Universul, februarie 1926 (Anul 44, nr. 26-49)
1926-02-01 / nr. 26
.ro. Bffift TT.fV-— *r. 28 Inn! f Febnnrte 1<*21 INFOKMATIUNI „ PUM1NICA O O delegaţie a „Sindicatului comercianţilor şi industriaşilor din România", formată din d-ni: N. Butnaru, C. I. Wau, N. Constantinescu şi Mişu Muiharlescu, a prezentat ieri, la ministerul de finanţe şi la prezidenţia consiliului câte un memoriu pentru desfiinţarea impozitului pe cifra de afaceri şi lux. Asemenea memorii au fost * prezentat tot erl, tuturor şefilor de partide din opoziţie şi Camerei de comerţ şi Industrie, spre a-şi dn avizul asupra aces- „ lei chestiuni. * In Iunie a. c., tmpl’nlndu-se 10 ani dela absolvirea lireului / ^I.aurian" din Botoșani a seri»! lfiOS—1916. foşti! elevi împreună en •vnofcsorțî lor. aflătorii In Va. tft. se vor întâlni la acea şcoală, fn'r’una din zilele ce se va fixa »bertor. pentru a sărbători ateaată aniversare Adcztunbe s” Tor adresa până la 15 Martie d-lui EugPD Neculau, avocat şi Ajutor de primar din Botoşani. Movrotrbeni No. 7. Comunele Mnhmedia şi Chilia-Veche fiind declarate, din urbane, rurale, poliţiile locale au ft»t desfiinţate, înfiinţfindu-se in locul lor posturi de jandarmi. Personalul poliţienesc din Chila -Veche a fost trecut la Comgat Ifiasarabinl, iar cel din Mahaandia la Săveni (Dorohoi). % D. Gavrîl Nuţu, directorul Ironiei primare din Mădăraş (Br. Jer), a fost delegat subrevîzor şcolar de control in jud. Bihor, in locul d-lui Virgil Antonescu, Îrmîs'onat % Vămile : Hofin, Babin. Cis«îeltc. Vişniţa, Grigore Ghika- Vodă şi Cernăuţi cu sucursalele lor, cari fac parte din circ. VI vamală laşi, au trecut sub controlul d-lul Ton C. Tudor, Inspector vamal, cu reşedinţa la Gaţjeţi, iar vămile Botoşani. Iaşi fit Bacău din aceaş etreumsertp-■ precum gî vămile Reni ş' Tsipali cu sucursalele lor din circ. VIII vamală Galaţi, au trecut sub controlul d-lui Ton I. Gheorghiu, inspector vamal, cu rt’Se*dinţa provizorie la vama Reni. % 13.nl’ P. Petreacu şi A Călî»08cu. tavpectori general! financiari, au fost numiţi, primul membru extraordinar In consiliul superior admTnistrat’v, 'al »1 doilea supleant tn acest con* »tUu, pe un period de 8 ani. S P na Getta general PoetaS a fost delegata de m’nisterul »0aătății cu cercetarea situației materiale a văduvelor dîn comu»ele» rurale. ■ D. Toni Cristescu a fost numb director al arestului preventiv Arges In postul vacant. % D. Inginer sef silvic Aron S’ko a fost pus In retragere după cerere, pe ziua de 1 Martie. % D. evoca* Leon V. Turturi a fost numit pretor la plasa Golești (Muscel), In locul vacant. • D. Iulian Marinescu, pretorul plăsii Vulcan (Gorj) a fost mutat, după cerere , la plasa Drânceni (Fălcin). In locul vacant ■ D. Stan Popescu a fost numit pretor la plasa Vultureşti (Caliacra) In locul vacant. □ D. Iulian Borcoş, şef de biurou In administraţia centrală a • d'' interne, detce la prefectura Mehedinţi, a fost nrimit pretor în judeţul Mehedinţi. □ D. avocat M. Tănase a fost numit pretor la plasa TraianConstanţa în locul d-lui P. Stăttescu, mutat * ■ Gruparea „Poc***” anunţă li prîma conferinţă dîn ctrlul nr**1 stituat literaturii franceze contimporane, pentru Joi, 4 Febr., «reia 9 seara, la fundaţia Carol, D Lucian Fabre va