Universul, aprilie 1931 (Anul 49, nr. 87-112)

1931-04-01 / nr. 87

Aau! XLIX Nr. 87 Miercuri 1 April!* 193! G­ARA COTROCENI ÎN FIECARE ZI rmicTipian Funcţionarii publici au o revis­tă, Revista funcţionarilor pu­blici“. Am înainte No. 2 anul al 6-lea.­­Am citit întreg numărul. Am re­capitulat, am răsfoit din nou re­vista şi am întrebat: — Numai atât au de spus în curs de o lună, funcţionarii des­­pre situaţia lor ? In orele de răgaz — Şi e sigur, că funcţionarii au şi ore de ră­gaz — elaborează pentru ei, pen­tru strângerea rândurilor lor, pentru îndrumarea şi desăvârşi­rea lor în funcţiuni, numai a­tât? M'aş fi aşteptat, ca într'o re­vistă a slujbaşilor publici,—sunt doar atât de mulţi, — să găsesc inform­aţii cât mai multe, cât mai ample, cât mai documentate din viaţa şi despre traiul func­ţionarilor, — al atâilor categorii de funcţionari. De pildă, în chestiunea înca­drărilor, sau în aceea a mutări­lor nemotivate, s'ar fi putut da informaţii largi. Revista are însă un cadru de manifestare timidă, deşi primul scop al societăţii, al cărei organ este d­e apărarea drepturilor legale ale funcţionarilor, îmi pare această manifestare, cu atât mai ciudată, cu cât în comitetul de conducere a revistei sunt slujbaşi, cari şi-au afirmat personalitatea prin munca şi des­toinicie, şi au­ şi dreptul şi datoria să conducă energic şi independent publicaţia proprie a funcţionari­*°TSunt in comitetul de conduce­re a revistei, d-nii: C. Sava-Goiu, Al. Russ, Ion I. Dumitrescu, G. Panaitopol, I. Fianu şi I. Gr. O­­prişan. , „ , Sunt în revista, condusa de a­­ceşti domni, câteva înştiinţări de plata cotizaţiilor, câteva indica,­caţiuni de orele de consult ale unor medici, câteva jurispruden­­ţe pentru funcţionari,­ (publicate mai pe larg în ziare), câteva date despre funcţionarii din alte ţări, o serie de notiţe scurte şi imper­­sonale asupra funcţionarilor de la noi. Impersonalitatea nu înseamnă obiectivitate. Şi moliciunea scri­sului nu-i numai decât disciplină. , D. S. Enescu, pensinar, abor­dează chestiunea încadrării func­ţionarilor, amintind afirmaţia d-lui Anibal Teodorescu la Curtea de apel din Bucureşti, că ,,S A TRAFICAT CU ÎNCADRĂRI­­LE“. , Dar nu se produce nici o preci­zare. Autorul articolului s a agă­ţat de spusa distinsului profesor universitar, ca să scrie: „încadrările n’au fost decât un mijloc de inichitate şi o ocazie de a se ridica în unde locuri, oa­meni, cari doreau a parveni cu un moment mai de­vreme, acolo unde au ajuns“. Dar aceasta nu-i destul. Cari sunt aceia? Care au fost măsurile societăţii funcţionarilor publici ? Cum sa manifestat societatea, ca să alunge „inichităţile" şi ce-a făcut societatea, ca să pună sta­vilă parvenitismului şi favoritis­mului ? . . Iar după afirmaţia, că s a tra­ficat cu încadrările, d. S. Ene­scu scrie : „Şi totuş până azi, nici un glas nu s’a auzit, nici un protest, nici o­ cerere pentru sancţiuni, dacă ele ar îi necesare, nimic, absolut nimic“. Iar eu îmi îngădui să întreb : dar societatea generală a funcţio­narilor ce-a făcut, afară de pu­blicarea articolului d-lui pensio­nar Enescu ?. A dat măcar afară din societa­te „coadele de topor“? A înfie­­rat pe traficanţi ? Le-a publicat numele, ca să fie arătaţi, aşa cum sunt, traficanţi ai colegilor lor fi ai’ intereselor statului ? b. c. Hermann Muller Hermann Muller—scrie „L’Echo de Paris — fostul cancelar mart de curând, era deputat social­­democrat în Reichstag în mo­mentul