Universul, decembrie 1926 (Anul 44, nr. 279-302)
1926-12-01 / nr. 279
ib - 1 fcjchcirii rer-risfcr.* id26 UKStffcî?, «* Congresul studenţilor din toată ţara Primirea congresiştilor. Tedeumul de la Mitropolie. Deschiderea congresului la Teatrul Naţional. Cuvântările — Dela trimisul nostru special — Iaţi, 28 Noembrie Cu un deosebit fast s-a deschis azi în mijlocul însufleţirii generale, congresul studenţimii române din întreaga ţară. Participă peste 4000 de studenţi şi studente de la cele 4 centre universitare şi de la şcoalele speciale. Trenurile cu studenţi au fost întâmpinate în gară de publicul şi studenţii eşeni din Sunetele muzicei militare. Oraşul a fost splendid pavoazat. Autorităţile au dat cel mai deplin concurs, ca lucrările congresului să se efectueze în linişte. Studenţii şi studentele au fost găzduiţi la căminuri şi in oraş, publicul oferindu-se să dea găzduire şi masă unui mare număr de studenţi. TEDEUMUL DE LA MITROPOLIE La ora 10 jum., s-a oficiat la mitropolie un tedeum de preoţii Valeria Iordăchescu, Em. E. Vasilevschi şi diaconii Ciopron şi Marţian. Răspunsurile au fost date de corul mitropoliei, condus de d. prof. D. Diraitriu, de la Conservator. In numele P. S. S. Mitropolitul Pimen, care este bolnav, preotul Valeriu Iordăchescu a rostit o cuvântare, invocând pronia cerească şi binecuvântarea Domnului să călăuzească pe căile luminate ale adevărului, munca tineretului universitar strâns la Congres. A citat vorbele evanghelice : „Eu sunt lumina lumii, acela ce va umbla ca mine nu va fi în întuneric". Biserica nu va lăsa pe credincioşii săi să umble în întuneric şi va fi întotdeauna sprijinitoarea culturii, spre mai binele neamului românesc. DESCHIDEREA CONGRESULUI LA TEATRUL NAŢIONAL De la mitropolie, care era neîncăpătoare pentru marele număr de congresişti şi publiceşan venit să asculte cuvântul Domnului, mulţimea a trecut in sala de spectacol a teatrului Naţional, pus cu mare bunăvoinţă la dispoziţia congresului de directorul său, d. Penescu, unde s'a deschis şedinţa festivă. Sala, lojile, balcoanele şi galeriile erau tixite. In sală se aflau d-nii prof. A. C. Cuza, Bacaloglu, Artur Sion, Gomoiu, Fedeleş, Florin Sion, d. Ralescu, preoţii Valeriu Iordăchescu, Necula, Vasilovschi, d. magistrat Pavlov, av. Marcu şi un mare număr de ofiţeri, avocaţi, preoţi şi cetăţeni ai oraşului. Pe scenă se afla comitetul general al Uniunii studenţilor din România, şi reprezentanţii centrelor universitare din Cluj, d. V. Noveanu, Ilie Gârneaţă-Iaşi; P. Angelescu-Bucureşti ; I. Fotiade-Timişoara ; Crăciun-Arad, Tudose Popescu-Cernăuţi, Tr. Ionaş-Oradea. D. DANULESCU, preşed. Uniunei naţionale a studenţilor din România declară deschis congresul studenţilor români din toată ţara. D. prof. P. BOGDAN, rectorul Universităţii din Iaşi, citeşte următoarea telegramă, primită din partea d-lui ministru al instrucţiunii: „Te rog să mă reprezinţi la deschiderea congresului studenţesc la Iaşi şi să arăţi tinerimii noastre universitare toată părerea de rău, de a nu mă găsi în mijlocul ei şi a-i putea da prin viu graiu sfatul părintesc de a pune munca şi cultura mai presus de orice alt mijloc de cultura naţională". Di rector P. BOGDAN a spus că ministrul instrucţiunii l-a însărcinat să-l reprezinte la deschiderea acestui congres. Indeplinindu-mi această sarcină vă salut şi în calitate de rector al celei mai vechi universităţi româneşti. Vă urez bun venit în oraşul plin de amintiri istorice al bătrânei Moldove. La