Universul, octombrie 1926 (Anul 44, nr. 227-253)
1926-10-01 / nr. 227
■ ..Asigurarea Româneasca" ^Societate Anonimă Română de Asigurări Qanaral« Capital social «I marva Lei 25.000.000 Bucureati str. Luterană Ho. 4 f ------------fcesuitatul tragerilor de amortizare din 26 Septemb. 19. Procedându-se în ziua de 25 Septembrie a. c., orele 10 a. m. le sediul Societăţii, In faţa comisiunei de trageri $1 a unui mare numâr .de asiguraţi, la a 33-a tragere lunară pentru amortizarea poliţelor de asigurare populară Societăţile „Hilpurapea JtomdiMOfcd“«! „JUiaura3*ea.Ţ£rdneascd'‘ au amortizat poliţe pentru auma detLei: 300.000.La cele 33 trageri lunare ce au avut loc pană In prezent »’au amortizat ti plătit poliţele de asigurare populară in suma de. Lei: 4.565.000 -Poliţele amortizate la 26 Septembrie 1926 sunt? Tarif A. Durata În ani 20.000 a drhii Eduard Solingky, Craiova, str. Horia No. 5, ou. poliţa No. 55021. M 20.000 a d-nei Olga C. Besnea, Constanţa, str. Valea Albă No. 38, cu poliţa No. 15962. i „ 20.000 „ d-lui Filip Drăgoescu, învăţător, corn. Maglavit, 1 , jud. Dolj, cu poliţa No. 55007. f v 20.000 - H Constantin Botez, Bucureştii şos. Colentna I , No. 35, cu poliţa No. 65877. I .Ii. 20.000 „ „ Leo» Emborn, Bucureşti, calea Călăraşi No. I * 64 cu poliţa No. 27275. 4 I . 20400 . * Paraschiv Habulea, Galaţi, str. Nopţei No. % A 19 cu poliţa No. 68482. î 20400 „ „ Nicola Stancu, Bucureşti, str. Vatra Lunii-Iasă No. 16, cu poliţa No. 31277. IM x. 20400 m m Hoşu Ştefan, Timişoara, str. Cameliei No. J 15 A. cu poliţa No. 85865. i „ 2«400 „ „ ~d»ân Basen Bucureşti, str. Concordiei No. £ 19 cu poliţa No. 6143. î ÎL 20.000 _ M Avram Friedman, Ploeşti, str. Târţuşor No. ■1 * 19 cu poliţa No. 4085. V * 20402 „ . Ataaaa Hrigtov, Bazargic, eatu Caza Murod I & \ com. Sredko Ceamurli, cu poliţa No. 26701. 20400 „ u A. Niculescu, Braşov, str. Mică No. 6 cu poliţa No. 4746 (Asigurarea Ţărănească). ’•'5; „ 10400 H d-res Sara Dóiban, Tighlna, str. Regina Maria No. I 6 cu poliţa No. 13244. ? _ 10400 N d-lui Efraim Merlanb, gara Iţcani, cu poliţa ' l No. 088. ; w 10.000 „ „ Constantin Dumbtroacu, Bucureşti, str. Catinca Grecescu No. 46, prin şos. Vwgutai, cu poliţa No. 13692. TARIF B. DURATA 10 ANI Lei 20400 a drîuri ing. C. O. Costnescu, Brăila, atr. Heliade Rădulescu No. 2 cu poliţa No. 039, Lei 10400 a d-nei Maria Oprea, Târgu Ocna, la d. Dumitru Gheorghiu cu poliţa No. 1471. La această tragere eşind la sorţi una poliţă de 10.000 lei şi una de 5.000 lei, cari nu erau la curent cu plata ratelor, valoarea lor va fi amortizată în luna Octombrie, mc.__ TOATE SUCCESELE TEATRULUI, CONCERTELOR si al DANSURILOR | VANZAREA IN RATE IN TOATA TARA [ LA „PATHEFONUL“ Bucureşti, Calea Victoriei 107 Reclama este sufletul comerţului REDAT»PARULUI CULOAREA naturali întrebuinţând renumitul regenerator „MONOPOL4* ( a* cer* la Farmacii «1 Drogu*rll care acordă dreptul de fabricare şi exploatare de lumânări de ceara, exclusiv bisericei ortodoxe, prevăzând chiar în codul penal anumite articole pentru apărarea acestui privilegiu. După cum am arătat mai sus, din veniturile acestei instituţiuni s’au cumpărat, sau întreţinut şi se întreţin toate instituţiunile eparhiale, aşa că în realitate, adevăratul proprietar al tuturor averilor eparhiale, este fabrica de lumânări, care se reduce la privilegiul dat de Stat bisericei şi deci nu poate fi decât avere publică. Este deci vorba de un monopol. Or, după Constituţie, monopolul nu se poate infiinta decit pentru Stat direct, sau pentru institufiunile lui, cari indeplinesc acest rol (căi ferate, poată, telegraf, etc.). Şi atunci când conducătorii preoţime basambene, prin procesul-verbal nr. 34, dela 30 Iunie 1922, trec această