Universul, septembrie 1927 (Anul 45, nr. 202-227)

1927-09-25 / nr. 223

■ -df Tî'• i ­ Anal XII.—ffz. 223 EsttoM 25 Se­mBrle 1327 U ' ■ 'Aflăm că ii­­n corn. Zămeşti Sud. Braşov s'a ivit un caz de pa­ralizie la copii. In total, in judeţul Braşov sunt 14 cazuri. □ Al doilea congres naţional­­de chirurgie, obstetrică, ginecolo­­gie şi urologie se va ţine în Bu­cureşti în zilele de 23, 24 şi 25 octombrie. Medicii, cari doresc fii la parte sau să facă comuni­cări, sunt rugaţi să se înscrie la secretariatul general al congresu­­lui pe adresa: dr. D. Săvulescu, institutul Maternitatea, bulev. Colonel Ghica nr. 5, Bucureşti. □ La Făgăraş, a început de câtva timp cursul pregătitor al căpitanilor din toate armele, pentru gradul de maior. In vederea exerciţiilor nece­­­­sare acestui curs, au sosit în garnizoană câte un batalion din regimentele 2 şi 9 vânători din Bucureşti, însoţite de tancuri, ar­tilerie de câmp, obuziere, ca­valerie şi aviaţie­întregul detaşament, sub coman­da locat.­com P. Jinga, a defilat­­ prin faţa autorităţilor, direcţiei generale a cursului şi a tuturor elevilor. . Zilele acestea se vor face apli-­­ caţiuni practice conduse de d-nii locot.-col. P. Teodorescu şi P­­ijinga, la cari va asista şi d. ge­neral Virgil Economu, coman­dantul diviziei 17 şi directorul general al cursurilor. ■ Sa înfiinţat un vice-consulat­­de a II-a categorie (onorar) al­­ României la Nuremberg, depen- j dinte de consulatul general din München, iar d. Ludwig Bertelt a fost numit vice-consul onorar al noului oficiu. □ Miercuri, trib. Mehedinţi a judecat opoziţia parchetului, fă­cută contra punerei în libertate a inspectorului agricol Braghi­­nă, implicat în afacerile cu îm­proprietărirea. . . Tribunalul a menţinut decizia instrucţiunei. . . . Parchetul a făcut apel la Ca­mera de punere sub acuzare, care va judeca în ultimă instan­ţă dacă este cazul ca d. Bra­­ghină să fie­ sau nu liber.­­ Consiliul spiritual al epar­hiei Moldovei a fost convocat pentru 20 octombrie, sub pre­şedinţia T­r. Ioan Petrovanu, urmând a judeca numeroase pro­­ cese. □ * Q Sălbăticia unui copil I Buzău, 23 Sept. Băiatul Ion Const. Lazăr, de 12 ani, din, com. Mărunţişuri, a Împuşcat pe camaradul Iul de Joc, Ion Costea Die, In vârstă de 10 ani. Apoi, l-a îngropat In pădurea Valea Seacă, sub ma­lul isvorului „Valea pătrâului . Descoperit, micul, dar sălba­tecul criminal, a mărturisit to­tul şi a fost arestat. ---------— □ * □------------— D­ecese «•••■• -----—­ ­ Londra, 22. .Rador). — Lor­dul George Hamilton, fost preşedinte al consiliului de­­ miniştri, prim lord al ami­­i­ralităţii şi secretar de Stat în India, a decedat, aseară, la Londra, în vârstă de 80 de ani.• Londra, 22. (Rador). — Pro­fesorul Adrian Stockes, eram­­­entul patologist, care se de-­­­votase, în ultimele șease luni, cercetărilor privitoare la fri­gurile galbene, a decedat la Lagos -Africa de Vest), con­tractând această boală­* Londra, 22. (Rador). — Sir­­Arthur Shipley, directorul­ colegiului „Christs College din Cambridge, distis zoolog a decedat,­eri dimineața, la­­ Cambridge, în vârstă de 67 de ani. Geneva, 23 (Rador). — Comi­­siunea a treia a adunării Socie­tăţii Naţiunilor a adoptat pro­punerea finlandeză relativă la asistenţa financiară a statelor victime ale unei agresiuni. Comisiunea a adoptat de ase­menea raportul d-lui Guerrero asupra fabricaţiei particulare de arme. Raportul consideră, că deslegarea acestei chestiuni poate avea efecte binefăcătoare asupra problemei generale a dezarmării şi invită consiliul să intervină pe lângă comisiunea specială pentru a se ajunge la fişarea unui test unic, care să permită convocarea cât mai a­­propiată a conferinţei interna­ţionale pentru controlul fabri­caţiei particulare de arme şi muniţiuni. ÎNLĂTURAREA SCLAVIEI Londra, 23 (Rador). — In şe­dinţa de ori a adunării Ligii Na­­ţiunilor, Sir Edward Hilton Yo­ung a