Universul, iulie 1927 (Anul 45, nr. 149-175)
1927-07-01 / nr. 149
|Efotelul COZIA A î: CftiMCRE CONFORTABILE cu lavabourl cu apă curentă :: i PBKtfrau LUNILE: IULIE — AUGUST Camere cu 2 paturi dela 203-250-286 320 pe zi Camere cu 1 pat dela 200-150-200 pe zi —...*---------------------------------------------------------------------| UIT RESTAURANT de primul reng va aevi: Regim alimentar sever şi cele mai alese mâncări fără regim: I kiijâia euer, puling cu viaţa în acsssiâ siajiunassis fssrts efiiai AngajamenîeSe se fac la d-nul N. C. GEOliGESCU *• TIP. „FOPUR1UL", B-dul Elisabeta, 39. — București •ă----»•*/. t my ' En gros En detail €©sS!să Gswillessy .BUCUREȘTI CALEA VICTORIEI 177 CEL MAI MARE SI CEL MAI BINE ASORTAT ;■ •.••••• MAGAZIN din țara AlitClUO&liO noui, orice marcă, ^otoci^els, Blciclsla, Qraaidlsana, firme, Rezolvare, Cărucioara de copii Tricicluri, Trotinete, Articole » v VlS)' de sport. Muniţiuni etc. Viroare cu preţuri ca desfid orice concurenţă Cauciucuri Michelin, Dunlop Cord, Firestone, Continental, Hutchinson, cu preţuri de Engros. Accesorii şi Piese de Ford originale cu preţuri reduse Qrarofeana şi Plăci Columbia, Decca,Odeon , IVv etc. ■ Expedițiuni în toată Ţara, contra aconto și ramburs Băile Vâlcele (Blăpatek) Medici renumiţi au constatat, că apele minerale din Vâlcele se pot folosi cu succese excelente la Anemie, Debilitate generală, Perturbări la mistuire, Colici de riniche, Guta, Reumatism, Diabet, boale de stomac şi ficat, Boaie de IV, VI femei, Gălbinare, Ingrăşare etc. In staţiune se face: cură de băut, băi calde de :kv&% acid carbonic şi Hidroterapie SEZON I din 1 Iunie până la 15 Septambrie Cernere cu preţuri maximalizate, iar în lunile Iunie şi Septembrie cu 50% reducere Staţiunile C. F. R. Braşov Feldioară Sf. Gheorghe. Autobuze speciale de la Braşov şi Sft. Gheorghe. Prospecte se trimet la cerere gratuit 6388 . V'îî' Direcţiunea »fiilor Vfikele IBAVAJELE TUSEI 79,te cazări de Tuberculoză numai la Bucureşti, in decursul anului 1925. Dela Tuse la Tuberculoză numai un pas. Acţiunea sterilizantă a Exomoformului şi al Sulfo-Galocalatului de * Polassin’ IJMV Vilvv» --'de guturaluri şi tuse, oricât de uşoare par în aparentă, sunt sdrsa unei adevărate infecţiun microbione, atacând mucoasa traheo-bronşică, producând o irftație a aparatului respirator \ O TUSA, O RACEALA NEINGIUJITA IMEDIAT, predispum la o debilitate a pieptului si li ravagiile BACCILULUI LU, KOCH. ADICA LA TUBERCU QUQZJC r^T" : ' ’• ■’ De aceea vă recomand în moc botărit, ca să curmaţi imedia răul din rădăcină. In vasta meaexperienţă medicală am prescris şi recomandat bolnavilor mei, ce tuşesc SIROPUL PECTORAL, „ALDA”. Niciodată n’ai» obţinut succes imediat precum am obţinut cu Siropul Aida preparaţia cunoscutului farmacist-chtimist Const. Chiriăescu Bucureşti, graţie fericitei şi inspiratei sale compoziţiuni cu bază de Pulmonaria, off. Thyokol, Bromoform, Aconit, Belladona şi faimosul Biodor de Codein. Acţiunea hiperenergică a Siropului Aida, este extraordinară. Tusea sau bronşita dispar după 24 ore. In cazurile cele mai disperate, în începuturile de tuberculoză, în catarurile bronşitare, ■ In astmă, în efiserii, în torturanta tuse măgărească, în laringitele şi faringice, Siropul Aida aduce cele mai fericite rezultate. SIROPUL ALBA, supranumit cu drept cuvânt Salvatorul plămânilor, calmează şi vindecă tusea, regenerează ţesuturile atinse, activează fagocitosa, sporind