împrejurări noui, şi ele au venit prin înfăptuirea idealului de veacuri, unirea ţărilor române, trebuesc mijloace nouă de luptă în toate direcţiile. Va fi nevoie deci de muncă intensă şi de cultură superioară, care să realizeze toate acestea. Munca, cultura, ordinea, iată cele trei pârghii ce vor contribui la înălţarea neamului printre celelalte neamuri. D-voastră prin muncă temeinică neîntreruptă, veţi câştiga maximum de folos pentru ţară. Acestea sunt îndrumările părinteşti, pe cari credem că trebuie să vi le dăm, noi cei mai bătrâni, în această clipă solemnă. Tare în credinţa nestrămutată a menirii neamului nostru, urez tinerimii universitare întrunită, în congres din toate unghiurile ţării, încă odată bun venit şi activitate rodnică pentru slava lui Dumnezeu şi înălţarea neamului.D. TUTOVEANU din partea municipiului Iaşi aduce salutul său congresului. D-sa facem un istoric al evenimentelor mai însemnate petrecute în Capitala Moldovei şi mai ales în vremea războiului. Astăzi cu toţii trebuie să fim încălziţi de focul dragostei pentru patrie şi dorinţa jertfei. Nu mă îndoiesc că tinerimea universitară ştie oricând să-şi facă datoria. D. DANULESCU, preşedintele Uniunei naţionale a studenţilor din România, spune că în epoca de închegare, de frământare, de pregătire pentru viaţa culturală naţională, studenţimei îi lipsea un organ de coordonare a muncii. Din această necesitate, la 11 Februarie 1924 a luat naştere „Uniunea studenţilor din România“ rezultatul dorinţei unanime e a se coordona şi armoniza pe baze strânse acţiunea tuturor organelor studenţeşti ,de a se stabili raporturi între autorităţi şi studenţi şi a se desminţi unele ştiri interesante, răspândite de o anumită presă. Cultivăm sentimentul de colegialitate şi de preţuire a muncii. Respectăm pe cei mari, pentru că respectul e forţa ce deschide sufletele şi suntem convinşi că prin respect dobândim adevărata ştiinţă. Consecvenţi acestor principii am căutat să îndrumăm studenţimea pe făgaşul socotit cel mai bun, în aşa fel încât să fie totdeauna expresia speranţei naţionale şi să formeze nucleul puternic al solidarităţii româneşti. Studenţimea exprimă d-lui prof. A. C. Cuza, sentimentele ei de gratitudine pentru lupta românească ce duce şi dragostea părintească ce totdeauna a arătat studenţilor. Mulţumeşte profesorilor cari îi înţeleg şi sprijină şi autorităţilor cari au dat un nepreţuit concurs. D. ILIE GARNEAŢA, preşedintele centrului studenţesc Iaşi, salută pe congresişti şi în cuvinte calde arată lupta dusă de studenţimea ieşeană, pentru câştigarea drepturilor ei. D. preşedinte DANULESCU propune adunării ca d. Nie Gârnenţă, preşedintele centrului studenţesc Iaşi să fie proclamat membru de onoare al Uniunei. (Congresul primeşte propunerea cu aplauze). D. PARASCHIV ANGHELESCU, preşedintele centrului studenţesc Bucureşti, spune că studenţimea este însufleţită de idealul ce s’a făcut una cu pământul ţării noastre, ne-a adunat în celdintâi congres general studenţesc la Iaşi. In ceasul acesta mare pentru noi, salut în numele centrului Bucureşti toată studenţimea adunată la congresul general din Iaşi. D. NOVEANU, preşedintele centrului „Petru Maior" din Cluj spune că studenţii de peste munţi se simt mândri că pot călca pe pământul Moldovei scumpe. Aduce salutul ardelenilor oprimaţi o mie de ani sub călcâiul duşman, cari totuşi au contribuit la ridicarea culturală a întregului popor românesc. D. FOTIADE aduce salutul studenţimii timişorene, care a fost