vorbi despre Paul Vabry. P D. dr. Valeriu Ponoviei, prefectul poliţiei Lugoj, a fost mnahitat inspector general de poliţie. ■ .Societatea vânătorilor „Lunea" întrunindu-se în adunarea generală a dat descărcare vechiului comitet şi a ales noul comitet, după cum urmează : i ,, Preşed. activ: dr. Ioan Em. Contantinescu ; vicepreşedinte : G. C Brătianu şi N. Berindei; casier şi maestru organizator de vânători : Anton Vimer ; secretar : V. Vastelli ; Membri : I. Sifinculescu. dr. Bejan L, ing. Al- Teodoreanu. dr. N. Zaharescu-Carman ; cenzori: N. Slă Vescu, C. Zghibnitz, căpitan V. . . Anastasiu ; cenzori supleanţi : Dr. A. Stănescu, P. Tomescu ; maeştri de vânătoare: dr. Grigore Gr. Slavu, colonel AL Dumitrescu, col. C. Vulcănescu. ■ Societatea generală a funcţionarilor publici serbează Duminică, 31 Ianuarie, ora 4 d. a., 44 ani de la înfiinţare. S-a organizat un concert şi se va juca piesa „Pentru patrie". Festivitatea se va ţine în palatul societăţii din piaţa Victoriei. La urmă, va fi şi o audiţie radiofonică. STUDENŢEŞTI • Cercul studenţilor ffigărăşeni va ţine şedinţă ordinară azi. Duminică, orele 2 d. a., în localul liceului „Sf. Sava“ UNIVERSITARE . Membrii consiliului profesoral al facultăţii de medicină din Iaşi au ţinut ori o consfătuire în chestia reorganizării clinicelor acestei facultăţi. Sau discutat măsurile ce trebue luate pentru degajarea acestor clinici de sub dependenţa actuală a Casei Sf. Spiridon. O comisiune de profesori va pleca la Bucureşti spre a prezenta autorităţilor respective memoriul acestei facultăţi. MILITARE B În ziua de 15 Februarie se va ţine examen pentru girului de ofiţer mecanic cl. Ill, activ, la şcoala navală din Constanţa Se vor putea prezenta toţi maeştri miitari din marină, afară de cei stagiari, cu speciaitatea de mecanic şi care au doi ani de serviciu efectiv la bord în gradul de maestru. SANITARE □ E vacant postul de medic al circumscripţiei Gepiu (Binor). □ Se aduce la cunoştinţa d-lor medici cari au reuşit la examenul de capacitate pentru medicii sanitari, (mut la 1 Noembrie 1925, la 16 Ianuarie 1926, (seriile I, II şi 111), ca In ziua de 8 Februarie, orele 10 dimineaţa se va face alegerea locurilor. ÎNTRUNIRI R Asoriaţia topometrică (A. G. T. B ) va ţine adunare generală Duminică 7, Februarie ora 9 dim., in strada Sf. Dumitru, 2. Se vor discuta modalităţile pentru accelerarea parcelărilor şi înstituirea regimului cadastral in întreaga ţară. ---------p X. X ------— J ——^■ importantă mişcare jrrfttre funcţioiBarii suuperiori ieia finanţe In legătură cu noua organizare dată ministerului de finanţe, în corpul functio- | narilor superiori ai acestui departament va interveni o importantă mişcare. In primul rând, actuala direcţie a datoriei publice, prin punerea în executare a celor două convenţiuni monetare încheiate de stat cu Banca Naţională, fiind menită să îndeplinească serviciul de tre-zorerie pentru Stat, nu va mai funcţiona ca direcţie. ci se va numi servicul de administrare a datoriei publice. Ea va fi condusă de un director, ajutat şi de un contsilier tehnic, care va fi numit în persoana d-lui Victor Slăvescu, actual director la „Societatea naţională de credit industrial”. Conducerea serviciului datoriei publice