prezentat raportul referi­tor la sclavie, atrăgând atenţia adunării Ligii asupra faptului, că din totalul de 70 de naţiuni, dintre cari 56 sunt membre ale Ligii Naţiunilor şi 14 nemem­bre, care au fost invitate să semneze convenţiunea Ligii pentru abolirea sclaviei, numai 14 din aceste naţiuni au semnat această convenţiune. Printre semnatare, imperiul Marei Britanii este cel mai bine reprezentat, Australia, India, Noua Zelandă, Africa de Sud, şi Sudanul au semnat conven­­ţiunea. Adunarea luând cunoştinţă de raportul lui Sir Hilton Young, a dat o rezoluţie cerând de ur­genţă celorlalte naţiuni de a grăbi semnarea şi ratificarea conventiunii, se, destinate a împiedeca, ca îm­prumutul sa fie utilizat pentru alte scopuri de­cât acele pentru care a fost emis. Proectul are ca bază un proto­col, care va fi iscălit de guver­nul elen. In acest protocol gu­vernul grec se angajează a stabi­liza moneda și a reforma siste­mul său bugetar şi administrativ al tezaurului şi de a creia o nouă bancă de emisiune independentă. In colaborare cu guvernul elen şi cu Banca Naţională, comitetul financiar a ele­borat un proect de statut pentru noua bancă de emisiune, care este anexat la protocol. In cuprinsul acestui sta­tut se spune că noua bancă trebue să aibă o acoperire în aur şi în devize aur de cel puţin 40 la su­tă din circulaţia fiduciară şi din exigibilitatea la vedere. Proectul stipulează, că noua bancă va în­cepe a funcţiona cu acoperire de 50 la sută. Se poate spune că proectul îm­prumutului este proectul de rea­­tabu raţiune financiară cel mai com­­plet şi cel mai detailat ce comite­tul financiar a elaborat până a­­cum. ABOLIREA SCLAVIEI Berlin, 22. (Rador). — Aduna­rea Ligii Naţiunilor s'a ocupat, în şedinţa de azi joi, cu exami­narea raportului comisiunii pentru abolirea sclaviei. D. Joung, delegatul englez, a ară­tat adunării, că până acum, din 70 de state, numai 14 au semnat convenţia de abolirea sclaviei. La Liga Naţiunilor Controlul fabricaţiilor particulare de arme şi muniţii — Ajutorarea Statelor atacate — împrumut Greciei, fără control financiar Geneva, 22 (Rador). — Rapor­tul comitetului financiar al So­cietăţii Naţiunilor a fost consa­crat în cea mai m­are parte res­­tauraţiunei financiare a Greciei. Comitetul financiar recomandă consiliului să aprobe emisiunea, sub auspiciile Societăţii Naţiuni­lor, a unui împrumut de nouă milioane de lire sterli­ne. O trei­me a acestei sume va fi întrebu­inţată pentru continuarea operei de stabilire a refugiaţilor greci, sub direcţiunea oficiului autonom al refugiaţilor stabiliţi la Atena. O altă treime va servi pentru plata comtribuţiunilor întârziate bugetare către banca de emisiu­ne, împrumutul va fi garantat de anumite excedente de venituri evaluate la 5 milioane de lire sterline, sub controlul comisiiinei financiare internaţionale din A­­tena. Una din caracteristicele proec­­tului este lipsa unui control fi­nanciar aşa cum a fost stabilit în Austria şi Ungaria, sub forma unui comisar general. Protocolul cuprinde însă, stipulaţi­uni preci­ In jurul pactului de neagresiune franco-rus NU S’A ÎNCHEIAT ACORD CU RUSIA IN CHESTIA DATORII­LOR Paris, 22. (Rador). — Ministe­rul de externe publică, as­tăzi, an comunicat oficial, de­clarând că afirmaţia d-lui Lit­vinov, că an acord s’ar fi stabi­lit în chestiunea datoriilor şi ar fi pe cale sfi se stabilească in chestiunea creditelor, nu co­respunde intra nimic realită­ţii. Delegaţia franceză, la con­ferinţa franco-sovieticft, va da foarte curând, expicaţia şi a­­mănunţite asupra tratativelor, punând la punct Întreaga ches­tiune şi aducând toate rectifi­cările necesare. ZIARELE CONFIRMA CELE SPUSE DE ,MATIN“ Paris, 22. (Rador). — împotri­va desminţirii dată prin nota publicată de ministerul de ex­terne, ziarele continnii sa afir­me exactitatea amănuntelor publicate de „Matin", in privin­ţa Instrucţiunilor primite de