Universul, februarie 1926 (Anul 44, nr. 26-49)

1926-02-01 / nr. 26

­.r­o. Bffift TT.fV-— *r. 28 Inn! f Febnnrte 1<*21 INFOKMATIUNI „ PUM1NICA O O delegaţie a „Sindicatu­­­lui comercianţilor şi industri­aşilor din România", formată din d-ni: N. Butnaru, C. I. Wau, N. Constantinescu şi Mişu Muiharlescu, a prezentat i­eri, la m­inisterul de finanţe şi la pre­zidenţia consiliului câte un me­­m­oriu pentru desfiinţarea impo­zitului pe cifra de afaceri şi lux. Asemenea memorii au fost *­ prezentat tot erl, tuturor şefi­lor de partide din opoziţie şi Ca­­m­erei de comerţ şi Industrie, spre a-şi dn avizul asupra aces- „ lei chestiuni. * In Iunie a. c., tmpl’nlndu-se 10 ani dela absolvirea lireului / ^I.aurian" din Botoșani a seri»! lfiOS—1916. foşti! elevi împreună en •vnofcsorțî lor. aflătorii In Va. tft. se vor întâlni la acea şcoală, fn'r’una din zilele ce se va fixa »bertor. pentru a sărbători a­­teaată aniversare Adcztunbe s” Tor adresa până la 15 Martie d-lui EugPD Neculau, avocat şi Ajutor de primar din Botoşani. Movrotrbeni No. 7.­­ Comunele Mnhmedia şi Chi­lia-Veche fiind declarate, din ur­bane, rurale, poliţiile locale au ft­»t desfiinţate, înfiinţfindu-se in locul lor posturi de jandarmi. Personalul poliţienesc din Chi­­la -Veche a fost trecut la Com­­gat Ifiasarabinl, iar cel din Mah­­aandia la Săveni (Dorohoi). % D. Gavrîl Nuţu, directorul Ironiei primare din Mădăraş (Br. J­er), a fost delegat subrevîzor şcolar de control in jud. Bihor, in locul d-lui Virgil Antonescu, Îrmîs'on­at % Vămile : Hof­in, Babin. Ci­­s­­«îeltc. Vişniţa, Grigore Ghika- Vodă şi Cernăuţi cu sucursalele lor, cari fac parte din circ. VI vamală laşi, au trecut sub con­trolul d-lul Ton C. Tudor, Inspec­tor vamal, cu reşedinţa la Ga­­ţjeţi, iar vămile Botoşani. Iaşi fit Bacău din aceaş etreumsertp­­-■ precum gî vămile Reni ş' Ts­­ipali cu sucursalele lor din circ. VIII vamală Galaţi, au trecut sub controlul d-lui Ton I. Gheor­­ghiu, inspector vamal, cu rt’Se*­­dinţa provizorie la vama Reni. % 13.nl’ P. Petreacu şi A Călî­­»08cu. tavpec­tori general! finan­ciari, au fost numiţi, primul membru extraordinar In consi­liul superior admTnistrat’v, 'al »1 doilea supleant tn acest con* »tUu, pe un period de 8 ani. S P na Getta general PoetaS a fost delegata de m’nisterul »0­­aătății cu cercetarea situației materiale a văduvelor dîn comu­­»ele» rurale. ■ D. Toni Cristescu a fost nu­­mb director al arestului preven­tiv Arges In postul vacant. % D. Inginer sef silvic Aron S’ko a fost pus In retragere după cerere, pe ziua de 1 Martie. % D. evoca* Leon V. Turturi a fost numit pretor la plasa Golești (Muscel), In locul vacant. • D. Iulian Marinescu, preto­rul plăsii Vulcan (Gorj) a fost mutat, după cerere , la plasa Drânceni (Fălcin). In locul va­­cant ■ D. Stan Popescu a fost nu­mit pretor la plasa Vultureşti (Caliacra) In locul vacant. □ D. Iulian Borcoş, şef de biu­­rou In administraţia centrală a • d'' interne, detc­e la prefectura Mehedinţi, a fost nrimit pretor în judeţul Mehe­dinţi. □ D. avocat M. Tănase a fost­­ numit pretor la plasa Traian­­Constanţa­ în locul d-lui P. Stă­­ttescu, mutat * ■ Gruparea „Poc***” anunţă li prîma conferinţă dîn ctrlul nr­­**1 stituat literaturii franceze con­timporane, pentru Joi, 4 Feb­r., «reia 9 seara, la fundaţia Carol, D