instituţiune de stat, nu proprietatea unei societăţi particulare, mai poate fi vorba de menţinerea acestui monopol ? Şi-au dat oare seama, cei ce a fi făcut acest lucru, că o simplă circulară trimneasă către autorităţile administrative din Basarabia, pentru încetarea acestui privilegiu, oara a fost trecut ar- Mtrax in folosul unei societăţi particulare, ar fi avut de efect falimentul fabricei de lumânări şi deci ar fi înţărcat vaca cea care hrăneşte pa mulţi dintre cucernicii părinţi şi de pe urma tJirtfim trăiesc toate instituţiunile eparhiale !" G Micioara -o 5 o-Dela Liga ChiriaŞilor" Organizaţiile Ligii chiriaşilor din toată ţara vor comunica Ligii chiriaşilor din Bucureşti, cu sediul in str. Bărăţiei 29, numele persoanelor delegate a participa la congresul general al chiriaşilor, dela 9 şi 10 Octombrie a. & ♦ liga chiriaşilor roagă pe chiriaşii din întreaga ţară şi in special din Capitală, a trimite toate plângerile lor despre neajunsurile ce le indură din partea proprietarilor la adresa „Ligii“, str. Bărăţiei 29. ♦ Văduvele de război şi toate văduvele chiriaşe sunt convocate de 0 consfătuire, la sediul „Ligii chiriaşilor“, din str. Bărăţiei 29, Vineri 1 Octombrie a. c., ora 5 d. a. să pe acest tărâm. ltrăvirea notarului din Gornenu Petre Georgescu, notarul comunei Cornetu (Ilfov), s‘a sinucis alaltăeri, înghiţind nişte otravă ce-o avea pentru omorîrea câinilor. S‘a orânduit, o anchetă, spre a se stabili cauzele cari l-au determinat să ia această funestă hotărlre. Curier Judiciar procesul unui escroc La s. I a tribunalului Ilfov, — alcătuită din d-nii judecători Streibescu ca preşedinte şi Gheorghiade, supleant, — s-a judecat procesul faimosului Alfred Ruber, trimis în judecată pentru escrocherii săvârşite în dauna multor cunoscuţi ai săi. Escrocul a înşelat buna credinţă a multor persoane, cari i-au dat mari sume de bani în schimbul unor gajuri pe bijuterii false. Ruber încredinţa naivului, care îi dădea bani, un plic închis în care spunea că are» perle veritabile. La instrucţie s’a constatat, că perlele imprumutătorilor, erau false. Când era interogat Marţi, Rubin a avut o atitudine sfidătoare şi preşedintele l-a făcut să înţeleagă că este un inculpat D. procuror Ioan Zamfiresnu prin întrebările ce le-a pus, a căutat să stabilească precis caracterul tipic al escrocherii. Ruber a fost nevoit să recunoască în parte escrocheriile, cariea cifrează la câteva milioane lei, numind isprăvile lui „afaceri comerciale". Procesul s-a amânat la 2 Noembrie, când se vor asculta părfile civile și martorii. Agresiunea împotriva ti-lui dr. Popescu Gheorghian "Ancheta făcută de d. procuror general împotriva lui Victor Chendiu, subcomisar la circumscripţia 18 de poliţie, carea lovit pe d. dr. Popescu-Gheorghian, s-a terminat şi din cercetări rluse că fapta ce i se impută nu a săvârşit-o în calitate de ofiţer de poliţie judiciară. Dosarul a fost trimis parchetului de Ilfov, care a deschis acţiune publică împotriva poliţistului bătăuş pentru insulte şi loviri, cu agravanta din art. 165 codul penal. Dosarul a fost înaintat la judecătoria ocolului II. Condamnarea unui bigamit escroc S. II a trib. Ilfov a condamnat la 2 ani închisoare corecţională pe Stihi Dinescu pentru delictele de bigamie şi escrocherie. Nefiind desfăcut de prima căsătorie, Dinescu a făcut la ofiţerul stării civile o nouă căsătorie. De la câteva persoane a luat apoi diferite sume de bani pentru a le procura lemne şi alimente fără ca să-şi fi împlinit angajamentele. Câlâtoria In România nu se poate face Autorul dramatic Jean Sarment, — scriu ziarele din Paris, — şi soţia sa, artista Margueritte Valmont, se găseau intr-un taximetru în ziua de 18 Aprilie 1924, când, la colţul