alături totdeauna în lupta pentru revendicările naţionale ale studenţimii. Doreşte ca munca românească să rodească pentru binele şi prosperitatea neam. profesor A. C. CUZA, mulţumeşte foarte emoţionat şi spune că se simte mişcat de marea cinste ce i se face, de a fi proclamat preşedinte de onoare al unui aşa de important act, care desigur va avea o însemnătate istorică. „Salut cel mai vechi drapel universitar, înfiinţat în 1855 al facultăţii de drept din Iaşi, al cărui ilustru reprezentant a fost Simion Barnuţiu, care a fost făuritorul acelei doctrine care a călăuzit pe românii din Ardeal la 1848 şi care ne călăuzeşte şi pe noi astăzi. Şi nu este o simplă întâmplare, că este aci şi drapelul Universităţii din Cluj, pe care străluceşte cu mândrie svastica noastră. In acest local al teatrului Naţional s’a ţinut la 1909 primul congres studenţesc. Mă simt dator să vă amintesc e acei cari au condus congresul de atunci, întru cinstirea memoriei cărora vă rog să vă ridicaţi câteva clipe. Au fost C. Coroi, conferenţiar universitar, V. Bogrea, fost profesor la Cluj şi mort de curând. V. Todirescu, fost director de şcoală normală, Bădărău, Tomşa, fost pe câmpul de luptă şi Manolescu Mladian. Aceşti oameni au murit credincioşi ideeilor pe cari, le-au avut şi aş dori ca şi dv. să fiţi la înălţimea înaintaşilor. MENIREA CORPULUI STUDENŢESC Congresul e chemat sa rezolve însemnate probleme, de aceea mai întâi dv. trebue să ştiţi ce este şi ce menire are corpul studenţesc. Studenţimea reprezintă corpul viitorilor conducători ai ţării. Ieri eraţi în tranşee, ca să apăraţi ţara, azi sunteţi aci ca să apăraţi drepturile naţiei româneşti, cotropită de străini. Eu ştiu cu câte greutăţi materiale aveţi de luptat, şi de cât eroism sunteţi capabili. S'a venit cu formula simplistă: „studenţii la carte". Dar cartea ce este ? Este ştiinţa, este adevărul, este realitatea. Realitatea imediată este naţia, naţia este sângele, sângele este trup, trupul e organismul, organele naţiei sunt clasele sociale. Cartea e deci posibilitatea de cunoaştere deplină a organelor naţiei spre a contribui la desvoltarea lor. Aşadar, ideea conducătoare este ideea naţionalistă, a doua e ideea creştină. Ideea naţională cuprinde o întreagă doctrină, un întreg sistem, a naţiei ca fiinţă chemată să se desvolte pe toate terenurile de activitate a unei ţări. Dv. sunteţi chemaţi să fiţi reprezentanţii şi apărătorii ideei de naţie. Trebue să ne cunoaşteţi naţia. Eu m’am născut supus turc, într’o ţară despărţită, vasală puterii turceşti. Generaţia dela 48 a luptat pentru satisfacerea dreptelor revendicări ale naţiei. Tot aşa să faceţi şi dv., iar pe mine să mă consideraţi ca făcând parte din generaţia dv. Am luptat împreună cu generaţia de la 1909, lupt împreună cu generaţia dv. şi spre bucuria duşmanilor mei, voiu lupta şi cu alte generaţii. Sper că voiu putea aparţine şi acelei generaţii care va realiza idealul naţional. Generaţia dela 48 a realizat fapte mari în istoria neamului : unirea, independenţa, regatul, războiul dela 1915 şi 1916 şi sub M. S. Regele Ferdinand, România Mare. Să zicem din toată inima : Să trăiască M. S. Regele Ferdinand. (Sala se ridică in picioare şi aplaudă frenetic). Iată atâtea fapte mari săvârşite în aceste 6 decenii. Nici o ţară din lume, nu a făcut at Amului. I D. IONAŞ, preşedintele centrului Oradea, aduce salutul studen- ţimii orădene. D. CURELEANU a vorbit din partea federaţiei studenţimii oltene, aducând elogii congresului şi