Universul, iulie 1927 (Anul 45, nr. 149-175)

1927-07-01 / nr. 149

|Efotelul COZIA A î: CftiMCRE CONFORTABILE cu lavabou­rl cu apă curentă :: i PBKtfrau LUNILE: IULIE — AUGUST Cam­ere cu 2 paturi dela 203-250-286 320 pe zi Camere cu 1 pat dela 2­00-150-200 pe zi —...*---------------------------------------------------------------------| UIT RESTAURANT de primul reng va ae­vi: Regim alimentar sever şi cele mai alese mâncări fără regim: I kiijâia euer, pulin­g cu viaţa în acsssiâ siajiuna­ssis fssrts efiiai AngajamenîeSe se fac la d-nul N. C. GEOliGESCU *• TIP. „FOPUR1UL", B-dul Elisabeta, 39. — București •ă----»•*/. t my ' En gros En detail €©sS!să Gswillessy .BUCUREȘTI CALEA VICTORIEI 177 CEL MAI MARE SI CE­L MAI BINE ASORTAT ;■ •.••••• MAGAZIN din țara AlitClUO&liO noui, orice marcă, ^otoci^els, Blciclsla, Qraaidlsana, firme, Rezolvare, Cărucioara de copii Tricicluri, Trotinete, Articole » v VlS)' de sport. Muniţiuni etc. Viroare cu preţuri ca desfid orice concurenţă Cauciucuri Michelin, Dunlop Cord, Firestone, Con­tinental, Hutchinson, cu preţuri de Engros. Acce­sorii şi Piese de Ford originale cu preţuri reduse Qrar­ofeana şi Plăci Columbia, Decca,Odeon , IV­v­­ etc. ■ Expedițiuni în toată Ţara, contra aconto și ramburs Băile Vâlcele (Blăpatek) Medici renumiţi au constatat, că apele minerale din Vâlcele se pot­­ folosi cu succese excelente la­­ Anemie, Debilitate generală, Perturbări la mis­tuire, Colici de riniche, Guta, Reumatism, Diabet, boale de stomac şi ficat, Boaie de IV, VI femei, Gălbinare, Ingrăşare etc. In staţiune se face: cură de băut, băi calde de :kv&% acid carbonic şi Hidroterapie SEZON I din 1 Iunie până la 15 Septambrie Cernere cu preţuri maximalizate, iar în lunile Iunie şi Septembrie cu 50% reducere Staţiunile C. F. R. Braşov Feldioară Sf. Gheorghe. Autobuze speciale de la Braşov şi Sft. Gheorghe. Prospecte se trimet la cerere gratuit 6388 . V'îî' Direcţiunea »fiilor Vfikele IBAVAJELE TUSEI 79,te cazări de Tuberculoză numai la Bucureşti, in decursul anului 1925. Dela Tuse la Tuberculoză numai un pas. Acţi­unea sterilizantă a Exomoformului şi al Sulfo-Galocalatului de * Polassin’ IJM­­V Vil­vv» --­'de guturaluri şi tuse, oricât de uşoare par în aparentă, sunt sd­rsa unei adevărate infecţiun microb­ione, atacând mucoasa traheo-bronşică, producând o i­rftație a aparatului respirator \ O TUSA, O RACEALA NEIN­GIUJITA IMEDIAT, predispum la o debilitate a pieptului si li ravagiile BACCILULUI LU, KOCH. ADICA LA TUBERCU QUQZJC r^T" : ' ’• ■’ De aceea vă recomand în moc botărit, ca să curmaţi i­med­ia răul din rădăcină. In vasta mea­­experienţă medicală am pres­­cris şi recomandat bolnavilor mei, ce tuşesc SIROPUL PECTO­RAL, „ALDA”. Niciodată n’ai» obţinut succes imediat precum am obţinut cu Siropul Aida preparaţia cunoscutului farma­­cist-c­hti­mist Const. Chiriăescu Bucureşti, graţie fericitei şi ins­piratei sale compoziţiuni cu ba­­ză de Pulmonaria, off. Thyokol, Bromoform, Aconit, Belladona şi faimosul Biodor de Codein. Acţiunea hiperenergică a Si­ropului Aida, este extraordina­ră. Tusea sau bronşita dispar după 24 ore. In cazurile cele mai dispe­rate, în începuturile de tuber­­­­culoză, în catarurile bronşitare, ■ In astmă, în efiserii, în torturan­­ta tuse măgărească, în laringi­­tele şi faringice, Siropul Aida a­­duce cele mai fericite rezultate. SIROPUL ALBA, supranumit­­ cu drept cuvânt Salvatorul plă­mânilor, calmează şi vindecă tu­sea, regenerează ţesuturile a­­tinse, activează