va fi încredinţată d-lui inspector general financiar V. Atanasescu. D. C. N. Teianu, actual director al datoriei publice, se avansează în postul de subdirector general al Casei de depuneri și consemnatuni, care echivalează cu gradul de director general de minister. D. S. Bogdănescu, actual director al timbrului, este trecut director al vămilor în locul d-lui I. Chintescu numit consilier la Curtea de conturi, în locul d-lui Christu Grecescu, actual președinte, care trece censor la Banca Națională. D. Eugen Cristestiu detașat în minister de la Casa de depuneri, va fi numit subdirector general la Casa pensiilor. D. St. Lăzărescu, director de serviciu, trece la conducerea subdirectiei contributiunilor directe si indirecte. „Universul Literar“ Nr. 5 de azi 31 Ianuarie lui Cezar Petrescu D. Nanu A. Cotruş Vizita înaltelor personagii, fragment de roman. • Arh păstorit, satiră • Tinereţe, poemă. Sentimentul idilic in opera Delavrancea . Privelişti de tsr?, naraţiune, Aforiste gastronomice , Legend din viaţa lui Dante Chiot in toamnă. Dezlegare .... Peisagiu mut ... A fost odată . . * „L’art du peuple roumain“ Gheorghe Secai. Menţiuni critice (Leon Feraru: Magherniţa veche; I. Vasilescu*Notara : (Străbătând China) de Pernessi- Clus; Piasica (Peisagul bucureştean) de N. N. Tonîtza; Cronica muzicală (Concertele „Asociaţiei muzicei de cameră“) de G. Breazul; Cronica teatrală (Teatrul Popular) de B. Cecropide. Reportajul activită ii Teatrului Naţional cu reproduceri după montări. Ecouri, Buletin bibliografic francez. Calendar literar, Cetatea literară. Vignete şi desene de I. Teodorescu-Sion, Şt. Dimitrescu, N. N. Tonitza şi S. Maur. Coperta: Peisaj de Leon Viorescu G. Marinescu G. Sard? Emilai-Savarin Pauli. Pp.dopot Radu Ilvrii. Milanc. I. Siclovan Don Joré Anton Ilsiban. Gh. Cardaţ t UKVERSUL Curier judiciar Şcoala româneascâ şi minoritarii din nArtl bucovinai Tot Vineri, înalta curte de casaţie, p. 111, — sub preşidenţia d-lui D. G. Tăslăoanu, — a judecat recursul locuitorilor din comunele Prelipce, Luca şi Mămăieştii noi (Bucovina), îndreptat In contra deciziunei ministerului instrucţiunii publice prin care li s’a respins cererea de a se introduce In şcolile primare locale limba ucraineană ca limbă de predare. Ce susţine recurenţii ? Locuitorii recurenţi. — după un cuprinzător istoric a! toleranţei de care s’au bucurat până acum In ce priveşte folosirea limbii „naţionale" în şcolile primare, — au conchis că statul român e obligat să le statornicească defnitiv menţinerea acestui drept» In susţinerile lor, s’au întemeiat pe disp art. 10 din tratatul minorităţilor (Încheiat la Paris, la 9 Decembrie 1919), pe art. 8 din legea învăţământului primar şi pe faptul că în cele 200 de şcoli primare ale ţinutului, elementul românesc ar fi în minoritate faţă de cel rutean. Şi au cerut să se constate : că numai prin voinţa inspectorilor şcolari regionali s'a impus limba română ca limbă d° predare în şcolile lor, că deriziunea, ulterioară şi recentă, a ministerului n'a făcut decât să confirmeabuzul administrativ, şi in consecinţă, să fie anulată ca ilegală măsura în chestiune. Intre cele mai importante motive invocate de minister, pentru respingerea recursului, a fost şi acela, că