mijloacele de apărare ale pieptului slăbit.DOCTOR ICS De vânzare la farmaciile şi drogheriile din toată ţara. 667 A wm 3 USGUTA gatasa Bernal, Misi) SE DISTRUGE SIGUR cu euseul mai Depozitari generali [Frederic Spodfeann & co. Bucuresti, Elisa)ta 55 PASTILELE MARATON ORIEHT PORTLAND PRIMA CALITATfi IPSOS în permanenţă la depozitul „COEDICO” CREDITUL MATERIALELOROE CONSTRUCTS S. A. H Bucureşti str. putini Preda 27 Tel 806/17. Mrou, Str. Paris 8 Tel. vis-a-vis de Banca Marmoros.h Blank Greutatea Garantată 1150 imm fris CER 1200 lei mia Tăiate uscate, duse la domiciliu finPatit, llsjall, Koks e. M. SJiEciEnntu Str. Dr. Lueger, 14 (Ssculap) prin Stirbei-Vodă Telefon 328/32 8886 REMEDIU SIGUR CONTRA DURERILOR DE COP - NERVOASE REUMATICE - MIGRENE încurajarea Constructiilor CHERESTEA EFHN AsteralăsiCQirare2x2S2 „14S0M3 „ „ 1100 M3 anele nopsotrn cofrace „ 6 IA vinde Soc „CnRPMTl" B-dul Mana 115, Tel. 48[V7 8697 EGM Fabrica de pălării de Damă, strada Episcopiei No. 6, alături de casa Grigoriu, a primit ultimele modele de vară. Se primesc comenzi, reparation! şi de vopsit -1 L Kemal paşa la Karlsbad Praga, 29. — Kemal paşa, preşedintele republicii turceşti, a sosit, azi, la Karlsbad, pentru un timp îndelungat, fiind însoţit de un mare număr de ofiţeri turci superiori. Autoritare poliţieneşti au luat măsuri întinse de pază şi o mulţime de detectivi cehi şi turci îl păzesc pe dictatorul Turciei. abile cumpărate de ministerul instrucţiunii — Lămuririle d-lui ministru dr. Angelescu — In ziarul „îndreptarea" de 1. Luni a apărut tm reportaj, în care se spunea, că sumele repart tizate în 1926 pentru construcţiile şcolare, de d. prof. dr. C. Ange- I lescu, au fost menţinute „tale quale“ de guvernul d-lui general Averescu. Se mai arăta, că repartiţia sumelor prevăzute anul acesta din creditul de 200 milioane lei, a fost făcută numai pe hârtie de d. I. Petrovici, fostul ministru de instrucţie, fără ca acesta să fi putut angaja decât sume fără importanţă, restul rămânând la dispoziţia d-lui dr. Angelescu, care le va repartiza cum va crede de cuviinţă. ixseî-jks» !aţă de aceste afirmaţiuni, d. f«, dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii, ne-a spus următoarele: — Inexact că sumele repartizate de mine în 1926, au fost lăsate aşa cum le-am repartizat. PRIMUL ABUZ La venirea guvernului ,Everescu s-au tăiat 20 % din sumele prevăzute pentru diferite construcţii cu contract şi astfel cele mai multe din aceste clădiri au rămas descoperite. Cităm şcoalele normale din Piatra, Botoşani, Caracal, Buzău, Brăila, ş. a. Sumele pentru construcţiile ce se executau prin comitetele şcolare respective, au fost sau suprimate in întregime, sau pa jumătate. Intre cele suprimate sunt: 10 milioane lei pentru Academia Română; 5 milioane lei pentru Universitatea din Cernăuţi ; 3 milioane lei pentru liceul „Matei Basarab“; un milion şi jumătate pentru şcoala normală din Fălticeni; un milion şi jumătate pentru şcoala normală din Caracal; un milion pentru şcoala inferioară din Buzău ; 700 mii lei pentru şcoala din Slatina; 600 mii lei pentru şcoala inferioară de meserii din Curtea de Argeş; 500 mii lei pentru şcoala din Sălişte ; 500 mii lei pentru internatul liceului din Focşani ; un milion şi jumătate pentru şcoala secundară „Regina Maria“, din Bucureşti, etc. etc. Tot astfel s’a procedat şi cu sumele prevăzute în buget. S-Aţ CUMPĂRAT IMOBILELE PARTIZANILOR POLITICI Suma de 200 