Universul, octombrie 1926 (Anul 44, nr. 227-253)

1926-10-07 / nr. 232

Anul XI­V — 1fr. 232 Jo!­7 Octombrie 19’6' La marginea Capitalei Prin cartierul Tei-Colentina mmm mi I mm­am — Și in acest cartier, obicinuita mizerie, afară doar de câteva străzi, bine gospodărite sub primariatul d-lui dr. Gheorghian- După o Întrerupere de aproa­pe două luni — ca să dăm ră­gaz edililor să mediteze, în zi­lele de vacanţă, la nevoile ca­dânei ale mărginaşilor — reîn­cepem astăzi anchetele noastre la marginea Capitalei. Aceiaşi stare tristă şi în car­tierul Colentina-Tei. Afară de câteva străzi, ai căror locuitori şi aduc aminte cu recunoştinţă de activitatea edililor, sub prima­ri­­atul d-lui dr. Gheorghian, în­colo, aceiaşi mizerie am întâl­nit-o Duminică dimineaţă, când mi-am adus aminte, fără să vreau, de jalnica stare din Mă­­gurele-Ferentari. Sunt însă cetăţeni admirabili în cartierul Tei-Colentina. E şi firesc să fie astfel: acolo este: un om de ispravă, un fost dascăl de ţară, care i-a adunat pe locui­tori in­ jurul şcoalei, i-a făcut să lucreze cu râvnă pentru şcoală şi pentru cartier. E vorba de şcoala primară din str. Maşina de pâine. O vom descrie într’un articol apropiat, pentru că este model de şcoală intr’adevăr, şcoală despre care un mare american, care a cercetat-o de curând, a scris vorbe de laudă pentru ro­mâni. Acolo este şi ateneul popular din Obor, cel dintâi aşezământ cultural de acest fel, despre care iarăşi vom aduce vorba cât de curând. i­­ r . I aspectul străzilor, cum STAU ELE SUB RAPORTUL GOSPODĂRIEI EDILITARE Să facem o preumblare prin acest cartier şi să pornim chiar de pe strada şcoalei primare nr. 32 de băeţi, de sub conducerea d-lui Şerban Popa. Revăd obicinuitele gârlişoare de apă verzuie şi urât mirositoa­re. Locurile acestea nu sunt u­­şor de străbătut în zile de ploi violente şi în urma topirii ză­pezilor. Institutoarele îşi strică adeseori Încălţămintea sau îşi pierd galoşii prin noroaie, iar dascălii trebue să umble în cis­­me groase şi rezistente. Mergând înainte, dăm, la stân­ga, de str. Ştefănescu-Tei. Clă­dirile sunt frumoase, vezi chiar curţi bine îngrijite şi grădiniţe cu flori. Lumina electrică este o amintire frumoasă de sub primariatul d-lui dr. Gheorghi­an. Dar este şi noroi grozav, mai ales după ploile repezi şi mari. Strada nu e alimentată cu apă, sunt însă pompe prin unele curţi. In acest cartier sunt celebrele băltoace ale Capitalei, pe unde înainte vreme se mergea cu luntrea, acum 20—30 de ani, când aveai impresia unei Vene­ţii în... Bucureşti. La fel ca precedenta şi tot spre stânga e str. Ionescu-Teil, fără rigole, cu aceleaşi cordoa­ne de apă murdară, şerpuitoare dealungul străzii. Mulţimea — bărbaţi, femei, copii, chiar şi oameni bătrâni, se ţin după noi, copiii isbucnind voioşi în ura­­le, ceilalţi spunându-ne păsuri­le lor. Le spun tuturora că ar fi bine să se facă un comitet edili­tar, după pilda altor cartiere. Mi se răspunde că se va face a­­cest comitet, care va intra cât de curând în acţiune. Lucrul este îmbucurător. Mai departe, ajungem în str. Şerbănescu-Tei. Despre această stradă, un funcţionar superior care ne însoţeşte în anchetă, îmi spune: — „Toamna trecută, am venit să fac o cercetare pe-aici. Mi-a fost imposibil să merg mai de­parte de mijlocul străzii din pri­cina noroiului grozav. Mi-am făcut cercetarea astăvară când praful luase locul noroiului. Puteam străbate drumul mai u­­şor prin praf decât prin noroi". Constat că funcţionarul