Universul, ianuarie 1929 (Anul 47, nr. 280-304)

1928-12-01 / nr. 280

I Anul XLVI Nr. 280 Sâmbătă 1 Decembrie 1928 Repetiţia Membrii „clubului bunicilor" r­gioase pe care le vor cânta la­­ ciunului. din Londra repetă coruri reli-­­ numitul club în ajunul Cră-1 TA­BOTE ELVIRA POPESCU Tocmai îmi propuneam să arăt cititorilor noştri noul suc­cess triumfal obţinut de d-na El­vira Popescu la Paris, când o telegramă ne vesteşte că marea comediană sa îmbolnăvit brusc şi grav, o inter­venţie medicală urgentă, fiind, din cauza a­­ceasta, imediat necesară. Din fericire, ştirile ulterioare arată că această intervenţie a is­butit, viaţă­ strălucitei artiste ,­fiind- o astfel salvată, dar ea va trebui, după cât se pare, să stea îndelungă vreme departe de scenă. Una dintre cele mai de seamă comediene ale timpului e silită astfel să-şi întrerupă pentru câtva timp cariera începută a­­tât de strălucit. Pentru Paris e fără îndoială o mare pagubă (ori­cât de nu­meroase ar fi acolo stelele de teatru) dar pentru noi românii — care o simţim pe Elvira Po­pescu atât de mult a noastră— , mai ales, o tristeţe adâncă să o ştim tânără, frumoasă, ne­sfârşit talentată şi totuşi îm­­■ piedecată să fie ea însăşi în a­­pogeul carierei ei. Avem nevoie, acolo, de o ac­triţă atât de mare şi atât de re­­pezentativă pentru neamul nos­tru, care să­ amintească mereu prin frumuseţea şi arta ei înflo­rită, prin râsul ei unic, de me­leagurile noastre. Camil Petrescu izgoăit Dunăfoehrejfii? Se ştie că Lindbergh, după admirabila acţiune a trecerii în zbor a oceanului Atlantic, a primit, — afară de sute de mii de scrisori de la oameni de toate categoriile, — şi câteva­ mii de cereri în căsătorie, din partea a diverse doamne şi domnişoare. Din aceste candidate la mâna eroicului aviator, cum era și fi­resc, una singură pare că a avut noroc, dat fiindcă Lind­bergh nu se poate căsători cu mai multe femei deodată... Numele norocoasei este Eli­sabeth­­Morrow, numita tânără fiind fiica ambasadorului Sta­telor Unite în Mexico. O telegramă din Washington anunţă că d-ra Morrow şi Lind­bergh s’au logodit. Insă nici unul nici altul deo­camdată, nici nu confirmă şi nici nu desminte ştirea. Muzicanţii de orche­stră se răzvrătesc împotriva jazz-ban­­dului Se ştie că, la apari­ţia lui, jazz-bandul a făcut adevărate furori, cucerind nu numai sălile de dans şi saloanele, dar şi or­chestrele executante de muzica savantă. Ritmul tare şi armonia barbară a acestui gen de­ mu­zică,­agreate de o anumită ca­tegorie a publicului, au consti­tuit însă o lovitură dată melo­diei Adevăraţii iubitori ai mu­zicii au boicotat jazz-bandul ca pe o aberaţie sau o revenire la spiritul epocii de acum câteva mii de ani. . . Incet-încet, jazz-bandul a ieşit din saloane, şi a rămas numai în localurile publice de noapte. Iată însă că muzicanţii de şcoală clasică iau atitudinea ca­tegorică şi împotriva acestei ră­măşiţe. , , Aşa s'a petrecut, de exemplu, în Italia, unde membrii orches­trelor au depus un lung protest împotriva jazz-bandului, cerând interzicerea lui, ca unu care strică educaţia muzicală a pu- D-RA ELISABETH MORROW Tache şi Matache la vot (Matache intră prin dreapta, dus de guler de primul bătăuş) Matache: Domnule, zău, dom­nule....­­. Bătăuş: Vorba! Lasă’că te-am văzut eu că ai venit cu ăla de s’a dat cu opoziţia ! Lasă că-ţi mut eu matale căpriorii... Matache : Tache, Tache !... In ce chichion m’ai băgat... Dar crede-mă, domnule... I. Bătăuş: Ce să cred 7 Ce să cred, musiu 7 Matache: Eu votez cu guver­nul, zău aşa.