Universul, iunie 1927 (Anul 45, nr. 124-148)
1927-06-09 / nr. 130
Femeile frumoase vă vor spune L'răgezîmea cî frumuseţea naturala a tenului depinde de sănătatea pielei« Numai un săpun bun cu desăvârşire pur cum e Săpunul Csdunj, poate stimula funcţiunile normale ale porilor şi a asigura astfel epidermei o Eşîioasă constantă. Iată de ce întrebuinţează milioanede persoane . Ele au recunoscut că înmoac pielea orice prisos de săruri alcaline fiind înlăturat. Afară de acestea» el e economic» căci fiind cu desăvârşire uscat» durează de două ori mai mult decât alte săpunuri« Nu cumpărafi decât Săpunul Car dum care poartă liniîbriîl de garanţie cu „bebeal Cadaisn“ singurul săpssm fabricat In Paris. Săpunul Cadum BOLNAVII De scrofolofti bgiaavi es piont săraci de s&nge all a mult dorita uşurare a suferinţelor tor prui SiFOPilL VEÎtl'fcS rîmalioî anemici slăbiţi Se întrebuinţează încă la: tuşă mägureasca, rahlits ,boala englezească), scuipat de sănge, boale femeeşti, precum şi la tot felul de slăbiciuni. Mii şi mii scrisori de recunoştinţă dovedesc efectul al siropului Vertes Gust foarte plăcut- Premiat la Paris, Londra, Ostende şi Roma. Un colet poştal conţinând 4 sticle 540 lei de la Irnia VULTURULUI Lupi, Strada Reţele Ferdinand No. 2 Spezie pe oştnie şi ambalaj in regie moniie Catalogul Gratis!!! Societatea „Economia” IAŞI Str. Cuza Vodă No. 42, anunţă apariţia noului ei CATALOG PENTRU: Ltofe bărbăteşti şi de damă, Pânzeturi, Zefiruri, Dogari, Driiuri, Ciorapi, etc. Bogat asortiment. TOATE LAmpullS FABRICE! Se expediază prompt direct din fabrică prin poştă orice comadă de la suma cea mai mică la cea mai mare - Cereţi imediat Catalogul gratis -lipscan, 90 AU SOSIT ULTIMELE CONCURENTA GARANTEAZA HIGIENA GUREL. IV .ro Auliuc rocnililicov REPREZENTANTA GENERALĂ ȘI DEPOZIT: bucurești - UHDENBERG & CIOARA str.stelea 23 pm tim Mr»«»» Tr t.•mb3«shmu i3NIV£RS’IL Şedinţa consiliului general al plinei lipitaţi Două vacanţe. * Chestiunea împrumuturi comunal Luni, la ora 5 d. a., consiliul general al primăriei municipiului Bucureşti s’a întrunit, în şedinţă publică, sub preşedinţia d-lui Anibal Teodorescu, asistat de d. I. Roban secretar general. D. ANIBAL. TEODORESCU a adus la cunoştinţă că în comisiliul general s'au declarat două locuri vacante, prin numirea d-lui dr. N. Lupu, ca ministru al instrucţiunii şi prin demisia d-lui col. Solaconu, prefectul judeţului Ilfov, consilieri de drept. S'a citit o adresă a ministerului de instrucţie relativă la situaţia d-lui prof. Banciu, consilier comunal şi director general al contabilităţii acelui minister. După mai multe explicaţiuni s’a stabilit că nu există incompatibilitate între aceste două atribuţiuni, Intru cât postul de director nu-1 ocupă pe baza unui decret regal. ÎMPRUMUTUL municipiului D. ANIBAL TEODORESCU a făcut o expunere a tratativelor în legătură cu împrumutul edilitar, cari au fost începute de d. dr. I. Costinescu, pe baza legii din Aprilie 1924, de 10 milioane 400 mii dolari, dar care nu s’a putut contracta, deoarece renta română nu mai cota la bursa din Londra. A arătat cau■zele care l-au determinat să respingă atâtea oferte ce i se făcuse, precum şi două propuneri recente, prezentate prin d. Giebl şi consorţiul new-yorkez. Propunerea Giebl implica plata unui comision şi oferta nu era nici fermă, aşa că a fost retinsă. Oferta consorţiului Chapman din New-York se prezintă ferm, la cursul de 80 suta în numerar. Consorţiul a renunţat la garanţiile ipotecare, mulţuminduse doar cu un drept de prioritate asupra veniturilor cordona- le ale primăriei, spre a-i asigu- ra plata anuităţilor. Această ofertă e mult mai favorabilă decât împrumuturile contractate de alte state prin acest consorţiu, despre a cărei seriozitate atestă şi Banca Naţională. D. M. GEORGESCU a dat