Universul, decembrie 1925 (Anul 43, nr. 277-300)
1925-12-01 / nr. 277
Bifiul PiBUC Cetăţeanul care plăteşte impozite comunale are dreptul să pretindă lucrările edilitare echiivalente. Ceva mai mult, el are dreptul să pretindă ca lucrările acestea să fie serioase. Dacă se lucrează superficial, banul public este rău întrebuinţat, şi refacerea lucrărilor li reclamă noui şi nedrepte sacrificii. Observaţiunile acestea ni le sugerează starea multor părţi ale Capitalei, suferinţă de altfel comună mai tuturor oraşelor din ţară. Străzi pavate de curând au început să se strice. Şi lucrul nu e de mirat, cunoscută fiind uşurinţa cu care s‘a lucrat. Năravul nu e de azi, e mai vechiu. Dar să dăm două exemple recente. Pe stradaAntim, alia astăvară s‘a pus piatră cubică. In unele puncte, trasamentul a început să se lase In timpul lucrării, trecătorii se mirau de conditiunile mediocre în care se făcea. Prezicerile lor se vor realiza. Strada Uranus a fost pavată acum câţiva ani. Astăzi, e un ehin pentru cei din vehicule s’o parcurgă, iar trotuarele s sunt adevărate depozite de apă şi noroi. Aşadar, rezultatele obţinute n’au corespuns nici pe departe cheltuelilor învestite. Străzi lungi au fost asfaltate şi au necesitat fonduri mari, fie înainte, fie după război. La scurt timp au devenit nepracticabile. Cârpăcelile şi reparaţiiunile mai întinse au creiat o risipă cronică. Până acolo a mers această tradiţională incurie, încât am văzut atribuindu-se aceste ravagii incompatibilităţii... climei Capitalei cu pavajul de asfalt, ca şi când nici o localitate de pe acelaşi meridian n'ar fi beneficiind de acest fel de pavaj. Trotuare care se fac azi, se strică mâine, şi în loc să continue un mijloc pentru ocrotirea publicului, sporesc riscul murdăriei prin jocul lespezilor în apa de ploaie şi în noroi. Se schimbă rigole, cu preţul unor cheltueli excesive. Cele nouă seamănă în curând cu cele vechi, fiindcă slăbiciunea structurei şi neseriozitatea instalării, le fac să se spargă şi să se disloce. Materiale proaste, lucru de mântuială, recepţie indulgentă— când nu e interesată — în sfârşit un sistem graţie căruia, tn momentul când publicul ar trebui să se declare mulţumit că în sfârşit s‘a făcut o lucrare, se întreabă îngrijat : cât va ţine ? Nu vizăm o anumită administraţie, căci n‘ar fi drept; condamnăm un sistem înve- I chit, care ar fi drept să dispară. Se dau atâtea asalturi banului public, contribuabilii suferă atât de mult încât este necesar, echitabil și uman să se deschidă bine ochii atunci când se cheltuiesc sume fantastice, reprezentând atâta energie și muncă colectivă. O pioasă sărbătoare românească la Roma — Mitropolito! Dr. V. Baciu de la 81aoborează cu parastas la filorafatul episcopalei Inochea din Mica Clara — Duminică 22 Noembrie C., cotona română din Roma a avut - o de o pioasă sărbătoare. In Mica S. Sergio Bacco, de lângă colegiul rotean, din piaţa Santa Maria de Monti, se află înmormântate osemintele marelui vlădică de la Blaj, Inochenţîu lupu Clain, care a suferit surghiuni şi in urmă moarte pentru teamul său. Petrecând I. P. S. mitropolit al Blajului dr. Vasiîe Bucîu de câtăva vreme in Roma, a ţinut de a sa datorinţă, să adune colonia română din Rusia în jurul său, pentru a-i da prilej să asculte o liturghie pontificală românească in Roma şi a se închina memoriei celtice a fost întâiul luptător politic din Ardeal, episcopul nemuritor Snochentie Micu Clain. Liturghia s’a început la orele 10. A pontificat I. P. S. mitropop dr. Vasile Sucîu, asistat de Kcons. Dr. Alexafidru