supe­rior are dreptate. Intr'adevăr, întriun cartier unde sunt case vechi de o sută de ani, cartier 200 de în vârstă, de aproape de oia, fosta ţigănie pe vremuri, în care astăzi lo­­cueşte însă o lume de funcţio­nari şi muncitori, mânaţi spre­ periferia oraşului de scumpetea excesivă a traiului, în acest car­tier cu gospodării vechi şi pri­mitive in mare parte, edilitatea e cât se poate de slabă. Pretu­­tindeni vezi gunoaie menagere în mijlocul străzii plină de praf, cu atât mai grav că măturătorii primăriei n’au fost văzuţi de multă vreme pe-acolo. Oamenii şi-au făcut singuri şanţuri pentru scurgerea apei de ploaie. Aparia e uneori de spaimă prin aceste locuri şi cu greu o soarbe un fel şanţ-colec­­tor, peste care e curată aventură să treci. In şanţul colector mai mult de noroi decât de apă, s'a sfârşit de curând tragedia unei pisici, al cărei stârv amestecat cu noroi stârneşte scârba trecă­torilor. Din str. Serbănescu­ se face, la stânga, str. Dascălului, care răspunde in Teiul Doamnei. Văzând aceste locuri, mă gân­desc cu jale la soarta vreunui drumeţ chefliu, rătăcit noaptea pe-aici, in drum spre casă. O ţi­ . gancă mă smulge din gândurile­­ mele: — „Sa ne fa­ce­ti şi nouă o stra­dă ca pe podul Mogoşoaia !“ Şi-a închipuit ţiganca, văzân­­du-ne în alai mare, că suntem nescaiva oameni de la primărie. Am râs cu toţii de vorbele ţi­­găncei. M’am gândit însă la edili. Da­toria cea mare este a lor. Ziaris­tul ascultă doleanţele cetăţenilor, le aduce la cunoştinţa edililor, dar el, ziaristul, nu poate să îndrep­­teze lucrurile, pe calea faptelor evidente, căci aceasta este trea­ba gospodarilor municipiului, cari au şi calitatea oficială şi obligaţia cetăţenească s’o facă. L. L Sala principală şi biblioteca şcoalei primare Nr. 32 din str. Mașina de păine La­cul iii II din Chişinău, pentru adăpostirea şi reeducarea invalizilor din război it. - ---------------­— Dela redactorul nostru special — Intr'o fostă gospodărie, cu curte mare şi grădină, cari, bi­necuvântate de toamna lungă, mai surâd cu verdeaţa plantaţii­lor, — în acea fostă gospodărie din str. Smidt, s-au inaugurat Duminică dimineaţa, localul propriu al secţiei regionale Chi­şinău a soc. „Invalizii de răz­boi“ şi căminul „Regina Maria", pentru adăpostirea şi reeduca­rea invalizilor din război. Două foste grajduri şi garaje sunt acum, spaţioase, aerisite, confortabile şi curate până la spilcuire dormitoare, ateliere de cismărie şi ateliere pentru repa­rarea aparatelor ortopedice. In două foste magazii, sunt bucă­tăriile şi camarele. Mai departe, se pregătesc 3—4 odăi, pentru ofiţeri­ invalizi din război. In corpul principal, serviciul medi­cal, birourile regionalei şi lo­cuinţa personalului. In subsolul spaţios, luminos şi uscat, dormi­toare pentru invalizii în trecere prin Chişinău. Totul, într’o per­fectă bună rânduială şi Într’o desăvârşită curăţenie. Permanent locuiesc la cămin 20 invalizi, cari se îndeletnicesc cu cismăria, cu împletiturile de papură şi cu repararea aparate­lor ortopedice, în atelierele pro­prii căminului. Alţii, locuesc în afară, dar iau masa şi li se dau ocupaţii cu oarecare rentabili­tate tot de cămin. Totul e făcut în răstimp scurt, — îmi spunea inimosul director, aL căp. Prigor­eanu. Nădăjduim insă, să dobândim ceva ajutoare băneşti şi cât de curând, să com­pletăm ceea ce am Început. Chiar acum, avem promisiunea pentru 100 mii lei, de la d. C. Lungu, directorul Băncei Nationale, — bani, cu cari ara putea executa