in speţă, nu e vorba de minoritari şi de drepturile lor ce s’ar putea pune cândva in discuţie. Recurenţii aparţin poporului românesc aşezat de veacuri in nordul Bucovinei, denationelizat cu deasta sau prin efectulvtcisitudinelor soartei, — şi „rutenizat“ in limbă și inchipuire. Înalta curte, după scurtă deliberare, a respins recursul ca neregulat făcu* Astfel efi decizia ministerului, — prin care s'a impus limba română ca limbă de predare in școlile din nordul Bucovinei. — departe de a viola vreo legiuire ori tratat, împlinește o nevoie paţională şi apucă legile de învăţământ ale României întregite. De la Camera de acuzare Camera de punere sub acuzare, de pe lângă Curtea de apel din Bucureşti, judecând Vineri cererea de liberare a lui Victor Popescu, zis Măneanu, autorul fraudelor de la administraţia financiară de Teleorman, i-a respins-o, ordonând ca prevenitul să fie menţinut in stare de arest. Camera a amânat pe Vineri, judecarea opoziţiei parchetului local în contra ordonanţei definitive date in afacerea Dâmboviceanu, prin care au fost scoşi din cauză preveniţii P. Popescu şi Iuliana Zaharescu. NMâ la traficul da Inî’usn . Codul penal prescrie ca corpul delict, — suma sau obiectele de preţ. — ce au servit la săvârşirea delictului de trafic de influenţă, să rămâie definitiv confiscate, indiferent de hotărtrea pronunţată de Justiţie nu S’a pus Insă Vineri, şi Întâia oară, problema ce se face cu suma confiscată drept corp delict Intr’o afacere pe care instrucţia n'a calificat-o drept trafic de Influenţă şi tn care s’a dat ordonanţa definitivă de neurmărire. lată cazul: Avocatul I. Tedescul fusese deferit parchetului, trimis In cercetarea cabinetului 3 instrucţie cu acţiune publică şi arestat vremelnic, pentru faptul efl ar fi Incercat să miluiască cu 20 mii lei sau să traficheze cu Influenta d-sa de Intr'o afacere de resortul unuia din cabinetele de instrucţie al trib. Ilfov. Suma, — corp delict, — i-a fost confiscată. După cercetări indelungate, s'a găsit că inculpatul n'are nici o vină și că nu există nici un delict . in consecinţă, s'a dat ordonanţă de neurmărire. Si C L Tedescul şi-a cerut banii inipoi Cazul a venit Vineri in faţa Camerei de acuzare care i-a respins cererea, pe motivul că indiferent de urmărirea penală pornită sau oprită in contra inhimatului, corpul dpMol confiscat în cazuri de trafict de influentă rămâne definiv confiscat căci caracterul Ini nu poate fi schimbat prin nimic. Notă privitoare la: competentă Fiind cercetat la cabinetul de instrucţie de pe lângă trib. Vlaşca pentru faptul de ultraj, — săvârşit prin scrisori insultătoare, adresate primului president al acelui tribunal, — V. G. Ionescu din Bucureşti, a cerut magistratului să-şi decline competenţa în favoarea tribunalului Ilfov, in circumscripţia căruia susţinea d-sa că a săvârşit delictul şi că îşi are domiciliul. Ceeace s’a admis. Primul procuror al trib. Vlaşca, a făcut insă opoziţie in contra ordonanţei de declinare a competinţei, pe temeiul că, delictul de ultraj nu s'a produs in Bucureşti (unde s'a scris scrisoarea), ci iu Giurgiu, unde s'a produs efectul ei şi s’a perpetuat delictul in sine. Camera de acuzare a judecat Vineri opoziţia şi a respins-o. Astfel că tribunalul