Lucian Fa­bre va vorbi des­­pre Paul Vab­ry. P D. dr. Valeriu Ponoviei, pre­fectul poliţiei Lugoj, a fost mna­­hitat inspector general de poli­ţie. ■ .Societatea vânătorilor „Lun­ea" întrunindu-se în adunarea generală a dat descărcare ve­chiului comitet şi a ales noul comitet, după cum urmează : i ,,­­ Preşed. activ: dr. Ioan Em. Con­tantinescu ; vicepreşedinte : G. C Brătianu şi N. Berindei; ca­sier şi maestru organizator de vânători : Anton Vimer ; secre­tar : V. Vastelli ; Membri : I. Sifinculescu. dr. Bejan L, ing. Al- Teodoreanu. dr. N. Zahares­­cu-Carman ; cenzori: N. Slă­ Vescu, C. Zghibnitz, căpitan V. . . Anastasiu ; cenzori supleanţi : D­r. A. Stănescu, P. Tomescu ; ma­eştri de vânătoare: dr. Grigore Gr. Slavu, colonel AL Dumitre­­scu, col. C. Vulcănescu. ■ Societatea generală a funcţionarilor publici serbea­ză Duminică, 31 Ianuarie, ora 4 d. a., 44 ani de la înfiin­ţare. S-a organizat un concert şi se va­ juca piesa „Pentru patrie". Festivitatea se va ţine în palatul societăţii din piaţa Victoriei. La urmă, va fi şi o audiţie radiofonică. STUDENŢEŞTI • Cercul studenţilor ffigără­­şeni va ţine şedinţă ordinară azi. Duminică, orele 2 d. a., în loca­lul liceului „Sf. Sava“­ UNIVERSITARE . Membrii consiliului profe­soral al facultăţii de medicină din Iaşi au ţinut ori o consfă­tuire în chestia reorganizării clinicelor acestei facultăţi. Sau discutat măsurile ce tre­­bue luate pentru degajarea ace­stor clinici de sub dependenţa actuală a Casei Sf. Spiridon. O com­isiune de profesori va pleca la Bucureşti spre a pre­zenta autorităţilor respective memoriul acestei facultăţi. MILITARE B În ziua de 15 Februarie se va ţine examen pent­ru girului de ofiţer mecanic cl. Ill, activ, la şcoala navală din Constanţa Se vor putea prezenta toţi maeş­tri miitari din marină, afară de cei stagiari, cu speciaitatea de mecanic şi care au doi ani de serviciu efectiv la bord în gra­dul de maestru. SANITARE □ E vacant postul de me­dic al circumscripţiei Gepiu (Binor). □ Se aduce la cunoştinţa d-lor medici cari au reuşit la examenul de capacitate pen­tru medicii sanitari, (mut la 1 Noembrie 1925, la 16 Ianua­rie 1926, (seriile I, II şi 111), ca In ziua de 8 Februarie, o­­rele 10 dimineaţa se va face alegerea locurilor. ÎNTRUNIRI R Asoriaţia topometrică (A. G. T. B ) va ţine adunare generală Duminică 7, Februarie ora 9 dim., in strada Sf. Dumitru, 2. Se vor discuta modalităţile pentru accelerarea parcelărilor şi înstituirea regimului cadas­tral in întreaga ţară. ---------p X. X ------— J ——^■ importantă mişcare jrrfttre funcţioiBarii suu­periori ieia finanţe In legătură cu noua orga­nizare dată ministerului de­­ finanţe, în corpul fun­ctio- | narilor superiori ai acestui­­ departament va interveni o importantă mişcare. In primul rând, actuala di­recţie a datoriei pub­lice, prin punerea în executare a celor două convenţiuni monetare încheiate de stat cu Banca Naţională, fiind menită să în­deplinească serviciul de tre-­­­zorerie pentru Stat, nu va­­ mai funcţiona ca direcţie. ci se va numi servicul de admi­nistrare a datoriei publice. Ea va fi condusă de un di­rector, ajutat şi de un con­­t­silier tehnic, care va fi numit în persoana d-lui Victor Slă­­vescu, actual director la „So­cietatea naţională de credit industrial”. Conducerea serviciului