războiului. El a venit, în ultimele zile din iulie, la Paris, la Cameră, ca să isuigure pe deputaţii socialişti că colegii lor, din Reichstag, erau absolut­ opuşi războiului şi vor refuza creditele. Trebuia să veri aerul uimit şi convins cu care bieţii deputaţi jurnalişti ii sorbeau cuvintele. Ce e mai trist, şi chiar mon­­struos, este că experienţa nu i-a învăţat nimic şi că ne servesc i­iiea şi bali­vedite“. Presa, franceză e drastică cu IpeSafistM. EDUCA De puţin timp, de când s’a împrietenit cu casierul unui tea­tru de cartier, vechiul nostru prieten Mache­­ Corcolesc­u, s'a declarat, în ceea ce priveşte deli­­cata problemă a educaţiei copii­lor, pentru „educaţia culturală“. Pentru prietenul nostru Mache, educaţia „culturală“ a unui co­pil se face trimiţându-l la teatru, la cinematograf şi la spectacolele de la Moşi._ — Ce învaţă copilu’ la şcoală e va, dom'le, pentru că nu ia contact cu adevărata viaţă pe care o înţelege : teatru. Iar acasă părinţii nu mai au timp să facă educaţie din cauza mizeriei ! Nenea Mache aplică principiile sale revoluţionare, pe cât poate altor copii , deoarece el nu are moştenitori. Lucrul e poate feri­cit deoarece asupra acestui punct se găseşte în complet dezacord cu soţia sa care e de părerea ui­­următoare : . — Copii trebuesc strânşi acasă, că destul hoinăresc când se duc la scoală, şi tu ii mai trimeţi să vadă şi bazaconii, de care tu, Mache, n'ai văzut în viata ta ! Nenea Mache insă sturuc în DE AZI PE MÂINE convingerea sa. De curând a dat unui copilaş din casa în care lo­­cueşte, două bilete pentru „Scri­soarea pierdută“ pentru a se duce cu un coleg la teatru. — Şi să-mi spuneţi şi mie ce-aţi înţeles ! Peste vreo două zile, Nenea Mache a întâlnit pe scară pe co­pil. — Ei, ţi-a plăcut la teatru, pi­­ciule ? — Oh, da, răspunse copilul cu ochii strălucind încă de râs, am râs aşa de mult! Vă mulţumesc încă odată pentru bilete. — Nenea Mache nu s-a mulţu­­mit cu acest triumf şi a intero­gat mai departe. — Ei, şi ce te-a făcut să râzi mai mult, mă puştiule ? — Păi, să vedeţi: eu cu Gică, cum se stingea lampa... Ca să nu mă spuneţi mamii! Ei, cum se stingea lampa începeam să dăm cu gomn­lasticul, bucăţi de hârtie in pălăriile cucoanelor. Să fi vă­zut cum sărtau din loc, când le pișcă! Ne-am prăpădit de râs nu altceva ! KEOPS. Despre surâs­ ul Surâsul este farmecul privirii femeile se joacă şi el cu o perfecţiune­­născută. Tot ce au fin,­ gingaş, nuanţat, dulce, se descoperă în această rază ce lu­minează vraja delicioasă a bu­zelor. N’au nevoe să-şi spună gândurile şi sentimentele. Surâ­sul vorbeşte pentru ele şi chiar dacă el nu exprimă cu totul ade­vărul, răspândeşte în juru-i o în­cântare magică ce atrage încre­derea inimilor. Şi bărbaţii surâd, dar fără far­mec miraculos şi nu atât de mult timp. Ei nu au acea facultate de seducere suverană şi de redubla­­re în vrăjire pe care numai pre­zenţa zânei o întreţine şi o des­făşoară. Buzele lor spun lucruri plăcute, amabilităţi, spirite fine, dar imediat o schimbă ca să vor­bească de altceva. Femeile per­severează, îşi apără slăbiciunea prin surâsul ce înnebuneşte pe bărbaţi şi-i aruncă, la genunchii lor. Marile veacuri etc civilizaţie sunt veacurile surâsului: în Franţa, al XII, XIII, XVII, XVIII, cu romanele cavalerilor şi cu locurile de amor în evul mediu, cu geniul epistolar al femeilor sub Ludovic XIV şi cu saloanele literare din timpul Enciclopediei. In secolul XIX, masivitatea