urându-i spor la muncă. D. TUDOSE POPESCU, spune, că aduce salutul muncii unei mici părţi a studenţimei din Cer- năuţi, care a dus o luptă dârză pentru revendicările naţionale. Suta de studenţi români din Cernăuţi, ameninţaţi la tot pasul de înstrăinaţi, a dus o luptă aprigă pentru apărarea prestigiului neamului românesc. _l D. NARTE, preşedintele soc. macedo-române, aduce salutul studenţilor români de pe văile Pindului şi ale Macedoniei, carie sunt ameninţaţi cu pieirea. Face apel la lupta comună spre a fi ajutaţi să nu fie cotropiţi de celelalte neamuri streine. D. FLORESCU vorbeşte în nu- mele soc. studenţilor timoceni şi spune că pe valea Timoculuişi în Serbia trăesc peste 500 mii de români, cari cu toate vicisitudine timpurilor au putut să-şi păstreze limba şi obiceiurile lor. Românii aceştia au in ţară pes- te 50 de studenţi la Iaşi şi Bucu- reşti şi peste 150 de elevi la toate liceele din ţară, meniţi să fie făcliite de răspândirea culturii. D. CHIRILOV VASILE, preşe- dintele soc. studenţilor în teologie de la Chişinău, vorbeşte în numele studenţilor basarabeni, al căror suflet vibrează cu aceiaşi dragoste ca atunci când s’a hotărit la Chişinău, măreţul act de unire al Basarabiei cu patria mumă. Ţine să vestejească actul acelor studenţi basarabeni cari nu vor să participe la lucrările congresului şi asigură că adevărata studenţime creştină basarabeană este cu tot sufletul alături de toţi congresiştii. Vă salutăm cu dragoste frăţească şi vă cerem să aveţi încredere în noi. D. preş. DANULESCU propune ca preşedinte de onoare al congresului pe d. prof. A. C. CUZA, care este ridicat pe sus şi aşezat în scaunul prezidenţial, in mijlocul unei însufleţiri generale, tea fapte mari, în atât de scurt timp. Ni s’a spus că suntem leneşi. Nu e adevărat. La 1850 n’aveam aproape nimic. Prin munca noastră avem azi ingineri, medici şi profesori străluciţi, avem căi de comunicaţie, universităţi, şcoli şi o armată care face fala şi siguranţa ţării. De aceea, să spunem din tot sufletul : Să trăiască armata română. (Sala aplaudă îndelung). In vinele noastre ale tuturora, circulă aceeaş energie şi aceeaş disciplină , o educaţie militară strălucită a făcut ca în timpul războiului milionul de bolşevici să numlintească nici măcar o clipă soldatul român de la datorie. Noi suntem un popor înzestrat cu geniu politic, pentru că poporul nostru nu s-a lăsat influenţat de nimeni şi de nimic şi a continuat munca cinstită şi harnică pentru consolidarea vieţii lui sociale. Generaţiile ce s’au succedat au făcut o operă de cultură strălucită ; aceasta ne dă credinţa că toate virtuţile noastre ne vor face să ajungem o puternică naţiune culturală. In timp ce noi luptăm pentru emanciparea politică şi culturală, s’a strecurat în mijlocul nostru, tiptil, evreul, cu garafa de radiu la subţioară. Au venit umiliţi, târîtori, cerând o bucată de pâine. Umilinţa lor şi bunătatea noastră, ne-au făcut să nu îngăduim. Dar aceştia au pus stăpânire pe aproape toate ramurile de activitate. De aceea, datoria dv. e ca să ne apăraţi cultura naţională primejduită, munca şi avuţia românească, care trebue să slujească numai românilor. Cine are isvoarele de avuţie, are şi cultura. Oraşele nu ne mai aparţin, ele sunt înstrăinate şi acestea vor da clasa conducătoare de mâine a poporului românesc. Cultura naţională cere ca elementele naţionale să fie în fruntea ei. Această problemă sunteţi dv. chemaţi s-o deslegaţi, cerând ca prin legi să se ia măsuri de apărarea