local rămâne bine investit cu instrucţia afacerii şi că deci declinarea de competenţă, bine s'a făcut Diverse A fost arestat Vineri, de d. jude- Instructor Brezennu. Virgil Mucenica, funcţionar diurnist In ministerul industriei, învinuit de abuz de Încrede. Fiind trimis cu 123 650 lei să plătească două permise pe căile ferate (ale d-lor ingineri Raminescu şi Fundăţianu), şi-a insuşit banii şi a nimerit tocmai la Piatra Neamţ, unde a fost prins de siguranţa generală a statului. S'a mai găsit asupra lui 100 000 lei ce au fost înapoiaţi ministerului. Vineri s’a dat rechizitor definitiv de urmărîre în contra croitorului-giuvaergiu Alfred Rubes, despre isprăvile căruia am scris pe larg și la timp. D. procuror Protop Dumitrescu a redus calificarea penală a faptelor lul Rubes numai In escrocherie (art 332-333 și 334 c. pen.). Siria esi Juni maieu“ si ulti ree. 92 iei. iubrie Aceste două chestuni, preocupă în prezent, în mod deosebit, populaţia românească din Orăştie şi jud. Oraşul Orăştie a fost, din timpurile cele mai vechi un însemnat centru cultural şi naţional românesc. Aici, s’au plămădit multe idei naţionale şi culturale, fiind socotită Orăştia întotdeauna de capitala românilor din acest judeţ. Aici, a trăit şi trăeşte marele filantor, dr. Ioan Mihu. Aici, a fost ales, sub stăpânirea ungurească, cu toată teroarea maghiară deputat, dr. Aurel Vlad. Aici, făcea propagandă românească culturală, prin ziarele sale, părintele Moţa, şi aici au desvrtat o frumoasă activitate dascăli români, între cari, pe vremuri, patriarhul dr. Miron Cristea, protoereul şi director de liceu, Vasile Băloga şi alţii. Nu e mirare deci, că ungurii căutau, prin orice mijloace, să împiedice orice mişcare românească, cercând în acelaş timp maghiarizarea acestui loc românesc. Fostul liceu reformat „bun" ridicat şi cu banii românilor, avea în special această misiune. Anul trecut, acest liceu a trebuit din lipsă de elevi să-şi înceteze funcţiunea, rămânând edificiul gol. In acest edificiu, s-a mutat, la începutul anului şcolar curent, în urma înţelegerii cu biserica reformată, liceul „Aurel Vlaicu”, care era adăpostit, împreună cu internatul său, în nişte edificii necorespunzătoare şi nehigienice. Liceul „Aurel Vlaicu" a fost silit însă după câteva luni, în toiul ernii, în urma reclamaţiunei nedrepte şi prin pervetirea adevărului, a ungurilor, la „Liga Naţiunilor”, să eacueze edificiul ocupat şi să revină în vechile edificii neîncăpătoare. Aceste împrejurări, credem,au determinat autorităţile superioare şcolare şi militare, să opineze ca liceul „Aurel Vlaicu“ să fie plasat în edificiul cazarmei reg. 92 inf., proprietatea oraşului, iar regimentul să fie mutat de aici, la Orşova. Iată deci că unui rău, îi urmează alt rău, căci prin mutarea reg. 92, de aci, oraşul nostru perde foarte mult, atât din punct de vedere material, cât şi naţional-cultural românesc. In oraşul Orăştie, minorităţile stau să rivalizeze, dacă nu chiar să ne întreacă elementul românesc, în toate privinţele. Aici, ungurii, saşii şi evreii, sunt una şi se sprijinesc, in dauna elementului românesc, în toate acţiunile lor. Comerţul şi industria sunt aproape în mâna lor, cu toate că avem, din timpurile cele mai vechi chiar, un număr