in­dustrialismului împiedică elanul, iar democraţia îl suprimă. Nu in­trăm peisagiu de uzină, cu coşu­rile sale, cu fumul său, cu casele sale de cărămizi înegrite, şi-a a­­şezat Watteau îmbarcarea pen­tru Cythera. Şi nu se vede de loc mai bine spiritul şi atracţiu­­nile d-nei du Deffand însufleţind şi amuzând o sală de alegeri unde personagii posomorite, aşe­zate în spatele unui birou, aş­teaptă defilarea lugubră a alegă­torilor cari îşi bagă votul în urnă. Surâsul reprezintă una din a­­cele valori subtile ce nu se pot defini, cari se­ evaporează din­tr’un flacon cu esenţe rare. In e­­pocile de brutalitate, flaconul se sparge şi din surâsul suav nu ră­mâne nimic. Chiar şi femeile în­cetează să surâdă. Pentru un mare număr, viaţa a ajuns grea. Silite să lupte, ele îşi căsnesc prea mult muşchii ca să păstreze în rezervă un excedent de ener­gie care se risipeşte în desvolta­­rea luminoasă a trăsăturilor lor. Constatare făcută spre a scădea candoarea acelora cari cred în progresul omenesc. Nu reducând puterea de seducere femenină o­­mul va avea sorţi să isbutească cu un pas înainte. El are nevoe de fem­ee ca să lucreze, să se în­­narmeze cu curaj, să nu se chel­tuiască în greaua şi monotona reluare a muncii de toate zilele. Treaba ce îndeplineşte în afară, o face fără plictiseală, fără su­părare şi­ fără părere de rău, dacă este asigurat că găseşte la înapoere în căminul său, încura­jarea nevestei formulată în dră­­gălăşia privirii şi în primirea surâsului. Vai! amabilitatea fem­eei este sbătută de alte gânduri. Chinul momentului o urmăreşte la rân­dul său. Ea tot surâde, dar con­strânsă, obosită, cu un gest de in­dispoziţie în care se vede defor­marea moravurilor actuale. In ce­ trecu­t de vis avea ea fericirea să scalde în dragoste şi să populeze cu copii intimitatea şi bucuria căminului ? Nu spunem că demo­craţia este singura vinovată de această răsturnare şi de această ruptură în ordinea şi înţelepciu-­­ nea ocupaţiunilor interioare. Ea contribue totuş la aste. Oare nu a­­daogă ea la asprimea înjositoare a maşinismului, la josnicia şi la nedreptatea regimului care nu dă decât oarecare importanţă, şi nu acordă ea favorurile sale decât protestărilor numărului şi ame­ninţărilor grosolane ale mulţimi­lor ? („Figaro"), Ch. Fiessinger Dr. Când alcoolul e pro­­hibit Conform raportului anual al medicului şef al oraşului New- York, alcoolul a fost cauza di­rectă a 1295 de cazuri mortale, înregistrate în cursul anului 1930, sau factorul, care a contri­buit în bună măsură la aceste morţi După cum spune însă însuş numitul medic, valoarea acestui raport, ca index a­ numărului total de morţi, în oraşul New- York, e considerabil micşorată prin faptul, că sute de astfel de cazuri nu sunt, probabil, nicio­dată declarate, din diverse mo­tive. Raportul se ocupă numai de acelea, care se impun atenţiei autorităţilor, când victimele mor în stradă, prin spitale, sau în împrejurări suspecte. Din totalul de morţi, 695 s-au datorat băuturilor alcoolice otră­vitoare, iar celelalte au survenit în urma unor accidente, sinuci­deri­ sau omoruri provocate sub influenţa alcoolului. De remarcat e că multe victime au murit din pricina denaturantelor otrăvi­toare, întrebuințate de guvern spre a împiedeca publicul de a consuma băuturi spirtoase. Reprezentanţii de binefacere in stil a­­merican Reprezentaţiile de binefacer sunt specialitatea teatrelor de provincie, care găsesc astfel mij­locul de a