imediat, multe îmbunătăţiri. Solemnitatea, inaug­urărei,­­ la care au participat numeroşi reprezentanţi ai oficialităţei, în frunte cu d. S. Niţă, ministrul Basarabiei, a început, cu im serviciu religios, oficiat de I. P. S. arhiepiscop Gurie. După sluj­bă, prea­sfinţitul a pedicat, sub­liniind potrivirea, că în­ această a 19-a Duminică după Rusalii, când se citeşte evanghelia : „Mi­­lostiviţi-vă între voi, aşa cum Domnul se milostiveşte cu voi", tocmai în această zi, se inaugu­rează adăposturi pe cari milos­­tiarea le-a ridicat.­Aşa se, şi, cuvenia într’un Stat, a cărui caracteristică e ortodoxismul. Dar prea sfinţitul, recunoscând că, poate, nu la această inaugu­rare e locul să facă mărturisirea — „însă omul îşi spune durerea ori unde şi ori când", — şi-a rostit amărăciunea, că tocmai într’un Stat, cu atâta de preci­să caracteristică de ortodoxism, ziua de Duminică nu mai e Sărbătoarea cerută de legile Statului, şi de creştinism, ci sărbătoarea săptămânei e Sâm­băta (aluzie la unele toleranţe ciudate, din Chişinău şi alte o­­raşe şi târguri basarabene N. R.). In încheiere, prea­sfinţitul a făcut urări M. Sale Regelui, societăţei „Invalizilor din răz­boi" şi comitetului şi a binecu­vântat nouile aşezări. D. C. I. LUNGU, preşedintele regionalei societăţei „Invalizii din război“, a declarat, că ini­ţiatorii sunt gata să facă orice sforţări pentru cei cari au a­­părat cauza omenirei, cauza cea mare a neamului, în primul rând. Singurul regret, pe care iniţiatorii îl au, e acela, că ■încă n'au putut desăvârşi, tot ceea ce merită luptătorii de emi.­­ Oratorul a făcut urări M. Sale Regina Maria, preşedinta de o­­noare a societăţii şi a mulţumit I. P. S. Gurie, pentru cuvintele rostite.* Arhiepiscopul a sfinţit apoi localul, încăpere — cu — încă­pere, asistentă au vizitat atelie­rele, dormitoarele, etc. şi în ur­mă, au trecut în corpul princi­pal, unde li s-au servit gustări. C. Mic. ♦ ■-----200­6- -----­ D­eraerea de la Grajduri Iaşi, 5 Oct. Autorităţile ceferiste au deschis o anchetă, spre a stabili împre­jurările la care s-a produs­ un accident de cfr. în­ staţia Graj­duri. E vorba de răsturnarea a 4 vagoane dela un tren de mar­fă, cauzându-se însemnate pagu­be. Accidente de persoane n’au fost. Comunicaţia fiind restabilită, circulaţia s’a reluat. --------—D : a-----— eliniar m­ tandri­n cifra desfaceri Duminică dim., comercianţii de articole alimentare s’au înt­­runit la Sfatul negustoresc. A prezidat d. NICULESCU­­RITZ, care a arătat greutăţile ce îndură comerţul în general, din cauza crizei monetare. Arată că această situaţie se agravează pe zi ce trece, fără ca vre­o soluţie eficace să fie în­f T‘P7HTim­ D. VASILE DUMITRESCU­­MILITARI,, vorbeşte în chestiu­nea impozitului pe cifra de afa­ceri şi arată, că acest impozit înseamnă o grea povară __ pe li­nierii comerciantului, atât­­ din punct de vedere fiscal, cât şi din cauza formalităţilor mul­­tiple de care este legat. Credem că cea mai bună mă­sură nr fi adoptarea sistemului de impunere la origină pentru mărfurile din ţară, după cum pentru cele din străinătate se percepe la vămi. Mai vorbeşte despre greută­ţile comercianţilor de la sate cari se găsesc complet izolaţi şi fără apărare. Propune organi­zarea temeinică a acestor co­mercianţi care, zice d-sa, merită toată solicitudinea colegilor de la oraşe. D. G. FIRANESCU propune întocmirea unui memoriu în chestiunea cifrei de afaceri spre a fi înaintat celor în drept. Mai vorbesc d-nii: Mari­nescu-Copăceni, I. Macovei, I. Opreanu şi alţii, după care se anunţă o serie de întruniri pe cartiere. Pungaş elegant arestat Iaşi, 5 Oct. A fost înaintat poliţiei din Bucureşti AL Maxim, originar din Capitală, care îmbrăcat ele­gant şi călătorind în vagoane de cL I, operează furturi. Este autorul a numeroase spar­geri în Capitală. ----------o □ o----------­ Procesul fraudelor de contingentarea cerea­lelor Iaşi, 5 Oct. La Curtea de apel secţia I, s’a judecat procesul fraudelor cu contingentarea cerealelor, pentru care era acuzat d. maior Chim, fost prefect de Bacău, morarul Calmianovici şi Moldovanu din Tg.-Ocna.­­ Pronunţarea sentinţe s’a amâ­nat- pentru Luna 11- Oct­■ . CfNIVLISSUC V.D­umi­r-t. CEL MAI PUTERNIC ANTISEPTIC INTERN şi EXTERN ESTE Previne şi vindeca boalele infecţioase şi contagioase AN100UL EXTERN (Soluţie concentrată per 30 litre apă) Se întrebuinţează la: toaleta intimă a femeilor, nu e foile, necaustîe, face şi dispară ori­ ce miros. Sa­ressmondi pen­tru spălatul rănilor Tn chirurgie și ob­­stret­oa AHI080L [01PMGIE A11I0D0L OVULE AMIDBOL PULBEREA AMIDBOL VASELINE 51IBN­BJ ■»«■.■s»———■ —' — ------------- ' . ■ « , - ' -v SAPORUL AHIODOL curlfăc©mptec«”epider«na S esă frăgezimea fetei si mamelor. v « •wr»- w- -ri P’prr^'7 iimpiinecti ci? Se vinde numai prin farmacii si droguerii - Esantilioane d-lor Medici la cerere -Boli venerice şi ais căilor urbare Dssääorlsäfif Bulversai Ginecologie ©■©mafios®, cast«®? ßinologie AN10D0L INTERN (antisepsia internă) . Sa întrebuinţează în: Gastro Enterita a sugă­tor, Diarea verde, Apendicita, Febra tifoidă, Febre eruptive, Gripa In­flcțioasă, Furunculoză. II grai accident de automobil Ploeşti,­­ Octombrie­­ Aseară, la ora 6, un grav ac­cident de automobil s’a înre­gistrat pe şoseaua naţională Mi­­zila Ploeşti. Unei maşini din Bucureşti, proprietatea d-lui Jean Walter, pe când venea spre Ploeşti, i s’a rupt bara de direcţie. Şi cum se afia in plină viteză, înainte ca şoferul să poată opri, auto­­mobilul a sărit peste şanţul şo­selei şi s’a lovit cu putere de un pom. D. Jean Walter a fost aruncat la o mare distanţă, alegându-se cu răni grave la cap şi picioare. Şoferul a fost rănit la piept şi mâini, insă mai puţin grav. Maşina, care era nouă, s-a sfă­râmat complet. Cu ajutorul unui alt automo­bil, răniţii au fost duşi la spi­talul din Mizil. Intern cu d. Theodor Cudalba, ministrul justiţiei In preajma unei importante re­for­­me a legii de organizare judecă­torească.—Ce este cus legea chiri­lor, legea presei, legea stupefian­telor şi legea ocrotirii averilor tutelare. Spre a afla adevărul asupra l­rarea legilor în pregătire­­a mi­­sionurilor ce se răspândeau de­­ nistend justiției, am solicitat, la o vreme, în legătură cu acti-­­­eri, d-lui ministru­ Cudalbu, cât e­­vitatea comisiunilor de elabo- r va lămuriri. Modificarea legii de organizare judecătorească Crâmpeele de legi, propuse în răstimpul de funcţionare a Cor­purilor legiuitoare şi menite să împlinească lacunele legii de or­ganizare judecătorească în fiinţă, nu corespund de loc intenţiuni­­lor d-lui ministru al justiţiei.