da­toriei publice va fi încredin­ţată d-lui inspector general financiar V. Atanasescu. D. C. N. Teianu, actual di­rector al datoriei publice, se avansează în postul de subdi­rector general al Casei de depuneri și consemnatu­­ni, care echivalează cu gradul de director general de mi­nister. D. S. Bogdănescu, actual director al timbrului, este trecut director al vămilor în locul d-lui I. Chintescu numit consilier la Curtea de con­turi, în locul d-lui Christu Grecescu, actual președinte, care trece censor la Banca Na­țională. D. Eugen Cristest­iu deta­șat în minister de la Casa de depuneri, va fi numit subdi­rector general la Casa pen­siilor. D. St. Lăzărescu, director de serviciu, trece la conduce­rea subdirectiei contributiu­­nilor directe si indirecte. „Universul Literar“ Nr. 5 de azi 31 Ianuarie lui Cezar Petrescu D. Nanu A. Cotruş Vizita înaltelor personagii, fragment de roman. • Arh păstorit, satiră •­­ Tinereţe, poemă. Sentimentul idilic in opera Delavrancea . Privelişti de tsr?, naraţiune, Aforist­e gastronomice , Legend­­ din viaţa lui Dante Chiot in toamnă. Dezlegare .... Peisagiu mut ... A fost od­ată . . * „L’art du peuple roumain“ Gheorghe S­ecai. Menţiuni critice (Leon Feraru: Magherniţa veche; I. Vasilescu*Notara : (Străbătând China) de Pernessi- Clus; Pias­ica (Peisagul bucureştean) de N. N. To­nîtza; Cronica muzicală (Concertele „Asociaţiei muzicei de cameră“) de G. Breazul; Cronica teatrală (Teatrul Popular) de B. Cecropide. Reportajul activită ii Teatru­lui Naţional cu reproduceri după montări. Ecouri, Bu­letin bibliografic francez. Calendar literar, Cetatea li­terară. Vignete şi desene de I. Teodorescu-Sion, Şt. Dimitrescu, N. N. Tonitza şi S. Maur. Coperta: Peisaj de Leon Viorescu G. Marinescu G. Sard? Em­ilai-Savarin Pauli. Pp.dopot Radu Ilvr­ii­. Milan­c. I. Siclovan Don Joré Anton Ilsiban. Gh. Cardaţ t UK­­VERSUL Curier judiciar Şcoala româneascâ şi minoritarii din nArt­­l b­ucovinai Tot Vineri, înalta curte de casa­ţie, p. 111, — sub preşidenţia d-lui D. G. Tăslăoanu, — a ju­decat recursul locuitorilor din comunele Prelipce, Luca şi Mă­­măieştii­ noi (Bucovina), îndrep­tat In contra deciziunei minis­terului instrucţiunii publice prin care li s’a respins cererea de a se introduce In şcolile primare locale limba ucrainea­nă ca limbă de predare. Ce susţine recurenţii ? Locuitorii recurenţi. — după un cuprinzător istoric a! tole­ranţei de care s’au bucurat pâ­nă acum In ce priveşte folosi­rea limbii „naţionale" în şco­lile primare, — au conchis că statul român e obligat să le statornicească defnitiv menţi­nerea acestui drept» In susţinerile lor, s’au înte­meiat pe d­isp art. 10 din trata­tul minorităţilor (Încheiat la Paris, la 9 Decembrie 1919), pe art. 8 din legea învăţământu­lui primar şi pe faptul că în cele 200 de şcoli primare ale ţinutului, elementul românesc ar fi în minoritate faţă de cel rutean. Şi au cerut să se constate : că numai prin voinţa inspec­torilor şcolari regionali s'a­­ impus limba română ca limbă d° predare în şcolile lor, că deriziunea, ulterioară şi recen­tă, a ministerului n'a făcut de­cât să confirme­­abuzul­ ad­ministrativ, şi in consecinţă, să fie anulată ca ilegală măsu­ra în chestiune. Intre cele mai importante motive invocate de minister, pentru respingerea recursului, a fost şi