fagocitosa, spo­rind mijloacele de apărare ale­­ pieptului slăbit.DOCTOR ICS De vânzare la farmaciile şi­­ drogheriile din toată ţara. 667 A wm 3 U­SGUTA gatasa Bernal, Misi) SE DISTRUGE SIGUR cu euseul mai Depozitari generali [Frederic Spodfeann & co. Bucuresti,­­ Elisa­)­ta 55 PASTILELE M­A­RATON ORIEHT PORTLAND PRIMA CALITATfi IPSOS în permanenţă la depozitul „COEDICO” CREDITUL MATERIALELOR­­­OE CONSTRUCTS S. A. H Bucureşti s­tr. putini Preda 27 Tel 806/17. Mrou, Str. Paris 8 Tel. vis-a-vis de Banca Marmoros.h­­ Blank Greutatea Garantată 1150 imm fris CER 1200 lei mia Tăiate uscate, duse la domiciliu finPatit, llsjall, Koks e. M. SJiEciEnntu Str. Dr. Lueger, 14 (Ssculap) prin Stirbei-Vodă Telefon 328/32 8886 REMEDIU SIGUR CONTRA­ DURERILOR DE COP - NERVOASE REUMATICE - MIGRENE încurajarea Constructiilor CHERESTEA EFHN AsteralăsiCQirare2x2­S2 „14S0M3 „ „ 1100 M3 anele no­­psotrn cofrace „ 6 IA­ vinde Soc „CnRPMTl" B-dul Mana 115, Tel. 48[V7 8697 EGM Fabrica de pălării de Damă, strada Episcopiei No. 6, alături de casa Grigoriu, a primit ul­timele modele de vară. Se pri­mesc comenzi, reparation! şi de vopsit -1 L Kemal paşa la Karlsbad Praga, 29. — Kemal paşa, pre­şedintele republicii turceşti, a so­­sit, azi, la Karlsbad, pentru un timp îndelungat, fiind însoţit de un mare număr de ofiţeri turci superiori. Autoritare poliţieneşti au luat măsuri întinse de pază şi o mul­ţime de detectivi cehi şi turci îl păzesc pe dictatorul Turciei. abile cum­părate de ministerul instrucţiunii — Lămuririle d-lui ministru dr. Angelescu — In ziarul „îndreptarea" de 1. Luni a apărut tm reportaj, în care se spunea, că sumele repar­­t tizate în 1926 pentru construcţiile­­ şcolare, de d. prof. dr. C. Ange- I lescu, au fost menţinute „tale­­ quale“ de guvernul d-lui general Averescu. Se mai arăta, că repartiţia su­melor prevăzute anul acesta din­­ creditul de 200 milioane lei, a fost făcută numai pe hârtie de d. I. Petrovici, fostul ministru de instrucţie, fără ca acesta să fi putut angaja decât sume fără im­portanţă, restul rămânând la dis­poziţia d-lui dr. Angelescu, care le va repartiza cum va crede de cuviinţă. ixseî-jks» !­­aţă de aceste afirmaţiuni, d. f«, dr. Angelescu, ministrul instrucţi­unii, ne-a spus următoarele: — Inexact că sumele reparti­zate de mine în 1926, au fost lă­sate aşa cum le-am repartizat. PRIMUL ABUZ La venirea guvernului ,Eve­­rescu s-au tăiat 20 % din sumele prevăzute pentru diferite con­strucţii cu contract şi astfel cele mai multe din aceste clădiri au rămas descoperite. Cităm şcoa­­lele normale din Piatra, Boto­şani, Caracal, Buzău, Brăila, ş. a. Sumele pentru construcţiile ce se executau prin comitetele şcolare respective, au fost sau suprimate in întregime, sau pa jumătate. Intre cele suprimate sunt: 10 milioane lei pentru A­­cademia Română; 5 milioane lei pentru Universitatea din Cer­năuţi ; 3 milioane lei pentru li­ceul „Matei Basarab“; un mi­lion şi jumătate pentru şcoala normală din Fălticeni; un mi­lion şi jumătate pentru şcoala normală din Caracal; un milion pentru şcoala inferioară din Bu­zău ; 700 mii lei pentru şcoala din Slatina; 600 mii lei pentru şcoala inferioară de meserii din Curtea de Argeş; 500 mii lei pentru şcoala din Sălişte ; 500 mii lei pentru internatul liceu­lui din Focşani ; un milion şi jumătate pentru şcoala secun­dară „Regina Maria“, din Bucu­reşti, etc. etc. Tot astfel s’a procedat şi cu sumele prevăzute în buget. S-Aţ­ CUMPĂRAT IMOBILELE PARTIZANILOR POLITICI Suma