­­ D-sa înţelege să reform­eze, radical, instituţia justiţiei na­ţionale, înfăptuind întreitul i­­deal de perfecţie al magistratu­rii : stabilitate, indepen­denţă şi prestigiu. , In acest scop, d. ministru a întocmit un proect modificator al legii în vigoare, din care spi­­cnesc următoarele inovaţiuni sa­lutare. ÎNAINTĂRI PE LOC S'a adoptat principiul înaintă­rilor pe loc şi automat până la gradul de consilier de curte de apel, după şase ani de vechime, pentru judecătorii de ocol şi de tribunale. Nu vor fi înlăturaţi de la a­­ceste înaintări de drept decât a­­ceia cari se vor face „nedemni". Iar „nedemnitatea“ se va consta­ta cu avizul consiliului superior al magistraturii. INAMOVIBILITATE. MEMBRII PARCHETELOR. RECRUTARE Toţi judecătorii tribunalelor sunt inamovibili. Membrii par­chetelor se vor recruta, prin de­legaţii, dintre judecătorii de şe­dinţă ai tribunalelor respective, iar şefii de parchete se vor de­semna, pe viitor, tot dintre ju­decătorii tribunalului respectiv, şi anume dintre cei mai experi­mentaţi, energici şi bine notaţi. In chipul acesta se suprimă dependenţa­­ desfiinţătoare de personalitate şi chiar de indivi­dualitate — ce dăinuia din ve­chile mentalităţi legiferate. PERMANENTIZARE Judecătorii la tribunalele, cu mai multe secţii, se permanenţi­­sează la secţiile respective şi nu vor putea fi trecuţi la altă sec­ţie de­cât în interes de serviciu­­şi cu avizul consiliului supe­rior). Aceasta spre a se asigura con­tinuitatea şi o mai serioasă admi­nistrare a justiţiei. Magistraţii din tribunale care vor avea întinse legături de familie în oraşul de reşe­dinţă, în sensul vechii legi, vor fi permutaţi la alt tribunal, de preferinţă la cel mai apropiat, după avizul consiliului superior. Se vor suprima astfel stările tragice de lucruri ce stăpânesc unele oraşe de reşedinţă în care rudele magistraţilor cuprind in­terese contradictorii justiţiei. LA CURŢILE DE APEL Se desfiinţează categoria ins­pectoratelor şi se suprimă dele­­gaţiunile inspectorilor judecăto­reşti. Controlul administrativ va ră­mâne în sarcina primului presi­dent al tribunalului, în circum­scripţia sa. Iar­ anchetele disci­plinare se vor face de consilieri de curte cu delegaţii speciale. Procurorii de Curte devin con­silieri şi îşi vor împlini atribu­tul de reprezentanţi ai ministe­rului public prin delegaţie (obli­gatoriu pe un an). * Consilierii Curţilor de apel se se vor permanentiza la secţiile lor. Consilierii Curților de apel, după o vechime de 10 ani în grad şi activitate, efectiv înde­plinită la Curte, vor fi încadraţi în buget, în mod automat, ca drepturi de consilieri la Casa­ţie. Gradul de consilier de Casaţie, la cei prevăzuţi mai sus,­ va putea fi conferit numai prin a­­vizul­ conform al consiliului su­perior. LA CASAŢIE Se ridică limita de vârstă de la 68 de­ ani la 70 de ani. înalta Curte, în secţiuni unite şi prin vot secret, va putea însă la cererea consilierului intere­sat să avizeze la prelungirea ac­tivităţii în serviciu chiar până la 72 de ani. Şi acest aviz ar fi obligatoriu ministrului de re­sort. S­e va modifica legea electorală cu privire la dreptul­­alegători­lor de a chiema în judecată, di­­rec­t, pe magistraţii foşti presi­­denţi de birouri electorale. Cei cari se vor crede vătămaţi de magistraţi, se vor adresa nu­mai parchetelor generale, care sesizându-se vor ancheta şi ur­mări fără cruţare pe vinovaţi. * + ❖ * rite legi CE-I CU LEGEA CHIRIILOR ? Comisiunea de elaborare a proectului legii chiriilor şi-a fixat definitiv principiile nouii legiu­iri. S’a amplificat, anume, aşa cum am scris noi, singurii, la vreme, cu membrii noui, magis-­ traţi, avocaţi, etc., şi se va întruni la 7 crt. spre a fixa dispoziţiunile definitive ale legii. LEGEA PRESEI A prins formă definitivă. Co-­ misiunea specială de elaborare a fost convocată la ministerul jus­tiţiei în vederea celor din urmă lucrări de coordonare, iar, la deschiderea Corpurilor legiuitoare, proiectul se va de­pune spre legiferare. LEGEA STUPEFIANTELOR S'a lucrat la ministerul, săn,­­taţii publice sub auspiciile d-lui ministru Lupaş. Proiectul întoc­mit acolo va fi amendat cu dis­­poziţiunile propuse de d. minis­tru Cudalbu, şi va forma astfel o lege unică şi unitară după mo­delul celei italiene. 