Universul, februarie 1929 (Anul 47, nr. 25-48)
1929-02-05 / nr. 28
II !i CyilimneLe Creafiuni Cjele de mese •¡■›• servete Garnituri pentru ceai etc. ÎTR.CAROL76 78 80 5TR.HALELOR 21STHBAZACA1I Theodor Atanasiu & C9 LEI mj Pen ru scurt timp, trimitem în luata tara contra ram burs irilifiirile nove nile de Desfaceri si Falimente. Numai cu Lei î27, urmă oarele IU articole ptr CQAMHS şi tiO îîAEgiJĂRS 1 Per. PANTOFI marca KIOA. Negri, Maro, Gr sau Sarde. 1 Pe, fio răpi de aţă. 1 Per. Jartiere de Mătase .Sticlă I dionie 1 Slicuţa Parfum. 1 Cutie Pudră. 1 Rui de buze ] Să nn de toaleta. 1 Pastă de dinţi şi 1 Periuţa de dinţi. ATENŢIUNE ! La o comandă de 2 garturi pe o singura adresa, oferim cu totul gratuit 2 Per. Ciorapi de ată La 4 garnituri oferim 1 Per Pantofi marca Riga. La 4 garnituri oferim 1 Per. marca Riga și 1 Per. Ciorapi la culoarea pantofund. Transport şi ambalajul Lei SS de garniura. Scrieţi ma ca anima cu toata încrederea ia. ..AVÂNTUL“- (Jt.clul In ernat ouai. IAŞI — Str. C uza-Vodă. No. 7ă — lA'-l Expediem fără acontolata la primirea pachetului Jiu. ud lasa.fi induşi in enoexpe de concurenţa..^ PILDNER SEMINŢERată, sfecld de nutreţ, zai»zavaturi ţi flori, ianbă englezească. 1504 Unelte de gipădinării şi albinării Expertuni în provincie, Catalog gratis PENTRU INFRUMU/ETAREA TENULUI JT ÎNTREŢINEREA FRUMU/ETEI. /UNT TI RĂMÂN NEÎNTRECUTE DE NICI UM ALT PRODUS. Ziarul „Universul”4 va începe Marţi 5 Februarie publicarea celei mai senzaţionale lucrări apărute în ultimul timp: VIAŢA LUI MUSSOLINI Omul de o neînfrântă energie şi de un curaj în adavăr uimitor, personalitatea care dominează epoca noastră şi a cărui operă apare de pe acum covârşitoare. DUX MUSSOLINI va fi prezentat marelui public din România intr’o impresionantă lucrare a cunoscutei scriitoare italiene Margherita Sarfatti, ro.--aste îngrijit tradusă în limba română de d-na Zoe Gârbea Temellini. Zarul „Universul“ și-a asigurat exclusivitatea dreptului de a publica în românește celebra lucrare. DUX MUSSOLINI popularizând astfel una din cale mai puternice personalităţi ale eoeii contimporane Viaţa plnă de dramatism, peregrinările unei tinareti pe- i narcise şi avantaia, hotărîrea sacrificiului suprem in timpul războiuîui şi în urmă vertiginoasa ascensiune a omului aclamat în delir şi di virizat de milioane de cetăţeni, toate acestea se vor vedea în lucrarea DUX pe care ziarul „Universul“ va începe s’o publice în curând, tanetosuri, pagube mari de cauza escrocherilor comise de medici ___________________ în dauna lor. Astăzi, au fost a-RlriHCCTI testaţi doi medici de la o clinică DULMIXC^II ! particulară. 1 farmaciste 5 surori Strada Carol No. 11 de cartate şi 1 lucrător. Fandat 1809 Medicii au eliberat certificate de lucernă franceză plant- 1 false’ gorile de caritate g-I veau însărcinarea sa ţinădes- chise rănile provocate de aceşti medici, spre a obţine astfel despăgubiri de la asociaţiile muncitoreşti. D. Gilbert Parker la Paris Paris; 2 .(Rador).— D. Parker Gilbert, agentul general al reparaţiunilor, a sosit aseară la Paris, venind din New-York. D. Parker Gilbert, înainte de a pieri, la Berlin, va avea importante întrevederi cu cercurile conducătoare franceze, spre a discuta chestiunile în legătură cu apropiata întrunire a comitetului de experți. în Falsurile bancherului Sachs Paris, 2 (Rador). — „Vossische Zeitung“ anunţă, că falsificarea cambiilor băncii Löwenberg, — in care este implicat bancherul Sachs, — se ridică la circa 5 milioane mărci. Pagubele încercate