d. Herbette, ambasadorul Franţei la Moscova. „Le Journal" scrie că cercu­rile diplomatice cred că reche­marea lui Rakovski se va face în termen destul de scurt. S3 A­viaţie ’ Londra, 22. (Rador). Sir Philip Sassoon, subsecretar al departamentului aeronau­ticei, care a părăsit,­eri, cu avionul Londra, a sosit la Veneţia, seara la ora 6 şi ju­mătate. Sir Philip Sassoon este re­prezentantul guvernului bri­tanic la concursul aeronautic la care concurează hidroavv­­iana britanice pentru cupa ..Schneider". Concursul va fi Duminecă. . . UN RECORD GERMAN­­ Berlin, 22 (Rador). — Pilotul­­ Fieseler, asul aviaţiei germane, a sburat cu capul în jos, de la La­ein la Bonn, în 15 minute. Recordul aviatorului german de a sbura atât de mult timp cu a­­paratul răsturnat pe spate, este primul record de acest gen reali­zat in aviaţie,­­* LEWINE ZBOARA SPRE INDIA Londra, 23 (Rador). — Lewi­­ne, însoţit de pilotul său Hin­­chlife, a plecat ori din Anglia pentru un raidi fără escală spre Karaki în India. EPAVE DE AEROPLAN PE MARMARA Angora, 23 (Rador). — O bar­că cu motor a descoperit epava unui aeroplan pe Marea de Marmara. Se crede că este vor­ba de epava unui aeroplan en­glez. UN ZBOR DE 25.000 MILE Londra, 25 (Rador). — De­partamentul aeronauticei anun­­ţă, că la 17 Octombrie, o esca­drilă de hidroavioane de sub co­manda căpitanului Kaye Brown , și a asistentului său Liveock, va întreprinde un sbor de 25.000 de mile de la Plymouth (Anglia) , la Singapore și Australia. _­­. Escadrila este compusă din patru hidroavioane tip Sout-­­ Jum­pton Napier. UNIVERSUL LTIMA ORA Situ­­­t Mge­n­­tilor Primăria din Turtucaia a pri­mit din partea d-lui Tabacof, preşedintele onorific al „Uniu­nii invalizilor de război“ din Rusciuc, următoarea telegramă: PRIMĂRIA TURTUCAIA Mulţumiri cordiale dv., con­siliului comunal, autorităţilor turtucăeni, pentru călduroasa şi frăţeasca primire. Dorim pacea ambelor po­poare. Preşedintele onorific al „Uniu­nii invalizilor“, Rusciuc (Bul­garia). (ss.) TABACOF « S-a răspuns prin următoarea telegramă : D-lui TABACOF. Rusciuc-Bulgaria „încă de la începutul formării ca state a poporului­ român şi bulgar, au existat intre noi cele mai cordiale raporturi de prie­tenie. Sprijiniţi de aceste fapte de armonie seculară, dorim ca şi de acum inainte să trăim în vechea noastră amiciţie. V'am vizitat la Rusciuc, unde neam dat seama că poporul bulgar păstrează aceleaşi bune sentimente pentru noi ca şi în trecut. Primind vizita dv., aţi găsit in inimile noastre vechile sentimente călduroase şi frăţeşti care vor rămâne neschimbate. Avem credinţa, că numai vechea sinceritate in relaţiunile noastre va cimenta pacea şi frăţia ce a existat intre noi în­totdeauna. Primarul oraşului Turtucaia (ss), GH. CHIROGLU In jurul incidentului şecuinMin Cernăuţi Presa minoritară aţâţă iarăşi. Insolenţe nepermise la adresa parchetului. — Agresorul e menţinut arestat Cernăuţi, 22 Sept. Intr’unul din numerile trecute, am relatat faptul cum un profe­sor român a fost atacat şi hui­duit de elevi pe motivul că a lăsat repetenţi pe câţiva corijenţi ne­pregătiţi. Faptul fiind riguros e­­xact, surprinde constatarea că el a fost relatat numai de ziarele din Bucureşti, pe când presa lo­cală minoritară, — de altfel foar­te guralivă în atâtea alte chesti­uni, — a păstrat cea mai semni­ficativă muţenie. Iată insă că, după ce presa din Bucureşti relatează faptele, toată presa locală minoritară, dela cea pretins burgheză până la cea co­munistă, se ridică împotriva zia­relor din Capitală desigur înfu­riată fiindcă ele nau voit să con­­simtă la conspiraţia tăcerii, cer­când să dea și ea, — a treia zi după scripturi — o relatare nouă a faptelor. Dar ceea ce relatează ziarele minoritare localnice se i­­dentifică aproape în întregime cu relatările noastre, căutând doar să arunce vina asupra pro­fesorului român, care nu ar fi fost destul de politicos