acela, că in speţă, nu e vorba de minoritari şi de drepturile lor ce s’ar putea pu­ne cândva in discuţie. Recurenţii aparţin poporului românesc aşezat de veacuri in nordul Bucovinei, denationeli­­zat cu deasta sau prin efectul­­vtcisitudinelor soartei, — şi „rutenizat“ in limbă și inchi­­puire. Înalta curte, după scurtă de­liberare, a respins recursul ca neregulat făcu* Astfel efi de­cizia ministerului, — prin care s'a impus limba română ca limbă de predare in școlile din nordul Bucovinei. — departe de a viola vreo legiuire ori tra­tat, împlinește o nevoie paţio­­nală şi apucă legile de învăţă­mânt ale României întregite. De la Camera de acuzare Camera de punere sub acu­zare, de pe lângă Curtea de a­­pel din Bucureşti, judecând Vineri cererea de liberare a lui­­ Victor Popescu, zis Măneanu, autorul fraudelor de la admini­straţia financiară de Teleor­man, i-a respins-o, ordonând ca prevenitul să fie menţinut in stare de arest. Camera a amânat pe Vineri, judecarea opoziţiei parchetului local în contra ordonanţei defi­nitive date in afacerea Dâmbo­­viceanu, prin care au fost scoşi din cauză preveniţii P. Pope­scu şi Iuliana Zaharescu. NMâ la­ traficul da Inî’usn . Codul penal prescrie ca corpul delict, — suma sau obiectele de preţ. — ce au servit la să­vârşirea delictului de trafic de influenţă, să răm­âie definitiv confiscate, indiferent de hotă­rtrea pronunţată de Justiţie nu S’a pus Insă Vineri, şi Întâia oară, problema­­ ce se face cu suma confiscată drept corp delict Intr’o afacere pe care instrucţia n'a calificat-o drept trafic de Influenţă şi tn care s’a dat ordonanţa defini­tivă de neurmărire. lată cazul: Avocatul I. Tedescul fusese deferit parchetului, trimis In cercetarea cabinetului 3 instruc­ţie cu acţiune publică şi arestat vremelnic, pentru faptul efl ar fi Incercat să miluiască cu 20 mii lei sau să trafich­eze cu In­fluenta d-sa de Intr'o afacere de resortul unuia din cabinetele de instrucţie al trib. Ilfov. Suma, — corp delict, — i-a fost confiscată. După cercetări indelungate, s'a găsit că inculpatul n'are nici o vină și că nu există nici un delict . in consecinţă, s'a dat ordonanţă de neurmărire. Si C L Tedescul şi-a cerut banii inipoi Cazul a venit Vineri in faţa Ca­merei de acuzare care i-a res­pins cererea, pe motivul că in­diferent de urmărirea penală pornită sau oprită in contra in­­h­im­atului, corpul dpMol con­fiscat în cazuri de trafict de in­fluentă rămâne definiv confis­cat căci caracterul Ini nu poate fi schimbat prin nimic. Notă privitoare la: competentă Fiind cercetat la cabinetul de instrucţie de pe lângă trib. Vla­­şca pentru faptul de ultraj, — săvârşit prin scrisori insultă­toare, adresate primului presi­dent al acelui tribunal, — V. G. Ionescu din Bucureşti, a ce­rut magistratului să-şi decline competenţa în favoarea tribu­nalului Ilfov, in circumscripţia căruia susţinea d-sa că a să­vârşit delictul şi că îşi are do­miciliul. Ceeace s’a admis. Primul procuror al trib. Vla­­şca, a făcut insă opoziţie in contra ordonanţei de declinare a competinţei, pe temeiul că, delictul de ultraj nu s'a produs in Bucureşti (unde s'a scris scrisoarea), ci iu Giurgiu, unde s'a produs efectul ei şi s’a per­petuat delictul in sine. Camera de acuzare a judecat Vineri opoziţia şi a respins-o. Astfel că tribunalul