de băncile germane, sunt relativ restrân pe când pagubele încercate de băncile franceze şi Străine, in special o mare intreprimtere financiară din Paris, s'ar ridica la aproape 4 milioane mărci. ------ X O X ---- Medici arestaţi patimi escradierii Paris, 2 (Telegr. part.). Asociaţiile de asigurări muncitoreşti au suferă, în ultimii CRONICA SPORTURILOR ’«a O jîf Sporturile sprijinite de ziarul nostru — Campionatele de bobsleigh, săniuţe şi skeleton din Strad a — — Ziua IlI-a — înainte de amiază Sinaia, 2 Februarie Campionatele de sporturi de iarna s au desfăşurat pe un ger nemaipomenit, care a transformat pârtia intr'o imensă cale de ghiaţă. Ca să se evite accidente, comitetul organizator a luat toate măgurilepresărând rumeguş de lemn înaintea viragiilor, spre a se frâna boburile. Cu toate că gerul era de mi- I nus 24 grate, ceea ce a îngreuiat considerabil cronometram! şi toate operaţiunile, concursul ’ s'a desfăşurat în deplin succes. Iată şi rezultatele: CAT*rPTONATUI. MTTTTAR RE FCMWETtm AT. PtVWANTPT PENTRU GTTT* A tvteaGU BOERESCU Plachetele *’ dtol"m®la sportive ale ziarului ..Universul“ 1. Maior Mihail, corp. 1 art. 2 min. 42 sec. 1/10 sec. (timp mediu) ; 2) sublocot. Al. Papană, centrul de instrucţie al aviafiei, 2 min 51 sec. 4/10 sec. (timp mediu): 3) maior Horia Roman, reg. art. anti-ner., 3 min. 5/10 sec. D. maior Mihail a fost proclamat chamnimul militar al Ponăriei şi a câştigat cura „Neagu Boerescu“ pe anul 1920. TI CONCURSUL RE BOBSLEIGH DOMIN. PENTRUT CUPA „IORGU ARSENIE* 1) ing. T Theodorescu, Unirea Tricolor, 2 min. 49 sec . 6/10; 2) clip. C. Secărescu, Colţea Bradoi Isov, 2 min. 51 sec., 7/10 ; 3) maior A. Roman, Cercul sportiv aeronautic, 2 min. 55 sec., și 1/10. După amiază INI CAMPIONATUL NATIONAL DE SKELETON PENTRU CUPA „ASISTENTA SOCIALA“ SI PLACHETELE F. S. S. R. 1) Ciocoiu C., Peleş, 3 min., 47 sec. • 2) Gătej G., 3 min. 49 sec. ; ■ 3/10 3) sublocot. Papană, 3 min. 59 sec. Au luat parte li participanţi. D. Sever Dan, ministrul sănătatii, însoţit de d. T. Rusu, deputat de Bihor, a asistat la desfăşurarea concursului şi a donat cupa ..Asistenţa Socială“. D. ministru a rămas plăcut impresionat de organizarea reuniunii. IV CONCURSUL DE SĂNIUŢE DUBLU MIXT PENTRU CUPA ZIARULUI „UNIVERSUL“ Plachete şi diplome ale ziarului nostru 1) d-na şi d. AL Calista, Peleş, 2 min. 10 sec.. 2) Ex equo: n) d-ra Roşculescu cu d. Mânăsterski . b) d-ra Ciuntii cu d. G. Gătei : 3) d-ra Pauker şi J. Ion Calista: 4) d-ra Sarici cu d. Rone : 5) Er quo: a) d-ra Endletera Niţei şi d. Megelea. b) Maria Frăţilă cu d. Porumb Const. Au luat parte 22 concurenţi, cifră record în materie de înscrieri la concursurile de la Sinaia. CONCURSUL DE SANITE JUNIORI, PENTRU PREMMTUL „SFATUL NEGUSTORESC“ 1) Porumb C, 2 min. 14 sec.; 2) Ciocoiu C.; 3) Voicilă G.; 4) Stănicel I.; 5) Duligă N. PROGRAMUL DE ASTAZI Astăzi ultima zi a reuniunii, se dispută campionatul de bobsleigh pentru cupa F.S.S.R. şi placiţetele de aur, argint şi bronz F.S.S.R., precum şi cupa Iliescu Brânceni, amânată de eli. După amiază, la ora 5, va fi solemnitatea distribuirii premiilor, la sediul comitetului organizator din vila „Wendy“. ! Jg!M MSI R3]ii UlflJ'dP.S Paris, 2 (Telegr. part.). Hoţi au pătruns, astănoapte, întrun I local de percepţie, difi Paris. Au I furat suma de 35.000 franci. Nu I s‘au atins însă de obliaţiuni în valoare de 150.000 franci. Furtula fost descoperit abia dimineaţa. Nu s‘a găsit încă nicio urmă a făptașilor, o -----X O X------- suuonii Misiméi ia