cu elevul a­­gresor. Ba e o deosebire : pe când noi relatam că profesorii români au fost huiduiţi de un grup de elevi şi părinţi de la oarecare dis­tanţă în piaţa Grigore Ghica- Vodă, ziarele minoritare afirmă că ei au fost huiduiţi numai de elevi şi chiar în curtea şcoalei. Deci cine a fost mai indulgent în­­relatare? Ziarele minoritare însă pretind că elevul n'a­r fi atacat pe pro­fesor. Faptul acesta nu-1 putem constata nici noi, nici ziarele mi­­noritare, dar câtă vreme parche­tul, care instrueşte această ches­tiune, in urma cercetărilor fă­cute crede că poate să menţină In stare de arest pe acel individ, —4 zile după comiterea faptei,— ce să mai credem despre nevi­novăţia agresorului? Şi aici ne permitem s­ă Înfie­răm cu toată energia atitudinea mai mult decât necuviincioasa a unui ziar minoritar, cel de fac­tură comunistă, atitudine pe care o manifesta faţă de parchet. Ina­­inte ca parchetul să-şi fi termi­nat cercetările ziarul comunist îşi bate joc de parchet, spunând că elevul a fost arestat pentru „că a cutezat să acosteze pe un profesor în curtea liceului". Iată cum presa locală minori­tară, atât de anemică în infor­maţii, crede a fi găsit în această chestiune un nou material de a­­gitaţie a spiritelor potolite, spre a­-şi putea recuceri în opinia pu­blică minoritară un trist rol ca cel avut cu prilejul scandaluri­lor şcolare de anul trecut Ciocnire de trenuri in Ralia 50 FOŞTI COMBATANŢI RĂNIŢI Paris, 22 (Rador). — In gara Tiburtina din Roma, un tren de marfă a tamponat trenul special, care transporta pe foştii comba­tanţi ce se inapoiau la Brescia de la Teapole. Au fost rănite 50 de persoane din care 10 foarte grav. ....... ------------□ ♦ □-----------­Atentatul dela Ghevgheli PROTESTUL GUVERNULUI IUGOSLAV, LA SOFIA Belgrad, 22 (Rador).— Ultimele informaţiuni primite relativ la urmărirea bandiţilor bulgari, au­­torii atentatului asupra trenului dela Ghevgheli, anunţă că deta­­şamente de jandarmi continuă să ii urmărească fin pădurile de la Selmia. Operaţiunile de încercuire sunt conduse de comandantul jandarmeriei, generalul Tomici. Ziarul ,,Politika*■ afirmă că azi, ministrul de externe, d. Marinko­­vici, a dat instrucţiuni minis­trului iugoslav de la Sofia, d. Velcici, însărcinându-l să prezin­­te guvernului bulgar protestul guvernului din Belgrad, relativ la atentatul comis asupra trenu­­lui de la Ghergheli, precum şi a­­supra incursiunilor bandelor de revoluţionari bulgari, făcute pe teritoriul iugoslav. ------------ x ■ X -----------­ Moartea lui Costescu-Comâneanu IJoi la ora 2 d. a„ a încetat din viaţă, la locuinţa sa din str. C. A. Rosetti 16. C. Costescu-Co­­măneanu, membru marcant al partidului liberal, fost vice­pre­şedinte al Senatului. Costescu—Comăneanu moare in vârstă de 86 ani. înmormântarea se va face azi. Sâmbătă, la ora 4 d. a.________ |..­­ ,­­ ■ - x­a­x ............... Din­­Brăila DEMISIILE DE LA CAMERA AGRICOLA. — D. G. Lucasie­­vici, preşedintele Camerii agri­cole a demisionat. Odată cu d-sa a demisio­nat şi d-nii : D. Teodorescu, pr. R. Stanciu, Cristache Dobrilă, Nic. Ciulinaru şi Lache Bucur. CALCAT DE CĂRUŢĂ.­­ Georgescu Costache, a călcat cu căruţa pe copilul Mişu Grigore din­­Vadul Orangeriei. După o oră copilul a încetat din viaţă. LOVIT DE TRAMVAI. — Co­pilul Vasile Soare, pe când tre­­cea strada, in piaţa sf. Arhan­gheli a fost lovit de vagonul de tramvai nr. 26, condus de vat­­manul Mantu Vasile. INCENDIU. — Un incendiu a distrus locuinţa şi o magazie de cereale ale lui Stan Buzea din com. Batogu. OBORUL 25 Sept. S’au vândut 246 care orz cu 590—606 lei suta kgr.; 40 porumb cu 430—475 ; 38 grâu 680—800 ; 6 ovăz cu 550—575 ; 1 fasole cu 830—860 ; orz bordo ,60.000 lei vag. porumb borda, 48.000-48.500 lei vag.; corcitură bordo 47.500— 48.000 ; ovăz bordo 51.000 ; grâu de 80—g1 kgr. la hl., cu 80— 81.000 lei vag. de pe­lnie, sau din magazie; grâu de 