elementelor româneşti. Să întrebaţi, ce devin universităţile când facultăţile de farmacie şi medicină au 75 la sută străini ? Ce devin toate clasele sociale ? De aceea ,trebue să luăm măsuri. Noi dorim să determinăm un curent pentru apărarea culturii naţionale, primejduite, iar dv. trebue să luptaţi, atunci când veţi intra în viaţă, să faceţi să promoveze întotdeauna şi pretutindeni interesele neamului nostru. Poporul român trebue să îndure robia economică şi culturală, ori trebue să se apere ? Această apărare este legală sau violentă. Naţiunea românească nu va capitula şi nu se va da robită străinilor, pentru că po- porul român nu va primi niciodată, cu resemnare, moartea prin asfixie. De aceea, trebue sa cerem acelora cari conduc interesele ţării să-şi precizeze, rezolind măcar parțial această problemă care trebue să ne preocupe în cel mai înalt grad. Rezolvirea acestei probleme trebue făcută cerându-se satisfacţie intereselor primordiale ale naţiei. Dv. veţi putea contribui la eliberarea naţiei române. Lupta care s’a început la 1909 se va continua de generaţiile viitoare până la rezolvirea întreagă şi definitivă a problemei naţionale. (Aplauze). , D. prof. A. C. Cuza citeşte o telegramă din partea d-lui profe- Isor Găvănescu, care regretă că nu poate participa la congres. _ ] Citeşte apoi o scrisoare a episcopului Lucian. ţ * Secretarul general al Uniunii citeşte următoarele telegrame : M. S! REGELUI FERDINAND „Studenţimea română creştină, întrunită în congres general, depune la picioarele Tronului, devotamentul ei sincer, urând Maiestăţii Voastre mulţi ani întru fericirea neamului ro- mânesc“. SANCTITĂŢII SALE PATRIARHULUI MIRON CRISTEA PRII MAT AL ROMÂNIEI III ‘ „Studenţimea română creştină întrunită in congres general, cu sufletul vibrând de un cald şi sincer entuziasm, trimite Sanctităţei Sale expresiunea sentimentelor de profund respect şi gratitudine pentru părinteasca oblăduire cu care totdeauna a îmbrăţişat tinerimea creştină. D-LUI STELIAN POPESCU DIRECTORUL ZIARULUI „UNIVERSUL“ „Congresul general al studenţimii române exprimă directorului celui mai românesc ziar omagii şi admiraţie deplină pentru trudnica muncă cu care contribue lalimentarea sufletească a României. Mari. Tineretul universitar vă mulțumeşte şi pentru solicitudinea ce a fi avut pentru cauzele naţionale şi studenţeşti". S'au mai dat telegrame d-lui general Averescu, ministrului de instrucţie şi d-lui Oct. Goga. S‘au primit telegrame din partea d-lui prof. Şumuleanu, ministru Trancu-Iaşi, Uniunea studenţilor din Polonia, care regretă că nu a putut trimite delegaţi primind înştiinţarea prea târziu, soc. academică „Sonda" din Leben (Austria), maior Băgulescu şi a d-rului I. Simionescu. * D. prof. CUZA mulţumeşte directorului teatrului Naţional, care a pus la dispoziţia congresului sala teatrului. IX D A N U L E S CU procedează la constituirea biroului compus din membrii Uniunei naţionale a studenţilor din România şi preşedinţii tuturor centrelor universitare. Şedinţa se ridică la 1 d. a. ♦ După amiaza s-a vizitat oraşul , şi cele mai însemnate monumente istorice.. Seara la ora 9, în sala de sport şi muzică sa dat o serbare urmată de dans. ZIUA 11 Congresul se deschide la ora 9 dim., prin intonarea Imnului studenţesc, de întreaga asistenţă. D. preşedinte dă cuvântul d-lui BIDNEI, care vorbeşte în numele celor 6 societăţi din Bucovina, salută congresul şi expune situaţia grea materială a studenţilor din Cernăuţi. Societăţile de