Par.s Paris, 2 (Rador). — Suveramid parizian. Danemarcei au sosit, azi, la Paris. Au fost întâmpinați la gară de reprezemtanța guvernului precum și de întreg personalul legației daneze din Paris. ------ X O X — După incendiul din Maiența UNIVERSUL msammmmmommn REZULTATELE MATCHURILOR DE BOX DE ASEARA G. Cionoiu face match nul cu I. Firui. Lucian Popescu învinge la upnote pe Ivan Dumitru. G. Dumitrescu învinge la puncte pe Vexu. Vasile Baciu (68 750 kg.) face match nul cu Corneliu Agarici (72.500 kg.). Dumitru Teică (73 kg.) face match nul cu Frantz Boya (73 kg.). HUAT A ÎNVINS PE ERNIE JARVIS Unul dintre boxeurii cei mai calificaţi să dispute lui Pladner titlul de cel mai bun poids mouche al Franţei, este tânărul Huat, a cărui ascensiune rapidă dovedeşte că posedă excepţionale calităţi. Ca un serios examen înainte de a întâlni pe corifeul necontestat al categoriei sale, Huat a fost încercat în faţa curagiosului englez Ernie Jarvis, de curând învins de Emile Pidner, după o întâlnire în care ştiinţa şi combativitatea britanicului au entuziasmat publicul Huat a trecut cu succes examenul învingând la puncte pe primejdiosul său adversar. Victoria a fost repurtată de extremă justețe, dar a dovedit că asodrațiile lui Hyat nu sunt nejustificate. DIN STRĂINĂTATE Lew Goldbergh, care numără în recordul său o victorie prin k. a asupra lui Izzy Schwart, a fost învins la New-York prin k. o. în a doua repriză de către campionul mondial poids plume. Frankie Gennara Paris 2. (Rador). — In Urma incendiului întâmplat la parcul de automobile al armatei de ocupație franceze la Maienta, d. Painlevé a trimis cancelarului Beirluului telegrama următoare : „ Stribling a bătut prin „Va r0g sa binevoiţi . prun ^ dul &] , New. toate mulțumirile mele pentru ^ concursul devotat pe care Pom- 0^n,s’ ?Stmf ih' c^e pierii germani din Maienta Tau 1 Pânâ tn acel moment II surda dat armatei franceze la stingerea : Mse incendiului. Vă exprim conclo_ '............... .__ IFOIKIrt AT Ilial SPORTIVE Membrii clubului sportiv „Stadiul Român“ sunt convocaţi în adunarea generală ordinară anuală în ziua de Duminică 3 Februarie a. c., ora 10 dim., in Sala Cercului subofiţerilor, str Uranus (vis-à-vîs de Arsenal) in cazul când la ora 10 dim., nu se va întruni numărul de membri necesari, adunarea se amână potrivit statutelor la ora 11, când se va ţine, oricare ar fi numărul membrilor prezenţi, cu următoarea ordine de zi: Raportul moral şi financiar pe anul 1926: Fuziunea cu Sporting Club Român. Diverse. Balul anual al clubului „Unirea Tricolor" se va ţine în cursul 1 februarie, în saloanele Sindicatului ziariştilor. ! ECHIPA ITALIANA TRIUMFA IN TURNEUL DELA MONACOTurneul de sabie, disputat în sala cea mare a casinoului de la Monaco, în faţa unei asistenţe, care întrunea tot ce are Riviera mai select, a fost magistral câştigat de echipa italiană, care n’a suferit, nicio înfrângere. Lipsiţi de Roger Ducret, pivotul echipei. Francezii au fost cu totul surclasaţi. Rezultatele technice detailate au fost următoarele: La sabie, Italia bate Franţa cu 8 victorii la una; Italia: Gandini, 3 victorii; Poliţii, 3 victorii; Marzi, 2 victorii- Franţa: Lacroix, 1 victorie- Fustean, 3 înfrângeri; Roussat, 8 înfrângeri Germania bate Olanda cu 5 victorii la 4. Germania: Casmir, 3 victorii Thomson, 1 victorie; Moos, 1 victorie; Olanda: de Jough, 2 victorii; Van der Wiel, 1 victotorie; Diebergen, 1 victorie. Italia bate Germania cu 7 victorii la 2. Italia: Pulitti, 3 victorii- Gaudini, 2 vicorii; Marzi, 