explicaţiuni, din care reese că propunerea nu e fermă ci e vorba de o opţiune pe termen contractual, întrucât împrumutul urmează să fie asigurat în două tranşe; prima de 7 milioane dolari, în curs ferm, se oferă la 21 de zile după contractul de opţiune, iar restul după 6 luni de la lansarea primelor oblgaţiuni şi nuinai după efectuarea operaţiunei. D. COL. M. SEINESCU a fost de părere să se acorde o optiune de 21 zile, in care timp să i se prezinte ultimele condiţiuni. D. CHIRITA VASILESCU a cerut un tablou al tuturor lin- I prumuturilor contractate de I primărie înainte şi după război. D. D. T. PASCU a propus să nu se discute decât principiile împrumutului, adică: cursul, dobânda şi modalitatea de plată. A se intra în discuţie amănuntelor ar însemna să nu se contracteze împrumutul niciodată. D. L.I. G. GHEORGHIAN a spus că consiliul are toată încrederea în d. primar şi în comisiunea instituită pentru examinarea ofertei. Chestiunea e însă foarte importantă, aşa că e nevoe să fie studiată de intreg consiliul. A relevat tratativele făcute sub primariatul d-sale, când bugetul era de 100 milioane şi totuş, la plecare, a lăsat un excedent de 20 milioane, din care să se construiască prima aripă a palatului municipal. Tratativele au fost începute cu un consorţiu londonez în 1920 în condiţiuni mult mai avantagioase. Actuala ofertă va duce la rezultatul, că pentru 7 milioane 400 mii dolari, se vor plăti in 30 ani. 25 milioane dolari. Deci împrumutul trebue să se facă în condiţiuni cât mai avantagioase. D. DUMITRIU şi-a manifestat credinţa, că dacă s'ar reglementă încasările comunei şi s’ar face economiii, bugetul primăriei s’ar prezenta astfel în cât nu s’ar mai simţi nevoia nici unui împrumut. D. D. P. NICULESCU-RITZ a atras atenţia consiliului, că interesele primăriei sunt in funcţiune şi de interesele statului şi că în actualele împrejurări nu e timpul să se contracteze un împrumut aşa de important. După ce se va cunoaşte politica generală a actualului guvern, se va putea pune din nou in discuţie chestiunea împrumutului. D. ing. I. CONDEESCU a spus că amânările nu vor avea alt efect decât să zădărnicească efectuarea imprumutului, exprimându-şi dorinţa ca delegaţiunea permanentă să soluţioneze cât mai repede această chestiune. D. ANIBAL TEODORESCU şi-a manifestat nedumerirea in privinţa fluctuaţiilor consiliului general, care după ce autoriză cu depline puteri pe primar să trateze şi să inchee împrumutul, intră în discutiuni de detalii şi fără nici o importanţă. A conchis cerând consiliului să se pronunțe dacă mai e sau nu necesar să se contracteze un împrumut. D. CHEFNER a cerut să se comunice consilierilor raportul comisiunei însărcinată cu studierea împrumutului şi copie după contractul ce se va încheia, spre a se putea pronunţa toţi în cunoştinţă de cauză. D. Dr. G. GHEORGHIAN a cerut să se examineze şi alte oferte ce s'au mai ivit. D. ANIBAU TEODORESCU a comunicat consiliului că va satisface propunerile înregistrate, urmând ca chestiunea împrumutului să se ia in discuţie in şedinţa viitoare ■ M. Leonte. LINIŞTIŢI-VA ! Sfârşitul lumii, anunţat luna aceasta s'a amânat! De ce ? „Ziarul Ştiinţelor şi al Călătoriilor“ tr. 23, de Marţi, 7 Iunie, lămureşte. Pe Coasta de Argint — ——npa—NMHHI I 0 dimineaţă la Balcic — însemnările unui trimis special — vi — Drumul spre Cavama, Surtachioi şi capul Canacra. Un sat de colonişti din jud. Olt. Pe Coasta de Argut ...