străzilor 4 Septembrie şi Grammont, maşina se ciocni cu automobilul unei societăţi, care închiriază maşini. Soţii fură răniţi, şi din această cauză artista nu putu să joace în „La beauté du diable” iar autorul dramatic fu împiedicat să facă o călătorie ce proectase în România. Tribunalul de comerţ al Senei a judecat acum cererea lor de despăgubiri şi le-a acordat 30.000 franci, plătibili o treime de către societatea de asigurare I a taximetrului, restul de aceea J a societăţii, care închiriază au- Iomobile. ---------x □ x----------Omorită de tren Marţi dimineaţă trenul nr. 801 ce venea de la Constanţa spre Bucureşti, cam în dreptul comunei Brăneşti, a călcat pe fata Niculina I. Croitoru, omorîndo pe loc. -----------QaB---------- Alergările de cai BAiteaia ZIUA VH-a, MARTI, 28 SEPT. Rezultatul technic 1) PR. TZURLOAIA, 1500 m. (P. V.): I Gilda 58 1/2 k. (Criste»). II JoyeuM II 61 k. (Hanson). Ne pl.: Fără Slant, Villageoise, Lala Rookb. P. C. 26. »I.: 26—136. 2) PR. KIAJfTA, 2000 m. (P. N.): 1 Lux»; 57 k. (Gill). II Drăguţa Maa 54 1/3 k. (Dragomir). Népi.: Musca. Dumnealui, Blz-Bic. P. C. 13; pL: 17—26. i) PR. DAISY-BELl., 900 m. (L. D): I Saladln 52 1/2 k. Sydenham), II Aar 62 1/2 k. (Glii), III Mulmalson 41 k. (Steker Otto). Nepl.: Agneza, Balmoral, îndrăzneț, Cozinzeaua, Evelin. Madame Spirt. P. C. D. N.: 19-17-28. 4) PR. DE TOAMNA. 1200 m. (L. D).: I Baa 66 1/2 k. (Golovkin), II Tallos 55 k. (Cristea), III Glont 64 k. (Csillag). Nepl.: Barbarossa, Sirena, CurtiL Jupltter, Stelli P. C. 41, pi. 24—19—20. 5) PR. DE SEPTEMBRIE 2400 m. IP. V.) w.h’cap): I Aurora 5» Jc (Painter), II Grevist 49 k. (Iorga). NepL: Coco V, Luxica, Sokol, Dragai Mamei Cowboy. P. C. 36; pl.: 2018. 6) PR. COMISANI, 1006 m. (L. D.), I Brândușa 56 1/2 k. (Golovkin), Haal Mamei, Cowboy. P. C. 11. 7) PR. TANGANU, 1800 m. (P. N.) h’cap: I Bogey 60 k. (Painter), II Sashegy 66 1/2 k. (Golovkin), II Nähte 54 k. (Hanson) . Nepl.: Margaret, Clemi, Diana, Kiirtó,, Natbas, Dobrica, Sen Galen. P. C. 90; pl.: 28—14—22. ni. UNIVERSUL Eugiu m affin şi de spitale mixte am 1 ........... Dispoziţiunile luate de ministerul sănătătlii publice Examenele de capacitate pentru medicii de spitale mixte şi medicii sanitari vor începe la 1 Noembrie. înscrierile se primesc până la 21 Octombrie cel mai târziu, la ministerul sănătăţii publice. Condiţiunile de admitere sunt: să fie cetăţeni români; să fie doctori în medicină cu dreptul de liberă practică în ţară; să fi satisfăcut legea recrutării; să nu fie excluşi defintiv din corpul funcţionarilor direcţiunei generale a serviciului sanitar; să nu fie excluşi temporal în momentul examenului sau să fie puşi în retragere din oficiu pentru pensionare; să nu fie destituiţi din alte funcţiuni publice şi să nu fi fost condamnaţi prin hotărîre definitivă judecătorească pentru fapte infamante. Pentru prima condiţiune va prezenta certificatul de naţionalitate, iar pentru celelalte condiţiuni de admitere mănătoarele acte: diploma de doctor în medicină (copie legalizată) şi „Monitorul Oficial“ cu publicarea liberei practice în ţară, apoi un act militar cu care să facă dovada că are situaţia militară aranjată şi este înscris la cercul de recrutare respectiv; un certificat doveditor că nu a fost exclus definitiv sau temporal din serviciile ocupate până la data examenului; un alt certificat eliberat de autorităţile la care a servit şi cu care să dovedească că nu a fost destituit un certificat de la instanțele judecătorești că nu a suferit vreo condamnare pentru fapte infamante. Cererile de înscriere cari nu vor avea anexate actele de mai sus nu vor fi luate in consideraţie. Probele la examenele de capacitate pentru medicii sanitari vor fi: O probă de