Rusu, caroaie și rectorul academiei teologice din Blaj, păr. Corîolan Sabău, parohul bisericii române Ifin Roma, păr. Efrem de Brünner, spiritualul colegiului grotesc Sf. Atanasie din Roma, păr. Dionisîu Holovesky, rectorul colegiului rutean din Roma şi profesorul Iulîi Maior dela Blaj, în car bite de diacon Intre numerosu public am remarcat pe d-nîiMniştri Alexandru Lahovary şi Demetrîu Penescu, d-na şi d-nu] Constantinescu, secretar La ministerul nostru dela Vatican, d colândl Skelettî, ataşat militar la Roma, mai mulţi profesori, etc. Deosebită laudă merită societatea studenţilor români din Roma ,,Dacia Traiană**, care s'a prezentat cu drapelul şi a depus o minunată cunună de flori cu o fundă de mătasee tricoloră. Mai erau apoi de faţă mai mulţi străini şî buni prieteni aî românilor. După sfârşitul liturghiei, I. P. S. Sa a ţinut un prea frumos panegiric, arătând celor de faţă cine a fost Inochenţîu Mîcu Claîn. Irataiul deta Bapalo distrus» Paris, 28«—Ziarul «Le Temps“ comentînd în» Prevederea dintre I Cicerin și Oriaad, spune că din cele discuta» I te, reese că Rusia consideră tratatul dela Rapjallo, încheiat cu Germania, complet distrus în urma tratatului dela Locarno. MOZAICURI LA UN PROCES DE DIVORŢ. — Groful Zichy Rafael a fost condamnat la 1 an şi 6 luni Închisoare şi la 60 milioane coroane despăgubiri, fiindcă a mituit pe cameriştii săi să depună fals ca martori în procesul său de divorţ, calomniind pe fosta-i soţie, contesa Tormay. Au fost condamnaţi şi cameriştii la câte 1 an închisoare şi 10 milioane coroane amendă. larită prea in Italia şî în Paris. 28. — Anul acesta iarna a inceput mai curând fi mai aspră in tările de apus. In Italia, temperatura a scăzut la Roma fi la Neapole până la 4 grade sub zero. In Milano, au fost găsiţi doi oameni morţi de ger pe stradă.* Londra, 28 (Rador).— Viscolul, deslanţuit la Londra se zice că1 ar fi fără precedent. Pe lângă că a pricinuit întârzieri în circula-! fia căilor ferate, a cauzat tsi des- ființarea serviciului aerian din ’ Crojdc* la Paris. De p* coasta răsăriteană se anunţă că porta* | rile au suferit stricăciuni consî- j derabile din cauza fluxului pu- ternic, iar căpitanii de vapori echipagiile spun că nu au făcut niciodată cu atâta greutate trecerea de pe continent. 0 vjîsîsk Er ag 1 Cehoslovacii cunoaşte_Sovietele ? Praga, 28. — Guvernul cehoslovac anunţă că in curând va recunoaşte Uniunea sovietică rusă. Un pact al ţărilor da Nord Sn felni eels! dels Locarno RUSIA NU VREA SA PARTICIPE Londra, 28. — Ţările din nordul Europei, adică Finlanda, Suedia, Norvegia şi Danemarca discută posibilitatea încheerea împreună cu Rusia a unui pact în genul celui de la Locarno, aşa cum a fost sugerat de către profesorul finlandez, Erich. Până acum însă, Rusia s-a arătat puţin dispusă să participe la un asemenea pact, iar ţările sus menţionate găsesc că fără participarea Sovietelor el n’ar avea nici un sens. REGELE NANA ARIOAH, a invitat să facă o vizită la New- York Castelul regal Brass,. twoxi art. tolul .Mag pag. el in armatele noastre, încât Prinţul Severin Czetwertynski, raportorul bugetului apărărei noastre naţionale, mi-a confiat, că a f°st aşa de mişcat şi de convins de utilitatea aviaţiei, D. STANISLAS STRONSKI Impresiile parlamentarilor poloni după viiţarasromânie! - Interesantele declara;!! a! d*îo? Slavs'aw Siraaskî, fiuntaşul partidului aaţ.oaal-croştia şi Wyslaw WisHolst, fruntaşul raiaorîtâSU efreeşti - Publicăm azi ultimele decla- I poloni, după vizitarea Romaraţii făcute de parlamentarii