local ră­mâne bine investit cu instruc­ţia afacerii şi că deci declina­rea de competenţă, bine s'a fă­cut Diverse A fost arestat Vineri, de d. jude- Instructor Brezennu. Virgil Mu­cenica, funcţionar diurnist In ministerul industriei, învinuit de abuz de Încrede. Fiind trimis cu 123 650 lei să plăte­ască două permise pe căi­le ferate (ale d-lor ingineri Ra­­m­inescu şi Fundăţianu), şi-a insuşit banii şi a nimerit toc­mai la Piatra Neamţ, unde a fost prins de siguranţa gene­rală a statului. S'a mai găsit asupra lui 100 000 lei ce au fost înapoiaţi ministerului. Vineri s’a dat rechizitor defini­tiv de urmărîre în contra croito­rului-giuvaergiu Alfred Rubes, despre isprăvile căruia am scris pe larg și la timp. D. procuror Protop Dumitre­­scu a redus calificarea penală a faptelor lul Rube­s numai In escrocherie (art 332-333 și 334 c. pen.). Siria esi Juni maieu“ si ulti ree. 92 iei. iu­brie Aceste două chestuni, preocu­pă în prezent, în mod deosebit, populaţia românească din Orăş­­tie şi jud. Oraşul Orăştie a fost, din tim­purile cele mai vechi un însem­nat centru cultural şi naţional românesc. Aici, s’au plămădit multe idei naţionale şi culturale, fiind socotită Orăştia întotdeau­na de capitala românilor din a­­cest judeţ. Aici, a trăit şi trăe­­şte marele filantor, dr. Ioan Mihu. Aici, a fost ales, sub stă­pânirea ungurească, cu toată teroarea maghiară deputat, dr. Aurel Vlad. Aici, făcea propagandă românească cul­turală, prin ziarele sale, părin­tele Moţa, şi aici au desvr­tat o frumoasă activitate dascăli ro­mâni, între cari, pe vremuri, pa­triarhul dr. Miron Cristea, pro­­toereul şi director de liceu, Vasile Băloga şi alţii. Nu e mirare deci, că ungurii căutau, prin orice mijloace, să împiedice orice mişcare româ­nească, cercând în acelaş timp maghiarizarea acestui loc româ­nesc. Fostul liceu reformat „bun" ridicat şi cu banii românilor, a­­vea în special această misiune. Anul trecut, acest liceu a tre­buit din lipsă de elevi să-şi înce­teze funcţiunea, rămânând edi­ficiul gol. In acest edificiu, s-a mutat, la începutul anului şco­lar curent, în urma înţelegerii cu biserica reformată, liceul „Au­rel Vlaicu”, care era adăpostit, împreună cu internatul său, în nişte edificii necorespunzătoare şi neh­igienice. Liceul „Aurel Vlaicu" a fost silit însă după câteva luni, în toiul ernii, în ur­ma reclamaţiunei nedrepte şi prin pervetirea adevărului, a ungurilor, la „Liga Naţiunilor”, să eacueze edificiul ocupat şi să revină în vechile edificii neîn­căpătoare. Aceste împrejurări, credem,au determinat autorităţile superioa­re şcolare şi militare, să opineze ca liceul „Aurel Vlaicu“ să fie plasat în edificiul cazarmei reg. 92 inf., proprietatea oraşului, iar regimentul să fie mutat de aici, la Orşova. Iată deci că unui rău, îi ur­mează alt rău, căci prin muta­rea r­eg. 92, de aci, oraşul nos­tru perde foarte mult, atât din punct de vedere material, cât şi naţiona­l-cu­lt­ural românesc. In oraşul Orăştie, minorităţile stau să rivalizeze, dacă nu chiar să ne întreacă elementul româ­nesc, în toate privinţele. Aici,­­ ungurii, saşii şi evreii, sunt una şi se sprijinesc, in dauna ele­mentului românesc, în toate ac­ţiunile lor. Comerţul şi industria sunt a­­proape în mâna lor, cu toate că avem, din timpurile cele mai vechi chiar, un număr mare