Universul, ianuarie 1929 (Anul 47, nr. 280-304)
1928-12-01 / nr. 280
I Anul XLVI Nr. 280 Sâmbătă 1 Decembrie 1928 Repetiţia Membrii „clubului bunicilor" rgioase pe care le vor cânta la ciunului. din Londra repetă coruri reli- numitul club în ajunul Cră-1 TABOTE ELVIRA POPESCU Tocmai îmi propuneam să arăt cititorilor noştri noul success triumfal obţinut de d-na Elvira Popescu la Paris, când o telegramă ne vesteşte că marea comediană sa îmbolnăvit brusc şi grav, o intervenţie medicală urgentă, fiind, din cauza aceasta, imediat necesară. Din fericire, ştirile ulterioare arată că această intervenţie a isbutit, viaţă strălucitei artiste ,fiind- o astfel salvată, dar ea va trebui, după cât se pare, să stea îndelungă vreme departe de scenă. Una dintre cele mai de seamă comediene ale timpului e silită astfel să-şi întrerupă pentru câtva timp cariera începută atât de strălucit. Pentru Paris e fără îndoială o mare pagubă (oricât de numeroase ar fi acolo stelele de teatru) dar pentru noi românii — care o simţim pe Elvira Popescu atât de mult a noastră— , mai ales, o tristeţe adâncă să o ştim tânără, frumoasă, nesfârşit talentată şi totuşi îm■ piedecată să fie ea însăşi în apogeul carierei ei. Avem nevoie, acolo, de o actriţă atât de mare şi atât de repezentativă pentru neamul nostru, care să amintească mereu prin frumuseţea şi arta ei înflorită, prin râsul ei unic, de meleagurile noastre. Camil Petrescu izgoăit Dunăfoehrejfii? Se ştie că Lindbergh, după admirabila acţiune a trecerii în zbor a oceanului Atlantic, a primit, — afară de sute de mii de scrisori de la oameni de toate categoriile, — şi câteva mii de cereri în căsătorie, din partea a diverse doamne şi domnişoare. Din aceste candidate la mâna eroicului aviator, cum era și firesc, una singură pare că a avut noroc, dat fiindcă Lindbergh nu se poate căsători cu mai multe femei deodată... Numele norocoasei este ElisabethMorrow, numita tânără fiind fiica ambasadorului Statelor Unite în Mexico. O telegramă din Washington anunţă că d-ra Morrow şi Lindbergh s’au logodit. Insă nici unul nici altul deocamdată, nici nu confirmă şi nici nu desminte ştirea. Muzicanţii de orchestră se răzvrătesc împotriva jazz-bandului Se ştie că, la apariţia lui, jazz-bandul a făcut adevărate furori, cucerind nu numai sălile de dans şi saloanele, dar şi orchestrele executante de muzica savantă. Ritmul tare şi armonia barbară a acestui gen de muzică,agreate de o anumită categorie a publicului, au constituit însă o lovitură dată melodiei Adevăraţii iubitori ai muzicii au boicotat jazz-bandul ca pe o aberaţie sau o revenire la spiritul epocii de acum câteva mii de ani. . . Incet-încet, jazz-bandul a ieşit din saloane, şi a rămas numai în localurile publice de noapte. Iată însă că muzicanţii de şcoală clasică iau atitudinea categorică şi împotriva acestei rămăşiţe. , , Aşa s'a petrecut, de exemplu, în Italia, unde membrii orchestrelor au depus un lung protest împotriva jazz-bandului, cerând interzicerea lui, ca unu care strică educaţia muzicală a pu- D-RA ELISABETH MORROW Tache şi Matache la vot (Matache intră prin dreapta, dus de guler de primul bătăuş) Matache: Domnule, zău, domnule..... Bătăuş: Vorba! Lasă’că te-am văzut eu că ai venit cu ăla de s’a dat cu opoziţia ! Lasă că-ţi mut eu matale căpriorii... Matache : Tache, Tache !... In ce chichion m’ai băgat... Dar crede-mă, domnule... I. Bătăuş: Ce să cred 7 Ce să cred, musiu 7 Matache: Eu votez cu guvernul, zău aşa.