79 kgr. cu 3% c. a. 79.000 lei vag.; la­tare veche 65.000 lei vag. linie N a fost bilet al lui Nungesser Paris, 22 (Rador). — „Petit Pa­risien'“ află din Haga, că depu­tatul Yzermann a găsit pe plaja din Kikluin, o sticlă, în care se afla un bilet, semnat, Nungesser și Coli. Biletul a fost fotografiat, pentru a fi trimis spre examinare la Paria Paris, 22 (Rador). — Lângă ca­pul Griznez s’au găsit rămășițele unui avion necunoscut. * Paris, 23 (Rador). — S'a stabi­lit, că biletul semnat de Nunges­ser și Coln­, găsit într'o sticlă pe o plaje din Olanda, este o glumă sinistră. D-na Nungesser a de­clarat că documentul nu e scris de mâna fiului său. A fost arestat preşedintele „Uniunii Sacco şi Vanzetti" Paria, 22. — A fost arestat preşedintele „Uniunei Sacco şi Vanzetti", un oarecare Lecoin. Reuşise să se strecoare de­ghizat în legionar la serbarea legionarilor americani şi a ţinut un discurs foarte provocator. Ziarele din stânga protestea­ză contra arestării ca ilegală.­­□ * □­ O decizie a sindicatelor comuniste franceze Paris. 22. — Congresul Uniu­nii sindicatelor comuniste, adu­nat la Bordeaux a hotărît șter­­gerea din statute a cuvintelor „dictatura proletariatului“. Moartea" unui brav Craiova, 23 Sept. S’a stins din viaţa bătrânul şi harnicul general de rezervă Con­­stantin Savopol, veteran din răz­boiul din 18??, când a fost deco­­rat cu cea mai înaltă decoraţie militară, „Virtutea militară", pentru actele de bravură săvârşi­­te în lupta. Ajuns căpitan, a fost multă vreme comandantul comp. de jandarmi pedeştri din Bucureşti. Era o figură bine cunoscută a Capitalei şi a­ fost iubit de toate cercurile. 1­1 l'Wt A ieşit la pensie cu gradul de general, retrăgându-se la Craio­va, de unde era de fel. Mâine se va face înmormân­tarea. x ■ x Iugoslavia a protestat la Sofia Belgrad, 22. — . De la minis­te­rul de­ externe se­­comunică cum că guvernul iugoslav a adresat la Sofia o notă în care atrage în mod prietenesc atenţia guver­nului bulgar, că atacurile re­petate ale bandelor pe teritoriul iugoslav, siuit de natură a tul­bura bunele relaţii între cele­­ două state.­­ Guvernul iugoslav speră, că­­ aceste atacuri banditeşti vor înceta. Cutremur in Spania Madrid, 32. — In Spania de Sud s’au simţit câteva zguduituri de pământ, mai ale® în oraşul Alicante. Populaţia a părăsit casele şi se refugiază în Împrejurimi. -----------QSD---------­ — x ■ x Partidele politice poloneze protivnice pro­rogării Dietei Berlin, 23 (Rador). — Hotărî­­rea guvernului polon de a pro­roga parlamentul pe timp de o lună, a produs nemulţumiri in rândul partidelor politice. După cum se ştie, Dieta fusese con­vocată din iniţiativă proprie, printr’o cerere semnată de două treimi din numărul deputaţilor. Facţiunile parlamentare ale tu­turor partidelor au votat rezolu­­turor partidelor au votat rezolu­­ţiuni contra prorogării. ------------□ . □------------­ Arestarea unui agi­tator In jud. Dolj Craiova, 23 Sept. Locuitorii din cătunele Căruia şi Italieni, pendinte de corn. La­­zu, au intrat cu forţa pe terenu­rile date sătenilor din corn. Loam­­na de sus, de organele de împro­prietărire, şi au încercat să se o­­pună delegatului cadastrului, care venise să facă parcelarea pe te­ren. Cerându-se concursul jandar­­­milor, mişcarea a fost potolită. Au fost arestaţi 7 inşi dintre cei mai dârzi, cari îndemnau mereu la nesupunere. Incepându-se cercetările, s-a stabilit, după declaraţia săteni­lor, că mişcarea a fost pusă la cale de un anume Ion Pârvules­­cu, care i-a îndemnat să se revolte asigurându-i că numai în chipul acesta pot ajunge să intre în stă­pânirea pământului şi mai ga­­­rantând şi concursul lui ca spe­cialist şi mandatar al mai multor sate, de la care are procură auten­tificată. Pârvulescu a fost găsit la cârciuma din sat într'un cerc de săteni, pe cari îi îndemna să pornească împotriva jandarmilor. El a fost arestat și adus la