de 200 milioane lei pre­văzută anul acesta pentru con­strucţii a fost în totul reparti­zată şi în cea mai mare parte angajată prin contracte de d. I. Petrovici. La venirea d-lui dr. N. Lupu in fruntea ministerului instruc­ţiunii d-sa a anulat 59 milioane lei, cărora le-a dat o nouă re­partiţie, rămânând disponibile doar 5 milioane lei. Sumele an­gajate sub trecuta guvernare a­­vereseană nu sunt provizorii cum afirmă „îndreptarea” iar cele mai multe dintre ele au fost întrebuinţate spre a se cum­păra case vechi. Au fost cumpărate imobilele : „Fodor“ din Abrud cu preţul 1.880.000 lei ; al d-lui Iosifovici din Giurgiu cu 1.850.000 lei; al soc. „întreprinderea” din calea Rah­ovei pe preţul de 9.500 000 Iei; al d-lui Wurmbrandt, fost deputat averesean din Iaşi, cu 7 milioane lei; imobilul soc. „Lo­cuinţa română” din Baia cu 8.258.000 lei ; al d-lui Popa din Cluj, cu preţul de 15 milioane lei; imobilul „Mavro” din Chişi­nău, cu preţul de 2.500.000 lei; fabrica „Ceres" din Titu cu pre­ţul de 8.200.000 lei; imobilul din Mangalia al d-lui D. Pompei, prof. la universitatea din Bucu­reşti, cu 2.200.000 lei ; imobilul corporaţiei „Mărăşeşti” cu pre­ţul de 1.500.000 lei ; imobilul Ca­­marinas din Mărăşeşti cu 2 mi­lioane lei; imobilul Schewitz- Tierrin din Bucureşti cu 17 mili­oane lei ; al d-nei Miria Bă­du­­lescu din Sinaia cu 1.800.000 lei; al moştenitorilor Moruz­­i din­ Dorohoi cu 3 milioane lei; al d-lui Niculiţă Georgescu din Pi­teşti cu 1.700.000 lei; al d-lui­­ Eskenazi din Filiaşi cu 1.700.000 lei; al d-lui Operan din Slatina cu 1.500.000 lei ; imobilul soc. „Tovărăşia” din Chişinău cu 2.700.000 lei; al moştenitorilor Şer. Lan din Iaşi cu 1.800.000 Iei; imobilul d-nei Ecaterina Peretz din Bucureşti cu 9.750.000 lei ; al d-lui Gheorghiu din R.-Vâl­­cea cu 2 mil. lei, precum şi alte numeroase imobile la Suceava în valoare de 2 milioane lei , la Orăştie în valoare de 2 milioa­ne lei, la Huedin cu 1 milion, la Baia Mare cu 597.000 lei, la Bereşti cu 2.250.000 lei, ş. a. ALTA ILEGALITATE ~ De o gravitate excepţională e faptul că s‘a angajat nu numai acest credit de 200 milioane lei, dar s’au anga­jat şi sum­ele din bugetul anului­ 1928, lucru ab­­solut în contradicţie cu legile în vigoare şi care atrage după sine anularea actelor săvârșite. Un nmniment profesorului Niculescu- Dacian, la Ploeşti CU OVAZIUNEA INTALNIREI PROMOŢIEI 1907 A LICEULUI Ploeşti, 28 40 Din iniţiativa d-lor St. Bezde­­chi profesor universitar la Cluj, N. Constantinescu docent uni­versitar, farmacist Comănescu şi locot.-colonel Gh. Condeescu, el­ a fost Întâlnirea promoţiei 1907 a liceului „Sf. Petru şi Pavel“, după 25 de ani de la absolvire. întâlnirea a fost la liceu şi au răspuns 26 de absolvenţi din to­talul de 50, fiind 10 morţi în război. La ora 11 dina. s’a oficiat un serviciu religios la biserica Sf. împăraţi de către păr. St. Ior­­dănescu protoereul judeţului, şi la care au mai luat parte şi foş­tii profesori ai acestei serii d-nii Pană Popescu, Gr. Niculescu, Flavian, dr. Cozma şi Vasile Ni­culescu. S-a oficiat un parastas pentru colegii morţi. Asistenta a plecat apoi spre cimitirul Rudului şi au depus o coroană de flori la monumentul comemorativ al e­­roilor. .. La ora 1 luni, foştii elevi Îm­preună cu profesorii au luat o roasă comună la restaurantul Berbec ,intr’o atmosferă de caldă colegialitate și prietenie. In timpul mesei s’a colectat suma de 12000 iei pentru ridica­rea unui monument regretatului profesor Niculescu-Dacian luân­­du-se tot­odată hotărîrea de a se face apel la toate seriile de ab­solvenţi pentru strângerea de fonduri şi ridicarea monumen­tului cât mai curând. , .