de in­dustriaşi şi comercianţi români, nesprijiniţi însă îndeajuns de e­­lementul românesc. Armata avea misiunea aici, să ne ridice prestigiul, să caute să ne închiege rândurile, în cugete şi simţiri. Deci mutarea reg. 92 ar fi o­­pe centru oraş şi ro­mânismul de aici. Sperăm deci, că autorităţile competente, având toate aces­tea în vedere, vor găsi soluţiu­­nea cea mai salutară să fie o­­crotit liceul de Stat „Aurel Vlai­cu”, şi să fie lăsat aici reg. 92 info pentru că oraşul nostru, prin aceste două instituţiuni, în ba­za frumosului lui trecut naţio­nal şi cultu­ral­ românesc, să crească şi înflorească. Dr. Eugenia Munteanu prim-consilier al oraşului » -00: 00­ Tissol­eiantrmatic $1 scarlatina bâutue la Iași 30 Ianuarie La spitalul militar de ochi s’au constatat 5 cazuri de tifos exan­­tematic. La liceul militar din str. Ca­rol s'a declarat un caz de scar- latină. Alte cazuri de scarlatina s’au constatat în str. Rufeuii. La P.­­Iloaiei deasemeni s’au consta­tat 5 cazuri de scarlatină. Autorităţile sanitare au luat măsuri de combatere. •---------e­x::xo------­ ered­ .Iil­îst Literar Marele Turneu al Companiei Tănase 0 Persoane Cu începere dela 27 ianua­rie Compan­a Tănase face un grandios Turneu in toat* Ţara cu Revistele Floare la Ureche 5i Ulii Iii EH­erul dla de Kircea(ăjelescu,C. Solomonăscu şi Alfred F­OSOIU Personalul Art ştie Le­nele Natalija Pavelescu, Violeta lonescu, Lizica Pe­trescu, Rozi Rozi, şi D-na Marilena Bodescu, D - nii Tăn­ase,Pizone,Dan,Codruţ, Gheorghiu, Şerbanescu etc. Orchestra proprie sub conducerea Maestrului Al. Bos­tănescu. itinerariu Duminică 31 Ianuarie „Floa­re la ureche, Bârlad. Luai 1 Februarie „Floare la u­re­che". Marţi 2 Februarie „Când îşi vâră dracul coada . Vaslui, Miercuri 3 Februarie „Floare la ureche’’. Joi 4 „Când îş vâră Dracul coada” . Iaşi, Vineri 5 Febr. „Floare la ureche. Sâm­bătă 6 Febr. „Când îşi vâră dra­cul coada” Duminică 7 Febr. „Floare la ureche" Kişinău, Luni 8 Febr. „Floare la ureche. Marţi 9 „Când îşi vâră dracul coada*" ; I­­aşi, Miercuri 10 „Floare la u­rech­e ; Roman, Joi II „­Floare la ureche”; Vineri 12 „Când îşi vâră dracul coada"; Botoşani, Sâmbătă 13 F­ebr. „Floare la ure­che”; Duminică 14 „Când îşi vâră dracul coada" ; Cernăuţi, Luni 15 „Floare la ureche”. Marţi 16 „Când îşi vână dracul coada”; P.­Neamţ, Miercuri 17 „Floare la ureche­­ ; Bacău, Joi 18 Febr. „Floare la ureche”. Vineri 19 „Când îşi vâră dracul coada”; Focşani, Sâmbătă 20 „Floare la ureche”. Duminică 21 Februarie, „Când îşi vâră dracul coada”; R.-Sărat, Luni 22 „Floare la u­­reche" ; Buzău, Marţi 23 „Floare la ureche”; Miercuri 24 „Când îşi vâră dracul coada”; Ploeşti, Joi 25 Febr. „Floare la ureche”; Vineri 26 Febr. „Când îşi vâră dracul coada” ; Piteşti, Sâmbătă 27 „F­loare la ureche ; Dum. 28 Febr. „Când îşi vâră dracul coa­da” ; R.­Vâlcea, Luni 1 Martie „Floare la ureche” ; Caracal, Marţi 2 Martie „Floare da ure­che’’ Craiova, Miercuri 3 Martie „f­loare la ureche“’ Joi 4 Martie „Când îşi vână dracul coada”; T.