Şi iată-ne pe Coasta de Argint... A doua zi, pe la ceasurile fi dim., am făcut ochi, după o noapte de somn adânc. Nu dormisem nici şease ore după oboseala din ziua precedentă, dar răcoarea dimineţii, ce năvălia prin ferestrele deschise ale camerelor de hotel ne căptuşise de sănătate plămânii, învăluindu-ne într-o atmosferă de hint simţită înviorare. Priveliştea stâncilor calcaroase, împrejurimile cu râpi şi pripoare adânci, casele de :___ ... piatră zidite pe stânci, vegetarie de 21 zile, in care timp săpa bogată, inundată de soare, se prezinte ultimele condiţiuni. păretele muntos — un triim D. CHIRIŢA VASILESCU a ghiu uriaş în mijlocul oraşului ÉT" ÉT " — la poalele căruia o geamie îşi toarce melancolia, sunt primele noastre impresii de pe Coasta de Argint, cele dintâi locuri ce ne răsfaţă sufletele într'o simfonie de tonuri şi nuanţe învăluitoare. Ieşim in stradă. Aerul dimineţii stârneşte şi sporeşte vioiciunea drumeţilor. Femei, cu feţe acoperite încă de tuşmacul tradiţional al vechiului Islam, se amestecă în maşina de curioşi cari stau în preajma noastră, pe lângă maşinile gata de drum. O fetişcană cu ochii vii şi dinţii ca zăpada proaspăt căzută, e îmbrăcată ca şalvari largi şi sporovoleşte cu alte femei in graiul lor, înconjuraţi de mulţi localnici, Pe ale căror chipuri se citeşte liniştea şi nepăsarea spiritului oriental. De după război încoace mai ales, această lume contemplativă sa obicinuit cu bucureştenii, cari vin vara, de plăcere sau din şuabism, pe Coasta de Argint. Bărbaţii duc viaţă de cafenea, unde fac politică măruntă sau leagă şi desleagă afaceri, atunci când nu joacă table din faţa unor filigene de cafea. Sunt unii dintre ei cu planuri mari, dar nerealizabile, prilej de vorbă vânturate în pustiu, căci viaţa economică e aproape D. DUMITRIU şi-a manifestat inexistentă aci, cu toată bogăţia regiunii şi măreţia mării. Numai dacă s’ar pune în valoare regiunea aceasta, prin crearea unor mijloace de locomoţiune rapidă, prin construirea de linii ferate, Coasta de Argint ar ajunge la o superbă înflorire, luând înfăţişarea unui adevărat paradis în acest minunat colţişor al pământului românesc. Dar despre expansiunea economică a Coastei de Argint şi despre posibilităţile ei de viitor, voiu face observaţiunile mele la sfârşitul acestei descrieri, când voiu trage încheieri întemeiate pe fapte şi observaţiuni, întărite cu date statistice. Plecarea la capul Canacra era anunţată pentru ora 8 dim., după program. Programele nu sunt făcute însă ca să fie 13 littftram respectate, astfel că şi noi am ţinut să nu înfrângem obiceiul pământului. Deaceea poate, nici după ceasurile 9 nu porniseră autobuzele noastre laIrurii. De ce întârzierea aceasta ? Era sărbătoare mare la biserica grecească, hramul Sf. Împănați Era tocmai de Sft. Constantin Şi Elena, aşa că unii dintre noi s'au dus să aprindă lumânări la biserică. Biserica e măricică. Are tâmpla de lemn vopsit şi icoane atârnate, lucru obişnuit la bisericile greceşti, la cele mici în deosebi. — „Auzi, d-le, biserica românească închisă’’, ne spune o distinsă doamnă, supărată foc. M'am mirat mult că biserica românească stă închisă la o sărbătoare atât de mare. Mai târziu ne-am lămurit cu toţii că preoţii români fuseseră poftiţi la biserica grecească, de hramul ei. Acest schimb de politeţe se întâmplă foarte des intre preoţii noştri şi preoţii greci, aceştia luând parte adeseori la slujbele religioase româneşti. Explicaţiunile ni le-a dat d. Papali’agi, simpaticul primar al Balcicului, care ne-a mai spus că, în vara aceasta, sezoniştii Balcicului vor avea şi plajă, făcută din nisip fin, adus cu căruţele de la Ecrene. Excursioniştii îşi reiau locurile în trăsură. In maşina noastră se mai urcă Aii, un turculeţ simpatic, pe care-l angajăm ca „servant“ pe tot drumul, el jurându-ne că prea bine cunoaşte drumurile pe unde vom merge. Mergem spre capul Canacra. Aii se aşează turceşte, pe coşul de voiaj, aşezat foarte aproape de volan, ca să indice şoferului din ţnni, la încrucişări. Mulţimea ne însoţeşte cu alai. Dintr'un grup de turci, cel mai bătrân ne salută in numele tuturor. Trecem de acum prin cele mai frumoase, privelişti de pe