0 IMPORTANTA OPERA DE LEGISLAŢIE... este însă in curs de elaborare şi se referă la instituirea şi orga­­­­nizarea unei Case centrale orig­­­­nale, cu rostul de a gospodări interesele de miliarde de lei, a­­parţinând averilor minorilor din România. Despre aceasta însă d. ministru Cudalbu ne-a făgăduit să ne vor­bească atunci, când întrunind toate datele ce-i sunt necesare, va fi în măsură să precizeze. Ion I. Nedelescu -----------xn x———• . Aveţi o apasenia tanera la 40 de ani Metoda cea mai eficace de a ajunge acest scop, constă in hrănirea pe din a­­fară a pie­lii, cu aju­torul cremei proaspete şi a uleiului de măsline prediger­ate. Această nutri­­ţiune împedică apariţia ridurilor pre­mature, pricinuite de lipsa­ de hrană pielii, o lipsă ce face ca pielea să devină lipsită de vlagă şi să aibe un aspect bătrânesc. Farmacistul.dv vă poate prepara în câteva zile crema proaspătă şi uleiul; sau dv. puteţi cum­păra toate astea gata preparate­­sub formă predigerată şi negrasă în pre­paratul ce se vinde sub numele de Crema Tokaion. Dacă, după ce veţi fi utilizat din această cremă, veţi cons­tata că aceasta nu a îmfrumuseţat sau reîntinerit pielea dv. — banii vi se îna­poiază imediat Un certificat de garan­ţie se găseşte anexat fiecărui borcan. NOTA.— Crema Tokaion se găseşte sub două forme: una negrasă,şi alta puţin grasă, — ambele conţinând cele mai preţioase ingrediente, ce servesc la îmfrumuseţarea şi reîntinerirea­ fe­ţei dv. Crema Tokaion se găseşte de vânzare în toate farmaciile, drog­e­­riile şi magazinele de articole de par­­fumerie şi toaleta; dacă furnizorul dv. nu v-o poate procura, trimiteţi Lei 80 prrin mandat poştal la PARFUMERIA ELITEI, Bucureşti, Calea Victoriei NO. 3) de un­de veţi primi borca-Specializat la Paris si Bordeaux in boli şi operaţiuni de Nas, Gât Urechi Medic şef de serviciu de spital Consultaţii 3 jum.—5 ium. p. nv B-dul Pache 28.­­ Telefon 4/27 SALMR CABINET HE9ICAL fondat in anal 1936 de Medici specialişti pentru boali VENERICI, la SIFILIS BOA1.E da PISLE Tratamentul blenoragiei cronice prin metoade electroterapeutice Electrotermic pentru prostatite Uretroscopie Controlul Diagnosticului clinic prin AtiAMici și al lichidului cefalo-rachidian Microscopie, Ultramicroscopie Pasagiu­l Roman 9 Lângă Teatrul Naţional.­­ București Consult. 11—1 si 1—9 Telefon :1.3181 Blenoragia Se vindecă foarte repede şi ra­dical cu medicamente noui. Tra­tament de la ora 8-12,1-3 şi 5-8 Ca­binetul medical, cal.­firiviţei Nr. 66. (şase-zeci-cinci.) 6180 Policlinica VIAŢA Bucureşti, CALEA GPdVIŢEI No. 107 Medici specialişti, vindecă radical Sifilisul, BLENORAGIA şi alte boli la Bărbaţi şi Femei Ana­liza Sângelui, injecţiuni fără durere Consult toată ziua. 5933 ~Sf. CHIVICI Boli şi operaţiuni Urinare, Venero Sifilitice, Boli Sexuale, Boli de piele ELECTROTrmAPIE Strada Colţsi T Etaj I .6008 Intrarea prin Str. Brânari Nr. 1 în curte. Consult: 11­1 si 3-8. “OITL L. BUST Consult, boli interne stomac, traffostine) 3 — 6 p. m. Str. Semicerc 11 (Biserica Sf. Voevozi). Telefon 25­56, 6054 BLAMRKr articol de încredere Keinrich Prager strada Carol No. 22 Bucureşti pTfirt pentru Mantouri, h ! Ili­i Rochi, Noutăţi de UIUIL pretutindeni Preturi fixe convenabile • 6429 Lsi Tffiîsa­­s acasă LIGNIT pentru Sobe și Calorifere Antracit bucăți Lei 1900 T. Cocs Silezia „ 3000 „ Lemne Fag-Cer tâefe C. M. SALCIEaMU str. dr. Diseener 14 (Estulap) prin Știrbey Vodă, t­elefon 1.