— I. Bătăuş: Nu eşti cu opoziţi­­onistul a­lfi ? Matache: Nu, crede-mă, nici nu ştiu că s’a dat cu opoziţia... L’aş înjura de ai fi mulţumit şi d-ta... I. Bătăuş: L’ai înjura 7 Olio ! Să-mi cadă în palmă, ce aş mai mătura hala de carne cu el !... Matache: Nu iei o ţigare! 1. Bătăuş : Mersi ! Mersi! Matache: Zău, nene, mi-e frică să nu mai pai ceva cu lu­mea asta înfierbântată de aci... Dacă n’oi mai avea norocul să găsesc pe cineva entelegent ca d-ta, să mă priceapă... I. Bătăuş: N’ai nici o grije, stai aici pe lângă mine... II. Bătăuş: (intră, trăgând pe Tache, după el). Hai, dom­nule, ce ţi-e frică ? Eşti cu mine doar... De când e ea, opoziţia, n‘a avut aşa bâtă în program! Tache: Da de ce... nene... să stăm dincolo... e mai răcoare, crede-mă! I. Bătăuş: Las că te bag eu acuş în nişte călduri, de o să-ţi trebue spital ! Tache: I-auzi... vai de capul meu ! II. Bătăuş: Nu-ţi fie frică !... Mă ! Ţine-ţi fleanca că-ţi răpăd ciomagul în nas de zici c’a fost tramvai ! Tache : In nas !... I. Bătăuş: Bine, mă, nepri­­copsitule, tocmai pe un târâe­­brâu ca ăla ţi-ai găsit să-l a­­peri I II. Bătăuş: Mă, să nu te alegi de omul meu I că... I. Bătăuş : Că ce 7 II. Bătăuş : Că... na I (Arde un ciomag lui Matache. Matache şi Tache vor să fugă dar ti ţin de mână bătăuşii). Matache: Valeu ! I. Bătăuş: Olio­io ! Dar în o­­mul meu, ai ! Dacă pă aşa e vorba... na şi în al tău ! (Trage una lui Tache). Tache : Valeu ! I­. Bătăuş: Cum, mă­ în­drăzneşti să dai ! Na!... (Trage în Matache). Tache: Nene, nu mă mai a­­păra, nu mai fi aşa gentil, că mă omori de tot! I­. Bătăuş : Ia lasă-mă, dom­nule, după ce-ţi iau apărarea 7 ^1lai trage una lui Matache). Matache : Frate Tache ! Mă prăpădesc, frate Tache! Tache: Matache, m’am dus! Bătăuşii: (intr'un singur glas). Nu ţi-am­ spus eu că dacă eşti sub protecţia mea o să-ţi meargă bine­­ !... Keops. O contravenientă miliar­dară Mis Guinau, faimoasa pro­prietară de cluburi de noapte din New-Yor­k, s’a întors după o vizită la Hollywood, cu o fru­moasă colecţie de... citaţii ca re­zultat al diverselor contravenţii, de care s'a făcut vinovată. Din fe­ricire, numita doamnă posedă o imensă avere, care-i va permite să plătească diferitele amenzi și un secretar, care să se ocupe de numeroasele-i procese. Cine mănâncă mai multă pâine? Intr’o statistică germană, se constată că popoarele cari mă­nâncă mai multă pâine sunt bulgarii, francezii, australienii și canadienii. La aceste popoa­re, fiecare individ consumă circa 750 grame pâine pe zi, adică 273 kg., pe an. Germanii consumă 95 kg. pâine pe an. Ei mănâncă mai multă carne şi cartofi. In Rusia se mănâncă şi, mai puţină pâine, adică 60 kg., de persoană pe an. Filozofie Un tânăr, pe cât de bogat, pe atât de prost şi obraznic, se aşezase la un prânz copios lângă filosoful vienez Sieving, care mânca cu poftă. Tânărul zise : „Nu credeam, că şi filosofii pot fi gurmanzi!“ Filozoful răspunse : „Nu cum­va aţi crezut că natura a creat cele mai mari bunătăţi numai pe seama celor proşti !