Cra­­­iova. De notat, că loturile ce fusese desemnate de Pârvulescu să fie cotropite, sunt plătite integral de sătenii, cari postă și titlurile de împroprietărire. Pârvulescu mai era urmărit, in virtutea unui mandat de a­­­restare, emis de d. judecător de instrucție al cab. II, pentru es­­e. Şedinţa consiliului municipal al Brăilei 23 Sept. Azi dimineaţă, s-a ţinut la pri­mărie şedinţa consiliului munici­pal, prezidată de d. primar Te­­ianu. Au luat parte şi d-nui amiral Coandă, din consiliul superior administrativ, Petrescu, inspector general-financiar, inginer Cerchez şi A. Crudu, inspector adminis­trativ. La început ziariştii n’au fost primiţi în sală pe motiv că şe­dinţa e secretă, iar după o jumă­tate oră, au putut să asiste la desbateri. D. amiral Coandă a arătat că comisiunea care asistă la desba­­terile consiliului comunal se va pronunţa în două chestiuni: 1) soluţionarea problemei luminatu­­­lui şi 2) acuzaţiile care se duc primarului municipiului şi dele­gaţiei permanente. x a x Admişi in şcoalele de geniu — SECŢIA PREGĂTITOARE DE OFIŢERI GUARZI DE GENIU — Au fost admişi în şcoala pre­gătitoare a ofiţerilor guarzi de geniu : Caporal Somandra Adam; ser­gent Petrescu Ştefan ; serg. Cojan P. Gheorghe; serg. tec. Efti­­mie Remus ; serg. instr. Antones­­cu Alexandra ; caporal Marcu­ G. Iancu; plut. maj. tec. Tofan loan, Răileanul Gheorghe, Leontes­­cu loan , Sergent Hozoc Istrate; caporal Nichita Anghelescu; serg. Ghionea loan, Niculescu Moise, Croitoriu Gheorghe ; plut. major tec. Rădulescu Petre, Dumitru loan ; caporal Stamate Gheorg­­ghe; cap. Lungulescu Ștefan ; serg. Rapotescu Anton ; caporal Bratosin loan; plut. maj. tec. Ciulin B. loan, Sonfeleanu Gheorghe, Iorgulescu Gheorghe ; serg. Popescu I. Constantin; plut. tec. Zărnescu Dumitru; plut. maj. tec. Doru­ Vasile; plut. maj. tec. Chintom Constantin, Stănescu Constantin. Elevi se vor prezenta la școală în ziua de 1 Octombrie ora 8. De la C. F.R. Deraerea din gara Periş In timpul unei manevre, ce se făcea în staţia Periş, în ziua de 22 Septembrie, a deraiat unul din vagoanele trenului de mar­fă 4355. 11 li Din această cauză, au avut în­târzieri de câte 25 minute accele­­ratele 56 de Cernăuţi şi 32 de A­­rad. Trenul de marfă a plecat cu o întârziere de 12 ore şi jumătate. Linie nouă A fost deschisă şi dată circula­ţiei, pentru toate traficurile, linia Comloşul Bănăţean-Nerău. Această linie, pe care sunt si­­tuate staţiile Teremia-Mare şi Ne­­rău, este prelungirea liniei Timi­­şoara-Lovrin-Comloşul Bănăţean, pe teritoriul românesc până la Nerău.­ ­p­G­o- Arestarea num­emiul al lui Landru Berlin, 22. — La San Sebas­tian a fost arestat azi inginerul Mayer-Lori, bănuit de omor a­­supra fetei Margareta Štefan. Arestarea s'a făcut de poli­ţişti din Berlin. . S'a constatat, că a comis es­crocherii în toată Europa, pro­miţând fetelor tinere căsătorie şi jefuindu-le apoi de bani. Se crede că e și amestecat în multe omoruri de fete tinere. Miniştrii la Brăila 23 Sept. Duminică, 25 ce vor sosi în lo­calitate d-nii I. G. Duca, minis­tru de interne, d. dr. C. Angelescu ministrul instrucţiei şi d. C Ar­­getoianu, ministrul domeniilor, însoţiţi de un grup de peste 40 parlamentari. Oaspeţii conduşi de parlamen­tarii din Brăila vor vizita oraşul şi instituţiile industriale, apoi se vor îmbarca pe vaporul „Princi­pele Mihai" al soc. S. R. A. şi vor face o escursie în baltă. De­junul li se va servi la Filipoiu. /WWWWS/WN Conferința iungaro-ingoslavă Belgrad, 22. (Rador). — Azi, la ora 6 d. a., va fi şedinţa de des­chidere a conferinţei ungaro-iu­­goslave, pentru regularea ches­tiunilor rămase pendinte. Conferinţa se va ţine la minis­terul de externe iugoslav. La eşirea şefului delegaţiei ungare, d. Alfred Niel, de la d. Marincovici, căruia i-a făcut vi­zita de rigoare, d-sa a declarat ziariştilor, că delegaţia ungară vine pentru a treia oară la