titluri, în care juriul examinator va aprecia studiile şi activitatea medicală a candidaţilor. Pentru aceasta, candidaţii vor aduce actele, documentele şi certificatele din care să reiasă toată activitatea medicală avută in timpul studiilor, funcţiunile ocupate (extern, intern, asistent, etc.) precum şi orice dovezi despre activitatea avută după obţinerea diplomei. O probă scrisă de epidemiologie, sau igienă sau de poliţie sanitară, după alegerea juriului. O probă clinică, de preferinţă din boale epidemice, sau o probă de obstetrică sau de medicină legală, după alegerea juriului. Probele la examenele de capacitate pentru spitale mixte vor fi: O probă de titluri (aceleaşi acte, documente şi certificate ca şi pentru candidaţii la examenele de medici sanitari). O probă clinică de medicină internă. O probă de medicină operatorie, de preferinţă de chirurgie de urgenţă (proba se dă pe cadavru). O probă practică de laborator. Candidaţii reuşiţi la aceste examene vor fi confirmaţi stagiari în posturile ce vor alege, în ordinea clasificării, din tablourile de posturi vacante pe care ministerul le va pune la dispoziţie, în ziua anume fixată în acest scop. Stagiul va fi de un an. După acest timp, vor fi confirmaţi defintivi în posturile ce ocupă la acea epocă, după cererea ce vor face şi pe baza notelor calificative ce au în cazierul personal, date de către inspectorii generali sanitari, în urma inspecțiunilor făcute. Citiţi ZH Ştiinţelor şi Eitorii de Marţi 28 Septembrie Aripioare Flettner de Moş Delamare ; Jules Janssen de V. Dissescu ; O cale ferată în mare de Gh. L Canta; Un duel între două locomotive de Alţi; Cataractele Alexandra şi Luiza din Canada de Cadiş; Puterea unei furnici de Neagul ; Calea ferată de la Semmering de Sc. Dinescu; Al doilea potop de Carret P. Serviss; Trecerea canalului Mânecei de Moş Delamare; Pagina radiofoniei de ing. Electro; Rubrica cititorilor de Redacţia ; Aritmetica un joc de M. D.; Infăţişarea viitoare a omului de C. M. D.; Descoperirea unui nou element de Gh.; Cea mai adâncă mină de prof. D.; Salvarea cravatelor de Moşul; Plante care tuşesc de Gh. I. C.; Creşterea temperaturei cu adâncimea de C. A. D.; Un congres esperantist de Cadis; Concursuri ştiinţifice de Redacţia. Un nou dispozitiv pentru scufundători (vezi explicaţia la pag. 631).____________________ TM TRIMITE Hotel şi Rue Pigaile, situat in centru, confort modern. Restaurant primul rang. Bar american. Adr.Telegr. Trinpalace Paris Paul Sxi- I lord, Director. Reorganizarea închisorilor S-a înfiinţat o comisiune, care va purta numele de: „Comisiunea pentru studierea reorganizării închinărilor şi modificării actualulului regulament al închisorilor centrale şi de prevenţie". Din această comisiune vor face parte d-nii: C. Rătescu, consilier la Curtea de casaţie; V. Pella şi C. Rădulescu, profesori universitari ; Camil Dumitrescu, procuror general pe lângă Curtea de apel din Bucureşti, şi I. Dimitriu, director general al închisorilor. Această comisiune se va întruni de câte ori nevoia o va cere, pentru studierea proiectelor de alcătuirea regulamentului, la ministerul de justiţie. D. Sim. Niculescu, directorul serviciului statisticei din direcţia generală a închisorilor, va fi secretarul acestei comisiuni. 