*ţţi -1 • „o-Oa---- T» Drama amoroasă din Domneşti Soldatul Petre Tănase, din comp. 8, reg. 9 vânători, avea re­­laţiuni cu Lixandra Ioniţă, din Domneşti (Ilfov). Alaltăseară, fiind de santinelă, cum era gelos, bănuind că iubita lui îl înşeală, a părăsit postul, ducându-se la domiciliul ei. Când ajunse în apropierea ca­sei, îşi zări iubita la poartă stând de vorbă cu flăcăul Gheorghe Dumitru, din localitate. Fără a sta pe gânduri, Tănase puse arma la ochi şi trase un foc asupra ei, rănind-o grav in frunte. După aceea, s’a dus in curtea locuinţei părinţilor lui, trăgân­­du-şi un glonţ în piept. Lixandra a fost lăsată la do­miciliu, în stare gravă, aşa că sunt puţine speranţe să scape cu viaţă. El, de asemenea în stare dis­perată, a fost internat în spitalul militar din Bucureşti. ­ ’ T­ +í* s­ 1 Curtenii Judiciar Fosta­ director a­ poliţiei, d. fiică Săulescu, trimis in juresala păstra bătae In ziua de 29 Mai 1927, orga­nele poliţiei —■ rău fixate de şe­fii lor direcţi asupra tratamen­tului ce au să aplice manifesta­­ţiunilor studenţeşti — au În­cercuit un grup de studenţi ce scobora dela „Carpaţi“ spre can­tina „Gutenberg“ şi cu alai i-au condus în beciurile poliţiei. Aci, doi domni comisari re­gali — fiindcă în rosturile jus­tiţiei militare întră cercetarea şi judecarea „tulburărilor aduse ordinei publice“ — au instruit cazul imputat studenţilor şi au dispus imediata liberare a ma­nifestanţilor. In acel moment, a intrat insă în­_ acţiune fostul director al poliţiei Capitalei, d. Gică Sfiule­­scu, demis din postul său chiar in ziua demisiei guvernului a­verescan. Fără drept şi fără motiv, fiind­că cercetarea judiciară incum­ba parchetului militar şi fiind­că grupul de studenţi era toc­mai supus interogatoriilor, d. Săulescu a început să izbească In studenţi, pălmuind şi insul­tând. Studenţii maltrataţi au recla­mat cazul parchetului. S’au fă­cut In consecinţă cercetări com­plete în cauză chiar de d. prim­­procuror Dobrescu. Iar Marţi a­­gresiunea fostului director al po­liţiei fiind încadrată In prevede­rile şi sancţiunile codului penal (art. 238), d. Gică Săulescu a fost trimis In Judecată pentru bâtat. Dosarul s’a repartizat judecă­toriei ocol. I. Falit fraudulos D. Jude instructor Papadopol a dat ordonanţă definitivă de urmărire, pentru bancrută sim­plă şi frauduloasă, contra co­merciantului inginer Nicolas Braun, fost in str. Sfinţilor 25 (proprietarul firmei falite „Ga­­limatex”). Inculpatul, aventurier fără profesiune şi fără o naţionali­tate fixă, folosindu-sa vremelnic de un paşaport turcesc, a por­nit comerţul în Bucureşti fără nici un capital real, a acumulat stocuri de mărfuri cumpărate pe credit, a rev­undat apoi măr­­furile sub cost şi şi-a însuşit sumele în paguba creditorilor. Ar fi dispărut, dacă justiţia nu s'ar fi sesizat şi magistratul instructor nu l-ar fi depus la Vă­căreşti chiar din ceasul In care a Început cercetările (2 Mai a.c.). Falitul a fost trimis In jude­cată In stare de arest Agresiune D. căpitan Turnescu, ndăstân­­du-şi Marţi, la trib. Ilfov s. III rândul procesului de divorţ ce i-a intentat soţia d-sale, s’a sim­ţit atins de avocatul reclaman­tei, d. Stroe Popescu. Fără nici o explicaţie, d-sa a lovit pe avocat. I s’a dresat imediat proces verbal de ultraj şi a fost Înain­tat parchetului tribunalului pentru ca de acord