se ajuta pe ele în­saşi, venind, câteodată, şi în a­­­jutorul acelora, cari sunt luaţi, temporar, sub oblăduirea direc­torului şi a artiştilor săi. Se întâmplă câteodată însă ca unicul scop urmărit să fie de a ajuta o anumită categorie de oameni într’un anumit fel şi în acest caz, iată cum se procedea­ză în America : preţul intrărilor la spectacole se achită în natu­ră, ceea ce simplifică mult opera de ajutorare. Iată de pilda, în orăşelul Fall River din statul Massaschussetts, două teatre locale au anunţat matineuri, la care biletele se plăteau cu... zarzavaturi. Peste 2000 de copii au asudat la cele două spectacole şi recolta a fost atât de abundentă, in­cât au tre­buit două colosale camioane spre a se transporte munţi de fasole, mazăre, pastârnac etc., cari au luat drum­ul unor bucătării popu­lare. O fetiţă a oferit în joc de un buchet de zarzavat un kilogram de unt, care a fost acceptat, cu Mu excepţional." S’a cerut arestarea avocatului Zalman din Galaţi EL ESTE ÎNVINUIT DE ABUZ DE ÎNCREDERE Produce mare senzaţie, notări­­rea, d.lui prim procuror Aurel Vidrescu de a cere judecătorului de instrucţie arestarea bine cu­noscutului avocat A. Zalman, administrator delegat al ,,Băncii de credit mărunt“ şi secretar ge­­neral al Epitropiei comunităţii israelite din localitate. Avocatul Zalman este învinuit de d-na Rozalia Schwartzenberg, că i-a încredinţat câteva mii d­e lei spre a se plăti o datorie „Ildncii de credit mărunt“ şi că avocatul Zalman, nu a­ predat aceşti bani. A fost sesizat par­chetul şi po. prim procuror Vi­­draşcu—prin rechizitoriul intro­­ductiv—a calificat faptul ele abuz de încredere, a inaintat­ actele judecătorului de instrucţie şi tot­odată a cerut arestarea inculpa­tului. Avocatul Zalman urmează să fie citat de îndată la cabinetul­­ judecătorului de instrucţie când va trebui să răspundă acuzaţii­­lor ce i se aduc. De notat, că avocatul Zalman a mai avut o cercetare la consi­liul de disciplină al baroului de Covurlui şi are diferite reclama­­ţiuni tot în legătură cu Banca unde este administrator delegat. Vom ține în curent pe cititori cu tot ce va surveni nou în această afacere. — OXO —“ .Mutări in personalul porturilor Inspectoratul general al portu­rilor a făcut pe ziua de 1 Apri­lie următoarele mutări: D. Gheorghe ştefănescu, de la căpitănia portului Galaţi, a tre­cut căpitan al portului Corabia în locul d-lui comandor N. Con­­stantiinescu, trecut căpitan al portului T.­Severin. D. N. Lazaru­, ofiţer la căpită­nia portului Galaţi, a fost nu­mit gerant al căpităniei portu­lui Cernavoda în locul­­d-lui Pe­tre Bogdan, trecut la căpitănia portului Mangalia. D. N. Cristescu, ofiţer la căpi­tănia portului Mangalia, la, că­pitănia portului Bechet, iar d. Gh. Ch­ilom, de la Bechet, la că­pitănia portului Oltina. D. Constantin Biber, căpitanul portului T.­Severin, a fost scos la pensie. ----------xox---------­ Un talmudist în cetatea Vaticanului Praga, 29 (Rador). — Un tal­mudist renumit, Nafteli Fried, dintriun târguşor situat la pro­vincia Rusia subcarpatică, a fost numit directorul secţiunei ebrai­ce a bibliotecei Vaticanului. El va locui în cetatea Vatica­nului şi pe lângă că va avea hra­na rituală evreească, va căpăta şi putinţa ca în fiecare zi să-şi poată orândui un serviciu divin mozaic în Vatican. S’a aruncat in Dunăre Galaţi, 29 Martie Ieri seară s’a petrecut o dra­mă în oraşul nostru. D-şoara Sura Mendel din stir. Roşiori 12, în etate