5. D. profesor Traian Ionaşcu, delegat ca membru în comisiunea de la Curtea de apel din Cernăuţi pentru examenul de capacitate al magistraţilor, fiind transferat la facultatea de drept din Iaşi, a fost numit în locul d-sale d. Aurel Căpăţână, consilier la Curtea de apel din Cernăuţi. ----------0 , 0----------- • Desfacerea produselor domnilomilior engleze Londra, 28 (Iiador). — Guvernul Marei Britanii a pus la dispoziţia consiliului imperial al debuşeurilor, suma de 500.000 lire sterline. Acest consiliu a fost creat ca o secţiune a consiliului de comerţ pentru a corespunde nevoii de vânzare a produselor din posesiunile Marei Britanii. In anii viitori, acest consiliu va fi autorizat să aibă un buget anual de un milion lire sterline. Ziarul „Morning Post” anunţă că secretarul coloniilor, Amery, va face în curând un memoriu, indicând scopul cercetărilor făcute de către consiliu şi metodele cu care va începe lucrul Consiliul a fost constituit ca o rezultantă evidentă, reclamată de comitetul economic al dominionurilor, pentru vânzarea diverselor produse coloniale în Marea Britanie. 200 milioane lei pentru o luptă de box Pentru matchul de la Filadelfia, unde boxeurul Dempsey a fost învins de Tunney, care a devenit şampion mondial, cel dintâi a fost plătit cu un milion de dolari şi celalt cu 100.000 dolari. Savanţii, cari au adus omenirei servicii enorme, cei mai mari scritori ai lumei, n’au îndrănit nici un gând să spere la veniturile, pe care le procură astăzi un pumn tare al oricărui incult ! ---------Ca. 00--------- Banca Franţei cumpără monete de aur şi argint Paris, 28. — Eun, Banca Franţei a început să cumpere monete de aur şi argint, la cursul zilei. Atât Centrala cât şi sucursalele în Capitală şi provincie au făcut cumpărături. înghesuiala populaţiei la ghişeurile Băncei mai ales in provincie a fost enormă. In multe locuri, poliția a avut mult de lucru, ca să facă ordine. Au fost carbonizaţi cinci militari Paris, 28. — Un avion militar în care erau un locotenent, doi subofițeri şi doi soldaţi, s’a a»i prins in timpul unor manevre de noapte, lângă Romiéval. Câ 1 te şi 5 militarii au fost carbonizaţi. •mmmmmmmmmmmimmmmmmmmmms Balada Mustului. Omul care a spus adevărul la comisia fiscală. Noi amănunte aupra primirii d-lui gen. Averescu la Mussolini și Papa. Partidul averescan, în frunte cu nenea Petrică Atanasiu, crede că d. gen. Averescu va fi făcut Rege al Italiei. Femeia, — dracu gol... pe stradă. Sfaturi unei fete mari. 2 lei legr. de lemne. Şi Niţi Pitpalac s‘a întâlnit la Milano cu Mussolini, — dar nu a adus nici o pagubă ţării, ba câştig: o carte care costă 30 lei şi care se găseşte la depozitarii de ziare şi librării. Anul XLIV.2u vmen i octomorfe Teatrul „Fantasie“ „Maimuţa care vorbeşte**, comedie la trei acte, de René Fauchois Marţi, s'a deschis în Capitală noul teatru „Fantasio", sub direcţia d-lui Iancovescu. Fosta sală de spectacole a teatrului de varietăţi ,,Alhambra", a fost renovată- Sala e cochetă. S’a reprezentat una din comediile lui Fauchois : „Maimuţa care vorbeşte". In această comedie autorul ne introduce în lumea clownilor, a paiaţelor, a acrobanţilor, a prestidigitatorilor, a îmblânzitorilor de lei şi tigri, a dresorilor de maimuţe şi a călăreţelor, cari formează personalul „artistic" al unui circ. Numărul cel mai sensational este o maimuţă „vorbitoare", dresată și prezentată publicului de Sam Wick, — un personaj din lumea bună, care din cauza unui amor nenorocit, a ajuns sa exercite această meserie echivocă, dar foarte rentabilă. De fapt, Sam Wick recurge la o înşelătorie : maimuţa sa, care obţine atâta succes, nu-i o maimuţă dresată, ci un om, care joacă rolul unei maimuţe. Un rival al lui Sam Wick, care are, în adevăr, o maimuţă, foarte bine dresată, se introduce, într’o seară, în locuinţa lui Wick şi fură pretinsa maimuţă vorbitoare , iar în locul ei, lasă maimuţa sa dresată, cu care da reprezentaţii într’un teatru de varietăţi. Wick, în aceea seară, după săvârşirea furtului, trebuia, ca de obicei, să apară la circul unde avea angajament cu maimuţa sa fenomenală. Complicele lui Wick, un fost veatrilog, care juca rolul de „în. I gnjitor al