— I. Bătăuş: Nu eşti cu opoziţionistul alfi ? Matache: Nu, crede-mă, nici nu ştiu că s’a dat cu opoziţia... L’aş înjura de ai fi mulţumit şi d-ta... I. Bătăuş: L’ai înjura 7 Olio ! Să-mi cadă în palmă, ce aş mai mătura hala de carne cu el !... Matache: Nu iei o ţigare! 1. Bătăuş : Mersi ! Mersi! Matache: Zău, nene, mi-e frică să nu mai pai ceva cu lumea asta înfierbântată de aci... Dacă n’oi mai avea norocul să găsesc pe cineva entelegent ca d-ta, să mă priceapă... I. Bătăuş: N’ai nici o grije, stai aici pe lângă mine... II. Bătăuş: (intră, trăgând pe Tache, după el). Hai, domnule, ce ţi-e frică ? Eşti cu mine doar... De când e ea, opoziţia, n‘a avut aşa bâtă în program! Tache: Da de ce... nene... să stăm dincolo... e mai răcoare, crede-mă! I. Bătăuş: Las că te bag eu acuş în nişte călduri, de o să-ţi trebue spital ! Tache: I-auzi... vai de capul meu ! II. Bătăuş: Nu-ţi fie frică !... Mă ! Ţine-ţi fleanca că-ţi răpăd ciomagul în nas de zici c’a fost tramvai ! Tache : In nas !... I. Bătăuş: Bine, mă, nepricopsitule, tocmai pe un târâebrâu ca ăla ţi-ai găsit să-l aperi I II. Bătăuş: Mă, să nu te alegi de omul meu I că... I. Bătăuş : Că ce 7 II. Bătăuş : Că... na I (Arde un ciomag lui Matache. Matache şi Tache vor să fugă dar ti ţin de mână bătăuşii). Matache: Valeu ! I. Bătăuş: Olioio ! Dar în omul meu, ai ! Dacă pă aşa e vorba... na şi în al tău ! (Trage una lui Tache). Tache : Valeu ! I. Bătăuş: Cum, mă îndrăzneşti să dai ! Na!... (Trage în Matache). Tache: Nene, nu mă mai apăra, nu mai fi aşa gentil, că mă omori de tot! I. Bătăuş : Ia lasă-mă, domnule, după ce-ţi iau apărarea 7 ^1lai trage una lui Matache). Matache : Frate Tache ! Mă prăpădesc, frate Tache! Tache: Matache, m’am dus! Bătăuşii: (intr'un singur glas). Nu ţi-am spus eu că dacă eşti sub protecţia mea o să-ţi meargă bine !... Keops. O contravenientă miliardară Mis Guinau, faimoasa proprietară de cluburi de noapte din New-York, s’a întors după o vizită la Hollywood, cu o frumoasă colecţie de... citaţii ca rezultat al diverselor contravenţii, de care s'a făcut vinovată. Din fericire, numita doamnă posedă o imensă avere, care-i va permite să plătească diferitele amenzi și un secretar, care să se ocupe de numeroasele-i procese. Cine mănâncă mai multă pâine? Intr’o statistică germană, se constată că popoarele cari mănâncă mai multă pâine sunt bulgarii, francezii, australienii și canadienii. La aceste popoare, fiecare individ consumă circa 750 grame pâine pe zi, adică 273 kg., pe an. Germanii consumă 95 kg. pâine pe an. Ei mănâncă mai multă carne şi cartofi. In Rusia se mănâncă şi, mai puţină pâine, adică 60 kg., de persoană pe an. Filozofie Un tânăr, pe cât de bogat, pe atât de prost şi obraznic, se aşezase la un prânz copios lângă filosoful vienez Sieving, care mânca cu poftă. Tânărul zise : „Nu credeam, că şi filosofii pot fi gurmanzi!“ Filozoful răspunse : „Nu cumva aţi crezut că natura a creat cele mai mari bunătăţi numai pe seama celor proşti !