2 victorii; Germania: Casmir, 2 victorii. Thomson şi Moos câte 3 înfrângeri. Olandă bate Franţa cu 6 victorii la 3. Olanda: de Jongh, 2 victorii; I Van der Wiel, 2 victorii; Liebsr- Igen, 2 victorii; Fran'a: Lacroix 2 victorii; Iristean, o victorie; Rousset 3 înfrângeri. La spadă, victoria pe echipe a revenit tot Italiei, care a cucerit cu mare uşurinţă cupa Harden. S'a remarcat in special excelenta formă a germanului Casmir, care nu a putut fi decât cu greu învins de Francezul Cattian, cu 5 tuşe la 4. Rezultatele technice sunt următoarele :ITALIA BATE GERMANIA CU 3 VICTORII LA Italia: Guaragna, 3 victorii Pulitti, 3 victorii; Pignetti, 2 victorii; Germania: Casmir, 1 victorie; Thomson şi Moos, 3 înfrângeri. . Franţa bate Germania cu 7 victorii la 2. ; Franţa: Roger Ducret 2 victorii; Dondoux, 2 victorii ; Cattian, 3 victorii; Germania: Casmir, 2 victorii; Thomson, şi , Moos, 3 înfrângeri. Italia bate Franţa cu 7 victorii la 2. Italia: Guaragna, 3 victorii. Pulitti, 2 victorii; Pignotti, 2 victorii; Franţa: Cattian, 1 victorie; Boudoux, 1 victorie; Ducret, 3 la sfrângeri. In Italia se lucrează serios favoarea rugbyului Veniţi târziu la virilul sport al balonului oval, italienii înţeleg să nu se dea înapoi de la niciun sacrificiu, pentru a recâştiga timpul pierdut Anul acesta se vor disputa primele campionate, la cari vor riparticipa cele şase cluburi cari fiinţează în Italia. Două matchuri internaţionale sunt prevăzute în programul de primăvară: imul va opune echipa naţională italiană reprezentativei Ceho-Slovaciei, la Roma, în Aprilie, al doilea va avea loc în Mai, la Barcelona,, împotriva Spaniei.Socotind că echipele italiene încă nu sunt de talie să poată fi opuse cu succes reprezentativei germane, federaţia italiană a declinat ofertaGermaniei pentru acest an, dar a admis-o In principiu pentru anul viileante pentru moartea tragică ăi Petit-Riquet, deţinătorul titlu-j căpitanului de pompieri, victima belgian la categoria cocoş. Dar* noi, ce facem noi pentru devotamentului său şi urez graba învins pe Michel Montreuil la promovarea rugbyului? Ar trenică restabilire pompierilor să- i puncte, conservându-şi astfel tit- hui să luăm pildă de la itaniţi“, c luk. --------------------------------Venii ! INTRE AŞII PROFESIONIŞTI ŞI AMATORI Karel Kozcuk, campionul mondial al jucătorilor de tennis profesionişti, a publicat de curând în „Ceske Slovo“, un articol în care anunţă că este gata să întâlnească pe cei mai buni jucători amatori, şi in special pe Henri Cochet, René Lacoste şi William Tilden. Kozeluh se angajează să joace două matchuri cu fiecare dintre ei şi, în caz de egalitate, un al treilea. Reţeta acestor întâlniri va putea fi vărsată operelor de caritate, Kozeluh nepretinzând nici o remuneraţie. Este un gest de o rară frumuseţe din partea campionului, care va începe în curând antrenamentul echipei americane pencupa Dawis. Federaţiuni, amatoare franceze şi americane vor aprecia gestul său şi vor autoriza aceste întâlniri. Rămâne numai ca Laeose, Cehet şi Tilden să accepte provocarea învingătorului faimoşilor Richards, Albert Burke, Ramillon şi Najuch, pentru ca să avem astfel ocazia să stabilim o linie de comparaţie intre valoarea celor mai buni mânuitori profesionişti ai rachemi şi aceea a aşilor tennisului amator. Confratele parizian ..Le Journai“ declarându-se dispus să organizeze acest match, anunţă ca Henri Cochat a primit provocarea lansată. Dacă autorizaţia necesară va fi obţinută, această senzaţională întâlnire se va disputa pe Coasta de Azur, în folosul tuberculoşilor. •1C » Cercul de studii al partidului liberal secţiuniiînfiinţarea medicale şi r«vizuir'i V!jtoare »n ^Kislaţiuni sanitare" lor | n^U KCGWalonâr5’i ’wiaeipo- lor e, de bază s! al realizai u. D ..bSt. 06 V8dere ,n ii area problemă a sănătăţii pubice de atu!?