mei. Declaraţiile P-M Stanislaw Itronski După o săptămână de şedere in România, vă voiu comunica, cu drag, impresiile culese. LA SINAIA încep prin mărturisirea sentimentelor de tară mulţumire încercate la Sinaia, unde, in conversaţiile cu M. S. Regele, cu if. S. Regina fi cu ceilalţi membri ai Familiei egale fi princiare, vizita fi escursa noastră au fost încununate de satisfacţie. Cu toţii am gustat farmecul Augurlilor fi pe dreptate iubiţilor dv. Suverani. REGELE Am auzit pe Rege vorbind cu o competenţă frapantă despre armată, despre organizarea ei modernă, in urma experienţelor războiului încheiat. Deasemenea m'au uimit fi încântat iubirea fi ințelegerea Regelui pentru țâr ranii români, ca fi opiniile Sale foarte juste asupra binefacerilor sociale, aduse de reforma agrară şi asupra celorlalte chestii importante politice şi economice ale României şi ale celorlalte ţări, REGINA Cu toţii am înconjurat pe fermecătoarea dv. Regină, când a binevoit să ne expue vederile Sale asupra vieței sociale şi asupra mai multor probleme ale Europei de după război. Pot să vă spun, că în conversaţiile avute intre noi, după aceasta, nici unul nu s’a putut abţine să-lî exprime profunda-i admiraţie pentru spiritul Său aşa de ales, de cultural, de bogat şi de viu, ci pentru înţelegerea aşa de adâncă, de temeinică şi de înţeleaptă a chestiilor. PRINŢUL MOŞTENITOR Adaog, cu Prinţul Moştenitor ne-a vorbit cu atâta competenţă şi convinger de aviaţie şi de nevoia imperioasă de desvoltarea încât va susţine cu ardoare acordarea creditelor necesare pentru înzestrarea şi înmulţirea ei. După toate acestea, mă întreb dacă mai e nevoie să insist asupra amintirilor şi simpatiei produse de ceilalţi principi şi principese, cari au fost la prânzul de la Castelul Peleş. CERCURILE POLITICE Contactul nostru cu cercurile politice, cu guvernul şi, cu parlamentarii dv., deşi fugitiv, a fost destul de instructiv. Suntem convinşi că România şi-a consolidat existenţa ei naţională, în hotarele ei etnice, cu o înţelegere şi cu rezultate, pe care nu ezit să te numesc strălucite şi demne de Invidiat. POLITICA ROMÂNIEI E POLITICA PAGEI Din conversaţiile şi întrevederile politice avute, ne-am convins, că politica generală a României e susţinută unanim in slujba păcii, că şi nu politica Internă vă indrumează realităţile şi că vă impuneţi unele rstrucţiuni salutare pentru vifor. La toate chestiunile din domeniile industriei, negoţului, agricultural, cultural şi ariei, am obţinut răspunsuri din diferitele ceraţii politice, cari dovedesc o politică generală foarte conştientă de scopurile urmărite şi de mijloacele şi metodele alese pentru realizare. FRAŢIA ROMANO-POLONA Am fost sincer mişcaţi de unanimitatea sentimentelor tuturor partidelor în amiciţia pentru Polonia, mai ales că cunoaştem luptele dv. politice atât de aprige. Unanimitatea aceasta de simţiminte, de apreciere a utilităţii alianţei şi prieteniei româno-polone, exprimată aşa de elocvent prin discursurile pronunţate de d-nii N. Iorga, N. Lupu, gen. Averescu, Ion Brătianiu şi M. Orleanu in Parlament, cât şi in conversaţiile particulare a■mite cu d. Iuliu Maniu, cu d. Duca şi cu toţi oamenii de Stat la recepţia de la dr. Mihail Cantatuzino şî la Legaţia polonă, ne-a impresionat şi întărit şî mai mult convingerile noastre identice. Nu pot să termin, fără să exprim deplina noastră gratitudine întregei Naţiuni române, care, prin reprezentanţii ei şi prin presă, ne-a dat atâtea dovezi deosebite de cordialitate, de dragoste, de frăţie şi care, la Braşov, ca