“ Eroină la 9 ani Rosetta Reénie, din Montreal, în vârstă numai de 9 ani, în lipsa părinţilor, a salvat şapte surori mai mici din incendiul ce le cuprinsese casa. E un act care merită să fie reţinut şi slăvit Cifre fantastice Din darea de seamă făcută acţionarilor de „American Telephone Company’ rezultă că are 16.720.000 abonaţi şi ei schimbă zilnic 60 milioane convorbiri. t UNIVERSUL’ Crâmpei de viaţă Tramvaiele îţi dau bogată ocazie de a culege impresiunile mulţimii asupra evenimentelor în curs. Acolo am aflat întotdeauna despre cele, ce se vor întâmpla în viitorul apricpt şi, oricât nu-mi place acest vehicul, petrec în el uneori momente copios semănatului hu-03.0T. a t i a ji Lumea discută în gura măre calităţile, defectele, , legăturile, tainele cutărui sau cutării, ministru. Fiecare vorbituri'â. perfect de bine informat şi ’Vexite cele mai fanteziste sunt transmise cu o aşa de candidlă convingere încât— fără să vrea — publicul ascultător, când se coboară la staţii, duce cu sine, mai departe, noutăţile proaspete, devenind un aprig apărător al celor auzite... Când e mai gol, urmăreşti, involuntar, conversaţii aproape intime. Unele naive, altele întunecate, mici svâcniri de revoltă, credinţe pesimiste, uneori rezemnări dureroase. Am văzut şi lacrimi, abia reţinute, în tramvai.... Odată, două doamne vorbiau în voe, de pe două bănci vecine. Una mai în vârstă, cu fruntea puţin umbrită. Cealaltă, tânără, cu o faţă aproape de copil, care contrasta cu vârsta, ce i-o citiai, vag, pe la colţurile ochilor. Să fie — mă gândiam eu — una din acele femei, pe cari — de ce să nu spui sincer? — le cam invidiez aşa, uneori, pentru că simt în ele lipsa frământărilor, cari mă dor şi mă chinuesc pe mine?... Femei, cari habar n’au, că lucrurile merg prost prin ţară, că stăpânii sunt noi şi lumea cam îngrijată; ca Instituţiunile de asistenţă abia o duc pentru că li s’au tăiat, mai de vreun an, subvenţiile şi că e sărăcie şi suferinţă multă, pretutindeni... Tânăra cuconiţă cu buze de cireaşă artificială, cu pălăriuţa îndrăzneaţă încercuindu i un căpşor, ce mişca, neobosit în toate părţile, vorbia, vorbia şi nu mai isprăvia... Ba de servitoare, ba de o rochie de „Crépede-chine” brodată cu aur, ba de o blană sau de un săculeţ, unfleac, pe care-l descria amănunţit; „ ba de o serată cu poker” şi de o masă la nu ştiu ce restaurant, insistând asupra fiecărui fel de mâncare. Ferbeam de ciudă. Regretam , tramvaiul gol, care nu-mi putea ajuta să mă izolez de această®’ avalanșă de banalitate când, deodată, tresării. Fibra maternă sbârnăi în mine. De-acu, eram captivă curiozităţii: eram toată urechi! Necunoscuta elegantă vorbia de copilul ei! Şi laudele curgeau. Era chipeş, ca niciunul, deştept, de-i întrecea pe toţi, îmi creştea inima! Ce frumoasă e această orbire maternă! Ce emoţionantă, ce sublimă naivitate.... Ce slăbiciune binecuvântată... Dar, iată, că, o frază, nediorită şi urîtă, îmi izbi timpanul: —Aşa-i de înţelept, că te tot poţi mira: vorbeşte ca un bătrân... Aţi auzit astfel de copii? Le-aţi simţit precocitatea lor stranie, tristeţea aceea a ochilor gravi, încadraţi — anacronic — de bucle copilăreşti? Eu i-am văzut pe aci şi pe aiurea. Am văzut un copil de 9 ani, voiinic şi sănătos, care, dacă voia să facă vreo săritură, avea o stângăcie penibilă de adult. Stătea, putea să stea ine întregi locului, sau cu ochii fixaţi pe lucruri, ce nu părea că vede. Sburdălnicia altor copii îl ofensa, învăţa serios şi concentrat, ca un student de la Teologie... Fiu unic, părinţii lui erau foarte mândri de el. Ziceau, că era bine crescut... Vai!! Sanda I. Mateiu O legendă distrusă Legendarul napolitan, care în romane, piese de teatru şi filme pare că nu are altceva de făcut decât să cânte acompaniindu-se cu chitara „O sole mio“ sub ferestrele iubitei, să mănânce macaroane şi să stea culcat în