de 18 ani, a încercat să-şi curme firul vieţii, arun­­cându-se în Dunăre. înainte de a pleca de acasă, a făcut o scri­soare adresată părinţilor, prin care arată că nu mai poate su­porta mizeria în care trăia îm­preună cu ai săi. Aseară pe la ora 6 a angajat o barcă cu care a trecut Dună­rea și în apropiere de satul Aza­­clău s’a aruncat în apă. Barca­giul observând isprava fetei, a sărit s’o salveze. După multe cercetări, a putut fi găsită. I­­mediat a fost dusă la Galaţi, unde barcagiul a anunţat poli­ţia. Numita, în stare extrem de gravă, a fost internată la spi­talul „Elisabeta Doamna“, unde i s-au dat primele îngrijiri. Sta­rea ei continuă a fi gravă. ------HxH-----­ intamplar in­ Capitala Intoxicată cu alcool Lina Pițurcă, de 37 ani, cu serviciul în str. Bravilor 7, s-a intoxicat cu alcool. Un intern al Salvării i-a dat­­ îngrijiri.­­ Accidenta de automobil Ucenica Maria Frunzache, din str. Abrud 42, voind să traver­seze str. Cobâlcescu, a fost căl­cată de automobilul 10183. Victima, având clavicula dreaptă fracturată a fost inter­nată la spitalul Filantropia. Șoferul loan Vasilescu, care conducea mașina a fost arestat. — Un alt automobil, al cărui număr nu s’a putut lua, a călcat ori, pe b-dul Basarab, pe bucă­tarul Alexandru Velean, din ser­viciul spitalului Filantropia, fracturându-i piciorul drept. El a fost internat la spitalul în care face serviciu. Șoferul care a provocat acest accident a fost pus in urmărire. Scandala! şi rănirea din calea Ba­hovei Un enorm scandal s’a petrecut aseară în cârciuma din calea Ra­h­­ovei 183.. Mai mulţi cheflii după ce au devastat localul au tăbărît asu­pra lui Niţă Du­mite­r­seu înjun­­ghiându-l la cap şi spate. Victima a fost pansată la Sal­vare şi apoi dusă la spitalul Brâ li­povenesc. Starea cu intimei este gravă. In toiul scandalului au mai fost ră­niţi doi lucrători, cari au fost pansaţi­, la o farmacie din apro­piere. Agresorii profitând de învăl­ătăşealsi­ S-au­ făcut nevăzuţi. UNIVERSUL* ^ _ A­­ceasta statistica arată în procente progresul în producţia automobilelor Nash faţă d­e 14 din cele mai importante mărci concurente, cu toată descreşterea în producţia mondială de automobile. HASH y rak 192­o PENTRU CE vânzarea automobilelor Nash sporeşte d­in an în an în lumea întreaga ? PENTRU CE vânzarea automobilelor Naşh­ în România ocupa locul de frunte faţă de mai norocoşi din concurenţii săi ? In 1931 Nash prezintă o serie complectă de maşini (3 tipuri de 8 şi unul de 6 cilindri) la preţuri realmente ieftine, faţă de alte maşini inferioare din toate punctele de vedere. Opriţi alegerea Dv. la un NASH şi veţi obţine ca şi în trecut, bun pentru preţul plătit“. „Automobilul cel mai Reprezentant Generali GARAJUL MIHĂESCU BUCUREŞTI Bulevardul L C. Britianu, 74 SERILANA Vizitatii Centeala din Str. Lipscani 73 Unica întreprindere care vinde propriile produse ca Mătăsuri, Stofe, Albituri, Covoare, Ciorapi, Lingerie, etc. direct consumatorilor le preturile originale 344. ...Pentru că nici o maşină­­de preţ egal sau superior nu întruneşte atâtea avan­taje technice ca un Nash: Motor de 8 cilindri pe 9 paliere; Gresaj central automat al sa­şiului. Dublă aprindere şi supape în cap (la modelele mari). ...Pentru că un Nash durează de cel puţin 2 ori mai mult ca orice altă maşină de ace­­laş preţ. ...Pentru că linia fiecărui Nash e de o fru­museţe excepţională iar demarajul şi acce­leraţia lui sunt într’adevăr impresionante. ...Pentru că constructorul acestor minunate maşini este D-l Charles W. Nash unul din cei mai experimentaţi constructori de au­tomobile din Statele Unite. ...Pentru că orice posesor de automobile Nash are siguranța de a găsi oricând pie­­se­ de schimb necesare la preţuri 30% mai eftine. sele 25 cu Preţuri noi, m­ioc­ae Lei 500.