“ Eroină la 9 ani Rosetta Reénie, din Montreal, în vârstă numai de 9 ani, în lip­sa părinţilor, a salvat şapte su­rori mai mici din incendiul ce le cuprinsese casa. E un act care merită să fie reţinut şi slăvit Cifre fantastice Din darea de seamă făcută acţionarilor de „American Te­lephone Company’ rezultă că are 16.720.000 abonaţi şi ei schimbă zilnic 60 milioane con­vorbiri. t UNIVERSUL’ Crâmpei de viaţă Tramvaiele îţi dau bogată o­­cazie de a culege impr­esiunile mulţimii asupra evenimentelor în curs. Acolo am aflat întot­deauna despre cele, ce se vor întâmpla în viitorul apricp­t şi, oricât nu-mi place acest ve­hicul, petrec în el uneori mo­mente copios semănatului hu-03.0T. a t i a ji Lumea discută în gura măre calităţile, defectele, , legăturile, tainele cutărui sau cutării, mi­nistru. Fiecare vorbitu­ri'â. per­fect de bine inform­at şi ’Ve­xite cele mai fanteziste su­nt trans­mise cu o aşa de candidlă con­vingere încât­­— fără să vrea — publicul ascultător, când se co­­boară la staţii, duce cu sine, mai departe, noutăţile proas­pete, devenind un aprig apără­tor al celor auzite... Când e mai gol, urmăreşti, involuntar, conversaţii aproape intime. Unele naive, altele în­tunecate, mici svâcniri de re­­voltă, credinţe pesimiste, uneori rezemnări dureroase. Am văzut şi lacrimi, abia reţinute, în tramvai.... Odată, două doamne vorbiau în voe, de pe două bănci vecine. Una mai în vârstă, cu fruntea puţin umbrită. Cealaltă, tânără, cu o faţă aproape de copil, care contrasta cu vârsta, ce i-o ci­­tiai, vag, pe la colţurile ochilor. Să fie — mă gândiam eu — una din acele femei, pe cari — de ce să nu spui sincer? — le cam invidiez aşa, uneori, pentru că simt în ele lipsa frământărilor, cari mă dor şi mă chinuesc pe mine?... Femei, cari habar n’au, că lucrurile merg prost prin ţară, că stăpânii sunt noi şi lumea cam îngrijată; ca Insti­­tuţiunile­­ de asistenţă abia o duc pentru că li s’au tăiat, mai de vreun an, subvenţiile şi că e sărăcie şi suferinţă multă, pre­tutindeni... Tânăra cuconiţă cu buze de cireaşă artificială, cu pălăriuţa îndrăzneaţă încercuindu i un căpşor, ce mişca, neobosit în toate părţile, vorbi­a, vorbia şi nu mai isprăvia... Ba de servi­­toare, ba de o rochie de „Crépe­­de-chine” brodată cu aur, ba de o blană sau de un săculeţ, un­­fleac, pe care-l descria amănun­ţit; „ ba de o serată cu poker” şi de o masă la nu ştiu ce res­taurant, insistând asupra fiecă­rui fel de mâncare. Ferbeam de ciudă. Regretam , tramvaiul gol, care nu-mi putea­ ajuta să mă izolez de această®’ avalanșă de banalitate când, de­odată, tresării. Fibra maternă sbârnăi în mine. De-acu, eram­­ captivă curiozităţii: eram toată urechi! Necunoscuta elegantă vorbia de copilul ei! Şi laudele curgeau. Era chipeş, ca niciunul, deş­tept, de-i întrecea pe toţi, îmi creştea inima! Ce frumoasă e această orbire maternă! Ce emoţionantă, ce sublimă naivitate.... Ce slăbiciune binecuvântată... Dar, iată, că, o frază, nediorită şi urîtă, îmi izbi timpanul: —Aşa-i de înţelept, că te tot poţi mira: vorbeşte ca un bă­trân... Aţi auzit astfel de copii? Le-aţi simţit precocitatea lor stranie, tristeţea aceea a ochi­lor gravi, încadraţi — anacro­nic — de bucle copilăreşti? Eu i-am văzut pe aci şi pe aiurea. Am văzut un copil de 9 ani, voiinic şi sănătos, care, dacă voia să facă vreo săritură, avea o stângăcie penibilă de adult. Stătea, putea să stea ine în­tregi locului, sau cu ochii fixaţi pe lucruri, ce nu părea că vede. Sburdălnicia altor copii îl o­­fensa, învăţa serios şi concen­trat, ca un student de la Teo­logie... Fiu unic, părinţii lui erau foarte mândri de el. Ziceau, că era bine crescut... Vai!! Sanda I. Mateiu O legendă distrusă Legendarul napolitan, care în romane, piese de teatru şi filme pare că nu are altceva de făcut decât să cânte acompaniindu-se cu chitara „O sole mio“ sub fe­restrele iubitei, să mănânce ma­caroane şi să stea