milioane lei prevăzută anul acesta pentru construcţii a fost în totul repartizată şi în cea mai mare parte angajată prin contracte de d. I. Petrovici. La venirea d-lui dr. N. Lupu in fruntea ministerului instrucţiunii d-sa a anulat 59 milioane lei, cărora le-a dat o nouă repartiţie, rămânând disponibile doar 5 milioane lei. Sumele angajate sub trecuta guvernare avereseană nu sunt provizorii cum afirmă „îndreptarea” iar cele mai multe dintre ele au fost întrebuinţate spre a se cumpăra case vechi. Au fost cumpărate imobilele : „Fodor“ din Abrud cu preţul 1.880.000 lei ; al d-lui Iosifovici din Giurgiu cu 1.850.000 lei; al soc. „întreprinderea” din calea Rahovei pe preţul de 9.500 000 Iei; al d-lui Wurmbrandt, fost deputat averesean din Iaşi, cu 7 milioane lei; imobilul soc. „Locuinţa română” din Baia cu 8.258.000 lei ; al d-lui Popa din Cluj, cu preţul de 15 milioane lei; imobilul „Mavro” din Chişinău, cu preţul de 2.500.000 lei; fabrica „Ceres" din Titu cu preţul de 8.200.000 lei; imobilul din Mangalia al d-lui D. Pompei, prof. la universitatea din Bucureşti, cu 2.200.000 lei ; imobilul corporaţiei „Mărăşeşti” cu preţul de 1.500.000 lei ; imobilul Camarinas din Mărăşeşti cu 2 milioane lei; imobilul Schewitz- Tierrin din Bucureşti cu 17 milioane lei ; al d-nei Miria Bădulescu din Sinaia cu 1.800.000 lei; al moştenitorilor Moruzi din Dorohoi cu 3 milioane lei; al d-lui Niculiţă Georgescu din Piteşti cu 1.700.000 lei; al d-lui Eskenazi din Filiaşi cu 1.700.000 lei; al d-lui Operan din Slatina cu 1.500.000 lei ; imobilul soc. „Tovărăşia” din Chişinău cu 2.700.000 lei; al moştenitorilor Şer. Lan din Iaşi cu 1.800.000 Iei; imobilul d-nei Ecaterina Peretz din Bucureşti cu 9.750.000 lei ; al d-lui Gheorghiu din R.-Vâlcea cu 2 mil. lei, precum şi alte numeroase imobile la Suceava în valoare de 2 milioane lei , la Orăştie în valoare de 2 milioane lei, la Huedin cu 1 milion, la Baia Mare cu 597.000 lei, la Bereşti cu 2.250.000 lei, ş. a. ALTA ILEGALITATE ~ De o gravitate excepţională e faptul că s‘a angajat nu numai acest credit de 200 milioane lei, dar s’au angajat şi sumele din bugetul anului 1928, lucru absolut în contradicţie cu legile în vigoare şi care atrage după sine anularea actelor săvârșite. Un nmniment profesorului Niculescu- Dacian, la Ploeşti CU OVAZIUNEA INTALNIREI PROMOŢIEI 1907 A LICEULUI Ploeşti, 28 40 Din iniţiativa d-lor St. Bezdechi profesor universitar la Cluj, N. Constantinescu docent universitar, farmacist Comănescu şi locot.-colonel Gh. Condeescu, el a fost Întâlnirea promoţiei 1907 a liceului „Sf. Petru şi Pavel“, după 25 de ani de la absolvire. întâlnirea a fost la liceu şi au răspuns 26 de absolvenţi din totalul de 50, fiind 10 morţi în război. La ora 11 dina. s’a oficiat un serviciu religios la biserica Sf. împăraţi de către păr. St. Iordănescu protoereul judeţului, şi la care au mai luat parte şi foştii profesori ai acestei serii d-nii Pană Popescu, Gr. Niculescu, Flavian, dr. Cozma şi Vasile Niculescu. S-a oficiat un parastas pentru colegii morţi. Asistenta a plecat apoi spre cimitirul Rudului şi au depus o coroană de flori la monumentul comemorativ al eroilor. .. La ora 1 luni, foştii elevi Împreună cu profesorii au luat o roasă comună la restaurantul Berbec ,intr’o atmosferă de caldă colegialitate și prietenie. In timpul mesei s’a colectat suma de 12000 iei pentru ridicarea unui monument regretatului profesor Niculescu-Dacian luându-se totodată hotărîrea de a se face apel la toate seriile de absolvenţi pentru strângerea de fonduri şi ridicarea monumentului cât mai curând. , .