acolo duc o viaţă românească şi au sprijinit întotdeauna mişcarea naţională. D. Dănulescu oferă prezidenţia d-lui Cuza. D. I. SARA face istoricul mişcării studenţeşti şi se referă mai ales la activitatea studenţimei creştine din Iaşi. Povesteşte toate împrejurările prin care a trecut mişcarea studenţească a centrului Iaşi şi relevă unele fapte mai importante. Citeşte concluziile scrise ale raportorului asupra mişcării studenţeşti. D. N. PETREA, priniarul oraşului : Pe lângă urarea de bun sosit în laşul nostru, pe care v-a făcut-o în lipsa mea, d. Tutoveanu, vă ce iertare şi vă rog să fiţi încredinţaţi că laşul momentelor istorice şi a ospitalităţii nedesminţite se mândreşte- cu ţinerea primului congres al studenţimei din România Mare, Iaşul vă mulţumeşte şi este fericit că vă poate primi şi ospitaliza cum ştie el mai bine pe toţi reprezentanţii studenţimea din România Mare. Să-mi fie permis ca să manifest acifăţiş cu dragoste şi sinceritate posibilitatea de a vedea din nou în mijlocul dv. pe cel mai de seamă reprezentant al culturii româneşti, pe d. prof. Cuza. Prezenţa la universitate a d-sale, prin grija căruia au trecut atâtea generaţii de studenţi, din care mă mândresc că am făcut şi eu parte, este cea mai completă chezăşie că totul va merge în cea mai deplină ordine. D. DANULESCU în numele Uniunii studenţilor şi congresului, proclamă membru de onoare p. N. Petrea, primarul municipiului Iaşi. D. PROF. CUZA exprimă în numele congresului mulţumiri pentru venirea în mijlocul congresiştilor a primarului municipiului Iaşi. Sunt fericit că aţi venit să vedeţi în ce spirit de ordine desăvârşită se discută problemele mari ale ţării. Să nu vă fie teamă d-le primar, dv. care aveţi copii de toate felurile, să nu vă fie teamă şi cred că sunt în spiritul întregului congres când spun că liniştea şi calmul va domni pretutindeni, iar lucrările congresului vor fi la înălţimea marei idei naţionale, ce ne însufleţeşte. D. T. GEORGESCU cere cuvântul şi spune, că trebue să se facă unele rectificări în raportul d-lui Sava, privitor numai la activitatea centrului Iaşi şi cred că luat în «tentimwntul dv, cţjid cer să se introducă în raportul d-lui Sava şi părţile privitoare la activitatea celorlalte centre universitare. Trebue să nu fie trecută cu vederea activitatea ziarului „Cuvântul studenţesc", care a jucat rolul atunci şi ere- i dem câ-1 va avea şi în viitor. D. PROF. CUZA dă câteva ex- I plicaţiuni scurte. Spune că afirmaţiile d-lui Georgescu sunt adevărate. Din expunerea d-lui Sara reiese că s’a dat laşului o parte preponderentă, dar aceasta nu înseamnă că mişcarea din cele,laite centre va fi ignorată. De aceea sunt in asentimentulbiuroului, ca la tipărirea expozeului triumnului Sava să fie completat cu rapoartele, cât mai pe larg, ale celorlalte centre. D. DANULESCU spune, că d. ministru Goga a promis că va face un volum cu toate cuvântările şi articolele d-sale şi va da posibilitatea Uniunii generale a studenţilor să tipărească un volum cu desbaterile congresului ţinut la Iaşi. D. DANIŢA încearcă să spună ceva în privinţa lui „Numerus Clausus“, dar i se ia cuvântul. D. P. ANGELESCU preşedin- tele centrului Bucureşti, spune că regretă că s-a dat o interpretare greşită vorbelor d-lui Dăniţă. Aminteşte suferinţele conducătorilor mişcării şi lupta pe care au dus-o d-nii dr. Ion Simionescu, Creţu, Râpeniu şi Dă- nulescu. D. prof. A. C. CUZA spune că congresul este lămurit asupra meritelor muncii celorlalte centre. Regretă