maimuţei vorbitoare, aduce la cunoştinţa lui Wick I substituirea făcută în cursul serei de către duşmanii săi. In a- I celaş timp se anunţă lui Wick faptul sensaţional, că în acea seară, rivalul-dresor, a fost huiduit Ide public, deoarece, s’a dovedit că maimuţa lui e un om. Cum putea însă Wick să apară în faţa publicului cu o mai- i muţă dresată, dar care nu poa- I te articula o silabă ? El e salvat ‘ de complicele său, care e nevoit să facă apel la arta sa de ventrilog. Autorul a introdus — spre a Ialimenta faptul divers sensaţio- nal — şi câteva scene de ordin pasional: dragostea unei acro-Ibate fecioare, amorul sentimental al omului-maimuţă, gelozia unei călăreţe, etc. Comedia lui Fauchois e interesantă prin încercarea de pictură a uinui mediu ciudat şi prin elementul neprevăzut ce cuprinde. D. Iancovescu a jucat rolul lui Wick — un tip de aventurier îndrăzneţ şi simpatic. In rolul omului-maimuţă, a apărut un debutant, d. Rosen, care a fost impresionant în scena mărturisirei amorului său pasional. Un excelent ansamblu a fost asigurat de d-nii Titu Protopopescu, M. Matei, Leon Lefter, d-soarele Leni Caller și Tuchi Eremia. — R. — întâmplări din Capitală Din dramele mizeriei Marţi, a fost găsită în nesimţire, la intersecţia străzii Parlamentului, cu b-dul Elisabeta, o femeie, care ţinea un prunc în braţe. A fost ridicată şi dusă la Salvare, unde după ce i s’au dat îngrijiri şi-a revenit. Femeia a declarat, că trăeşte în cea mai neagră mizerie şi că soţul ei care e soldat la pompieri nu vrea să ştie de ea. Elisabeta Selegeanu — acesta e numele femeei — s’a hotărît să termine cu viaţa insuportabilă, dar neavând cu ce să cumpere un toxic, a mâncat 12 căpăţâni de usturoi. Greşala unui băcan - D-na Maria Udreşteanu, din calea Griviţei 81, a trinis servitoarea la băcănia Diamant, din apropiere, să cumpere sare. In grabă, băiatul din băcănie a dat în loc de sare, un kilogram de sodă. Gospodina n’a băgat de seamă şi a preparat o salată de roşii cu sodă, crezând că e sare. In timpul mesei, d-na a fost apucată de mari dureri stomacale. Un medic chemat în grabă a constatat greşala băcanului. D-nei Udreşteanu i s’au dat îngrijiri medicale. încercarea de sinucidere din gara de Nord Alexandru Coculescu, secretarul şefului gării de Nord, a încercat Marţi să-şi curme firul zilelor, în urma unui acces de nervi. Funcţionarul a profitat de momentul, că se afla singur la biurou şi a băut o puternica otravă. El a fost găsit în nesimţire, la birou, de ceferiştii, cari se duseseră să ia ordine. Sinucigaşul a fost dus la postul de ajutor din gară, unde i s’au dat primele îngrijiri şi, de acolo, a fost transportat la sanatoriul d-lui dr. Antonim împuşcaţi din gre sală D. losef Zăinescu, administrator de moşie, a fost Marţi dim victima unui accident. Pe când se scobora dintr’un autocamion, în str. Lucaci 13, i-a căzut din buzunarul pardesiului un revolver „Steyr". Arma fiind Încărcată, a luat foc. Un glonţ a perforat pulpa piciorului stâng al d-lui Zăinescu. Rănitul a fost pansat la spitalul Brâncovenesc. — Soldatul Ion Câmpeanu, din reg. 17 inf., curăţa Marţi d. a., la hotelul „Elisée Palace”, un revolver încărcat al unui ofiţer. Câmpeanu n’a prea băgat de seamă la descărcarea armei şi apăsând pe trăgaciu, revolverul s’a descărcat şi un glonte l-a nimerit în abdomen. In stare gravă, victima a fost transportată la spitalul militar. Căzut de pe schelă Ion Ştefan Gheorghe, de fel din com. Poenari-Ulmi (Ilfov) lucra Marţi pe schela clădirii în construcţie din str. Spătarului 4. In timpul lucrului a făcut o mişcare greşită şi a căzut de pe schelă fracturându-şi baza craniului. In stare gravă, a fost dus la spitalul Filantropia. M nép la Paris Paris, 28. — In