*ţţi -1 • „o-Oa---- T» Drama amoroasă din Domneşti Soldatul Petre Tănase, din comp. 8, reg. 9 vânători, avea relaţiuni cu Lixandra Ioniţă, din Domneşti (Ilfov). Alaltăseară, fiind de santinelă, cum era gelos, bănuind că iubita lui îl înşeală, a părăsit postul, ducându-se la domiciliul ei. Când ajunse în apropierea casei, îşi zări iubita la poartă stând de vorbă cu flăcăul Gheorghe Dumitru, din localitate. Fără a sta pe gânduri, Tănase puse arma la ochi şi trase un foc asupra ei, rănind-o grav in frunte. După aceea, s’a dus in curtea locuinţei părinţilor lui, trăgându-şi un glonţ în piept. Lixandra a fost lăsată la domiciliu, în stare gravă, aşa că sunt puţine speranţe să scape cu viaţă. El, de asemenea în stare disperată, a fost internat în spitalul militar din Bucureşti. ’ T +í* s 1 Curtenii Judiciar Fosta director a poliţiei, d. fiică Săulescu, trimis in juresala păstra bătae In ziua de 29 Mai 1927, organele poliţiei —■ rău fixate de şefii lor direcţi asupra tratamentului ce au să aplice manifestaţiunilor studenţeşti — au Încercuit un grup de studenţi ce scobora dela „Carpaţi“ spre cantina „Gutenberg“ şi cu alai i-au condus în beciurile poliţiei. Aci, doi domni comisari regali — fiindcă în rosturile justiţiei militare întră cercetarea şi judecarea „tulburărilor aduse ordinei publice“ — au instruit cazul imputat studenţilor şi au dispus imediata liberare a manifestanţilor. In acel moment, a intrat insă în_ acţiune fostul director al poliţiei Capitalei, d. Gică Sfiulescu, demis din postul său chiar in ziua demisiei guvernului averescan. Fără drept şi fără motiv, fiindcă cercetarea judiciară incumba parchetului militar şi fiindcă grupul de studenţi era tocmai supus interogatoriilor, d. Săulescu a început să izbească In studenţi, pălmuind şi insultând. Studenţii maltrataţi au reclamat cazul parchetului. S’au făcut In consecinţă cercetări complete în cauză chiar de d. primprocuror Dobrescu. Iar Marţi agresiunea fostului director al poliţiei fiind încadrată In prevederile şi sancţiunile codului penal (art. 238), d. Gică Săulescu a fost trimis In Judecată pentru bâtat. Dosarul s’a repartizat judecătoriei ocol. I. Falit fraudulos D. Jude instructor Papadopol a dat ordonanţă definitivă de urmărire, pentru bancrută simplă şi frauduloasă, contra comerciantului inginer Nicolas Braun, fost in str. Sfinţilor 25 (proprietarul firmei falite „Galimatex”). Inculpatul, aventurier fără profesiune şi fără o naţionalitate fixă, folosindu-sa vremelnic de un paşaport turcesc, a pornit comerţul în Bucureşti fără nici un capital real, a acumulat stocuri de mărfuri cumpărate pe credit, a revundat apoi mărfurile sub cost şi şi-a însuşit sumele în paguba creditorilor. Ar fi dispărut, dacă justiţia nu s'ar fi sesizat şi magistratul instructor nu l-ar fi depus la Văcăreşti chiar din ceasul In care a Început cercetările (2 Mai a.c.). Falitul a fost trimis In judecată In stare de arest Agresiune D. căpitan Turnescu, ndăstându-şi Marţi, la trib. Ilfov s. III rândul procesului de divorţ ce i-a intentat soţia d-sale, s’a simţit atins de avocatul reclamantei, d. Stroe Popescu. Fără nici o explicaţie, d-sa a lovit pe avocat. I s’a dresat imediat proces verbal de ultraj şi a fost Înaintat parchetului tribunalului pentru ca de acord cu parchetul militar