Coasta de Argint. L. Illésen închiderea congresului internaţional de agriculturi Viitorul congres va fi la Bucureşti - lolognia, 2 Ionie. — închiderea congresului internaţional de agricultură a fost sărbătorită ori la Roma printr’un măre dejun oferit de comitetul organizator în stadiul antic al lui Septimiu Sever, situat pe muntele Palatin. Nici un decor din bine n'ar fi putut împodobi atât de grandios această manifestaţie de înfrăţire a plugarilor din lumea întreagă. După cuvântările rostite de organele oficiale, câte un delegat al fiecărui stat reprezentat a luat cuvântul. In numele României a vorbit de GEORGE LUCASIEWICZ, care a mulţumit congresiştilor pentru cinstea făcută României de a i se încredinţa sarcina organizării congresului din 1929, zicând că reprezentanţii României nu-şi ascund greaua răspundere ce le incumbă. In aceeaşi seară congresiştii au părăsit Roma plecând în diferite direcţiuni. Obţinând un concediu de 6 zile, voi urma excursia din Emilia şi Lombardia spre a vă ţine în curent mai departe. Ziua de astăzi, excepţional de călduroasă, a fost şi extrem de încărcată. In program figura vizita oazei italiene din împrejurimile Modenei. Excursioniştii au cutrerat toată regiunea de vii minunate cu automobilele, oprindu-se la principalele ferme. Cooperativele noui, aşa zisele ,,cantine sociale“, au stârnit admiraţia tuturor prin instalaţiile lor somptuoase şi aparatele tehnice pentru fabricarea vinului. Prese, privniţi, butoaie uriaşe, laboratori de amestec şi de pregătire a mustului şi alcoolului, alambicuri pentru bulion, (regiunea produce multe tomate), nimic nu lipseşte cultivatorilor locali car, mari sau mici, aduc toată producţia lor de struguri la cantină. Acolo se fabrică vinul, se vinde şi se împarte beneficiul net. Capitalul iniţial de zecide milioane de lire a fost avansat de instituţiunile de credit fiecărei cooperative şi se rambursează treptat. De altfel, se remarcă enormele capitaluri învestite în inventariile agricole şi în ameliorarea randamentelor. O fermă având 20 hectare întindere de pământ, are un buget anual de 1.200.000 lire numai pentru exploatare şi un beneficiu net de circa 300.000 lire. Produce de toate şi învesteşte fără răgaz capitaluri noui. Am mai vizitat staţiunile de , creştere a splendidelor bovine de rasă de Modena, la originea căreia este Charolaizul francez. zona de descărcare dela Parmigiana Moglia, din care s’a pompat apa cu turbine electrice, brânzăriile minunate şi pivniţele tipicului „Lambrusco’’. Insta- l laţiile au costat peste 40 milioane lire. Pretutindeni ordine şi intensivă muncă disciplinată. La Modena, federaţia fascistă a agricultorilor a oferit un dejun la care a luat cuvântul, printre alţi oratori, şi d. Brâncovan Basarab, care a amintit trufia de sânge italo-română. I Astăseară, la Bolognia, Camera de comerţ a oferit un prânz de 250 tacâmuri, precedat de o nuafie la ,,Casa del bascio”. Sau rostit cuvântări înflăcărate pentru Italia, rege şi Mussolini. S'a intonat de mai multe ori imnul fascist, cântat la cor de asistenţă. Cămăşile negre şi miliţia fascistă s'au manifestat toată ziua. Spectacolul pentru profani a fost nou şi captivant. Italia actuală este de nerecunoscut. Omireasăa Ce seosi’o artetin Romă, 1 Iunie. — Şedinţa de închidere a congresului a avut un mare răsunet. S’au rostit cuvântări interesante şi s’au ivit discuţiuni aprinse, dintre cari cea mai lungă şi cea mai pasionată a fost provocată de profusiune in extremis a delegaţiunii oficiale a Argentinii pentru ca naţiile să nu mai închidă porţile importului de vite, sub pretexte de ordin sanitar, când in fond ele nu urmăresc decât scopuri economice. Au fost în zadar stăruinţele depuse de birou, arătând că motive de procedură se opun la punerea la vot a moţiunii, sau că redacţiunea ei este prea brutală şi puţin curtenitoare faţă de guvernele reprezentate. Delegaţii Argentina au rămas pe poziţia lor şi demonstraţia făcută foarte transparent a fost sprijinită de delegaţii tuturor statelor Americii centrale şi de sud. Adunarea plenară a aprobat ca viitorul congres să se ţină la Bucureşti. Din concluziunile trase din cele opt zile de desbateri se desprind limpede următoarele puncte: 1) Tendinţa generală astatelor este ruralizarea vieţii naţiunilor. 