culcat în poze languroase şi pitoreşti, a fost omorît din ordinul cenzu­rii italiene. Comitetul acestei nobile in­stituţii a hotărît ca nici un film să nu mai perpetueze legenda că locuitorii Neapolului ar fi leneşi, pitoreşti şi murdari. Le­genda n’are nici o legătură cu adevărul şi cenzorii sunt hotă­­rîţi să împiedice orice încercare de a se mai ponegri nişte bravi cetăţeni muncitori, oneşti şi cu­raţi. Dragoste de libertate După treizeci şi nouă de ani de aşteptare, mrs Salomé Jane Crawford s’a hotărît să ceară divorţ de insesizabilul său soţ. D-na Crawford are 85 de ani. In 1865 s’a căsătorit pentru prima oară cu un soldat din armata uniunei americane. Dar acesta murind, cinci ani mai târziu ea se căsători­ cu un a­­nume Charles Crawford. După un an, noul soţ plecă şi nu mai dete semne de viaţă. — Am aşteptat în zadar trei­zeci şi nouă de ani, — a spus ea, — în faţa judecătorului. — Şi acum ceri divorţul ca să te­­ măriţi din nou­­, a în­trebat-o judecătorul. — Să mă ferească Dumnezeu, răspunse zâmbind bătrâna. .Vreau să fiu liberă. 1 TROJAN Auto-Camionete complect carosate in iii si 700 Kg. 25.000 Lei aconto si restul in 12 rate lunare.I o .6, n­, ,*,♦ Soc. WEMPE8 Bummsn SIT. C. A. Roseifi 3, îessî. 379-38 2492 BRAN­ZI Bit!» Te teme a de Toamnă £ei 14 Litra Mari cantități pentru EN GRO cu preț foarte scăzut Consumul Popular Carol 59 9 GH.ARVATESCU Str Belvedere N-7 Bucureşti Ce!­mat Lustre mare faţă mira Veteuze Depozit Jl­Ml­ P/a Fom­e­re de Id mpI Braţe Becuri (jj Reşeuri si materiaContoare flecrice Import direct 3 4 flacoane mMmmm regenerează sângele, îngraşe şi măreşte apreciabil greutatea corpului. Vindecă anemia cu toate urmările ei ca: Liniatism, Histerie, Poala albă, Slăbiciu­nea generală Lipsa poftei de mâncare, etc. Se recomandă în tratamentul tuberculozei. Agreabil la gust La farmacii şi drognerii Instrucţiuni la fiecare flacon Sânge stricat suferința vârstei critice In plina maturitate cu mult înainte de bătrâneţe, organismul femeii este zguduit de o afluenţa de sânge în mod destul de violent care implica : dureri în pântece, ameţeli, palpitaţii, nădufuri de căldură, pete pe piele, crize de match­, cip. Aceste sunt simptomele vârstei critice. Asemenea si bărbatul este victima mnor tulburată, datorite aceleiaşi vârste critice. Mai mult ca oti când in aceasta perioda a vietei trebue sa va Îngrijiţi sângele, pentru a vita impotenta gutoasa sau reumatis­mala, anemia cerebrala, afecţiunile cardiace, boalele de piele, arterio­­sclerosa, varicale, flebitele, ulce­rele, precum­ și accidentele specifice tertiare în sit sit toate stările mor­bide cari exasperenza pe om după 40 de ani. La aceasta data triumfa DEPURATIVUL RICHELET (DEPURATIF RICHELET). El debaraseaza sângele de toate elementele m­isibile si va permite sa treceti fara greutate pragul du­reros al vârstei de 50 de ani. Mulţi bolnavi condamnaţi datoresc DE­­PUR­AT­IVELUI RICHELET (DEPURATIF RICHELET) viata lor, si îi se închina cu laude.­­De vânzare la tosteFarmacii­a si Drogheriile cela mai bune Laborat. L RICHELET de Sfidau, G, r. Belferi. Bayonnef B.P.­ France.Depozit pentru România d.Dillan, 4 Strada Pitar Mos,Bucuresti. Ne­fiind cartela! Marele magazin de Muzici Telefon No. 355.66 IgT*^ JiE*T — JL w Telefon No. 355.