agresorul să fie trimis în judecata instanţelor militare. De aci, a fost ridicat de d. comisar regal locat, colonel Necşulescu şi trimis consiliului de război al corpului 2 armată. Osândiţi Curtea de apel s. r, sub preşedinţia d-lui cons. Davidescu, a judecat Marţi apelul făcut de Gheorghe Ionescu, fost funcţionar la administraţia financiară a Capitalei, contra sentinţei trib. Ilfov prin care l-a osândit la 7 luni închisoare şi la 924 mii lei daune către stat, pentru fals în acte publice. Ionescu împreună cu Florin Praporgescu, achitat de tribunalul Dumitru Bârlea, mort Înainte de a fi judecat au plăsmuit trei ordonanţe de plată şi le-au Încasat de la casieria publică, păgubind statul cu valoarea lor (Iei 923.945). In urma concluziilor puse de d. procuror Mihăileanu, Curtea a respins apelul şi a confirmat definitiv sentinţa de osândire. — Trib. Ilfov s. II a condamnat er, la câte doi ani închisoare corecţională şi la câte 1000 lei amendă, pe faimoşii hoţi, profesionişti ai sistemului „grant", Stelien Constantinescu, zis Ciungu şi Pascu Ionescu, zis Şoricel. Ameninţare cu moartea Furios contra d-nei Maria Lancia Georgescu, pentru că s’a opus să Încuviinţeze convieţuirea-i cu fiica d-sale, d-ra Viorica Lancia Georgescu. d. Dimitrie Gheorghiade, moşier în judi Dolj, a pornit o aprigă corespondenţă plină cu ocări şi ofense la adresa mamei. Se pare insă, că adresanta nu s’a lăsat impresionată, fiindcă D. Gheorghiade a schimbat tonul, adaptând, pe acela al ameninţărilor. I-a scris anume, că dacă nu-l predă pe d-ra un termen de cinci zile, dela primirea, sau dela lăsarea la domiciliu a scrisorii, o Împuşcă. D-na Georgescu a reclamat cazul parchetului. In urma cercetărilor, ce s’au făcut aci, de d. procuror Cerban, dovedindu-se vinovăţia fiorosului moşier, D. Gheorghiade a fost trimis Marţi In judecată pentru faptul prevăzut şi osândit de art. 235 cod. penal (ameninţare cu moartea). Juraţii condamnă Curtea cu juraţi din Bucureşti, pe baza concluziilor puse de d. procuror Al. Procop Dumitrescu, a condamnat Marţi la cinci ani Închisoare pe Marin Necşulescu (din fundătura Grădinari 18) pentru loviri cauzatoare de moarte. Necşulescu fiind un proces de divorţ cu soţia lui Stana, după mulţi ani de convieţuire, s’a dus la părinţii ei, unde se refugiase femeea pe timpul procesului da divorţ, şi act i-a propus Împăcare, sau moarte. Soţia refuzând împăcarea, Necşulescu a împuşcat-o. Faptul fiind calificat „crimă", soţul criminal a fost Întemniţat In o lungă prevenţie, iar eri osândit pentru fapta lui . Asasinat D. procuror Alevra a trimis In judecată pentru crimă de asasinat pe Florea Voicu, zis Voiculescu din Grant. Învinuit că — din ură şi răzbunare — a ucis pe camaradul lui Anton Vodişca, în ziua de 5 Mai a. c., pândindu-1 şi atacându-1 la un colţ de stradă. Dosarul a fost predat d-lui jude instructor Minculescu spre a desăvârşi cercetările şi a trimite apoi pe ucigaş in judecata juraţilor. Băinşi arestaţi Trib. Ilfov, s. TV. In completul d-lor president Cernăţeanu şi judecător Panaitescu, pe baza concluziilor puse de d. procuror Dautte, a confirmat pe 30 de zile mandatele de arestare lansate de d. jude instructor Stănescu contra lui Ovidiu Trăsnea, proprietar şi C. Chirculescu, funcţionar de bancă, învinuiţi că au lovit pe d. I. Huidulescu, şef de serviciu in ministerul justiţiei. Au fost trimişi In judecată D. jude Instructor Stănescu a dat ordonanţă definitivă de