2) Anglia şi Statele Unite, cari au trimis la vreme rapoartele tehnicienilor lor, s'au abţinut ostentativ de a participa la congres. Ba chiar, reprezentanţilor la Institutul internaţional, cu reşedinţa la Roma, au părăsit pentru diferite motive capitala Italiei, în ajunul congresului. 3) Primul-ministru italian n'a primit nici una din invitaţiile ce i sau adresat de congres. Membrii cabinetului sau abţinut şi dânşii dela toate manifestările adunărilor internationale, cu excepţia ministrului economiei naţionale, d. Beluzzo, care a oferit un banchet aseară delegaţilor oficiali titulari. 4) In toate secţiunile s'a manifestat o solidaritate a ţărilor producătoare de carne şi cereale impotriva tendinţei acaparatoare a pietii mondiale de către Statele Unite. 5) Pentru prima oară, elementul feminin internaţional, căruia se rezervase o secţie specială în congres, a ridicat glasul pentru , afirma însemnătatea locului pie care voeşte să-l ocupe în organizarea şi ameliorarea vieţii agricole. Relevând acest lucru, marchizul de Vogne, in cuvântarea si de închidere, a accentuat că România şi Bucureştii atât de ospital ieri vor da femeii o mai priincioasă ocazie de a se manifesta pe tărâmul economic international. 5PV n tdni Aufndfiert. im rutertrais 1927 Curier Judiciar In jurul unei numiri la Universitatea din Iaşi La 16 Mai a c., înalta curte de Casaţie s. IlI-a a judecat procesul iscat între d. prof. Florin Sion, deputat ministerul instrucţiunii publice de arta şi candidaţii la catedrele devenitevacante prin moartea prof. r.liniv. Matei B. Cantacuzino şi Dem. Alexandrescu. Iată procesul : Ambele catedre fiind scoase la concurs, s-au prezentat d-nii candidaţi Al. Em. Lăzărescu, Zăuceanu şi Constonescu. Ministerul însă curmând lucrările preliminare concursului, a numit, în conf. cu art. 80 din legea învăţământului superior, la catedra lui Matei Cantacuzino, pe d. Florin Sion. In contra acestei măsuri, ceilalţi candidaţi au făcut acţiune în contencios la curtea de Apel din Iaşi Acţiunea a fost admisa şi s-a hotarit reluarea concursului. Ministerul instrucţiunii publice şi d. prof. Sion au declarat recurs lui Casaţie împotriva deciziei. Şi aceste recursuri, întrunite, desbătute la 16 .Mai, au fost admise Luni. Temeiurile deciziunii înaltei Curţi, se vom publica ulterior. Jurisprudents in materie de apeluri penala sul ca neîntemeiat si a menţinut astfel hotărîrea de condamnare la un an închisoare, pronunţată de curtea de Apel. In chipul acesta, s’a precizat jurisprudenţa, că ministerul public nu e decăzut din dreptul său de a apela sentinţa tribunalului, dată asupra opoziţiei condamnaţilor în lipsă, din cauză că n’a apelat sentinţa respectivă dată în lipsă. Procesul soluţionat Luni de înalta curte a respins recur curtea de Casaţie s. N, sub preşedinţia d-lui Oscar Niculescu, e interesant şi prin el însuşi, in fond, nu numai prin problema de drept ce s’a resolvat. Iatăl : Comerciantul Albert Kripps din Galaţi a fost condamnat în lipsă, de trib Covurlui, la 6 luni închisoare corecţională, pentru înşelăciune (art. 332—333 cod. penal). Iar parchetul n’a declarat apel contra acestei sentinţe, „a minima”. Condamnatul însă a făcut opoziţie împotriva sentinţei; opoziţia i-a fost admisă şi în prezenţă a fost achitat de orice penalitate pentru fapta ce i se imputa. De