cu parchetul militar agresorul să fie trimis în judecata instanţelor militare. De aci, a fost ridicat de d. co­misar regal locat, colonel Nec­­şulescu şi trimis consiliului de război al corpului 2 armată. Osândiţi Curtea de apel s. r, sub pre­şedinţia d-lui cons. Davidescu, a judecat Marţi apelul făcut de Gheorghe Ionescu, fost funcţio­nar la administraţia financiară a Capitalei, contra sentinţei trib. Ilfov prin care l-a osândit la 7 luni închisoare şi la 924 mii lei daune către stat, pentru fals în acte publice. Ionescu împreună cu Florin Praporgescu, achitat de tribunal­ul Dumitru Bârlea, mort Înainte de a fi judecat au plăsmuit trei ordonanţe de plată şi le-au Înca­sat de la casieria publică, păgu­bind statul cu valoarea lor (Iei 923.945). In urma concluziilor puse de d. procuror Mihăileanu, Curtea a respins apelul şi a confirmat definitiv sentinţa de osândire. — Trib. Ilfov s. II a condam­nat er, la câte doi ani închisoa­re corecţională şi la câte 1000 lei amendă, pe faimoşii hoţi, profesionişti ai sistemului „grant", Stelien Constantinescu, zis Ciungu şi Pascu Ionescu, zis Şoricel. Ameninţare cu moartea Furios contra d-nei Maria Lancia Georgescu, pentru că s’a opus să Încuviinţeze convieţui­rea-i cu fiica d-sale, d-ra Vio­rica Lancia Georgescu. d. Dimi­­trie Gheorghiade, moşier în judi Dolj, a pornit o aprigă cores­pondenţă plină cu ocări şi ofen­se la adresa mamei. Se pare insă, că adresanta nu s’a lăsat impresionată, fiindcă D. Gheorghiade a schimbat to­nul, adaptând, pe acela al ame­ninţărilor. I-a scris anume, că dacă nu-l predă pe d-ra un termen de cinci zile, dela primirea, sau dela lă­sarea la domiciliu a scrisorii, o Împuşcă. D-na Georgescu a reclamat cazul parchetului. In urma cercetărilor, ce s’au făcut aci, de d. procuror Cer­­ban, dovedindu-se vinovăţia fiorosului moşier, D. Gheorghi­ade a fost trimis Marţi In judeca­tă pentru faptul prevăzut şi o­­sândit de art. 235 cod. penal (a­­meninţare cu moartea). Juraţii condamnă Curtea cu juraţi din Bucureşti, pe baza concluziilor puse de d. procuror Al. Procop Dumitrescu, a condamnat Marţi la cinci ani Închisoare pe Marin Necşulescu (din fundătura Grădinari 18) pentru loviri cauzatoare de moarte. Necşulescu fiind un proces de divorţ cu soţia lui Stana, după mulţi ani de convieţuire, s’a dus la părinţii ei, unde se refugiase femeea pe timpul procesului da divorţ, şi act i-a propus Împă­care, sau moarte. Soţia refuzând împăcarea, Necşulescu a împuşcat-o. Fap­tul fiind calificat „crimă", soţul criminal a fost Întemniţat In o lungă prevenţie, iar eri osândit pentru fapta lui . Asasinat D. procuror Alevra a trimis In judecată pentru crimă de asa­sinat pe Florea Voicu, zis Voi­­culescu din Grant. Învinuit că — din ură şi răzbunare — a u­­cis pe camaradul lui Anton Vo­­dişca, în ziua de 5 Mai a. c., pân­­dindu-1 şi atacându-1 la un colţ de stradă. Dosarul a fost predat d-lui jude instructor Minculescu spre a desăvârşi cercetările şi a trimite apoi pe ucigaş in ju­decata juraţilor. Băi­nşi arestaţi Trib. Ilfov, s. TV. In comple­tul d-lor president Cernăţeanu şi judecător Panaitescu, pe baza concluziilor puse de d. procu­ror Dautte, a confirmat pe 30 de zile mandatele de arestare lansate de d. jude instructor Stănescu contra lui Ovidiu Trăsnea, proprietar şi C. Chirculescu, funcţionar de bancă, învinuiţi că au lovit pe d. I. Huidulescu, şef de serviciu in ministerul justiţiei. Au fost trimişi In judecată D. jude Instructor Stănescu a dat ordonanţă