Universul, iunie 1928 (Anul 46, nr. 123-148)
1928-06-01 / nr. 123
O datorie uitată O afirmaţie care s'a făcut până astăzi de nenumărate ori în ţara noastră, — şi care, din nenorocire, este azi mai îngrijitoare decât a fost ieri,— este aceea că tuberculoza face spăimântătoare ravagii la noi. Datele statistice, în această privinţă, sunt mai multdecât alarmante, stabilind un procent care dă nemiloasei boale caracterul direct al unui flagel. La o stare de lucruri atât de nenorocită, este adevărat că atât Statul cât şi iniţiativa particulară au răspuns cu câteva măsuri cari se impuneau. Dar, precum uşor este de înţeles, opera de profilaxie, opera de combatere, este încă departe de a fi organizată în forme cari să răspundă deplin nevoilor de apărare. Nenorocite conditiuni deviaţă, pentru populaţia nevoiaşe, insuficienţa mijloacelor materiale din partea oficialităţii, şi — de ce n’am recunoaşte, — lipsa unui interes efectiv din partea marelui public, fac ca, în materie de profilaxie a tuberculozei la noi să fie încă enorm de mult de făcut. * Prin generositatea unui prip de doamne, cari n‘au făcut decât să urmeze exemplul mişcător dat de prezidentă, s'a înfiinţat, cu mult înainte de război şi în condițione de neuitat, sanatoriul « dela Tekirghioî, cunoscut sub numele prescurtat de C. T. C., pentru combaterea tuberculozei la copii. Conceput după un plan care face din el, până astăzi, un model, sanatoriul în chestiune, — deşi complet ruinat în timpul războiului, care s-a lăsat doar cu zidurile pustii — constituie dovada strălucitelor rezultate pe cari le dă uneori iniţiativa particulară pusă în serviciul uneia din cele mai nobile cauze. Anii cari au trecut au adus cu ei salvarea a mi de vieţi nevinovate, prin sanatoriul C. T. C. Dar au adus şi o înrăutăţire foarte gravă a primejdiei tuberculozei, în întreg cuprinsul ţării. Războiul, cu ororile lui şi cu mizeria sa inerentă, este una din pricinile faptului că, după atâţia ani, în toată opera profilactică întreprinsă, prinortia tuberculoşilor români e azi mai mare decât în 1916. * A vorbi despre elementara datorie pe care noi cei sănătoşi o avem faţă de nefericiţii noştri semeni condamnaţi fără nicio vină, înseamnă a spune un lucru care de multă vreme nu mai e nou. Ceea ce este, poate, o noutate, e faptul că până şi admirabilul şi unicul sanatoriu IC. T. C., întreţinut în bună măsură cu mijloace personale ale celor care, într-o nobilă pornire, l-au înfiinţat, trăieşte ceasuri atât de grele încât se pare că până şi zilele lui sunt numărate. Această perspectivă este aşa de tristă, încât nu putem concepe ca ea să devină fapt împlinit... Zilele acestea, de Rusalii, se va face apel la marele public, în folosil triştilor oameni condamnaţi de soartă să zacă şi să piară încet- încet, după o viaţă care pentru ei nu a avut aproape nicio bucurie... Să ne amintim de ei, cel puţin atunci, cu un sentiment de frăţească îndurare care li se cuvine şi pe care, în patul lor de suferinţe, îl aşteaptă, poate, cu ochii în lacrimi... Animxdigo. La Beiuş, au început serbări şcolare, cu prilejul jubileului I de 100 de ani de la înfiinţarea liceului ,,Samuil Vulcan“. Samuil Vulcan a fost un episcop român, călăuzit de porunca românească a ţinerii mereu vie a conştiinţei româneşti, la ţinuturile primejduite din Bihor, Sătmar şi Maramureş. A înfiinţat Episcopul român şcoală pentru românaşii din ţinuturile nordice şi vestice ale Ardealului, ca să-i ferească de înstreinare şi să fie de folos culturii proprii naţionale. Ca vechime, liceul românesc de la Beiuş este al doilea în