şi la Bucureşti, a ţinut să ne confirme toate aceste sentimente prin contactul nostru direct cu ea, închei cu convingerea că prin escursii mai dese reciproce ale oamenilor din diferitele specialităţi şi categorii sociale, ne vom cunoaşte din ce în ce mai bine şi vom şti aprecia tot mai mult vrednicia şi vigoarea naţiunilor noastre, unite prin trecutul îi viitorul nostru întreg. Ori au vorbit dela tribuna, dela care până in acel moment au vorbit cetăţenii parlamentari ai României. Ni s'a făcut, prin această distincţie, o onoare deosebită, care are un adânc înţeles politic şi care mărturiseşte înaltul simţ politic ŞÎ sentimentele de dragoste sinceră a naţiunei romăne faţa de naţiunea polonă. I In cuvântările rostite de re- prezentanţii tuturor partidelor dv. politice, am avut mulţumirea să aud, că amiciţia cordială nu- i Ire România, şî Polonia nu e o amiciţie de convenienţe, ci o pri- jetenie trainică, cu legături străvechi şi sporite acum pentru asîgurarea păcei universale, de pe urma căreia să sporească buna stare a tuturor cetăţenilor locuitori tn Rermănia şi Polonia. Declaraţiile acestea m’au mulţumit. LA M. S. REGELE Cete văzute fî auzite la prânzul regal din Castelul Peleş, la finala, şi conversaţia, pe care M. S. Regele mi-a făcut onoarea să mi-o acorde, m.’au convins că, dacă toată populaţia împărtăşeşte aceleaşi idei exprimate de Suveran, pentru comsoîdarea vieţii economice şi sociale, ar Ivnct pTosnert'nipa si bogăţia vor domni in România. Regret, că n’am întâlnit, după Sinaia si Braşov, pe reprezentanţii evreilor din ţara dv., ca să re sumt in convorbiri mai intime ce sentimente şi datorii trebuie să,aibă faţă da ţara românească aşa de ospitalieră. Sunt fericit că mă intere in Polonia să explic amicilor mei toate cele văzute și auzite In România. Emil Ciucianu 'fi i/A * Trenul pleacă la i # 35. Trecem de Mogoşoaia într’o goană. Ai zice că n’o să ne mai oprim. — Mare progres, domnule ! îşi dă cu ideea un călător, ţii minte, după război, cum de-abia se mişcau trenurile ? — Să nu vorbeşti într’un ceas rău ! Observă altul, făcându-şi cruce. După ce intrăm în Bărăgan, trenul renunţă la fugă. Din ce din ce mai domol. Până când, dacă n’ai vedea câmpul întins ca o muşama, ai crede că mecanicul pilotează vagoanele peste eșafodajul unui pod fără sfârşit. — Ce-i ista, domnule conductor ? O să rămânem în drum ! — N’aveţi grije, că nu rămânem... Unde mergeţi ?... La Constanţa... O s’ajungeţi la Constanţa.... Altceva, ce mai vreţi ? — Chestia este, când ajungem? ^— Asta nu e treaba noastră... Noi atâta suntem datori, să vă ducem la destinaţie. — Ce-am făcut, dacă sosim după ce s’o judeca procesul ? — Ce să vă fac ! Trebuia să plecaţi de ieri... Nu vă gândiţi şi d-v ?... Omul, că e om, şi se oboseşte... Dar o maşină !... Mulţumită aplicaţiunei acestei sănătoase judecăţi, intrăm în Constanţa cu o impunătoare întârziere, după miezul nopţii. La 'napoete, cu trenul de 11 şi 20 noaptea. — Ce crezi, o s’avem vreun bocluc ? — Mă rog, ce voiţi d-v. Să vă vedeţi în Bucureşti... Vă garantez. — Bine, dar când ? — Asta nu poate nimeni s’o ştie. — Par’c’aveaţi un orariu... — Cei cari fac orariul nu văd înc’odată .Răşinile, traversele, macazurile—din gara Sighereanu amorţim. — Nu plecăm odată ? — S’a cerut o locomotivă din gara de Nord.... A noastră s’a pus în grevă. — Peste cât timp o să vie ? — Eu ştiu !.... Pân’o face presiune, pân’o ajunge aici, mai va.... Şi pe urmă mai e ceva... I-a venit rău unei femei însărcinate... Au dat-o jos din tren şi se sbate în biuroul de