*4'1?'* 138 lân^ă cercul HW|dl‘ a P®’r,titlu,ui naţîona 1. liberal o comisiune de studii, dn care fac parte atât mod di inecris, în partidul naţiona’leneral, cât şi acei pe carii ii îneresează problemele importante. Vineri seam s-a ţinut prima şedinţă, la care au participat 75 profesori şi medici, printre cari d-nii: prof. dr. Danielopol, prof. dr. D. Ionescu, prof. dr. Gane, prof. dr. Titu Constanti- nescu, prof. dr Manolescu, prof. dr. Bă’ărescu, prof. dr. C. Angelescu, dr. Paulan, dr. Tetzu, dr. Durma, dr. Tatusescu, dr. Rădulescu, dr. Stoenescu, dr. Crăciun, dr. Theodorescu, al“ Mari’iS Georgescu, dr. Buzoianu, dr. Jianu, dr. Vişoanu, dr. Jitu lorga, dr. Coca, dr. Burneanu, dr. Severeannu, dr. Dîmitriu, dr. Aiustasu, etc etc. D- VINTILA BRATIANU, prezedind şedinţa inaugurală, după ce a schiţat cadrul în care urmează a se discuta chestiunile interesând sănătatea publică, urează spor la muncă, find sgur că problemele^^pe. se veş discuta vor găsi cere ma: bune competenţa persoanelor prezente constituind cea mai bună chezăşie. Cercul de studiu este un laborator, care dă soluţ'uni menite să fie puse în ap!'care de guvern Activitatea cercului de studii cuprinde două părţi: una de apărare şi alta de construcţie. Prob’eria san ’tară este una din cele mai impolitarite, acum după război. Ea a fost pusă în programul partidului na ionalliberal, şi în programul de activ’tate culturală. Iniţiat’va luată de d. prof. Pan’filopo va fi urmărită de aproape de part’d, care aşteaptă soluţiuni, atât în chestiunHe de ord'in g*n»ml san’tar cât şi tn acelea technice speciala Cercetările aduse la d'scuţîunea cercului de studii, au dat rezu’tate'e cele mai bune, dovedi'pd ut’l'tatea acestui cerc. Oamenii politici trebue să etoam contect permanent, cu specialiștii. GK-s’rpa solutiun'ior celor mai pctr'V’te, este în funct’une de setigitatea cerculu' de stud'î. Dacă se vor propune solu fu ni car. , să se împace cu caracterul deliccrdt’c si n-tena' al partidn.’tii, ele vor fi adoptate ș! aplicat« întocmai. Când problemele d'scufa’e la cere, vor ’ntra în cadru,] politic, atunci conducerea partiduluî va tntervenî pentru a 'e coordona cu întreaga activitate si cu programul partVIti,lut natîone'-tiberal. T a cercul de s‘udi nu (.. ebue să se facă po’env'ci poj'tice ci numai o ncf’T’ne de dinpipare a op’n’ei pub’ ce, arătându-î-se ce treime menţinut şi ce trebue combăhit din activitatea guvernului. ■•.■ ■■ Inchee rugând pe d. mof. Bălăcescu să ?„ prezidenţia şedinţei de astăzi până la constituirea com'tetuluî. :D-sa mulţumeşte şi invită la aceste sedîinte pe toţi medeii fără fleoseb‘re de ra.rt.d ca rî se nteresează de problemele sanîtare, d’scutate la Cercul de studîi-■' Acesle probleme sunt în strânri le-irătură cu min’stereîe de finaipţe şi instruct;«’ nuh'*că. de aceea medic*’ apreciază conmisîi.l dat de d-nii Vintilă Brătianu ș! prof. dr. Anse'escu. J D. dr. COSTTNESCU. propune sâ se alcătuiască un program de activitate a' cercn’tr’ pentru că numai dună chestiunile aduci' in discuţie vor fi bine studate. SoluţiunTe pro-PUoe vor puta fi impuse guvernului spre aplicare. V. D- Prof. dr. DANIELOPOL: Partiul libero,I și-a cperat un ascendent important în corpul medical prin orcanzarea sanitară dată tSirii în 1910 și prin legile din 1922 .