Ardeal, — cel dintâi a fost la Blaj. Şi după cel din Beiuş, sa Înfiinţat la Braşov. Toate aceste şcoale au avut un mare rol In desvoltarea conştiinţei româneşti. In vremurile vitrege. Ele au dat lumină şi întărire morală atâtor generaţii ca să se desvolte in spiritul părinţilor şi bunicilor. Şcoalele acestea au promovat pe acei intelectuali cari au Înaintat cultura românească din Ardeal. O sută de ani, liceul din Beiuş a dat învăţătură bună şi a făcut oameni de vrednicie şi de cinste. El şi-a împlinit cu osârdie datoria, pe care i-a încredinţat-o întemeietorul. Episcopul Samuil Vulcan Şcoala să dea acea învăţătură ca elevii „cu duhul înţelepciunii povăţuindu-se întru toate întâmplările vieţii, să se ştie ajutora şi ferici“. Sărbătorind împlinirea a 100 de ani de muncă, de rodnică şi fericită muncă a liceului din Beiuş, dorim din toată inima, profesorilor liceului, să ducă mai departe cu credinţă, gloria, dobândită cu trudă şi vitejie. -— -----O * □---------*’ Un gimern — CONSFĂTUIRI POLITICE — Berlin, 29 (Rador). — Partidul socialist şi partidul centrului au convocat, la Colonia şi Berlin, pentru ziua de 16 Iunie, comitetele respective, spre a decide astupra chestiunei constituirii noului guvern, precum şi asupra atitudine ce urmează a lua în politica internă. I însemnările mele La o eforie şcolară Am fost Duminică la adunarea eforiei goalei centrale de fete, (liceul Marica Brăncoveanu), o adunare convocată pentru aprobarea bugetului. N'a fost prea populată adunarea, dar ce concluzii interesante s'au desprins din discuţiile, care au fost. Mai întâi o ÎNCREDERE desăvârşită în comitetul şcolar, — preşedintă e însăşi directoarea şcoalei, — profesoară cu strălucită carieră didactică şi verificată experienţă intru gospodăria şcolara, iar membrii, un inginer, un arhitect şi o doamnă„ cari au dat în repetate rânduri dovada răspunderilor faţă de însărcinările ce ştiau luat şi de propăşirea instituţiilor, pe care le conduc. Apoi, o INTENSA SARGUINTA a părinţilor de a sprijini şcoala copilelor lor. Are atâtea nevoi şcoala, deşi e cea mai veche poate şi cu strălucită faimă. Părinţii elevelor s'au angajat s’o ajute şi să contribue fără şovăire, ca să-i împlinească nevoile. Dar ceeace mi s'a părut, că s'a afirmat şi mai stăruitor, a fost grija camaraderească de întrajutorare, manifestarea de solidaritate a părinţilor, cari pot mai mult, intru compensarea celor cari au mai puţin şi mai ales întru acoperirea îndatoririlor faţă de numărul impozant al elevelor bursiere. Şi s'a manifestat această notărire, ca un imperativ al obligaţiilor morale pentru şcoala copilelor noastre, ca o poruncă a obligaţiilor faţă de copii, nu ca vreun aspect oarecare jignitor de sacrificiu al unora faţă de alţii. Manifestaţia aceasta a îmbraţii sat şcoala. Pornirea spontană de solidarizare în jurul şcoalei. Şi aceasta a însemnat cu atât mai mult, cu cât şcoala are de încasat datorii şi dela unii părinţi, caii desigur n’au putut să facă I fas obligaţiilor la vreme, dar are de încasat şi întârziate subvenţii dela minister. Dacă s'ar manifesta aceiaş solidarizare la toate şcolele, sau la cât mai munte ! C. Cro. Tifos erasitematic (3 Moscova Chişinău, 29 Mai Pe cale particulară se anunță, că la Moscova la Isbucn,i o puternică epidemie de tifos exantematic, care face mari ravagii. --------------- - □ ----------------- RefleM mexicani vor sa omonori EI AU FOST ÎNFRÂNŢI, LASAND MULTI MORŢI ŞI RĂNIŢI New-York, 29 (Rador). Se anunţă din Mexic. Un grup de 800 rebeli a atacat ieri, portul Manzanillo, cu scopul de a-1 ocupa si a-1 