mişcare... Treime s’aşteptaţi să nască şi s’o luaţi cu copil cu tot, că n’o să-i lăsaţi pe capul Şefului staţiei, în mijlocul câmpului ! Penibilă perspectivă, mai ales că vagonul «le clasa îrstâia eraîngheţat. Călătorii trecură tn claix. a treia, unde făcură apel la căldura naturală * îmbulzelelor, parfumată de susan mu* furoi. în sfârşit pe la 9 şi ceva apare gâfâind maşina din gara de Nord J şi ne facem intrarea tn Capitală , cu patru dre întârziere. Primul impiegat ce iese înainte este hiat cu asalt: — Bine, domnule, nu se ia nici o măsură ca să fie şi călătorii mulţumiţi ! — Ba se ia. — Când? — La 1 Ianuarie. — Ce măsură f — S« MSUBpeft» SftritfBV. Declaraţie d-lui Wsclaw Wisick! Plecând din Varşovia la Bu- cureşti, toţi amicii mei politici nutreau încă credinţa, că guvernul şi poporul dv., n’au înţeles bine situaţia, care s’a schimbat după război, în ce priveşte minorităţile şi in special minoritatea evreească. Mi s’a permis să fac parte din delegaţia parlamentarilor poloni, fiindcă pe noi ne interesează toate chestiile interne, şi externe, care pot ajutora şi statornici pacea întreagă şi pot contribui la buna stare a tuturor cetăţenilor şi locuitorilor din fiecare ţară. Canţi parlamentari vor fi de acord cu d. Duca, chestia evreească nu va mai exista în România. IN PARLAMENT Momentul culminant în cordiala primire, ce ni s’a făcut, a fost pentru mine, momentul mn .law REZOLVIREA DEFINITIVA A CHESTIEI EVHEEŞTI Din toata cele văzute şi au- i zite în Parlament, din conversaţiile avute cu reprezentanţii deosebitelor partide şi grupuri parlamentare, cu d. Duca şi cei- lalţi miniştri, am ajuns la con- vingerea că Româ nia respectă. Înţelege şi voeşte să reguleze , printr'o ga specială benefi- ciile minorităţii evreeşti, în ce priveşte şcoalele şi religia ei, prevăzute în tratatul dela Ver- jsanies. Ţin să spui că d. Duca m’a rugat, în conferinţa avută cu d-sa, să explic amicilor mei politici şi coreligionari din Polonia, că chestia evreească va fi j regulata în contact cu toţi re- j prezenuinţii Mt losl al w răilor i vo* dac* sâ ceilalţi mpree«»care delegaţia parlamentarilor I poloni a fost invitate »a Ut Iovul j uvvernahil' tn merita Parlamentuhti fi când V&rtomisn&artSi «o* o casă istorici* I» stânga, casa In care s’a născut, Cristo fsr In Genua frâu.:8 noui la C.F. R. Statul de câteva case comerciale au pagube enorme — Direcţiunea generală c. f. r. cercetează cu sârguinţă de câtăva vreme o nouă fraudă — de o cutezanţă ce întrece orice exagerare — săvârşită , vreme de trei ani încheiaţi, la serviciul conductelor de petrol. Fireşte, că primul păgubaş — marele păgubaş — şi în această nouă afacere, este tot statul. Alături de stat însă, au fost păgubiţi numeroşi ■ comercianţi şi două instituţiuni bancare din Capitală, cu sume fabuloase. IN CE CONSTA FRAUDELE Frauda cercetată la serviciul conductelor de petrol constă în operaţia făcută de câţiva funcţionari de aci cari liberau mandate de transport-regie (transport fără plată) pe temeiul cărora s’au transportat gratuit cel puţin o sută de vagoane, cu lemne ! mai ales, dela staţia Berho- Imet din Bucovina până la rampa gărilor din Bucureşti. CUM SE OPERA Raportul anchetatorilor a constatat că vinovăţia principală o au doi şefi de divizie, din acest serviciu, cari inducându-şi şefii în eroare cu pretextul că aduc lemnele spre a aproviziona pentru iarnă pe funcţionarii c. f. r. obţineau aprobarea tuturor cererilor de mandate regie de cari aveau nevoie. Transporturile sosite în Capitala erau ţinute la rampă, cu