poze languroase şi pitoreşti, a fost omorît din ordinul cenzurii italiene. Comitetul acestei nobile instituţii a hotărît ca nici un film să nu mai perpetueze legenda că locuitorii Neapolului ar fi leneşi, pitoreşti şi murdari. Legenda n’are nici o legătură cu adevărul şi cenzorii sunt hotărîţi să împiedice orice încercare de a se mai ponegri nişte bravi cetăţeni muncitori, oneşti şi curaţi. Dragoste de libertate După treizeci şi nouă de ani de aşteptare, mrs Salomé Jane Crawford s’a hotărît să ceară divorţ de insesizabilul său soţ. D-na Crawford are 85 de ani. In 1865 s’a căsătorit pentru prima oară cu un soldat din armata uniunei americane. Dar acesta murind, cinci ani mai târziu ea se căsători cu un anume Charles Crawford. După un an, noul soţ plecă şi nu mai dete semne de viaţă. — Am aşteptat în zadar treizeci şi nouă de ani, — a spus ea, — în faţa judecătorului. — Şi acum ceri divorţul ca să te măriţi din nou, a întrebat-o judecătorul. — Să mă ferească Dumnezeu, răspunse zâmbind bătrâna. .Vreau să fiu liberă. 1 TROJAN Auto-Camionete complect carosate in iii si 700 Kg. 25.000 Lei aconto si restul in 12 rate lunare.I o .6, n, ,*,♦ Soc. WEMPE8 Bummsn SIT. C. A. Roseifi 3, îessî. 379-38 2492 BRANZI Bit!» Te teme a de Toamnă £ei 14 Litra Mari cantități pentru EN GRO cu preț foarte scăzut Consumul Popular Carol 59 9 GH.ARVATESCU Str Belvedere N-7 Bucureşti Ce!mat Lustre mare faţă mira Veteuze Depozit JlMl P/a Fomere de Id mpI Braţe Becuri (jj Reşeuri si materiaContoare flecrice Import direct 3 4 flacoane mMmmm regenerează sângele, îngraşe şi măreşte apreciabil greutatea corpului. Vindecă anemia cu toate urmările ei ca: Liniatism, Histerie, Poala albă, Slăbiciunea generală Lipsa poftei de mâncare, etc. Se recomandă în tratamentul tuberculozei. Agreabil la gust La farmacii şi drognerii Instrucţiuni la fiecare flacon Sânge stricat suferința vârstei critice In plina maturitate cu mult înainte de bătrâneţe, organismul femeii este zguduit de o afluenţa de sânge în mod destul de violent care implica : dureri în pântece, ameţeli, palpitaţii, nădufuri de căldură, pete pe piele, crize de match, cip. Aceste sunt simptomele vârstei critice. Asemenea si bărbatul este victima mnor tulburată, datorite aceleiaşi vârste critice. Mai mult ca oti când in aceasta perioda a vietei trebue sa va Îngrijiţi sângele, pentru a vita impotenta gutoasa sau reumatismala, anemia cerebrala, afecţiunile cardiace, boalele de piele, arteriosclerosa, varicale, flebitele, ulcerele, precum și accidentele specifice tertiare în sit sit toate stările morbide cari exasperenza pe om după 40 de ani. La aceasta data triumfa DEPURATIVUL RICHELET (DEPURATIF RICHELET). El debaraseaza sângele de toate elementele misibile si va permite sa treceti fara greutate pragul dureros al vârstei de 50 de ani. Mulţi bolnavi condamnaţi datoresc DEPURATIVELUI RICHELET (DEPURATIF RICHELET) viata lor, si îi se închina cu laude.De vânzare la tosteFarmaciia si Drogheriile cela mai bune Laborat. L RICHELET de Sfidau, G, r. Belferi. Bayonnef B.P. France.Depozit pentru România d.Dillan, 4 Strada Pitar Mos,Bucuresti. Nefiind cartela! Marele magazin de Muzici Telefon No. 355.66 IgT*^ JiE*T — JL w Telefon No. 355.