folosi pentru importul de arme, destinate luptei contra guvernului mexican. Detaşamentele guvernamentale trimise din oraşul apropiat Colima, au salvat portul, care era păzit de o garnizonă restrânsă. Rebelii au fost atacaţi de asemenea de vasul de război „Progreso“ care, după un bombardament susţinut, i-a silit să se retragă. Rebelii au lăsat 82 morţi. Pierderile trupelor federale se ridică la 29 morţi şi ră- Un submarin gigantic Submarinul englez „Oslris", tipul cel mai nou, lansat la Barrow-in-Furness Casa din str. Rahovei In aşteptarea lămuririlor d-lui primar şi sancţiunilor împotriva celor interesaţi Am publicat In numărul de eri şi discuţiile din consiliuil general al municipiului Bucureşti, în chestiunea, Imobilului Dattelkremer, — imobil, care «te o ruşine edilitară pentru Capitală şi o nenorocire pentru circulaţia pe str. Rahovei,şi am publicat şi o scrisoare a d-lui primar dr. I. Costinescu. Cititorii au observat desigur, dl d. dr. Costinescu a trebuit să.şi rectifice o expresie aruncata uşor in şedinţa consiliului comunal. Pentru un vechiu parlamentari — cum « d. dr. Costinescu — pentru un vechiu conducător de desbateri in şedinţe de specialişti şi adunări cetăţeneşti, manifestarea d-lui primar al Capitalei In şedinţa consiliului comunal a constituit ţără doar şi poate o eroare, pe care a trebuit s’o recunoască şi d-sa. Şi ne place să credem, că a şi regretat-o. Dar ca să iasă deplin dintr-o situaţie neconvenabilă şi orice umbră de echivoc să fie împrăştiată, d dr. Costinescu are o îndatorire. Şi în scrisoarea adresată directorului ziarului „Universul" şi în şedinţa consiliului comunal, d-sa a spus, că sunt interesaţi, cari duc o acţiune plătită pentru a împiedica deschiderea localului .Noi zicem localului, ruşine edilitară!. Sunt interesaţi, afirmă d. dr. Costinescu. Dacă sunt, d-sa e dator să-l dea pe faţă. Să-l numească, spre a se şti cine sunt şi dacă sunt antrenaţi cu ştire, sau fără ştire, dar Interesaţi. Numai astfel de primar al Capitalei poate să înfrunte echivocul, arătând pe toţi interesaţii fie din afară, fie dinlăuntrul primăriei, fie că sunt direct interesaţi, fie că sunt antrenaţi. Explicaţiile de până acum sunt Insuficiente. Ba cu atât mai insuficiente, cu cât după ce a aruncat toată vina asupra unui domn Bolomei dela primărie, nu s’a luat nicio măsură Împotriva vinovatului. Cât despre asigurarea d-lui dr. Costinescu, că proprietarul imobilului-ruşine renunţă la orice pretenţie în privinţa plus valutei, p este o iluzie, atât timp cât nu-i făcută expertiza. Şi in loc să se facă aceasta, primăria îşi schimbă dintr'o zi intr'alta deciziile, când pentru reparaţii simple, când pentru reparaţii radicale, când după indicaţiile primarului, când după stăruinţi interesate. Prin urmare, să punem lucrurile la punct; să fie arătaţi cei interesaţi; să se fixeze răspunderile celor vinovaţi; să se precizeze punctul de vedere asupra expertizei şi să fie înlăturată o ruşine oraşului, — acea clădire — Danielkremer — din calea Rahovei. In cântarea dirijabilulii „Italia“ AMERICANII GATA SA DEA AJUTOR Berlin. 29 (Redor). — Departamentul aeronauticei din Washington a Comunicat amabasadorului Italiei, că stă la dispozitiv să coopereze cu avioanele sale pentru căutarea dirijeabilului ..Italia“ în cazul când va fi solicitat de guvernul Italiei. MANIFESTAŢIA DIN SENATUL ITALIAN Roma 29. (Telegr. part.). — In şedinţa de azi a Senatului a fost discutat bugetul ministerului navigaţiei aeriene. In cursul desbaterilor, s’a ridicat Tittoni şi a declarat, că : Întreaga Italie datoreşte mare recunoştinţă lui Nobila, care a Încercat sborul la Polul Nord, spre mândria poporului italian. Cu toate că acest moment nu este potrivit pentru discursuri lungi i se poate adresa un cuvânt Înflăcărat de recunoştinţă, întregul Senat a manifestat cu entuziasm pentru generalul Nobile, iar Mussolini a mulţumit călduros lui Tittoni pentru cuvintele spuse in onoarea aviatorului NICI O VESTE Txmdra 29 .