urmărire, pentru abuz de încredere, în contra lui Iosif Bach, fost încasator şi achizitor la societăţile de asigurare „Românească” şi Ţărănească”, învinuiţi că şi-a însuşit diverse sume, aproape 100 mii lei, din Încasările primite de la asiguraţi. Necorectul achizitor a fost trimis in judecata tribunalului local. . . A mai fost trimis în judecata tribunalului, pentru abuz de încredere, croitorul Jean Vasilescu din com. Bucşani (Vlaşca), învinuit că şi-a însuşit 50 mii lei, ce i se predaseră spre a confecţiona vestminte de către casa Pop şi Roşiu din Bucureşti. Ceasul rău Studentul Ion Creţu, deşi nu poseda permis de conducerea automobilului, a voit totuşi să poarte o maşină pe bulevardul Pache. In piaţa Rosetti însă, ceasul rău l-a scos ia cale pe tânărul Ion Bristor, funcţionar la Primăria Capitalei (Abator) care — în goană, printre trăsurile aglomerate în piaţă — voia să ajungă din mers tramvaiul nr. 14. Automobilul a trântit pe drumeţul neatent, iar roatele laterale i-au călcat coapsa. Dus la spital, Bristol a încetat din viaţă după cinci zile de chinuri Şoferul improvizat a fost trimis ori în judecată de d. procuror Dautte pentru omor prin imprudenţă şi contravenţie la legea circulaţiei (art. 6). Cazul se cercetează de d. judeinstructor PapadopoL g A Diversa — înalta curte de casaţie *• îl a amânat la 4 Octombrie jude- J carea recursului făcut de d. Lascar Davidoglu, fost prim presi- % dent al trib. Ilfov, contra jurnalului Curţii de apel prin care i a’a respins cererea de declinarea’ competinţei de judecare a procesului d-sale de ultraj adus d-lui cons. Pisău, Inspector judecătoresc. — Trib. Ilfov s. III — presidată de d. Cernăţeanu — a admis Marţi cererea d-nei C. Cantacuzino-Paşcanu, uzufructuara averii defunctului C. Cantacuzino„ Paşcanii, de a fi trimisă în posesia bunurilor al căror uzufruct i-a fost testat de defunct (nuda proprietate, fiind atribuitfl comunei Roman). Justitia militară % CĂPITANUL POPESCU PUS \ IN LIBERTATE D. comandant al corp. 2 armată, a dispus Marţi punerea în li-\ bertate a căpitanului Popescu \ Alex., care a rănit pe fostul pre- ^ fect de Durostor, d. Ghibănescu, în împrejurările ce le-am relevat la timp. j CONDAMNAŢI PENTRU DE- IV ■ ZERTARE ’ I \ La consiliul de război al corpi, I 2 armată, s'a judecat proces.»! j soldaţilor Stoicescu Mihail şi AI-'v bu Iaurenţiu. din reg. 2 căi fe- \ rate, Sandor Gh. şi Novac Ştefan din reg. 1 căi ferate, Florea Gh., nu și Georgescu Dumitru din reg. 2 Vânători, Vasile Niculae şi Ioniţă S. Ion din reg. 21 inf., Ione*- ^ cu Constantin din reg. 61 inf., Alexandru Gr. de la flotila de * luptă, Abramovici Simion dela fiscoala militară de geniu şi Iliea- « cu M. Ion dela pirotechnia ar g matei, învinuiţi de dezertare la ţară. In urma concluziunîlor puse de c. maior Pella, comisar regal, consiliul sub preşedinţia d-lui . col. Cica Gh., a condamnat pe Abramovici la un an închisoare, pe Sandor, Iliescu, Alexandra Gr., Florea Gh. Inneren, Georgescu şi Albu la câte 6 luni închisoare, Novac la 5 luni iar pe Stoicescu, Vasile Nîcolae şi Ioni ,ţă Ion la câte 2 luni închisoare. -------------□ ♦ □------------- . Vor fi aplanate ? si litigiile dintre Italia si Iugoslavia Roma. 27.