definitivă de ur­mărire, pentru abuz de încrede­re, în contra lui Iosif Bach, fost încasator şi achizitor la socie­tăţile de asigurare „Româneas­că” şi Ţărănească”, învinuiţi că şi-a însuşit diverse sume, aproa­pe 100 mii lei, din Încasările primite de la asiguraţi. Necorectul achizitor a fost trimis in judecata tribunalului local. . . A mai fost trimis în jude­cata tribunalului, pentru abuz de încredere, croitorul Jean Va­­silescu din com. Bucşani (Vlaş­­ca), învinuit că şi-a însuşit 50 mii lei, ce i se predaseră spre a confecţiona vestminte de către casa Pop şi Roşiu din Bucu­reşti. Ceasul rău Studentul Ion Creţu, deşi nu poseda permis de conducerea au­tomobilului, a voit totuşi să poarte o maşină pe bulevardul Pache. In piaţa Rosetti însă, ceasul rău l-a scos ia cale pe tânărul Ion Bristor, funcţionar la Primă­ria Capitalei (Abator) care — în goană, printre trăsurile aglome­rate în piaţă — voia să ajungă din mers tramvaiul nr. 14. Automobilul a trântit pe dru­meţul neatent, iar roatele late­rale i-au călcat coapsa. Dus la spital, Bristol a încetat din viaţă după cinci zile de chi­nuri Şoferul improvizat a fost tri­mis ori în judecată de d. procu­ror Dautte pentru omor prin imprudenţă şi contravenţie la legea circulaţiei (art. 6). Cazul se cercetează de d. jude­­instructor PapadopoL g A Diversa — înalta curte de casaţie *• îl a amânat la 4 Octombrie jude- J carea recursului făcut de d. Las­­car Davidoglu, fost prim presi- % dent al trib. Ilfov, contra jurna­lului Curţii de apel prin care i a’a respins cererea de declinarea’ competinţei de judecare a proce­­sului d-sale de ultraj adus d-lui­­ cons. Pisău, Inspector judecăto­resc.­­ — Trib. Ilfov s. III — presida­tă de d. Cernăţeanu — a admis Marţi cererea d-nei C. Cantacu­­zino-Paşcanu, uzufructuara a­­verii defunctului C. Cantacuzino„ Paşcanii, de a fi trimisă­ în po­sesia bunurilor al căror uzu­fruct i-a fost testat de defunct (nuda proprietate, fiind atribuitfl comunei Roman). Justitia militară % CĂPITANUL POPESCU PUS \ IN LIBERTATE­­ D. comandant al corp. 2 arma­tă, a dispus Marţi punerea în li-\ bertate a căpitanului Popescu \ Alex., care a rănit pe fostul pre- ^ fect de Durostor, d. Ghibănescu, în împrejurările ce le-am rele­vat la timp. j CONDAMNAŢI PENTRU DE- IV ■ ZERTARE ’ I \ La consiliul de război al corpi, I 2 armată, s'a judecat proces.»! j soldaţilor Stoicescu Mihail şi AI-'v bu Iau­ren­ţiu. din reg. 2 căi fe- \ rate, Sandor Gh. şi Novac Ştefan din reg. 1 căi ferate, Florea Gh., nu și Georgescu Dumitru din reg. 2 Vânători, Vasile Niculae şi Ioni­­ţă S. Ion din reg. 21 inf., Ione*- ^ cu Constantin din reg. 61 inf.,­­ Alexandru Gr. de la flotila de * luptă, Abramovici Simion dela fi­scoala militară de geniu şi Iliea- « cu M. Ion dela pirotechnia ar­ g matei, învinuiţi de dezertare la ţară. In urma concluziunîlor puse de c. maior Pella, comisar regal, consiliul sub preşedinţia d-lui . col. Cica Gh., a condamnat pe­­ Abramovici la un an închisoare, pe Sandor, Iliescu, Alexandra Gr., Florea Gh. Inneren, Geor­gescu şi Albu la câte 6 luni în­chisoare, Novac la 5 luni iar pe Stoicescu, Vasile Nîcolae şi Ioni­ ,­ţă Ion la câte 2 luni închisoare. -------------□ ♦ □------------- . Vor fi aplanate ? si litigiile dintre Italia si Iugoslavia Roma. 27.