(Telegr. part.). — Tot lipseşte orice ştire despre dirijabilul Italia. O informafiune oficioasă nuntă, că „Cita d’Italia“ este prinsă de gheţuri lângă o insulă daneză în Marea îngheţată. „ITALIA” A ATERISAT PE INSULA AMSTERDAM? Paris 30 (Rador). — Din Oslo se anunţă, că un vapor de pescuit ar fi recepţionat , un mesagru transmis prin radio, de generalul Nobile, anunţând că dirijabilul „Italia ar fi aterisat pe insula Amsterdam, la Nord de Spitzberg. Dirijabilul ar fi în cea mai bună stare. a Sesiunea conferinţei inMs a Vii Romania e reprezentată printr’o delegaţiune în cap cu d. ministru dr. N. Lupu — Programul de lucru — Geneva, 29. (Rador) — Miercuri, 30 Mai, se deschide, la Geneva, a 11-a sesiune a conferinţei internaţionale a muncii, sub preşedinţia provizorie a d-lui Arthur Fontaine, preşedintele consiliului de administraţie al B. I. M. Vor fi reprezentate 55 ţări, prin delegaţiuni foarte numeroase. Delegaţiunea Japoniei e alcătuită din 30 membri, delegaţiunea germană din 24 membri, delegaţiunea Angliei, a Italiei, a Franţei, din 20 membri. România este reprezentată printr’o delegaţiune prezidată de d. dr. Lupu, primul delegat guvernamental. Celălalt delegat al guvernului este d. deputat Contantin Neamţu. Patronii au delegat anul acesta pe d. ing. Buşilă, preşedintele „Uniunii generale a industriaşilor”, iar muncitorii pe d. Flueraş, preşedintele confederaţiei generale a muncii. Grupurile sunt asistate de şase consilieri tehnici, printre cari d-nii Setlacek, director în ministerul muncii, Enescu, director la Casa Centrală a asigurărilor, inginerul Mircea şi Mirescu. In ordinea de zi a conferinţei figurează, în primul rând chestiunea metodelor de utilizat la fixarea salariilor minimale, şi chestiunea prevenirii accidentelor de muncă. Conferinţa se va pronunţa asupra adoptării unei convenţiuni internaţionale şi a unei recomandaţiuni, tinzând la orientarea, în acest sens, a legislaţiunii din toate ţările. Conferinţa va examina de asemenea raportul d-lui Albert Thomas, care constituie bilanţul anual al mişcării sociale din toată lumea şi rapoartele înaintate de diferitele guverne în privinţa aplicării convenţiilor internaţionale pe care le-au ratificat. Fratele lui* MossolIi şi soţia sa, răniţi într’un accident de automobil Roma, 29. (Rador). — D. Arnoldo Mussolini, fratele ducelui Benito Mussolini, şi soţia sa, au fost victimele unui accident de automobil. Arnoldo Mussolini a fost rănit uşor la cap, soţia sa, însă, are claviculele fracturate. Starea sa generală este bună, neivindu-se deocamdată nici o complicație. S’a descoperit Mul scarlatinei Berlin, 30 (Rador).— Din Kiev se anunţă că doamna dr. Cernova a descoperit microbul scarlatinei. Ea va prezenta un raport asupra acestei chestiuni la conferinţa internaţională pentru studiul scarlatinei, ce se întruneşte la II Iunie la Koenigsberg. . Deaş fi rege... FOSTUL PRINŢ CAROL VOIA SA FIE REGELE UNGARIEI. Ziarul „Novosti“ din Agram anunţă că fostul prinţ Carol voia să se încoroneze rege al Ungariei. Potrivit unor ştiri din cercurile diplomatice pariziene, exprinţul Carol intrase în ultimul timp în legătură cu Sovietele şi cu diplomaţia ungară. La