* 1926. Legea din 1910 a pus pentru prima oară in tara noastră bazele sănătoase pm. pres.n’zatieî sanitare. In curs de 12 ani de aplicare, această lege a dat roade'e cele mai utile. Dar după război s‘au arătat necesare o serie de mod’f’cări, ce în parte au fost înden’i’nite prin legile din 1922 și 1926. Printre problemele ''mportante ce se duneau, atunci când regretatul Mârzescu a luat conducerea min’steruluî sănătăţii pubice, era aceea a uniformizării normelor de conducere a instituţiunilor de as’stenţă. Prin legea din 1922 s‘a‘stabilît principiul că orice institut e de asistenţă fie ea a ministerului sănătăţii publice, fie dependentă de alt minister, de particuară, să aibă la bază aceleaşi principii de organizare şi de conducere, să fie pusă sub îndruanarea şi suipravegherea ponstelui sănătăii publice. Prin această lege, Mârzescu pune primele baze ale asistenţei publice. Legea din 1922 a mai avut un mare merit: acela de a reglementa cond’iiile de recrutare a personalului medical. Până atunci numirea, medicilor ce făcea fără n’ci o garanție de competită şi foaieţ’uinea lor nu avea nici o Stabilitate. Legea d-lui Săveanu din 1926 a continuat opera de reorganizare sanitară şi a umplut lacune importante, atât în higiena publica, cât şî în chestiunea de asistentă. " Suntem datori să continuăm opera noastră. Lucrările noastre nu vorfi de scurtă durată Problemele sanitare simt foarte multe şi complexe, dar sunt de părere că puma4 o rev'taire th'reera a leg°3laţîei sanitara coate să , dweă ia ua_ Iwn sfârșjC Defectul cel mare al legiîor care au fost trecute îo ultimul timp. este că ele au fost. parțiale și dp această cauză au ajuns la ~L»*x*itii contradîctoriu, Trebue asistență desigur să studiem flecare Ches, v pune tn parte dar să nu uităm că toate au puncte de contact șl Să trebue ga «jungem la redac-tarea unei legi unice sâni- J tare. Una din primele chestiuni ce .. . vom .lua în studiu va fi desigur aceea a medicinei pre entive, r,»ii căuta să aplicăm îq ti ra . nonsiră și după nevoile a estre, toate modelele idjIiiv.i de igio* "1 r.ste sigur că idealul unei organizaţii sanitare este de a preveni finalele. Dar igieniştii au exagerat această formulă şi este o tendinţă prea mare tn organizaţia modernă de a desvolta în special medicina curativă. Suntem departe de a preveni cea mai mure parte din boale şi ne treime instituţiiiin importanta de asistenţă, cu toate instalafiiude necesare pentru tratamente. in chestiunea asistenţei este enorm de mult de făcut, atât în ce priveşte asistenţa medicală, ca şi asistenţa socială, in starea actuala a organizaţiei mustetei, fondurile Tteerse.re nevoilor spitalicesti nr trebui să fie toarte mari. Ilar dacă se îndeplinește planul nostru de reorganizare, putem afirma că o mare ameliorare se poate face fără o augmentare a bugetul,,, Statului. Dacă as*s♦enfa publică în s-'t de rste mă face în mod prea disparat. Sunt maiore suferinţă, este că ea se 5 ministere cari se ocupă în moment,, de faţă de asistenţa nubirea ministerul sănătăţei pentru spitalele sale, ministerul de război pentru spitalele militare, ministerul de instrucţie pentru îngriprea bolnavilor dintro parie dm rmnm; ?î mîn,v„nit pomt^{. cafi’Ior, prin Ga,sa Muncei a căilor ferate, mmnisterul muncei prin (^isa Mesenilor, fn afară de aceste numeroase insthnfuni nmrboubre. ca Fforîa SnitMelor Gi-K ^tron a Sf. SpVdon. Asezâminfele Rrincovenedi. spitalele confesionale, numeroase așezăm au mîcî ?