astădată, parchetul a făcut apel şi a cerut să se menţină osânda hotărîtă la prima judecată. Deci procesul s’a reluat de la început înaintea curţii de Apel din Galaţi. Curtea a admis apelul parchetului şi a condamnat pe inculpat , nu numai la 11 luni închisoare cât i se aplicase în lipsă, prin sentinţa primei instanţe, ci la douăsprezece luni închisoare. Albert Kripps a pornit recurs în Casaţie. A susţinut că decizia Curţii de Apel e nulă şi fără efect, fiindcă s-a dat cu violarea principiilor generale de drept şi prevederilor codului de procedură penală. A arătat că parchetul neapelând „a minima”, prima sentinţă de condamnare la 6 luni, a decăzut din dreptul de a mai ataca hotărîrea ulterioară. A argumentat în sfârşit că legea îi dă dreptul să accepte condamnaţiunea pronunţată in lipsa-i, să renunţe la calea opoziţiei şi să execute deci pedeapsa prescrisă in sentinţa (neapelată de parchet), — nu este admisibil ca în apel să i se facă o situaţie mai gravă decât aceea ce era definitivă după simpla lui vedere. Numiri la direcţia poştelor Au fost numiţi, pe termen de 4 ani, cu începere de la 1 iunie, in comitetul de direcţie al poştelor d-nii : General Mihail Ştefan ; Brătescu N., inginer specialist, recomandat de min. comunicaţiilor ; Brancovici Emil, mare comerciant, propus de ministerul de industrie. Au fost numiţi cu începere de la 1 iunie şi pe termen de 4 ani în comisiunea centrală de disciplină pentru personalul poştelor telegrafelor şi telefoanelor, d-nii Protopopescu C., consilier la Curtea de apel din Bucureşti ca preşedinte, iar d. Petrescu I., consilier la aceeaş Curte de apel, ca supleant. Başturescu Al., director, ca membru titular, iar Chiriac C., inspector general de control, ca membru supleant, ambii delegaţi ai min. de comunicaţii. lonescu Ilie III, director in administraţia centrală a poştei, ca membru titular, iar Negreanu D. inspector în administraţia centrală a foştei, ca supleant. VESELIA LA MOŞI cu : funcţionarul armonizat, DL Trancu- Iaşi tace; Chinezul se sărută cu englezul; d. general Averescu cap de regiment ; l .Mussolini îşi citeşte demisia ; leul stabilizat. Mutarea statuelor; Rugăciune pentru fete ; De ce a băut Lindbergh apă . Ghiţă Dovlecel la aerodrom In „Veselia la Moşi“ de Joi, 9 iunie. * Au fost trimişi în judecată D. jude instructor Minculescui a dat ordonanţă definitivă de urmărire împotriva sergentului de stradă Bogdan Cornea, fiindcă a împuşcat pe Petre Varvara, după ce i-a făcut somaţiile legale, surprinzându-l în toiul nopţii finişându-se cu lucruri de furat în cimitirul Sf. Vineri. Cazul a fost trimes în judecata juraţilor. — A fost pus sub urmărire cunoscutul spărgător Ion Oprescu, de astădată însă pentru tâlhărie, fiind învinuit că a atacat în toiul zilei, pe str. Academiei — împreună cu un tovarăş dispărut — pe d-na profesoară Elena Petrescu, și a jefuit-o de suma de lei 1600. Strămutare de proces înalta curte de Casaţie s. II, a admis cererea locotenentului Petrini Const, din artilerie, dat în judecată la consiliul de război al corp. VII armată — şi a admis strămutarea judecăţii procesului său, pentru caz de suspiciune legitimă, la consiliul de război al corp 2 armată. Diverse Trib. Ilfov s. Iii a amânat pe rol pronunţarea sentinţei în procesul de daune, intentat de d-na Maria Giurgea contra direcţiunii teatrului naţional. Sărbătorirea d-lui ministru N. P. Comnen Baroul de Ilfov a sărbătorit zilele trecute pe d. ministru al României la Berna şi delegat la liga Naţiunilor, N. Petrescu- Comnen, fost membru în consiliul de disciplină. Auorbit d-nii Istrate Micescu, avocat Birnberg, D. R. Ioaniescu, Filderman, Costin Georgescu, Radu Rosetti, Vasilescu- Nottara, prof. Instantin Sibsonia, Emil Ottulescu, Em. Paleologu, George Petrovici. Le-a răspuns d. Perescu-Comnen. M ODĂ Suplimentul nostru „PATRON JOURNAL“ Nr. 43 cea mai bună revistă cuprinzând toate noutăţile modei, vă este absolut trebuincioasă Doamnelor, pentru frumoasele zile de vară. Acest număr cuprinde: 2 tipare mărime naturală de jucaii şi mantouri pentru fete şi băieţi. 