§8 București, Calea Victoriei 50 (Pasagiul imobiliara) = V I M B Toate produsele uzinelor» „ali MASTER’S VOICE Din (Hayes) Londra Cehoslovacia (Praga) CU MARIREDUCERI DE PRETURI ^Exemplu:In loc 00 Lei - Aparatul de VA JMZMRB Numai te 1­6.000 Voiaj EN GROS Ace,­«Bdor“CaliaMloc70i­el50 EN detail­­l Contra inpotenţei, neurasteniei sexuale luaţi tabletele cu efect imediat. La farmacii şi drognerii, sau direct la Laboratorul Dr. Al. Iteanu Bucureşti ___________ ________2686 cum putem surpi iu mass mi­nt Ml Pentru a distruge în masse în mod sigur aceste rozătoare atât de păgubitoare, se va întrebuin­ţa preparatul nou descoperit „VIRUSUL FULGER” care este un lichid, având proprietatea de a da şoarecilor de case, de câmp şi guzganilor, o boală mortală. Un şoarece sau guzgan atras fiind de mirosul plăcut, consu­mând pâine sau grăunţe îmbi­bate cu „VIRUSUL FULGER“, capătă o b­oală pe care o tras­­rm­ite tuturor şoarecilor cu cari vin în atingere, provocând ast­fel şi moartea lor. „VIRUSUL FULGER“ estee absolut nevătămător pentru oa­­­meni, animale domestice, păsări şi vânat. Succes garantat. Ins­trucţiuni şi modul de întrebuin­ţare sunt ataşate la fiecare fla­con. Costul unui flacon 120 lei franco în toată ţara. Flacoane duble speciale pentru mori, moşii, magazii de cereale, etc., lei 200, tot franco. Comenzile se vor adresa direct laboratorului „Virus Fulger“, Bucureşti, calea Moşilor No. 98. Stimate domn, Vă rog să binevoiţi a-mi mai trimite un flacon cu „VIRUS FULGER", căci am fost foarte mulţumit de succesul care am ■avut în urma preparatului dvs. „VIRUS FULGER", căci am scă­pat de şobolani. Cu toată stima, GHEORGHE TAMAŞ SlănicU-Moldova prin Tg.-Ocna. trxm­rmmmmmmmB—mrwmxm —ttt vne »—s ii 11 irr—si—înr i 111— in SPITALUL DE STAT „IZOLA­REA“, GALAŢI PUBLICAŢIUNE se publică spre cunoştinţa ge­nerală că în ziua de 3 Decem­brie 1928, ora 10 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică in can­celaria administraţiei acestui spital, cu oferte scrise şi sigila­te pentru aprovizionarea cu 25 vagoane lemne de foc necesare spitalului pe exerciţiul 1929. Administraţia spitalului îşi rezervă dreptul de a majora sau micşora cantităţile la facerea contractului definitiv. Orice alte informaţiuni se vor cere la administraţia spitalului'1' în toate zilele de lucru, între l­­rele IV-II a. m. # . Licitația se va ține in confor­mitate­ cu di^cozitioniis art. 72 «c83 djh IMea, e^ttefjiffitfi jSR­ blice, pentru toată, furhilufa. . Textul art. 72—S3 se găSOște afișat în sala de adjudecațiune. Medic primar, Al. Pațica. Administr. Dem. Constantinescu No. Sî3, anul 1928, Noemb. 7. $346 Mutomobiiîstit il venîî itiTma ! 1 eEMETE GRMTmrn a încălzitorii Bot» catalitice JHERM’X” Nici un &@Mcol de incendiu sau de eytsilezie t FEREŞTE Radiatorul - Stocul - Cui as­sa de ÎNGHEŢ Dă motonuiuî ipovnive uşoanâ şi imediată J numai sunteţi o&lisgaţi de ct Săsa motanul să nteargă pe loc TîP Np* 12 perfecţionat 1929 E&i 1800 De răm­ane la­ toate magazinele de accesoriu­, de automobile, garaje şi la Soc. Sarai, Soc. Eeonîda Cal. Vîctoriei 90 Gal. Victoriei S3 Soc. Noel Gal. Victoriei 105 &. Stănciuiescu, Soc. AutomobMul Gal. Victoriei, 132 Calea Victoriei, 135 Refuzaţi orice aparat care vi poartă marca ,, THERM9X*9 Em gros ta , S. M. CREDITUL EXTERN Bucureşti, Calea Victoriei, 113 Modele speciale pentru încălzi­rea autobuzelor, camerilor, an­treuri, etc. Stoc complect, pereţi preţuri şi oferte MOBILA RQ sovran. BFTINM numai la M­ARC 0 B-dul ElIsed­aeSs» SO Mare depozit de obiecte pentru — Si«© U U l ii JUCATII ■ <>!!!! 11 I t i J-U-LU-LLU H 11! 1111 Reprezentant şi depozitar pentru Romania: J. DILLAN , Str. Pitar Broşu, Bucureşti,

Next