§8 București, Calea Victoriei 50 (Pasagiul imobiliara) = V I M B Toate produsele uzinelor» „ali MASTER’S VOICE Din (Hayes) Londra Cehoslovacia (Praga) CU MARIREDUCERI DE PRETURI ^Exemplu:In loc 00 Lei - Aparatul de VA JMZMRB Numai te 16.000 Voiaj EN GROS Ace,«Bdor“CaliaMloc70iel50 EN detaill Contra inpotenţei, neurasteniei sexuale luaţi tabletele cu efect imediat. La farmacii şi drognerii, sau direct la Laboratorul Dr. Al. Iteanu Bucureşti ___________ ________2686 cum putem surpi iu mass mint Ml Pentru a distruge în masse în mod sigur aceste rozătoare atât de păgubitoare, se va întrebuinţa preparatul nou descoperit „VIRUSUL FULGER” care este un lichid, având proprietatea de a da şoarecilor de case, de câmp şi guzganilor, o boală mortală. Un şoarece sau guzgan atras fiind de mirosul plăcut, consumând pâine sau grăunţe îmbibate cu „VIRUSUL FULGER“, capătă o boală pe care o trasrmite tuturor şoarecilor cu cari vin în atingere, provocând astfel şi moartea lor. „VIRUSUL FULGER“ estee absolut nevătămător pentru oameni, animale domestice, păsări şi vânat. Succes garantat. Instrucţiuni şi modul de întrebuinţare sunt ataşate la fiecare flacon. Costul unui flacon 120 lei franco în toată ţara. Flacoane duble speciale pentru mori, moşii, magazii de cereale, etc., lei 200, tot franco. Comenzile se vor adresa direct laboratorului „Virus Fulger“, Bucureşti, calea Moşilor No. 98. Stimate domn, Vă rog să binevoiţi a-mi mai trimite un flacon cu „VIRUS FULGER", căci am fost foarte mulţumit de succesul care am ■avut în urma preparatului dvs. „VIRUS FULGER", căci am scăpat de şobolani. Cu toată stima, GHEORGHE TAMAŞ SlănicU-Moldova prin Tg.-Ocna. trxmrmmmmmmmB—mrwmxm —ttt vne »—s ii 11 irr—si—înr i 111— in SPITALUL DE STAT „IZOLAREA“, GALAŢI PUBLICAŢIUNE se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 3 Decembrie 1928, ora 10 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică in cancelaria administraţiei acestui spital, cu oferte scrise şi sigilate pentru aprovizionarea cu 25 vagoane lemne de foc necesare spitalului pe exerciţiul 1929. Administraţia spitalului îşi rezervă dreptul de a majora sau micşora cantităţile la facerea contractului definitiv. Orice alte informaţiuni se vor cere la administraţia spitalului'1' în toate zilele de lucru, între lrele IV-II a. m. # . Licitația se va ține in conformitate cu di^cozitioniis art. 72 «c83 djh IMea, e^ttefjiffitfi jSR blice, pentru toată, furhilufa. . Textul art. 72—S3 se găSOște afișat în sala de adjudecațiune. Medic primar, Al. Pațica. Administr. Dem. Constantinescu No. Sî3, anul 1928, Noemb. 7. $346 Mutomobiiîstit il venîî itiTma ! 1 eEMETE GRMTmrn a încălzitorii Bot» catalitice JHERM’X” Nici un &@Mcol de incendiu sau de eytsilezie t FEREŞTE Radiatorul - Stocul - Cui assa de ÎNGHEŢ Dă motonuiuî ipovnive uşoanâ şi imediată J numai sunteţi o&lisgaţi de ct Săsa motanul să nteargă pe loc TîP Np* 12 perfecţionat 1929 E&i 1800 De rămane la toate magazinele de accesoriu, de automobile, garaje şi la Soc. Sarai, Soc. Eeonîda Cal. Vîctoriei 90 Gal. Victoriei S3 Soc. Noel Gal. Victoriei 105 &. Stănciuiescu, Soc. AutomobMul Gal. Victoriei, 132 Calea Victoriei, 135 Refuzaţi orice aparat care vi poartă marca ,, THERM9X*9 Em gros ta , S. M. CREDITUL EXTERN Bucureşti, Calea Victoriei, 113 Modele speciale pentru încălzirea autobuzelor, camerilor, antreuri, etc. Stoc complect, pereţi preţuri şi oferte MOBILA RQ sovran. BFTINM numai la MARC 0 B-dul ElIsedaeSs» SO Mare depozit de obiecte pentru — Si«© U U l ii JUCATII ■ <>!!!! 11 I t i J-U-LU-LLU H 11! 1111 Reprezentant şi depozitar pentru Romania: J. DILLAN , Str. Pitar Broşu, Bucureşti,