Bel­grad, unde a avut ocazia să ducă la bun sfârşit multe chestiuni dificile, cari au fost aranjate în folosul ambelor ţări. D-sa şi-a exprimat convingerea că şi de data aceasta va avea acelaş suc­ces. Plante de calitate superioară M Illlll­­­ails Puiet­ de Salcâmi a se adresa pentru cataloage cu preţuri, la Pyn­M JET Buftea şi la Reprezentanţa „ŞTIRBEY" Bucureşti, Str. Banului 2 Tel. 340/40, 9533 A/VWVAAAA/. Doamnele Costinescu şi Elef­teriu, anunţă rudelor şi cunos­cuţilor parastasul de 3 ani al iu­bitei lor mame Elena A. Serafim Carie se va oficia în ziua de 25 Septembrie, Duminică, ora 10 dim, în biserica Sf. Nicolae Vlădica din b-dul Maria.­­ Doamna Viorica P. Pârjolescu face cunoscut că, mâine Dumini­că 25 Septembrie la orele 11 dimineaţa se va oficia în Bi­serica Schitul Darvari din str. Schitul Dar­varii, parastasul de nouă luni pentru odihna sufle­tului bunului şi neuitatului său soţ Paul G. Pârjolescu 8 Deapururea nemângăiatul pă­rinte Pr. Gh. Popescu de la Biserica Isvorul din str. Isvorul dimpreună cu fiica, fii, ginere şi nurori, fac cunoscut cu durere că Duminică 25 Septembrie se va oficia parastasul de un an ,pentru în veci neuitata sa fiică Lucrepa şi de trei ani a în veci neuitatei fiice Eugenia şi roagă să asiste la parastasul ce se va oficia în Biserica Isvoru.­­ implinindu-se 5 ani de la ma­rea nenorocire a bunei şi ne­uitatei mele fice Nataliea Georgescu nenorocita ei mamă Jana Geor­gescu şi Titi frate, roagă ru­dele şi prietenii v­a lua parte la parastasul ce se va oficia Duminică, 25 Septembrie, ora 10 dimineaţa. Biserica Sfinţi Voevozi, calea Griviţei.­i 16 Neconsolaţi, surori, frate şi cumnaţi, anunţă rudele, prie­­teniii şi cunoscuţii că parasta­sul de 1 an pentru iubiţi lor Elena D. Eustaţiu Si George D. Eustaţiu va vea loc Duminică 25 Sep­tembrie 1927, ora 11 în sfânta Biserică Lucaci. 10 Lt.-colonel Constantin Des­­siila şi căpitan Octav De­asil­a roagă pe această cale rudele şi cunoscuţii­, să ia parte la o­­r­iei­ere a parastasului de 40 zile, pentru odihna sufletului iubi­tei şi­ scumpei lor mame , Aristitza Dessila Care va avea loc la ora 11 dimineaţa în ziua de 25 Sept., 1927 in Biserica Malmaison, strada Plevnei. 20 Familia Scafeş din com­. Cala­­păru (Gorj) roagă rudele, prie­tenii şi cunoscuţii să ia parte la parastasul de 6 săptămâni de la moartea prea iubitului lor Dumitru I. Scafeş care va avea loc în dimineaţa zilei de Sâmbătă 24 Septembrie a. c., în cimitirul comunei Ca­­lapăru (Gorj). 30 Sdrobiţi de durere : Nicolae şi Elvira Theofilescu cu copii Con­­stanţa şi Constantin, frate cum­nată şi nepoţi, precum şi fami­liile Alexandru Spirescu cu co­pii. Vicenţiu Grama şi Alexan­drina Petrescu cu copii, veri şi verişoare, anunţă cu durere în­cetarea din viaţă a scumpei lor Maria C. Rădulescu Incetata din viaţă în ziua de 23 Septembrie. fls*­­mwa înmormântarea va avea loc în ziua de Duminecă 25 Septembre la ora 3 p. m. Cortegiul funebru va porni de la locuinţa decedatei, str. Tudor Vladimirescu nr 8. Aceasta tine loc de orice in­vitaţie.* 31 ■ asuauteHK'v-' Neconsolatul Victor Băl­­ăne­sc­u soţ cu copiii, Marcela şi Edgard, anunţă rudele, prie­tenii şi cunoscuţii că împlinin­­du-se 40 zile de când şi-a pier­dut viaţa iubita şi nepreţuita mamă şi soţie VICTOR BALANESCU se va oficia un parastas pen­tru odihna sufletului ei. Du­minică 25 Septembrie, orele 11 luni. a. m. la biserica Sf. Cons­tantin din str. Sf. Constantin. 