—Concomitent cu lichidarea conflictului albano-iu&atlao. sau reluat negocierile pentru aplanarea tuturor chestiunilor litigioase dintre Iugoslavia ti Italia. Convorbirile sunt urmate paralel la Roma si Belgrad. IURASKIEVICI N’A FOST ELIBERAT Belgrad, 27. — Până astă»tară guvernul nu primise nici o știre despre eliberarea interpretului Juraskievici, nici despre realizabania. Cercurile bine informate socotesc că întârzierea trebue atribuită numai dificultăţilor tehnice. BUNACREDINŢA A IUGOSLAVIEI Praga, 28. — „Prager Presse"*, oficiosul ministerului de externe, ocupându-se, în articolul de fond de azi, cu lichidarea conflictului dintre Albania şi Iugoslavia, aduce laude Iugoslaviei, care la tot timpul a dat dovadă de o deosebită bunăvoinţă şi bună credinţă. Foarte interesant pentru politica europeană este faptul, că toate puterile mari europene cuprinzând şi Germania au mers tot timpul strâns unite pentru aplanarea diferendului. Meritul principal în rezolvarea pacinică a conflictului îi revine tot Iugoslaviei en Copii loviți de tribut Berlin 28 (Rador). — Un băznet a căzut la München, asupra unui pom, sub care se refugiase de ploaie mai multe persoane. O fetiță și un băiat au fost omoriți. Mai multe fetițe, au fost grav rănite. CALATORII prin Abazzia, Tibet, Abisinia sa pot face cumpărând „Ziarul Ştiinţelor şi al Călătoriilor" No. 21 de Marți 28 Iunie. JV-PUl 10 CASSIL9 GASTELLO B2AE00 Iubire de pierzanie Roman Traducere din portugheză de AL. POFESGO-TELEGA Teresa descoperind lipsa vărului, se prefăcu că se duce să-i caute hotărîre ce plăcu mult bătrânului. Coborî în grădină,alergă la poarta unde o aștepta Simion, și cu vocea întretăiatăde groază, abia-i şoptise : — Pleacă repede , vino mame la acelaş ceas... pleacă, Pleasimion, când asculta vorbele acestea, îşi pironise ochii pe o momâie neagră ce se apropia de el, pe lângă zidul grădinii- Cărăuşul, care-o văzuse întâiu, dăduse un semnal și prinsese ■hăţurile calului între nişte bolovani, ca să rămâe liber dacă studentul n-ar fi putut să vie singur de hac duşmanului. Simion nu se mişcase din loc, iar Baltazar Coutinho se opri la o distanţă de şase paşi. Cărăuşul înaintase încet până la jumătatea drumului între el şi stăpân, când acesta îi porunci să nu se apropie. Și, îndreptându-se spre momfie, scoase doua pistoale și grăi: ■ —pp aci nu-i drum. Ce cauți d-ta? $fl§Fidalgal nu răspunsa. , , . „ , Mijk, care c‘o. să-ti găuresc pielea jm Klftflt ! — Ce-ti pasă d-tale cine sunt?! — zise Baltazar. Dacă cineva ar avea un secret, cum bănui că ai şi d-ta prin părţile astea, sunt numaidecât obligat să te destăinuesc ?! Simion se gândi şi replică: — Zidul ăsta e al unei case unde locueşte o singură familie şi-o singură femee. — In casa asta sunt mai bine de patruzeci de femei, astă- seară — se viteji vărul Teresei. Dacă domnia-ta aştepţi una, eu pot să aştept alta. — Cine ești d-ta? — Întrebă arogant feciorul coregedorului. — Nu cunosc persoana care mă întreabă și nici nu vreau s-o cunosc. Să rămânem fiecare în incognitul nostru. Noapte bună. Baltazar Coutinho se trase îndărăt, zicându-și pentru el: ,,Ce-ar putea o spadă Împotriva a doi oameni şi două pistoale?