­Severin, Vineri 5 „Floare la ureche" ; Lugoj, Sâmbătă 6 Mar-­­­tie „Floare la ureche”. Dumini-­­­că 7 Martie „Când îşi vâră dra- | cui coada”. Timişoara, Luni 8 Martie „Floare la ureche”. Marţi­­ 9 Martie „Când îşi vâră dracul coada”. Arad, Miercuri 10 „Floa­re la ureche”. Joi îl când îşi i vâră dracul coada” . Oradia,­­ Vineri 12 Martie „Floare la u-­­­reche". Luni 15 Martie „Când îşi­­ vâră dracul coada” ; Satu Mare, I Sâmbătă 13 „Floare la ureche"; Duminică 14 „Când îşi vâră dra­cul coada ; Cluj, Marţi 16 „Floa­re la ureche. Miercuri 17 „Când îşi vâră dracul coada ; Tg.-Mu­­reş Joi 18 Martie „Floare la u­­reche”; Vineri 19 Martie „Când îşi vână dracul coada”; Alba-lu­­lia. Sâmbătă 20 Martie „Floare la ureche” ; Deva, Duminică 21 Martie „Floare la ureche” ; Si­biu. Luni 22 Martie „Floare la u­­reche. Marţi 23 Martie „Când îşi vâră dracul coada ; Braşov, Miercuri 24 Martie „Floare la u­­reche”; Joi 25 Martie „Când îşi vâră dracul coada"; Câmpini, Vineri 26 Martie „Floare la u­­reche” , Constanţa, Sâmbătă 27 „Floare la ureche", Duminică 28 Martie „Când îşi vâră dracul coada", de N. Kirițescu Dr. H. Martin vechia specialist reîntors in Capitală viorsecă NEURASTENIA, HIS­TERIA,­­Ti­miditatea, Melancolia, Insomnia, Somnolenta, Paralisia, Tremurâ­­turi, Ticuri, Nevralgia, Reumatism, Sughițul, Vărsături, Impotenta. Incontinentă de urină după syste­­mul Prof. Bernheim IVancy, Eu­­bois (Kerne), Berilion (Paris), HIPNOTISM, reeducaţia voinţei a caracterului. Tratamentul. Co­piilor întârziaţi, impulsivi, vicioşi, ELECTROTER­API­A.Tratamentul radical modern al SYFILISULUI Cale Victoriei 33 (fost 47) Casa, Frascati Cons. 9—II si 2 — 7. PREFECTURA JUD. TECUCI Serv. Administrativ PUBLICAŢIUNE No. 537, 22 Ianuarie 1926. Prefectura judeţului Tecuci dorind a înfiinţa în Bucureşti un cămin pentru studenţii tecu­­ceni, caută un imobil sau un a­­partament din 9—12 camere, si­tuat de preferinţă în apropierea facultăţilor şi laboratoriilor. Doritorii de a închiria un a­­semenea imobil sunt rugaţi să trimită oferta prefecture! jud. Tecuci până la 10 Februarie 1926, arătând numărul camenilor, dimensiunile lor şi chiria anuală ce pretind Se face cunoscut că închirie­rea se poate face pe un an sau mai mulţi ani, iar chiria se poate plăti odată la facerea contractu­lui sau nu două rate anuale. Prefect, Indiscifrabil Secretar, Indiuifrabtt 3839 I TRACTORUL FORDSON de 28 H. P. | câmpului, Ară o sculă nepreţuită oricărui agricultor. Accelerează munca mai adânc şi mai eftin decât se­ară cu vitele Treclă, Seceră, Taie Iarba, Grapă, Urje, Ets. Etc. N-rSţte producţiunea şi calitatea deci­s venitul. Spere:«la suprafaţa culţi - bilă, r­espiră problema vitelor şi a braţelor AGRICULTORI NU ARDEŢI PAELSI COLIN Reprezentantul Autorizat a celor mai mari Uzina din Lume B­UCUREŞTL 211 LEI VICTO­IEI 49. Telefon 29.0I I Den. Sen. MĂBGsJlSUS Sinärdan4 | Alină GRIPĂ REUMATISM 5« DURERI DE CAP mm FERE $­TE DE EQU . AGRICULTOJS1 I GilADUNARI ! I Toriţi recoTă bogată şi câşti mare??? Adresaţi-vă cu toată încr d. rea către Societatea Agri- Cj.lorilor din Arad, bogat asor­tată cu al ScsmrTsts de 'ettume , zatzavaiîîvi Sets­ic e sie fiori şi ierburi Es En­t.ţe de nutri şi sfecle şi tot s­oiul de aite­nemieţe a­­gricole d­i­n Danemarca, Franţa şi Erfurt. Trecutul cinstit de­­1 decenii al Societăţii garantează cel mai curant ser­viciu. La cerere se tunete oricui c­­a ogul franco Societatea Camerei rift Anonimă a Agricultorilor din Arad R­edaţi parbidi goloapea naturală iatribuSni ma­reaasa­ fial regenerator „MONOPOL" A ia cere la Farmacii şi Drogsterli 1

Next