—Concomitent cu li­­chidarea conflictului albano-iu&a­­tlao. sau reluat negocierile pen­tru aplanarea tuturor chestiuni­lor litigioase dintre Iugoslavia ti Italia. Convorbirile sunt urmate paralel la Roma si Belgrad. IURASKIEVICI N’A FOST ELIBERAT Belgrad, 27. — Până astă»tară guvernul nu primise nici o știre despre eliberarea interpretului Juraskievici, nici despre realiza­bania. Cercurile bine informate socotesc că întârzierea trebue a­­tribuită numai dificultăţilor teh­nice. BUNACREDINŢA A IUGOSLA­VIEI Praga, 28. — „Prager Presse"*, oficiosul ministerului de externe, ocupându-se, în articolul de fond de azi, cu lichidarea conflictului dintre Albania şi Iugoslavia, a­­duce laude Iugoslaviei, care la tot timpul a dat dovadă de o deosebită bunăvoinţă şi bună cre­dinţă. Foarte interesant pentru politi­ca europ­ea­nă este faptul, că toa­te puterile mari europene cuprin­zând şi Germania au mers tot timpul strâns unite pentru apla­narea diferendului. Meritul prin­­cipal în rezolvarea pacinică a conflictului îi revine tot Iugosla­viei en Copii loviți de tribut Berlin 28 (Rador). — Un b­ăz­­net a căzut la München, asupra unui pom, sub care se refugiase de ploaie mai multe persoane. O fetiță și un băiat au fost omoriți. Mai multe fetițe, au fost grav ră­nite. CALATORII­­ prin Abazzia, Tibet, Abisinia sa pot face cumpărând „Ziarul Şti­inţelor şi al Călătoriilor" No. 21 de Marți 28 Iunie. JV-PUl 10 CASSIL9 GASTELLO B2AE00 Iubire de pierzanie Roman Traducere din portugheză de AL. POFESGO-TELEGA Teresa descoperind lipsa vărului, se prefăcu că se duce să-i caute hotărîre ce plăcu mult bătrânului. Coborî în grădină,­­alergă la poarta unde o aștepta Simion, și cu vocea întretăiată­­de groază, abia-i şoptise : — Pleacă repede , vino mame la acelaş ceas... pleacă, Pleasimion, când asculta vorbele acestea, îşi pironise ochii pe o mom­âie neagră ce se apropia de el, pe lângă zidul grădinii- Cărăuşul, care-o văzuse întâiu, dăduse un semnal și prinsese ■hăţurile calului între nişte bolovani, ca să rămâe liber dacă stu­dentul n-ar fi putut să vie singur de hac duşmanului. Simion nu se mişcase din loc, iar Baltazar Coutinho se opri la o distanţă de şase paşi. Cărăuşul înaintase încet până la jumătatea drumului între el şi stăpân, când acesta îi porunci să nu se apropie. Și, îndreptându-se spre momfie, scoase doua pistoale și grăi: ■ —pp aci nu-i drum. Ce cauți d-ta? $fl§Fidalgal nu răspunsa. , , . „ , Mi­jk, care c‘o. să-ti găuresc pielea jm Klftflt ! — Ce-ti pasă d-tale cine sunt?! — zise Baltazar. Dacă cineva ar avea un secret, cum bănui că ai şi d-ta prin părţile astea, sunt numai­decât obligat să te destăinuesc ?! Simion se gândi şi replică: — Zidul ăsta e al unei case unde locueşte o singură fami­lie şi-o singură femee. — In casa asta sunt mai bine de patruzeci de femei, astă- seară — se viteji vărul Teresei. Dacă domnia-ta aştepţi una, eu pot să aştept alta. — Cine ești d-ta? — Întrebă arogant feciorul coregedo­­rului. — Nu cunosc persoana care mă întreabă și nici nu vreau s-o cunosc. Să rămânem fiecare în incognitul nostru. Noapte bună. Baltazar Coutinho se trase îndărăt, zicându-și pentru el: ,,Ce-ar putea o spadă Împotriva a doi oameni şi două pistoale?