—Mamai Lei 215 pantofi de PIELE de box­­itate, cu ta' Una pereche , de cea mai bunft cal sau sevro _________talpa garantat veritabilă, căptuşite cu piele solide şi moderne, pentru domni, maro şi negri, pentru doamne, culori, pre­­cum maro şi negre, toate num­erile. ATENŢIUNE! La o comanda de 8 perechi pantofi oferim: Un ceasornic Elveţian elegant de buzunar mers garantat 5 ani, SAU 1 PENDULA (ceas de perete) Cu­ Cuc mers garantat 5 ani complect gratuit. Se expediază prin posta, plata la primirea coletului. Garantăm deplină mulţumire şi la neconvenienţă restituim banii. Pentru Porto Lei 35.­ Adresaţi comenzile Depozitul «LINDBERG» Iaşi Str. Mutu 8, Disp. l­a Secţia Pielărie 3420 imini la ori­ce vârstă se vindecă repede prin uzaj extern simplu cu prepa­ratul LICHID „BUWEGEN“ inven­ţia senzaţională a Laboratorului de chimie Pforzheim experimen­­tat de Prof. Dr. Georg Lucia Ber­­lin. Prospect sub discreţiune trimite contra 20 Lei mărci „BUWEGEN"* Str. Doctor Capşa 7 bis (Cotro­­ceni) Bucureşti.________3881 Ce este „SOI?! SOL este o fricţiune renumită intrebuinţată de mii de persoane bolnave ca şi sănătoase. Când întreb­uinţă SOL ? In gripă, end avem călduri mari şi ne doare gâtul, capul, mâinile, picioarele, mijlocul, fa­cem cu SOL o fricţiune generală. In dureri reumatismale, fre­căm bine părţile dureroase cu SOL. Stropim un potec de fla­nela şi-l punem la locul dureros, de obiceiu la încheieturi, ne le­găm bine şi în câteva seri dure­rea dispare. In durerile de şale, fie din ră­ceală, fie din oboseală, oamenii rari muncesc din greu, făcând o fricţiune cu SOL, durerea li se aţină. La dureri de şale, este bine să punem SOL în brâu mai lat şi strâns pe corp. Cereţi SOL la drogherii şi far­macii. Depozitar general: Kinken­st­ein Flavian, str. Regală 11 bis, Bu­cureşti, . 3173 Leos Ravis Doctor în Drept­ Avocat Bucureşti Strada S­­tr. Falade 52 Telefon No. 2Q2­9S Consultaţiuni 6-8 seara IMPUNERI şi PROCESE FISCALE De închiriat Fabrică de Curele de transmisie din piele, bi­ne instalată. Adresaţi la ziar sub „B 2500 T 80" ATMOSFERA conţine bogăţii de neînchipuit. ZIARUL ŞTIINŢELOR ŞI AL CĂLĂTORIILOR de Mărfi 24­ Martie­­1931, re vot* CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV 1931 luna Martie, ziua 25 Publicaţiune No. 24S82 In baza adresei No. 1088 din 1931 a trib. Ilfov s. I comerţ, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 3 Aprilie 1931, dela ora 12 din zi înain­te, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, şos. Vitan No. 10, averea mobilă urmărită a d-lui I.­­­eldstein, care se compune din una jilonieră lemn frasin și altele anume specifi­cate în procesul-verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Al. Mirica. Seful portăreilor. Indescifrabil [9 Secretar, Indescifrabil BERGSN.­­DUBBERG, BUCUREŞTI STR. CASOL­ N.S.l a­aaaaaaaaaa SEMINŢE SEMINŢE ECONOMICE SEMINŢE PENTRU ZARZAVA­TURI SEMINŢE DE FLORI SEMINŢE DE TRIFOI în calitatea cea mai demnă de încredere se pot procura la So­cietatea Comercială a Agriculto­rilor ARAD Fondată 1900 Prospect la dorinţă gratuit. 3198 CEREŢI ♦. îe cer NUMAI LAMELE m rai

Next