35 modele de costume de copil Doamne şi fete Ca lucrări de femei, un frames sal brodat. Romane şi navele din cei mai buni autori. Sfaturi pentru toate trebuinţele dv Eleganţă, frumuseţe, sănătate pentru dv. şi toţi ai dv. Reţetei de bucătărie. Suplimentul nostru se află de vânzre la toţi librarii, depozi- tarii de ziare, gări și chioșcuri. JStrmi 2 Caulo Gastello Branco de AL. POPESCO-mEGA Veacul de aur al literaturii portugheze este veacul al XIX, când apar figuri reprezentative de o valoare universală: Almeida Careu, Alexandre Herculano, Oliveira Martins, Antonio Nobre, Esa de Queiroz, Anthero de Quental, Joao de Deus, etc., iar mai presus de toţi, tragicul Camilo Castello Branco-Centenarul naşterii lui, împlinit anul trecut, a luat caracterul unei grandioase sărbători naţionale pentru intreg poporul lusitan. S’au tipărit marcii poştale cu chipul lui, i s’au ridicat statui, operele i-au fost împrăştiate în ediţii luxoase şi a fost destinată o zi în care doamnele din înalta societate şi actriţele tuturor teatrelor au vândut floarea camiliană sau au servit în restaurante şi berării pentru strângerea fondurilor, „plătind astfel datoria de recunoştinţă memoriei aceluia a cărui operă întrupează măestrit, din dureri şi lacrimi, sufletul femenin al neamului, patima şi fatalitatea iubirii“, cum zice Augusto de Castro. Au apărut, studii datorite celor mai de seamă condee ale literelor portugheze contemporane: Ricardo Jorge, Julio Hontás, Antonio Cabral, Teixdira de Pascocas, Sousa Costa, prezentând diferitele aspecte ale activităţii lui de: romancier, dramaturg, polemist, poet, folklorist, Femeile din opera lui, Ironia lui, etc., etc. Reprezentaţiile teatrale, conferinţele, alaiurile cos Algarve nu se sfieşte să spună: „Dacă ne-am osteni să asemuim pe Camilo cu cei mai mari artişti ai scrisului ai altor naţii, ar trebui să conchidem că nici unul, — absolut nici unul! — nu l-a întrecut in varietate, calitate şi cantitate■ A fost unic pe lume acest sihastru pe care boala l-a împins la sinucidere" ^ Intr’un cuvât, poporul lusitan a ştiut să cinstească după merit amintirea scriitorului care i-a întrupat definitiv aspiraţiile şi i-a cultivat cu atâta strălucire graiul- Cu atât mai bine, pentru că-l lăsase în viaţă, — cum e regula aproape la toate popoarele, — să îndure mizeriile foamei şi-ale închisorii, ale dispreţului şi urei. La urmă Camilo, poate şi pentru a-şi potrivi faptele cu vorbele şi ideile din operă, şi-a tras un glonte în cap. Petrarca, — zice el, — având îndrăsneala să mai trăiască douăzeci de ani după moartea Laurei, a dovedit că sonetele nu i-au slujit decât de purgativ. Să fi fost sincer, aflând că inspiratoarea versurilor lui murise, ar fi trebuit să se omoare. N'a făcut-o ? A fost un măscăriciu... • In literatura țârii lui, Camilo Costello Branco reprezintă cea mai puternică plăsmuire estetică, exercitată întro lungă și neîntreruptă idealizare, resfrângând în operă întreaga stare morală a unei epoci turburate de urmările lipsei unei doctrine. I se cuvine gloria de a fi creeat un nou gen literar, — romanul burghez, întemeiat pe conflictul intereselor domestice și pe tipurile subalterne ale personalităţii omeneşti. Lunga-i activitate de artist s’a desvoltat fără un plan, după sugestiile unui temperament impresionabil, supunându-se curentelor din mediul social în care trăia, fără a se preocupa de soarta concepţiilor lui. Este uri individualism spontan, mai degrabă răsvrătit decât plecat, sbătându-se după imboldurile unei delicate sensibilităţi, lesne