan Slavici, Honoré io Balzac 63 Louis DUMua Traducere de A. P. N. Cum se poate ușor închipui, Kaserkopf nu aşeptase sâ se termine acest inventariu ca sâ i peţuească importanţa. De la p mele tighiţtun se lămurise şi nu-i mai păsa de numele lor. , — Famosf.. famosl pi săiâ el. Schlapps, care se nsâ ci tas a nume cu căratul lichidelor. Incepu prin a-şi turna pe gâ dmr’o răsuflâtură, o sticlă Intreag de Coton. Mai rafinat, Schimmel incepu cu un Bordeaux a b ce Barsa, pe care îl căptuş ca n se tartine de ficat şi-1 contiuă cu un Romane?. Imi ,urnă şi me a n acesta din urmă. Il găsii grozav şi îmi făcui o idee despre bogăţii Franţei. . 21După zece sau douăsprezece pahare, Kaiserkopf, fiare pi insecte bine la chef, macpfi să cheme pe fereastră pe ofi *S«*r ■*£ ,ţerii şi pana chiar şi ce subofiţeri cari treceau, ca să vină şi ei la petrecer . V nn ă BieitDrapel Quarck, Schma’ ser lemuth Wacht am Rhein, apoi doi pcotenenii din com pania Mester, tn sfârşit paronul Hidebrand vo in Idle dzenbach , al său „khr. kh.r® de mulţumire. Chiar şi pr Ionelul von Seinitz ne tacuir.stea ă vină şi să zboare dopurile câtorva sticle Impr u ă tu no.. Hoteli rul de la Licoma şi personalul său urca nure alte sticle. — Câte ave i din a^tea? tl InLebă. — De vinuri bune, Excelența Voastră, avem sa Ia vre-o cinei sute, răspunse hoelerm, tremurând și lndoindu-se până la pământ. — Ie^u parni mie pentru mine, cari se vor Imacheta cu grije la iaz. Va las o suta, li spuse el acoi lui Kuis rk_,p — Vor fi băute, fâra a mai ieși de aci, fi încredința căpitanul. — In sănătatea d-voastră, domnilor! O să bem altele la Paris. Ne lăsa la ehe ui nostru. Dar 'na nte d a pârăs hoîe'ul, luă de o ptrte pe leldwebel-ul S.h.apps e* sâ sch mbe cu el câteva vorbe în tin3. Nu știu dacă se băură toate cele o sută de sticle sau d-acâ mai rătiserâ ş’ pentru soldaţi. Oriş cum, t mp de un ceas, fu o k ieipâ ameţ 'oare. Buchetele virurilor vech franţuzeşti şi spume,saşimane aetâceau în creieriie noastre germane o fee bere extraordinară, cu totul deoebită de beţia noastră naţională, totd odată mai uşoară, dar mai ameţitoare. Dar cu toate că ne îmbătăm cu vinuri fran u* zeşti, rămâneam Ins3 tot grmani. Apuns la fa ă. af.mat A pornit de tot, KaGerkopt pieriea orice simt de dem irate — Viro «.Ici, S hlapps, sughi a tâ te ncoa scârb osule şi arată*.] scârbo en al... Ce i-ai făgăduit, anemie scârbos turcului ăsta de colonel? Pun prispa e Shipps, câ ți-a cerut să-i fac rost de vreun bâte aș fraged ct sâ-i Inlocuiesti pe drâgttui său von BO klnigL voi BQ:kl ngî... PotzscHramentt.. I.ta unu care a fost osnt u totdeaur a Pgs de ra iit la frgareL. Frumoasă moarte!.» U ma lui după Donnerwetter! a to t S-* tie o lipă de‘upre mă mulţumire.. de rd-n ă plâ ere, dacă î drănesc a spune as fe metru Herren!.. Ah! Potztausend! nu o tâ moală toţi cât aşa de plăcu !... Dar no, demn lor, n’o să alune ăm m viţiul acesta, voi ăştia, ssu eu, cei puţin... Ci ne lipseşte.« Sacrament... sunt femele, femeile şi iarăşi femeile... femei de orl.e var-ta, de orice p r... Ai femei bchapps?... Te-ai gândit să ne fia rost ds f mei?... Vă pr zi.ii din or, p. cei mai mare sme h r d n Germania... der grösste Louis... Ce ne-am fac no tără el? ce s' r face Lmnea? ce s’ar fa.e căpitanul vostru?... Ade. Schlapp, mei!.« 1 a lur !». ia să veden ! I ntele... Trâiasca Schlappsl.« Hoch SchlappsI dreimal hoch !.Feidwchtlul asailtâ oate acestea urări cu o bucure caraghioasă cu schimonosiri de maimuță și sărnuri de clown. — Aide, Schlapps, asta-î tot ce ştii şi ne poţi da? rft* gâi - căpitanul stuacându-şi ochii pe cele două croitoare de la Licorna, cari, speri::e, destupau la sticle de nu mai pu* teau. Ei, bine ne vom mulţumi şi au a ât, aştepând altcev mai bun... A da, fetelor, la piele!... Schlaps şi W th’am Rhein, se renez,r? pe fetre şi tncepun să le de poaie u toate ţipe ele lor. Douâ fo ri de revolver ir.se in tavan le fâc.ră în-'atâ blânde ca nişte mnelu ele. In câteva clipe, goa e de tot şi cu pârul despluit tre eau din ma ă la mână ca să le ciupeascâ tot, să le gâdile, sâ le pâlpâie şi si le stropească cu vin. — Ei, tu de acolo! urle Kaiserk^pt la n vasta hotelierului, care se uita 1. scena această presă de spaima. — Oh!... oh!... oh!... domnilor... eu sunt . rea bătână— — Ce vârsta ai ? — Patruzeci și patru de ani. — Nu tace nimic. La piele și tu! — Domnilor... domnilor... — La piele, pemru numele lui Dumnezeu!... De data asta mai mult mort decât viu, hotelierul o ajută ca sâ se dezbrace. Ii văzurăm atârnându-i sânii, rostogolindu-i-se nişte şuviţe de pâr cărunt, scofâlcindu-i-se un pântec încreţ pe nişte coapse fleşcăite. Un locotenent se aşezase la pian şi izbia cu putere in el nişte valsun de Lehar. Un bat scârbos începu. La uşi se ingrămădise soldaţi şi Insoţiau cu râsetele lor zgomotoase petrecu ea noastră. Deodată Kaiserkopf strigă(Va urma*)