că chestiunea aceasta se transformă într'o chestiune iritantă, prin faptul că ea pri- mejdueşte interesul general şi o declară închisă şi se trece la discutarea lui „Numerus clausus“, raportor fiind d. Lorin Popescu, vice-preşedintele centrului Bucureşti. „NUMERUS CLAUSUS“ D. LORIN POPESCU spune, că mişcările studenţeşti au început printr'un fapt divers. In Noembrie 1922, cadavrul unui evreu nefiind reclamat, — caz extrem de rar, — a fost trimis facultăţii de medicină, din Cluj, pentru disecţie. In noaptea următoare, cadavrul a dispărut. S-a stabilit în urmă, că acel cadavru fusese furat de studen ,ţii evrei, pe motiv că religia mozaică nu admite pângărirea unui trup de evreu. Această întâmplare nu a făcut decât să reaprindă luminiţa sentimentului naţional, adânc jignnit de atitudinea elementului evreesc din ţară. Antisemitismul nu l-am împrumutat de la nimeni, fiindcă nu e un obiect de import. El a istorit din necesitatea de secole de a lupta contra evreilor ce vor să ne îngenunche. II avem în inimi, îl purtăm veşnic în ochi, aşteptăm însă momentul ca să-l lăsăm să vibreze în voe. L-am moştenit de la părinţi şi strămoşi, fiindcă şi ei au suferit pe urma acestei plăgi a societăţii: evreimea. Numai că, noi suferim cu mult mai mult şi urmaşii noştri vor fi îndepărtaţi din viaţa publică, dacă noi nu vom lua măsuri de îndreptare a situaţiei de fapt. (Aplauze). D. prof. CUZA spune, că aplauzele unanime îl îndrituise să exprime mulţumirile congresului d-lui Iorin Popescu, pentru luminosul său raport. „Numerus clausus" a fost aprobat de congresul delegaţilor studenţimii din 1922 şi de„ prin aplauze unanime aprobaţi ca „numerus clausus“ să fie trecut ca un desiderat al întregului congres. Urmează aclamaţii şi ovaţii îndelung repetate ale tuturor congresiştilor, cari se ridică în picioare şi cântă imnul studenţilor creştini. D. CUZA spună, că aclamaţiunile unanime sunt semnele hotărîtoare ale luptei pe care studenţimea o întreprinde pentru apărarea culturii româneşti primejduite. Dar trebue să se introducă „numerus clausus“ pentru toate ramurile de activitate şi lucrul acesta să fie auzit şi de conducătorii neamului românesc. Şedinţa se ridică la ora 1 jumătate. După amiazi, studenţii au mers în corpore şi au pus o placă comemorativă în grădina Copou, la teiul lui Eminescu. Desbaterilie au continuat la ora 4 d. a. Titus Jenesen Cuvântarea d-lui prof. A. C. Cuza ----------o □ o---------- Standard Oii în România Ziarul parizian „LTnformation“ dă ştirea, în ediţia sa financiară, că societatea „Standard Oii & comp.“ a achiziţionat, acum de curând, toate acţiunile societăţii petrolifere române „Phoenix“ al cărui capital e de trei milioane , şi jumătate lire sterline. Aceasta , din urmă a fost creată, la sfârşitul războiului prin fuziunea a nouă societăţi engleze. E de remarcat — adaugă „Lnformation" — că această achiziţie e o indicaţie că „Standard Oil & comp." are intenţia să-şi realizeze proiectele sale de expansiune în România. Prin această nouă afacere, „Standard Oil & comp." controlează 18 la sută din producția petroliferă floridă din Roniia, iv. . Sânge curat pentru tofi Atunci când sângele este tulburat, el circula râu, otrăveşte organismul, provoacă cele mai rele accidente, sau caută să se elibereze de murdăriile ce conţine aruncându-le afară prin epidermă.. Desordinele sângelui se semnalează printr-o hypertensiune arterială şi prin mărirea cantităţii de uree, totdeauna urmate de dureri in spate şi de