17 Neapururi nemângâiaţii părinţi Then şi Pr. D. Rădulescu de la Biserica Albă, Calea Victoriei, fac cunoscut rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor că Sâmbătă 24­ Septembrie, ora 10 se va oficia la Biserica Albă, Calea Victoriei pa­rastasul de 40 zile de la stingerea unicului lor copil,­­ ,­ inima lor . LILIANA MARIA Cu acest dureros prilej aducem duioasele şi recunoscătoarele noa­stre mulţumiri tuturor celor ce au încercat în zdrobitoarea noas­tră nenorocire să ne aducă un cuvânt de mângâiere. D-na şi D-ra Sandu-Aldea a­­nunţă că Sâmbătă 24 Septembrie, ora 10 dim., se va oficia în bise­rica Mavrogheni, str. Monetăriei (prin şoseaua Kiseleff) parastasul de 6 luni pentru pomenirea mult regretatului lor soţ şi tată Constantin Sandu-aldea Sâmbătă 24 Septembrie 1927, orele 10 dimineaţa, se va oficia în Biserica Calist Archiereul De­­lea Nouă din calea Călăraşilor, parastasul de 1 an pentru dece­data 16 Maria F. Dumitrescu In veci nemângâiaţii: Stelian Iordănescu soţ, Elena Sterio­­pol, mamă, Marin preot Z. Ior­­dănescu, soacră, Maria şi Ion Steri­opol, cumnată şi frate, Pândele Zoide, unchiu, Vasilica şi George Iordănescu cu copiii, Florentina şi căpitan Const. Iordănascu cu copiii, Maria şi Alexandru Cosmescu cu copiii, cumnate şi cumnaţi, precum şi familiile Pateopol, Zanopol, Momopol, Mişu, Popescu şi Ră­dulescu au nemărginita durere a anunţa rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor pierderea irepara­bilă încercată prin încetarea din viaţă a aceleia ce le-a fost atât de dragă Stavriny St. Iordănescu In etate de 25 ani înhumarea rămăşiţelor pă­mânteşti va avea loc Sâmbătă, 24 Septembrie 1927, ora 14 în comuna Udupu-Teleorman în cavoul familiei. Aceasta ţine loc de Înştiin­ţare. 81 In veci nemângâiaţii: Elena soţie, Gheorghe fiu, loan Car­­damide tată, Stela, Clemansa; surori, familiile Jinga, Carda­­mide, Teodorescu, Ulea, căpi­tan Duţescu, Alexandrescu, a­­nunţă pierderea scumpului lor Gheorghe I. Nicolau Dr. Veterinar, profesor la Aca­demia Agricolă Lt.-colonel in rezervă, încetat din viată In ziua de 22 Septembrie 1927 In vârstă de 42 de ani, înmormântarea va avea loc Sâmbătă, 24 Sep­tembrie, ora 4 p. m., la cimiti­rul gr. or. Cluj. 23 Academia de Agricultură îm­preună cu profesorii, asisten­ţii, corpul studenţesc şi întreg personalul Administrativ au durerea a anunţa pierderea iu­bitului lor coleg şi profesor, Dr. Veterinar Gheorghe Nicolan Locot, colonel in rezervă Încetat din viaţă Joi, ora 7 dim.­­ Inmo­rmântarea va avea loc In ziua de Sâmbătă 24 Sept., ora 4 p. m., la cimitirul vechi din, Cluj. 24 D-na Olga Vernescu, doctorul şi d-na Burileanu cu fii, d. şi d-na Scarlat Ghica cu fii, d-na Maria Costescu cu fii, au adânca du­rere de a face cunoscut încetarea din viaţă a prea iubitului lor tată, bunic, socru şi cumnat C. Costescu Comăneanu decedat în ziua de 22 Septembrie 1927. Serviciul religios se va oficia Sâmbătă 24 Septembrie, ora 4 o.­ra d­in capela cimitirului Şerban Vodă (Bellu) unde va avea loc înmormântarea în cavoul fami­liei. Această încunoştiinţare ţine lo­cul ori­cărei invitaţiuni. 13 ionii POPULAR ejtROLs 59 Va fi închis din cauza re­­novărei Marţi 27 şi Miercuri 28 Sept. Rugăm aprovizio­­naţi-vă din vreme. 9536 VOIAJOR bine introdus în Transilvania şi Banat caută post în branşa co­lonială sau chimică. Oferte sub „927“ prin RUDOLF­ MOSSE, Arad,­­ 25 IE&NNA Din T.­Severin SFINŢIREA TEMELIEI UNEI BISERICI. — In corn. Lumnic, s'a oficiat sfinţirea temeliei unei noui biserici, în locul celei care datează din anul 1828 şi azi este ruinată. Serviciul religios a fost oficiat de potpereul Bălăceanu şi alţi preoţi, în prezenţa unui numeros public şi a diferite personalităţi. DELA C. F. R. — Direcţia ge­­­nerală c. f. r. a dat dispoziţiuni, ca trenurile accelerate 13 şi 14 să oprească atât la ducere cât şi la înapoere, în staţia Tâmna, situată între Severin şi Craiova. OFIŢER POLONEZ IN MI­SIUNE. — De câteva zile, a sosit la reg. 95 din localitate, căpita­­­nul Oberfeld, din armata polo­neză. El a fost numit comandant de companie şi este trimis să ob­serve cum lucrează armata noa­stră. I TEATRALE. — Sâmbătă 24 c., ora 9 seara, se va da în sala tea­trului, o singură reprezentaţie de trupa Ion Livescu de la teatrul Naţional din Bucureşti. Se va juca : „Cărăbuşii"* comedie în 3 __ 1A­—4k —

Next