unele cartiere ale oraşului s’au constatat în ultimele zile, multe cazuri de văr sat negru. Autorităţile au luat toate măsurile de îngrădirea epidemiei. Intre primele victime a fost şi doamna avocat Chauvin, prima doamnă în Franţa care obţinuse dreptul să pledeze in faţa justiţiei. Tratat comercial Intre Polonia si Germania Berlin, 28 (Rador). — In urma propunerii delegaţiei polone, negocierile pentru încheierea unui tratat comercial între Germania şi Polonia vor fi reluate la 11 Octombrie, în loc de 28 Septembrie, cum fusese stabilit. Alt avion iugoslav prăbuşit DOI MORŢI Belgrad, 28 (Rador). — Un avion, tip Brandenburg, cu motor de 180 hp, condus de locotenentul Korenko şi mecanicul Salinovici, s'a prăbuşit, în cursul unui sbor de încercare, pe aerodromul din Novisad. Aparatul s’a sfărâmat, ambii aviatori au fost omorîţi. ---------------------------Furtuni şi ploi la Trees! Roma, 28 (Rador). — Au fost mari furtuni şi ploi în regiunea Adriaticei, cari au pricinuit pagube viilor şi măslinilor. La Triest stradele au fost prefăcute re torente cari au năvălit în magazine. Traficul pe calea ferată a fost întrerupt pentru câtăva vreme. Nr. 35 BULGARII... Sentimentul majorităţii bulgarilor insă despre prizonieri era foarte curios. Atâţia ofiţeri prizonieri, nu aveau pentru ei—cum e firesc — numai valoarea atâtor ostaşi mai puţin în rândurile inamice. Impresia ce lăsau, e mai degrabă aceea a unui colecţionar pentru specimenele din grădina lui zoologică. . ...... Şi ca să arăt orbirea lor în căutarea speciilor de soi, trebuie să povestesc păţania lui moş Voicu. După căderea Constanţei, grupul nostru se mări cu 3—4 ofiţeri, căzuţi în ultimele lupte din Dobrogea. Odată cu aceştia fu adus în lagăr şi un biet civil bătrân şi neputincios. Internarea unui moşneag care n’avea nimic ostăşesc într’un lagăr de ofiţeri, ne păru o nouă ciudăţenie. Iată însă explicarea faptului, aşa cum ne-a dat-o noul nostru tovarăş. Moş Voicu — aşa se numia bătrânul — era portar la un hotel mare din Constanţa şi invazia bulgarilor îl surprinse în exerciţiul funcţiunii, îmbrăcat în ţinuta de serviciu; şapca înaltă cu două trese late brodate cu fir, epoleţii şi nasturii aurii ai sacoului înflorat cu monograma pompoasă a instituţiei, la uşa căreia acest funcţionar străjuia, făcând ploconelile de rigoere, la intrarea şi ieşirea clienţilor generoşi. Ei bine, într’o zi, bietul moşneag se pomeni luat pe sus, şi mânat în paturi de arme şi lovituri de cismă, între soldaţi bulgari.— Ce aveţi cu mine, taică ? se văită bătrânul. — Amiralătă! strigau bulgarii. Guleamă tot amirală. Gheneral pamporia! (general de vapoare). Şi uite taică, din pricina chipiului ăsta (şi moş Voicu ne arătă chipiul dela care scosese tresele de „amiral") şi nişte nasturi pă care le-am dat lor, m’au purtat pă drumuri şi m’au znopit în bătaie. Am reclamat tot drumul la toţi ofiţerii bulgari „că nu sunt amiral dă vapoare, păcatele mele“, da n’a vrut unu să mă asculte. Şi multă vreme am avut şi un amiral printre noi. Unii din camarazii ce ştiau bulgăreşte îmi afirmau că cu vre-o două săptămâni înainte de sosirea lui Moş Voicu, citiseră într’un comunicat bulgar că între prizonierii noui, era şi un amiral român. Vrei să cred că a fost mai de grabă o născocire a lor, ca să completeze hazul întâmplării, deşi, în definitiv aşa cum prinseseră un amiral... puteau să-l şi anunţe. Printre toate frământările şi necazurile viaţa spirituală îşi reclamă drepturile. Cei mai mulţi dintre ofiţerii prizonieri, sunt intelectuali, şi elementul psihic deprins într-o continuă acţiune de absorbire şi propagare a noţiunilor şi impresiilor noui, suferă sub apăsarea lâncezelii greoaie, cu atât mai mult cu cât condiţiunile