început nu s'a putut explica această atitudine, mai târziu s’a dovedit că ex-prinţul Carol, care trebuise să renunţe pentru totdeauna la tronul românesc, se hotărâse să ia parte la o acţiune care l’ar fi ridicat pe tronul I Ungariei. Ziarul „Novosti“ a- adaugă că această acţiure“ ar îi I fost indirect susţinută şi de So- I viete, care intenţionau să ţie I astfel România şi Polonia în ■ şah. Ca rege al Ungariei, ex-prinjul Carol, cu ajutorul prieteniilor săi, ar fi putut isbuti să disolve şi Mica înţelegere. isu regi în spania I PRIMO DE RIVERA SE VA RETRAGE TIMP DE DOI ANI Paris 30 (Rador). — Le „Journal“ nolă din Madrid, că prin căsătoria lui Primo de Rivera, celebrata la 15 Mai, se va produce o schimbare profundă în viaţa politică a Spaniei. Primo de Rivera îşi propune să se odihnească timp de doi ani, cât va funcţiona actuala adunare naţională. Şefii guvernului ar fi desemnat Regelui ca succesor pe contele Guadularde, care nr fi indicat să prezideze un Cabinet intermediar, menit să prepare revenirea la tgii.i .I constituţional. -■— — X □ X-------------FILAE Multă filozofie este în vorba veche: ce-şi face omul singur, nici dracul nu desface ! Ce păcat că unii străini de origini dubioase nu le cunosc, şi ca unii români de origini străine le uită prea uşor ! Să te cheme Moritz Leiba şi (.'ajungi Barbu Ionescu, fără să te împiedice nimeni; să fi fost mucenic al mizeriei, chelner la cafele marghiloman, încasator rămas dator, cavaler de industrie, şi să te pomeneşti mare bogătaş la Londra, fără să te fi întrebat cineva ce fel de şahărmahăr ai învârtit, este deja un noroc. Dar să te legi la cap fără sa te doară; să intri în aventuri princiare când erai făcut pentru nasturi şi ace cu gămălie; să te visezi in suite regale, când umblai fără pingele ; să te pomeneşti ameninţat cu expulzarea de acolo unde, de bine, de rău, te salutau chiriaşii imobilelor speculate, este deja un ghinion. Dacă norocul nu se ştie de unde vine,—de aci şi vorba : norocul prostului, — ghinionul şi-l face de obicei omul singur, fie că nu se uită în oglindă, fie că nu-şi vede lungul nasului. Şi, slava Domnului, Barbu Leiba sau Iţic Ionescu, avea ce vedea ! Cam la fel a păţit-o şi Rothermere. Moare Northcliffe, deştept şi întreprinzător, şi rămâne averea fratelui său Rothermeere, mediocru şi tătălău. Cel dintâi devenise cunoscut prin meritele sale. Cel de al doilea, în goana după notorietate, îşi căută merite ani de zile, şi negăsindu-le, ce pronunţă pentru celebritatea originalităţii. Anormalul atrage totdeauna atenţia celor normali. Şi atunci,ese în public cu revizuirea tratatului de la Trianon. Urmează recepţiile, aplauzele şi florile ungurilor. Este de sigur ceva. Dar medalia are două feţe. Iată că intră în joc adevăratele notabilităţi engleze, şi declinând orice răspundere faţă de elucubraţiunile lordului de carnaval, îl prezintă lumei întregi prin comunicate şi ziare, ca : o fire slabă de îngeri şi uşor de tras pe sfoară de magnaţii de la Pesta; o găgăuţă extaziată în faţa unei sirene cu ochi focoşi, cu artificii în gesturi, pusă la dispoziţie de guvernul maghiar pentru a-l duce de nas ; şi în sfârşit—aţi citit ori telegrame de la Londra— ca un smintit compătimit de puţinii englezi cari nu-1 dispreţuesc. Ci un cuvânt, zi-i lordul Rothermerde—şi lasă-1 în pace ! Curat , unde dai și unde crapă ! Don José. Foch, învingătorul Incontestabil 10.090 km Mi penaj ia userioi Ziarul satului Foch i s’a făcut, in Anglia, o primire entuziastă. Mareşalul Foch s’a dus în localitatea Scarborough, in Yorkshire, spre a primi