mare de industriaşi şi comercianţi români, nesprijiniţi însă îndeajuns de elementul românesc. Armata avea misiunea aici, să ne ridice prestigiul, să caute să ne închiege rândurile, în cugete şi simţiri. Deci mutarea reg. 92 ar fi ope centru oraş şi românismul de aici. Sperăm deci, că autorităţile competente, având toate acestea în vedere, vor găsi soluţiunea cea mai salutară să fie ocrotit liceul de Stat „Aurel Vlaicu”, şi să fie lăsat aici reg. 92 info pentru că oraşul nostru, prin aceste două instituţiuni, în baza frumosului lui trecut naţional şi cultural românesc, să crească şi înflorească. Dr. Eugenia Munteanu prim-consilier al oraşului » -00: 00 Tissoleiantrmatic $1 scarlatina bâutue la Iași 30 Ianuarie La spitalul militar de ochi s’au constatat 5 cazuri de tifos exantematic. La liceul militar din str. Carol s'a declarat un caz de scar- latină. Alte cazuri de scarlatina s’au constatat în str. Rufeuii. La P.Iloaiei deasemeni s’au constatat 5 cazuri de scarlatină. Autorităţile sanitare au luat măsuri de combatere. •---------ex::xo------ ered .Iilîst Literar Marele Turneu al Companiei Tănase 0 Persoane Cu începere dela 27 ianuarie Compana Tănase face un grandios Turneu in toat* Ţara cu Revistele Floare la Ureche 5i Ulii Iii EHerul dla de Kircea(ăjelescu,C. Solomonăscu şi Alfred FOSOIU Personalul Art ştie Lenele Natalija Pavelescu, Violeta lonescu, Lizica Petrescu, Rozi Rozi, şi D-na Marilena Bodescu, D - nii Tănase,Pizone,Dan,Codruţ, Gheorghiu, Şerbanescu etc. Orchestra proprie sub conducerea Maestrului Al. Bostănescu. itinerariu Duminică 31 Ianuarie „Floare la ureche, Bârlad. Luai 1 Februarie „Floare la ureche". Marţi 2 Februarie „Când îşi vâră dracul coada . Vaslui, Miercuri 3 Februarie „Floare la ureche’’. Joi 4 „Când îş vâră Dracul coada” . Iaşi, Vineri 5 Febr. „Floare la ureche. Sâmbătă 6 Febr. „Când îşi vâră dracul coada” Duminică 7 Febr. „Floare la ureche" Kişinău, Luni 8 Febr. „Floare la ureche. Marţi 9 „Când îşi vâră dracul coada*" ; Iaşi, Miercuri 10 „Floare la ureche ; Roman, Joi II „Floare la ureche”; Vineri 12 „Când îşi vâră dracul coada"; Botoşani, Sâmbătă 13 Febr. „Floare la ureche”; Duminică 14 „Când îşi vâră dracul coada" ; Cernăuţi, Luni 15 „Floare la ureche”. Marţi 16 „Când îşi vână dracul coada”; P.Neamţ, Miercuri 17 „Floare la ureche ; Bacău, Joi 18 Febr. „Floare la ureche”. Vineri 19 „Când îşi vâră dracul coada”; Focşani, Sâmbătă 20 „Floare la ureche”. Duminică 21 Februarie, „Când îşi vâră dracul coada”; R.-Sărat, Luni 22 „Floare la ureche" ; Buzău, Marţi 23 „Floare la ureche”; Miercuri 24 „Când îşi vâră dracul coada”; Ploeşti, Joi 25 Febr. „Floare la ureche”; Vineri 26 Febr. „Când îşi vâră dracul coada” ; Piteşti, Sâmbătă 27 „Floare la ureche ; Dum. 28 Febr. „Când îşi vâră dracul coada” ; R.Vâlcea, Luni 1 Martie „Floare la ureche” ; Caracal, Marţi 2 Martie „Floare da ureche’’ Craiova, Miercuri 3 Martie „floare la ureche“’ Joi 4 Martie „Când îşi vână dracul coada”; T.Severin, Vineri 5 „Floare la ureche" ; Lugoj, Sâmbătă 6 Mar-tie „Floare la ureche”. Dumini-că 7 Martie „Când îşi vâră dra- | cui coada”. Timişoara, Luni 8 Martie „Floare la ureche”. Marţi 9 Martie „Când îşi vâră dracul coada”. Arad, Miercuri 10 „Floare la ureche”. Joi îl când îşi i vâră dracul coada” . Oradia, Vineri 12 Martie „Floare la u-reche". Luni 15 Martie „Când îşi vâră dracul coada” ; Satu Mare, I Sâmbătă 13 „Floare la ureche"; Duminică 14 „Când îşi vâră dracul coada ; Cluj, Marţi 16 „Floare la ureche. Miercuri 17 „Când îşi vâră dracul coada ; Tg.