preschimbată de un anume desechilibru MUlLlLJjlJlisillxLMUXJlAlilLiiLtronic usturătoare. In Camilo opera lui, idealistul sentimental, religios, afectiv şi caricaturistul plin de ironii, complăcându-se în reprezentarea aberaţiilor caraghioase ale firii omeneşti. Fluctuează între aceste două note, mai bine zis, atracţii: una-l duce la înduioşarea, idilică, ce-l face să primească dulcegăriile romantismului, cealaltă îl împinge la atacul polemic unde-şi transformă condeiul intr’un stilet în care strecoară toate otrăvurile ce se pot concentra intr'un graiu. Din pricina aceasta era admirat, dar şi duşmănit de moarte. Intr'un cuvânt, era o inimă afectuoasă, devotată, miloasă, uitându-şi antipatiile în faţa oricărei încercări de apropiere: îi plăcea însă să prefacă măreţia leului, nu prin atitudine cât prin ghiară: se poate zice că-şi ascundea lacrimile in hohote neprevăzute de râs !)Viaţa-i sbuciumatâ, începută printr’o copilărie amărîtă, continuată într’o adolescenţă desordonată, nedisciplinată, la voia mijloacelor economice şi după îndemnurile afecţiilor, se resfrânge atât de profund în operă încât s'ar putea extrage din toate cărţile lui, fragmente pitoreşti din care să se alcătuiască o interesantă autobiografie. Gândul a fost, de altfel, realizat, mai de mult, de Alberto Pimentel, în monografia O romance do Romancista sau Viaţa lui Camilo; şi, acum câtăva vreme, întro lucrare mai vastă, de Paulo Osorio, în Camilo, sua vida, genio e obra’ i. ’ ... _ Fiind nevoiit să scrie după pretenţiile editorilor, Camilo n'a putut exercita o prea mare înrâurire asupra societăţii portugheze din vremea lui. După numele editorilor se cunoştea adesea şi caracterul scrierilor lui: un oarecare F. Gomes da Fonseca îi cere lucrări religioase: casa editoare din Porto, Commercio do Porto, plătește numai romane de cea mai paradisiacă onestitate: Casa Mare, are slăbiciune pentru romanele istorice.: 1) Teophilo Bragg: As vd .lßeT^<i WÚák*» , Chardron exploatează scandalul și pamfletele polemice. Deseori scriitorul, strâns de necesitatea aconturilor, citeşte volumele cu grămada, adunând articole împrăştiate prin jurnale vechi şi reviste- In toate aceste scrieri, de la cele mai frumoase realizări ale artistului genial până la miscelageele desperecheate, se găsesc trăsături ale fizionomiei omului folositoare pentru critic şi o bogăţie de vocabular ce-i formează una din cele mai apreciate însuşiri. Cu timpul, din producţia-i uriaşe s’au cer- I nut cărţile ce reprezintă in toată strălucirea evoluţia completă a romancierului. Pe de altă parte,resentimentele şi vrăjmăşiile provocate de scriitor, timp de patruzeci de ani cât îşi făcuse din condeiu o armă de atac, stingându-se în faţa unei I crude boale şi a unei morfi năprasnice, Camilo ajunse să fie I idolul literar al întreg neamului lusitan. Cuvintele lui Auguste Comte: ,(Fiinţa noastră trebuie spălată prim moarte, astfel ca cele mai bune atribute ale ei să -p pată ieşi la iveală, suprapunându-se necesităţilor grosolane ce-o stăpâneau măi ’nainte", i se potrivesc pe deplin. Din opera lui Camilo, — cum i se zice în Portugalia, unul singur fiind Camilo pentru orice portughez, — răsar, pe dată trăsăturile excepţionalei lui personalităţi, trăsături care purificate prin moarte dovedesc o superioară fire afectivă, iar simpatia populară ce l-a făcut citit în clasele mijlocii, dă romanelor sale valoarea unui tablou al vieţii casnice lusitane, în perioadă de sfârşit a romantismului simultană cu a regimului liberal. Şi această zugrăvire a mediului portughez constitue preţul de căpetenie al lucrărilor lui: peisaje, tipuri, situaţii reale şi graiu alcătuiesc originalitatea numeroaselor sale romane cărora le lipseşte legătura unei idei conducători, fapt ce poate fi socotit, până la un punct, o scădetd „r ’ !