violente dureri de cap. Apoi, vinele se umflă, provoacă hemoroizi (trânji), varice, complicate sau naro ulcere supuriide, şi chiar flebite. La artritici o criză gufoasă sau reumatici se manifestă atunci când nu isbucneşte eczema, acneea, coşuri, furencuîî, psoriasis, sycosis, erithem. Un sânge tulbure şi necurat provoacă deasemenea accidentele femenine şi ameninţă femeea cu cele mai grele infirmităţi, prin fixare de fibromi şi tumori. Boabele sângelui pot ele , prevenite şi vindecate? Desigur că da, prin Reumatisme Dureri - CurăDeputaţii Richelet sau cura de „rectificare" a sângelui care acţioneazâ la baza însăşi a râului prefitru a»î nctffraliza virulenţa şi tot a-1 obliga să dispară. Nici un insucces oricare ar fi vechimea şi gravitatea cazului de tratat, căci acţiunea sa curativă se înmulţeşte imediatce ia contact cu lichidul sanguin pentru a nu se termina decât cu vindecarea complectă a bolnavului. 3. L. Richelet ■ 6, Rue de Bellort, Bayonne (R.P.) — Reprezentant şi depozitar pentru România. 3. Dillan • Strada Pîlar-Moşa 4. Etrebreştî Coşuri - Furoncull Bual» Ut pici» Dureri de picioare Vatlce - Plebits FRIGUL ŞI NINSOAREA VINE Aprovizionati-Va de pe acum de Sărbători, din mareie şi bogat asortiment de Confecţionî pentru Copii, modele noi, Paltonate de stofă, cu blană, Pusch sau Agnielă, Rochie de stofă, şi de lână, Costumaşe pentru bieţi, Articole Botez, Bonetene de lână, Ciorapi, Mănuşi, Genţi, etc., la Magazinele „VOALETA" Lipscani No. 21 şi S3. DIESEL PERFECŢIONAT Cu şi fără compresor in 4 timpi Dela 35—450 H. P. — Prompt livrabile -linke-Hofmans-Lipctiliamr BRESLAU Peste 50.000 lucrători devize prin reprezentant I. B. GIBSON Bucureşti Str. G. C. Cantacuzino No. 4S Tel. 69J21 INEVRALGINE Turist" Fara Soc. MANTAJUL str SteleaB.Colt str. St. Vinerii M trebuintati 4 RĂCELII W NEVRALGIILOR mXJUNCHIURIlOR m papa ROGHI-MâNTODRI Cu o.iore anunță distinsa clientela că sa mutat In strada Franklin No. 7. Lucru chic, preturi convenabile ___________________ 6905 Eu nu păcătuesc contra pielei mele; eu nu am mâini roşii REMEDIU SIGUR CONTRA DURERILOR DE CflP NERVOASE REUMATICE - MIGRENE mnmmîm extrasă din ficaţi de Morun proaspăt, conţine toate principiile active ale UHTUREI de PEŞTE leaSA**“'*' i elixir pakgaduine „Carenţa ** 1 delicios la gust este de 4 orri .................................................. mai activ Srgaa saFCTfe l‘or“1 parca UHURA de PEŞTE Hai, yjtg altoite Viţe americane — port altoi şi butaşi cu rădăcini în diferite varietăţi furnizează în cea mai bună calitate. Fr. Caspari — Mediaș — Catalog la cerere. 6868 In Rate vinde orice mărfuri HEMOFESUL este cel mai căutat și întrebuințat medicament în vindecarea ANEMIEI (lipsa de sânge), Ciorozei (sânge prea apos), In sterile de debilitate sau slăbiciune după boabele grele sau molipsitoare HEMOFERUL, înlocueşte consumul de carne, complectează lipsurile de sânge şi redă corpului energia necesară, mărîndu-i rezistenţa contra bolilor. HEMOFERUL conţine toate elementele ce compun sângele sănătos. La farmacii şi droguerii VIŢE-ALTOITE în cele mai renumite soluri în calitate cunoscută 8»&rtațt^i americani: Portans-Berlai*dterl-3ip. x Rup. Fără și cu rădăcină frumoasă oferăî PEPINIERA AMBROSI Hedras-Traiftsilvania 6567 A CONTRA Se caută Administrator * moşie având a îngriji şi de Pădure Ofertele menţionând desluşit condiţiile solicitate se vor adresa împreună cu copii de pe certificatele obţinute D-lor C. Rosetti ţescanu & G. Tascani prin gara Moinosli