-Mureş Joi 18 Martie „Floare la ureche”; Vineri 19 Martie „Când îşi vână dracul coada”; Alba-lulia. Sâmbătă 20 Martie „Floare la ureche” ; Deva, Duminică 21 Martie „Floare la ureche” ; Sibiu. Luni 22 Martie „Floare la ureche. Marţi 23 Martie „Când îşi vâră dracul coada ; Braşov, Miercuri 24 Martie „Floare la ureche”; Joi 25 Martie „Când îşi vâră dracul coada"; Câmpini, Vineri 26 Martie „Floare la ureche” , Constanţa, Sâmbătă 27 „Floare la ureche", Duminică 28 Martie „Când îşi vâră dracul coada", de N. Kirițescu Dr. H. Martin vechia specialist reîntors in Capitală viorsecă NEURASTENIA, HISTERIA,Timiditatea, Melancolia, Insomnia, Somnolenta, Paralisia, Tremurâturi, Ticuri, Nevralgia, Reumatism, Sughițul, Vărsături, Impotenta. Incontinentă de urină după systemul Prof. Bernheim IVancy, Eubois (Kerne), Berilion (Paris), HIPNOTISM, reeducaţia voinţei a caracterului. Tratamentul. Copiilor întârziaţi, impulsivi, vicioşi, ELECTROTERAPIA.Tratamentul radical modern al SYFILISULUI Cale Victoriei 33 (fost 47) Casa, Frascati Cons. 9—II si 2 — 7. PREFECTURA JUD. TECUCI Serv. Administrativ PUBLICAŢIUNE No. 537, 22 Ianuarie 1926. Prefectura judeţului Tecuci dorind a înfiinţa în Bucureşti un cămin pentru studenţii tecuceni, caută un imobil sau un apartament din 9—12 camere, situat de preferinţă în apropierea facultăţilor şi laboratoriilor. Doritorii de a închiria un asemenea imobil sunt rugaţi să trimită oferta prefecture! jud. Tecuci până la 10 Februarie 1926, arătând numărul camenilor, dimensiunile lor şi chiria anuală ce pretind Se face cunoscut că închirierea se poate face pe un an sau mai mulţi ani, iar chiria se poate plăti odată la facerea contractului sau nu două rate anuale. Prefect, Indiscifrabil Secretar, Indiuifrabtt 3839 I TRACTORUL FORDSON de 28 H. P. | câmpului, Ară o sculă nepreţuită oricărui agricultor. Accelerează munca mai adânc şi mai eftin decât seară cu vitele Treclă, Seceră, Taie Iarba, Grapă, Urje, Ets. Etc. N-rSţte producţiunea şi calitatea decis venitul. Spere:«la suprafaţa culţi - bilă, respiră problema vitelor şi a braţelor AGRICULTORI NU ARDEŢI PAELSI COLIN Reprezentantul Autorizat a celor mai mari Uzina din Lume BUCUREŞTL 211 LEI VICTOIEI 49. Telefon 29.0I I Den. Sen. MĂBGsJlSUS Sinärdan4 | Alină GRIPĂ REUMATISM 5« DURERI DE CAP mm FERE $TE DE EQU . AGRICULTOJS1 I GilADUNARI ! I Toriţi recoTă bogată şi câşti mare??? Adresaţi-vă cu toată încr d. rea către Societatea Agri- Cj.lorilor din Arad, bogat asortată cu al ScsmrTsts de 'ettume , zatzavaiîîvi Setsic e sie fiori şi ierburi Es Ent.ţe de nutri şi sfecle şi tot soiul de aitenemieţe agricole din Danemarca, Franţa şi Erfurt. Trecutul cinstit de1 decenii al Societăţii garantează cel mai curant serviciu. La cerere se tunete oricui ca ogul franco Societatea Camerei rift Anonimă a Agricultorilor din Arad Redaţi parbidi goloapea naturală iatribuSni mareaasa fial regenerator „MONOPOL" A ia cere la Farmacii şi Drogsterli 1