“ Simion Botelho încălecă și porni spre casa ospitalierului potcovar. Nepotul lui Tadeu de Albuquerque intră în salon fără să dea nici cel mai mic semn de tulburare sufletească- Zări pe Teresa că-l observa pe furiş şi ştiu să se prefacă astfel încât o linişti. Biata copilă dornică de a se vedea singură, văzu cu plăcere sculându-se să plece prima familie, care zori şi pe celelalte, afară de boerul din Castro d'Aire şi surorile lui, ce rămâneau găzduite în casa unchiului, cu intenţia de a sta opt zile în Vizeu-Restul nopţii, Teresa îl petrecu de veghe, scriind lui Simion lunga poveste a spaimelor ei şi cerându-i iertare că nu-l înştiinţase de bal, fiindcă rămăsese bolnavă de bucurie la vestea sosirii lui. Cât privia planul de a se întâlni în noaptea următoare, scrisoarea nu pomenea de nici o schimbare. Lucrul ■ftceeta sperie peJfitUihmi,J&E&. orldAsts.lpLaamftis mBaMizar Coutinho și tatăl Teresei trebuia să fie înștiinţat chiar în noaptea aceea. El răspunse narându-i povestea întâlnirii cu momâia, temându-se însă să nu sperie pe Teresa și să nu piarză întrevederea, scrise altă scrisoare, din care nu se desprindea nici o frică de a fi atacat- Lui Simion Botelhio i se păru că aceasta era cea mai demnă purtare a unui amant-Studentul își trecu ziua aceea numărând lungile ceasuri și meditând la rezultatul funest ce putea să aibă cutezătoarea-i întreprindere ,dacă Baltazar Coutinho era omul ce păstra pentru prilej mai bun răzbunarea provocării obraznice. Dar işi zicea că gândind la asemenea lucruri, era mai degrabă laş decât prudent. Potcovarul avea o fată, tânără, de douăzeci şi patru de ani, nurlie, frumoasă la chip și tristă. Simion băgase de seamă că-1 privea intr'un fel ciudat și-o întrebă pricina acelei căutături melancolice. Mariana se imbujoră, zâmbi trist și răspunse . — Par’că-mi spune inima ceva de d-ta. Are să ți se întâmple o nenorocire... — N'ai spune asta — replică Simion — dacă n'ai ştii ceva din viat® mea. — Ceva ştiu- adăogă ea— Ai auzit dela cărăuş ? — Ba nu. Tata cunoaşte pe tatăl d-tale şi te cunoaşte şi pe d-ta. mai adineauri am auzit pe taica zicând lui unchiu, cărăuşul care a venit cu d-ta, că era îndreptăţit să crează că are să să ţi se întâmple o nenorocire, — De ce? ” — Din dragoste pentru o domnită din Vizeu, care are un văr in Castro d'Aire. , I uiS-rSimion figJngrcai de lmpr&stierea tainei lui.» tocmai. umbla să culeagă mai multe amănunte despre ce socotia el mister între două familii, când meșterul potcovar Joano da Cruz intră în tinda unde se desfăşurase precedentul dialog- Fata, auzind paşii lui taică-său, se strecurase încet pe altă uşă— Cu voia d-tale — grăi meşterul Joano. Zicând aşa, închise pe dinăuntru amândouă uşile, şi se aşeză pe o ladă. — Acu, conaşule — urmă el, lăsându-şi mânicile sumese ale cămăşii şi încheindu-se cu greutate la nasturi. — O să mă ierţi c'am venit numa'n cămaşă, da' nu ştiu unde naiba mi-e surtucul. — Eşti bine şi-aşa, meştere Ioane — Întrerupse studentul. — Păi, conaşule, eu datorez o binefacere taicălui d-tale, şi ce binefacere ! Odată s‘a ‘ncins aci, dinaintea casei mele, o gâlceavă- Ceasu’ rău, conaşule, că n'am ce zice altfel. Eu potcoviam o iapă, când tocmai soseşte un geambaş c’un armăsar care plesneşte pe iapă, peste ţurloiu, de i-l sparge, drept pe la genunchiu-Ion da Gruz arată pe piciorul lui locul unde fusese plesnit al iepei şi continuă : — Eu eram cu ciocanu’ în mână, şi nu m'am putut stăpâni să nu trăsnesc şi eu la mir pe armăsar; armăsaru se rostogoli la pământ; geambaşul, omul dracului, puse mâna p© o puşcă ce-o avea într'un poştalion, şi-o descărcă ‘n mine fără să mai zică nici „păzeşte, mă, că trag". Blestematule! — zisei eu — păi văzuşi bine că armăsarul tău mi-a betejit iapa, care a costat cincizeci de galbeni pe stăpânu-său şi-o s-o plătesc eu şi tragi cu puşca în mine pentru că ţi-am ameţit armăsarul!?“. —• Te-a înemerit ? — întrerupse Simion. r LV a. urma! i