scutire de orice cheltuieli de locaţie pentru vagoanele imobilizate vreme îndelungată. Şi nu se descărcau vagoanele până ce autorii fraudei nu obţineau cel mai bun preţ de vânzare la bursa pieţei. Astfel încât, stocuri considerabile de combustibil lemnos, — probabil cumpărate anume pentru funcţionarii c. f. r. nevoiaşi,—dar sigur, transportate gratuit pe căile ferate tocmai pentru că se pretindea că sunt expediate pentru funcţionarii direcţiei generale a c. f. r., apucau drumul depozitelor particulare, înlesnind traficanţilor realizarea unor câştiguri enorme. Afacere s’a înaintat parichetului local, căci operaţia bandei s’a complicat prin descoperirile de curând făcute în scriptele administraţiei căilor ferate. Intr’adevăr, spre a-şi lărgi orizontul afacerilor şi împinşi de o cutezanţă unică, autorii fraudei au plăsnuit adrese oficiale cu peceţi numeroase — nu s’a verificat până acum autenticitatea semnăturilor — prin cari angajează răspunderea direcţiunei c. f. r. în garantarea unor obligaţii ce-şi luaseră ca „negustori“ improvizaţi. CINE SUNT CEILALŢI PĂGUBAŞI Intre aceia cari au suferit pagube de câteva milioane, valorificate, sunt: d-nii conte Robert de Roma, big. Alexambrescu, P. Bejan şi câţiva comerţaanţi de lemne din Capitală ademeniţi s* aconteze sume însemnate pentru 5 transporturi viitoare de lem-ne aduse din Bucovina, cu mijloacele mai **ss arătate, •4» «JiM fantgioBaxi. Spre a feri cercetările ce se fac cu asiduite de organele poliţiei judiciare, trecem sub tăcere numele vinovaţilor de pe acum aflaţi, precum şi pe acelea ale funcţionarilor superiori din direcţiunea generală a c. f. r. angrenaţi — fiind induşi în eroare — în lucrările de biroucraţie ce au produs mandatele de transport gratuit, în chestiune. Vom reveni însă cu arătări ample de îndată ce parchetul va porni urmărire publică în contra vinovaților. L n. ox:xo- Alianţa fintre Grecia, şi Iugoslavia Cercurile oficiale atât din Belgrad cât şî cele din Atena par a fi dispuse să reia in curând negocierile in vederea încheierii unei alianţe între aceste două State, pe baza unui acord cu privire la portul Salonic. Nu pare exclus, cu această ocazie, să se discute intre cele două guverne şi asupra posibilităţii de a încheia un pact balcanic. Intr’un interview recent, A. Roufos, noul ministru de externe al Greciei, a declarat că guvernul elen este gata să reînceapă negocierile, in dorinţa de a aunge la un bun rezultat, cu condiţia ca concesiuni reciproce să fie făcute din ambele părţi intr'un adevărat spirit de prietenie şi conclaţîune. La Belgrad, d. ministru Markovici, s’a pronunţat şi dânsul asupra necesităţii de a reînoi alianţa greco-iugolslavă, dar in ce priveşte pactul balcanic a declarat că e inutil, dat fiind intențiile pașnice ale Iugoslaviei. XXX Ultero! concentrează frinse la frontera engleză Paris, 28. — După o stare din Dublin, mari forţa ale poliţiei unda au fost mobilizate un mare se concentreze la frontiera engleză în punctul Londonderry, unde a fost mobilizat un mare număr de trupe engleze. “ . * X A — IfîMrraintarea rcy ud JLexandra UN PELERINAJ MONSTRU LA LONDRA Londra, 28 (Rador). — 60.000 persoane au defilat înaintea catafalcului reginei Alexandra. Coloana vizitatorilor, care așteptau să poată intra la Westmirarter era în lungime de peste km.---------p x::x o-------- " ’ oDoom mai joarta fesuri Londra. 28. — Adunarea din Angola a votat legea prin care se interzice supușilor musulmani de a mai purta fesuri, introducându-se portul obligator al pălăriilor. -------XXX--------