vieţii materiale — lipsurile şi primejdiile — sfârşind prin a deveni o a doua natură, încetează de a mai constitui preocuparea de căpetenie. Ziarele bulgare, afară de comunicatele de pe front, în cari căutăm sâmburele de adevăr, înfăşurat în formele întortochiate, — sunt o hrană intelectuală, pe atât de insuficientă pe atât de inferioară. Nota hazlie ce se degajează dintre rândurile articolelor „de fond", la cam expunecee problemelor internaţionale, de o deosebită gravitate, prin argumentarea naivă, strâmtă şi pătimaşă, prin tonul, în care agresivul şi aroganţa, se împletesc cu umilinţă, — ori altminteri, când banalităţi dezolante sunt tratate cu adâncime doctrinară, — toate aceste aspecte specifice intelectului bulgar, în cari humorul latin a găsit o vreme ogor prielnic, au Început şi ele să ne plictisească. Aşa numitele „Impresii din Bucureşti, ori „Aspecte din România“, cari abundă în articole şi foiletoane nesfârşite, mai reuşesc întru câtva să ne intereseze, prin sinceritatea admiraţiei nemăsurate de care sufletele lor simple sunt zguduite la fiecare contact cu realizările palpabile ale civilizaţiei apusene. Capitala noastră e descrisă ca o plăsmuire din basme, şi condeiul înfierbântat al privilegiaţilor ce pot împărtăşi entusiasmul lor lumii bulgare, nu mai pridideşte în noianul de adjective şi exclamaţii delirante, cu care ne cântă minunăţia diverselor aspecte ale oraşului, sau cum îl numesc ei, „Cetatea plăcerilor“. E atâta revărsare spontană a unui prea-plin de emoţii neaşteptate în extazul lor naiv, încât noi înşine suntem pe alocurea mişcaţi de un sentiment de orgoliu naţional, ca de reîmprospătarea unor farmece, de multă vreme banalizate. Confortul caselor noastre, bogăţia şi luxul conacelor boiereşti, pe care de altfel le-au prădat cu aceeaş poetică frenezie, le inspiră pagini menite să aprindă imaginaţia fetiţelor bulgare, cari mai deunăzi arătau pumnul „ciocoilor de la Capsetă“. Apoi, deodată, ca prinşi de remuşcări pentru vorbele bune ce au stricat pe Bucureştiul nostru, un alt articol mai la dreapta, vorbeşte tot de români, numindu-i între ghilometele cari vor să însemne ironie, „Descendenţi ai Romei", asigurând că suntem bădăranii că nu cunoaştem binefacerile confortului, nici măcar uzul săpunului! — după ce (de necrezut!) cu o zi mai înainte, ne batjocoriseră, publicând listă de articole găsite în bagajele ofiţerilor noştri prizonieri pudră, săpun parfumat, apă de colonia, parfumuri, cămăşi batiste de mătase, ghete de lac, etc., înşirate ca pildă , luxul desfrânat în care trăim şi care, explica înfrângere scontată a armatei române!“ Nu mai vorbesc de aluziile pline de un ieftin sarcasm la adresa ingratitudinei aliaţilor germani, pe chestiunea Dobrogei promise, şi pe care aceştia din urmă, în loc s’o ofer în deplină stăpânire Bulgariei, „o socot încă românească“ şi n permite aliatei lor balcanice decât o slabă participare la sistemul de administraţie al provinciei, prin aşa numitul „Cor dominium“. — „Au inventat, — spun gazetele bulgare — fantom acestui „Condominium“ şi în locul Dobrogei, „ne oferă Macedonia! Noi preferăm, însă vrabia din mână de cât „ce coşmată“ (găina) de pe gard“. Lipsiţi de cărţi ori reviste, ne adunăm prin camere acum la sfat, unde discuţiile iau cu încetul caracterul unor mic conferinţe, în care cei mai pregătiţi sunt solicitaţi să vorbească, fiecare în specialitatea lui. Rând pe rând conferenţiarii auditori, împărtăşim unii altora cunoştinţele agonisite. Profesorii, în primul rând,notez pe Goraş şi Fedeleş sunt cei mai indicaţi să-şi reia cursurile, cu rogojina pe car stau turceşte, desculţi, în locul catedrei, în mijlocul unui auditoriu, care stă lungit. (Va urma). Pictorul C. VLADESCU