î osn,Viî-hierea» modI.^r’arat Pentru asistenţa publică Asistenţa în s-L fată ÎD. mompntul de faţă tntsalafiuni enorm de cosrn (0rb rari.sunt acelea« pen. tni ÎO bolnavi ca și pentn, (0() sau na, mult. Dacă s'ar face o colaborare intre diferitele organe de asistență am ajunge Ia consriTcfuinea de snitale comune, in car, fiecare din aceste instituttoar rn!7 -''r'u bo,naviî care ar costa infinit mai puţin. I rebue să ne ocupăm în al i'°/lpa ,R'nd de organ’zaţia Cbm' reW In aparenţă Glîn’cile treoue să apart nă nunisterni,,,' iu«, tolcției publice. Dar Glinica nu este in prind rând un organ de învățământ Ar fi odios de altminteri să avem această concep. ,, ?'organizăm clin’ci cn bolnav, ir, scopul exclusiv de a-i învfi*«mântul Proctic al studenţilor. Glinica în primul rând e un spital pentru îngrijirea iKiInavilor. care senă r"aet?â XCUndat învățământului ,mDdr afarj de ar€asîa, am scăîda din vedere un punct foarte "IM’ 'incă nu am vorbi imediat de necesitatea unei colaborari din Ce în ce mai strânsă intre serviciile sanitare militare ?i servin'de sanitare civile Nu n medicină militară și medî'cmă civilă, nu există din nci un punct de verlere deoseb’re în. . in griji ren bolnavilor mT.itari si civili Aceasta, nici în tiran de Pace, nici in timp de război. Nici im hodat nm trecut războiul ne-itru dat seama mai bine dent n si cmc de acest adevăr Si la Ministerul de Război, nu începim să ne atingem câtuși de pu- V" f,e .?.rganizația radre'or -sanitare mditare. Dar atunci când ariest minister are nevoe să orgahr/rrkl’lh' 'u1rnfe rx,n,r" îngri- jirea Mnavilor, avem toate avantajeie să le facem în comun cu cinc civile. Iar în centrele universitare nu mai este logic ca sndrtWe militare să nu f, ,„^c la dispoz’ţia învăţământuhui clinic «l facultăţii de medic’,,-! unde învăţăm şi studenţi civili « studenţi militari. s în^îD, Tm!aaTMte rhesf-’iiniTe ,n’"nd ohectiv ie vom studie cu deamanuntul. Vom cerceta dacă reformele sunt făcute numai în A’iA p"b"“- r ^este de dorit, în adevăr, ca toate partidele politice când su nt ,n rhest u. mie de sănătate nubleă. modul de lucru al partidului Hberal. edica acela de a nu avea în ve*dere chrstmnde de organizare decât interesele generale ale ţării. ALTE CUVÂNTĂRI , prof dr. C. ANCEI.F.SCU, mulţumeşte d-lui Dan Popol penttm iniţiativa luată, de a gnora pe medici în jurul cercului de studii al partidului liberal. Problena sanitară, în ţara noastră trebue să preocupe pe toţi cei ce lucrează pentru binele public. Alături de problema sanitară este problema Culturală. De «ceee activitatea eeratlui trebue să se ocupe cu Învăţământul meditari91 f,,ncţiona''ea medicilor şco-T i profesor D fQVFSGU asigură direcţia portuiului de munca spornică şi Colaborare, fără nici o reticenţă, a m.Micilor din part-tul liberal. I CANri spune ca datorită partidului liberal ţara noastră o bună organizaţie sanitară şi propune să se facă o propagandă mai intensă pentru luminarea opiniei publice I. D.sa.ProPlmne prezidenţia secţiunii de studii d-lui prof dr Danielopol. ■ . ^ Profesor dr. DANIELOPOL încheie şedinţa aducând mulţumiri conducerei partidului care Şi interfieaiâ de amioăn-de activitatea cercului de sindi. Se formestă un comitet de diroche al cercului, commis- d,-n d-nfi profesor dr. Bălăcesc,,; nre. şedinţe: profesor dr. D. Ionesia, J Dan Oriol, profesor dr Manoiescu, profesor doctor Gheorghe, profesor dr. Canea și dr. Gostinescu, membri. Secretari Anastasii,, Tomescu si Marius Georgescu»