titlul de cetăţean de onoare, cu ocaziunea deschiderii congresului Legiunii engleze a foştilor combatanţi. La primirea mareşalului Foch, a luat parte şi moştenitorul tronului Angliei, care salutând pe mareşal, a spus că el este învingătorul incontestabil al marelui război, şi că atât englezii cât şi francezii trebuia să-i păstreze recunoştinţă veşnică. Prinţul Galilor a anunţat, că în cel mult 2—3 săptămâni, 10.000 de legionari englezi se vor duce in Franţa, in regiunea Somme şi Yser, spre a face un pios pelerinagin la mormintele eroilor morţi în război. „Le Gaulois1“ adaugă că, mareşalul Foch a declarat reprezentantului său, că din călătoria făcută in Anglia, a căpătat siguranţă că înţelegerea cordială dintre Franţa şi Anglia a rămas şi azi, ca în trecut, o „realitate vie“. MAREŞALUL FOCH ,,Le Gaulois“ anunţă, că marosom Opera de construcţii — 100 de milioane lei pentru locuinţe ■ S-a semnat jurnalul consiliului de miniştri, prin care se pune la dispoziţia ministerului muncii primul fond de una sută milioane Iei prevăzut în bugetul statului pentru construirea de locuinţe. APARTAMENTE PENTRU FUNCŢIONARI Prin acelaş jurnal se hotărăşte şi destinaţia ce urmează să se dea acestei sume. Astfel, ministerul muncii este autorizat să cumpere de la d. Florian Procop Dumitrescu terenul situat pe b-dul Independenţii colţ cu Sf. Elefterie în suprafaţă de 24.000 m. p. cu preţul de 960 lei m. p. Pe acest teren se va clădi un bloc de apartamente pentru funcţionari. AJUTORAREA CONSTRUCŢIILOR milioane lei funcţionarilor statului ce-şi construesc imobile. Se va distribui suma de 44 Distribuţia sumelor se va face pe baza unui tabel întocmit de direcţia generală a construcţiilor şi aprobat de minister, cu un procent de 5 la sută amortizată suma pe un termen de 10 ani şi cu ipotecă pe primul rang. ALTE AJUTOARE S-au mai acordat şi se vor mai distribui următoarele supreme : 500.000 lei, membrilor cooperativei de construcţii din Chişinău, 1.500.000 lei membrilor cooperativei „Răsăritul“ din Bucureşti, 5 milioane funcţionarilor din direcţia R. M. S. 3 milioane membrilor federaţiei generale a demobilizaţilor din Bucureşti, din Legiunea Română, 3 mii. membrilor cooperativei Uniunea ofiţerilor dă rezervă din Timişoara. Toate aceste sume se vor acorda în aceleaşi condiţiurau ca şi acelea acordate funcţionarilor de direcţia construcţiilor şi pe baza tablourilor întocmite pe ministere. PENTRU CONSTRUCŢIA APARTAMENTELOR Restul sumei adică 19.885.000 lei se va utiliza pentru începerea blocului de apartamente proectat pentru funcţionari pe b-dul Independenţii. Vom reveni cu amănunte.x*x mn tezei germane asupra pm games Haga, 29. (Rador). — Tribunalul internaţional, interpretând planul Dames, a respins teza germană, prin care se cerea deducerea anuităţilor stabilite de planul Dames, din produsul lichidării bunurilor germane din țările aliate. d-l Haid este marea ducasă anastasia Senzaţionalele destăinuiri ale ducesei Xenia — Telegramă particulară — Paris, 29. — D-na Leeds, născută marea ducesă Xenia a Rusiei, afirmă că d-na Ciaikowski, care de trei luni se află în gazdă la ea, la New-York, nu e alta decât Anastasia, fiica lui Nicolae II, fostul ţar al Rusiei. D-na Ciaikowski i-a reamintit atâtea detalii din timpul copilăriei lor şi de la curtea ţaristă şi a descris aşa de bine lucrurile de la palatul imperial, încât nu mai încape îndoială, că este marea ducesă Anastasia. D-na Leeds va sosi la Paris cu d-na Ciaikowski pe care o va prezenta marilor duci ruși, cari trăesc la Pa Iris. MAREA DUCESA ANASTASIA D-NA TCHAIKOWSKI