“ Simion Botelho încălecă și porni spre casa ospitalierului potcovar. Nepotul lui Tadeu de Albuquerque intră în salon fără să dea nici cel mai mic sem­n de tulburare sufletească- Zări pe Teresa că-l observa pe furiş şi ştiu să se prefacă astfel în­cât o linişti. Biata copilă dornică de a se vedea singură, văzu cu plăcere sculându-se să plece prima familie, care zori şi pe cele­lalte, afară de boerul din Castro d'Aire şi surorile lui, ce ră­mâneau găzduite în casa unchiului, cu intenţia de a sta opt zile în Vizeu-Restul nopţii, Teresa îl petrecu de veghe, scriind lui Si­mion lunga poveste a spaimelor ei şi cerându-i iertare că nu-l înştiinţase de bal, fiindcă rămăsese bolnavă de bucurie la vest­­ea sosirii lui. Cât privia planul de a se întâlni în noaptea ur­mătoare, scrisoarea nu pomenea de nici o schimbare. Lucrul ■ftceeta sperie peJfitUihmi,J&E&. orldAsts.lpL­­aamftis mBaMi­zar Coutinho și tatăl Teresei trebuia să fie înștiinţat chiar în noaptea aceea. El răspunse narându-i povestea întâlnirii cu momâia, te­­mându-se însă să nu sperie pe Teresa și să nu piarză întreve­derea, scrise altă scrisoare, din care nu se desprindea nici o frică de a fi atacat- Lui Simion Botelhio i se păru că aceasta era cea mai demnă purtare a unui amant-Studentul își trecu ziua aceea numărând lungile ceasuri și meditând la rezultatul funest ce putea să aibă cutezătoarea-i întreprindere ,dacă Baltazar Coutinho era omul ce păstra pen­tru prilej mai bun răzbunarea provocării obraznice. Dar işi zi­cea că gândind la asemenea lucruri, era mai de­grabă laş decât prudent. Potcovarul avea o fată, tânără, de douăzeci şi patru de ani, nurlie, frumoasă la chip și tristă. Simion băgase de seamă că-1 privea intr'un fel ciudat și-o întrebă pricina acelei cău­tături melancolice. Mariana se imbujoră, zâmbi trist și răs­punse­­ . — Par’că-mi spune inima ceva de d-ta. Are să ți se în­tâmple o nenorocire... — N'ai spune asta — replică Simion — dacă n'ai ştii ceva din viat® mea. — Ceva ştiu- adăogă ea­— Ai auzit dela cărăuş ? — Ba nu. Tata cunoaşte pe tatăl d-tale şi te cunoaşte şi pe d-ta. mai adineauri am auzit pe taica zicând lui unchiu, cărăuşul care a venit cu d-ta, că era îndreptăţit să crează că are să să ţi se întâmple o nenorocire­, — De ce?­­ ” — Din dragoste pentru o domnită din Vizeu, care are un văr in Castro d'Aire. , I uiS-rSimion figJngrcai de lmpr&stierea tainei lui.» tocmai. umbla să culeagă mai multe amănunte despre ce socotia el mister între două familii, când meșterul potcovar Joano da Cruz intră în tinda unde se desfăşurase precedentul dialog- Fata, auzind paşii lui taică-său, se strecurase încet pe altă uşă­— Cu voia d-tale — grăi meşterul Joano. Zicând aşa, închise pe dinăuntru amândouă uşile, şi se a­­şeză pe o ladă. — Acu, conaşule — urmă el, lăsându-şi mânicile sumese ale cămăşii şi încheindu-se cu greutate la nasturi. — O să mă ierţi c'am venit numa'n cămaşă, da' nu ştiu unde naiba mi-e surtucul. — Eşti bine şi-aşa, meştere Ioane — Întrerupse studentul. — Păi, conaşule, eu datorez o binefacere taicălui d-tale, şi ce binefacere ! Odată s‘a ‘ncins aci, dinaintea casei mele, o gâlceavă- Ceasu’ rău, conaşule, că n'am ce zice altfel. Eu pot­­coviam o iapă, când tocmai soseşte un geambaş c’un armăsar care plesneşte pe iapă, peste ţurloiu, de i-l sparge, drept pe la genunchiu-Ion da Gruz arată pe piciorul lui locul unde fusese plesnit al iepei şi continuă : — Eu eram cu ciocanu’ în mână, şi nu m'am putut stăpâni să nu trăsnesc şi eu la mir pe armăsar; armăsaru se rostogoli la pământ; geambaşul, omul dracului, puse mâna p© o puş­că ce-o avea într'un poştalion, şi-o descărcă ‘n mine fără să mai zică nici „păzeşte, mă, că trag". Blestematule! — zisei eu — păi văzuşi bine că armăsarul tău mi-a betejit iapa, care a costat cincizeci de galbeni pe stăpânu-său şi-o s-o plătesc eu şi tragi cu puşca în mine pentru că ţi-am ameţit armăsarul!?“. —• Te-a înemerit ? — întrerupse Simion. r LV a. urma! i

Next