­8.32. 6449 VIHPEIOATEIm aflorg TEL82-18: CAIEA MlojilOR 63 Iii© B­UFTEA Cele mai întinse si renumite din tari Produc şi vând în condiţîuni avantajoase: VITE ALTOITE pentru vin şi­nul VITE AMERICANE puin priciuil ROMI FRUCTIFERI ArbuştiPde ornamente TRANDAFIRI,­­POEŢI DE SALCÂMI Pentru împăduriri $i garduri Comenzi se vor adresa la direcţiunea pepinerelor BUFTEA sau la Reprezentanta Generală a pepinierelor Bucu­reşti Strada Banului No. 2 Cataloage se trimite la cerere Pentru Bucureşti depou de vânzare cu preţuri originale din Pe­piniere în str. Banului No. 2 6414 _ QirJwi., Ce. fuGT oale- «tâ vtuC p*« c* ta*­vu L. cUuU. „ CuSuuCt+2 BuX. tu. Jt •«. . — Doctore acest mic murdar, nu vrea să se spele pe dinți. — Cumpăr­ați-i DENT­OL Domnule, și nu are să mai uite niciodată. DENTOLUL (apă, pastă și pudră) este un dentifriciu foarte an­tiseptic având totodată și un parfum dintele mai plăcute. Fiind făcut după lucrările lui Pasteur el distruge toţi microbii răi din gură, împiedică şi vindecă sigur caria dinţilor. In puţine zile dă o albeaţă strălucitoare şi distrage tartrul.­ El lasă gurei o senzaţie răcoroasă, delicioasă şi persistenta. Ac­ţiunea lui antiseptică contra microbilor se prelungeşte în gură cel puţin 24 de ore. Pus pur pe vaţă el calmează la moment cele mai violente dureri de dinţi. DENTOMIL se găseşte în toate casele bune ce vând parfumerii şi în toate farmaciile importante Laborator E. VAILIANT ft C-ie., Bucureş« Birourile: Str. Romană No. 203 (colţ cu Precupeţii Vechi No. 1) Telefon 71­­­21 BOALE DE S­tomac de tot felul ca: lipsă de apetit, mistuirea grea, catarul de stomac, acreala, greaţa şi vomarea, sgârci de stomac şi peste toate greutăţile şi slăbiciunile stomacului se înlătură prin ESENŢA p­er STOMAC „VERTES" c­est mijloc dietetic casnic întăreşte stomacul, ggt* provoacă mistuirea* face poftă de mâncare şi a­­jută menţinerea şi restabilirea activităţii mistui­toare şi prin aceasta sănătăţii trupului întreg mai bine ca ori şi ce alt mijloc cunoscut până acum. Mii şi mii scrisori de recunoştinţă dovedesc efec­tul al Esenţei de stomac. Premiat în Paris, Londra, Ostende şi Roma. Un colet poştal conţinând 4 sticle 450 Iei de la Farmacia VULTURULUI Lugoj Str. Regele Ferdinand No. 2 Spezele poştale şi arpparaj in regie proprie RADIO CEREŢI PRETUTINDENI PILE FERY pentru tensiunea anodică. FELE FERY pentru încălzitul filamentului E­ESI­SM pentru menţinerea sub sar­­e “R­e­cină a acumulatorilor Demo­straţiuni şi vânzare en-gros LANDEN ARE Str. Carol 41 (fost 57) VITICULTORI Pepinierele RKHRD FRS2ES din Franţa şi Algeria trimite în PRIMĂVARA 1927 în România un STOCK IMPORTANT DIN VITELE LOR CU RENUME MONDIAL Cataloagele vor fi împărţite în curând. Cereţi catalogul la timp inforicându-ne şi de cantitatea şi varietăţile ce doriţi a cumpăra. • ... Pentru comenzi mai importante trimitem steelaHetul nostru la viile D-voastră pentru a alege varietăţile cele mai potrivite. mackeskine s. a. R. Reprezentanţii generali ale renumitelor Pepiniere RICHARD FRERES BUCUREŞTI, Strada C. A. Rosetti No. 3. Telefon 34 118 6477 Ited­ama este sufletul

Next