Universul, martie 1932 (Anul 49, nr. 59-89)
1932-03-01 / nr. 59
Procesul comandantului Ionescu-Johnson Chestia cărbunilor din Anatolia In ziua de 15 Martie 1930, se constată din procesul-verbal al consiliului de administraţie, că d. comandor Ionescu a comunicat verbal consiliului, că ar putea avea cărbuni dela Zunguldak din Anatolia, cu preţul de 23 shilling,1 tona. Consiliul a răspuns că nu are de făcut, principial, nici o obiecţiune acestei propuneri, având deplină încredere în d. Johnson. A însărcinat, deci, pe d. comandor Ionescu să ducă tratative şi să obţină oferta ce avea să fie supusă consiliului spre examinare. Din ceeace a urmat însă, s’a constatat cu stupefacţie, că d. comandor Johnson, AVEA DEJA OFERTA DELA UN D. VLASOF, CARE SE PRETINDEA REPREZENTANTUL SOC. HERACLEA DIN ANATOLIA, IN MOMENTUL CÂND O COMUNICASE VERBAL CONSILIULUI; ba, o și înregistrase la S. M. R., dar nu o prezentase consiliului. După consiliu, d. Johnson pune pe oferta ce o ţinea în biroul d-sale rezoluţia: „Prezenta ofertă s’a aprobat în şedinţa dela 15 Martie 1930. Se va cere confirmarea pentru a trata”. Iar în ziua de 17 Martie mai pune o rezoluţie: „Chestia s’a aprobat în întregime de consiliu în şedinţa din 17 Martie”. DAR LA 17 MARTIE, DUPĂ CUM SE CONSTATA DIN REGISTRELE REGIEI, NU S’A ŢINUT NICI UN CONSILIU. Ce rost a avut această a doua rezoluţie a d-lui comandor Ionescu ? Tot în ziua de 17 Martie, FARA A AŞTEPTA CONFIRMAREA CONSILIULUI SI FARA A TRATA, D-SA A COMUNICAT OFERTANTULUI CA I S’A APROBAT OFERTA PENTRU 10 MI TONE. Abia la 18, aceeaş lună, a cerut direcţiei generale să i se confirme aprobarea ofertei, fără a alătura şi textul ei. D-SA CEREA DECI, O APROBARE IN ALB. Tot în acelaş timp, şi iarăşi fără a aştepta aprobarea consiliului, d. comandor Johnson a dat ordin telegrafic vasului „Bucegi” — care se găsea la Constantinopol — să plece la Zunguldak spre a încărca 3200 tone cărbuni, FARA SA DEA NICI O INDICATIE ASUPRA MODULUI DE RECEPTIE SI A CONDITIUNILOR CE TREBUE SA LE INDEPLINEASCA CĂRBUNII. Peste alte două zile, adică la 30 Martie, a repetat cererea de a i se confirma aprobarea ofertei, anexând, de data aceasta, şi textul ei. Consiliul luând în cercetare chestiunea în şedinţa de la 22 Martie, a găsit că oferta nu e avantajoasă. D. comandor a insistat arătând că a trimis deja vaporul „Bucegi” să încarce 3200 tone. Pus în faţa faptului îndeplinit, a aprobat procurarea acestor 3200 tone, în curs de încărcare. Pentru restul cărbunilor necesari serviciului, consiliul a pus în vedere să se ceară oferte direct de la mină, nu prin intermediar. Trebue relevat, că de comandor, deşi dăduse comanda pentru 10.000 tone lui Vlasof, n’a suflat nici o vorbă despre acest lucru în faţa consiliului. D-sa a trimis la 1 Aprilie pe agentul nostru din Constantinopol la direcţia minelor „Heraclea”, pentru a cere ofertă. E foarte semnificativ raportul agentului S. M. R., care spune : „Prezentându-mă directorului minelor, d-sa mi-a dat a înţelege, că nu pricepe de ce ne adresăm direct d-sale”. De ce directorul minelor nu vorbea pe faţă, ci da numai „a înţelege”, dacă nu era nimic de ascuns ? Acelaş agent declară, că directorul minelor „AŞTEPTA LĂMURIRI” de la d. Johnson, pentru a putea face oferta. Deşi din aceasta reese clar că directorul minelor dela Zunguldak aştepta să facă oferta numai după primirea lămuririlor d-lui Johnson, când acestea au fost primite, directorul minelor n’a mai ofertat şi a trimis S. M. R. la reprezentantul său din România.Care să fi fost acele „lămuriri“, care au decis schimbarea de atitudine a directorului minelor de la Zunguldak ? D. Johnson îi comunicase, după cum se constată din copia scrisoarei aflată la dosar: „Ne aşteptam să ne cereţi, să ne adresăm reprezentantului dvs.“. Deci, acestea fusese lămuririle d-lui Johnson, îi indicase directorului dela Zunguldak, ca S. M. R. se adreseze reprezentantului său dela Bucureşti. E adevărat, că în aceeaş scrisoare d. Johnson mai spune: „V’am adresat scrisoarea în chestiune pentru a răspunde dorinţei consiliului nostru de administraţie şi vă rugăm să ne trimiteţi răspunsul pentru a îndeplini formalităţile cerute de lege”. Prin aceste cuvinte, d. lonescu „lamurea”, că intervenţia d-sale fusese făcută numai de formă. TRATATIVELE D-LUI COM JOHNSON Relevam de la început acea coincidenţă de a trata, câine reese şi dim procesele verbale ale const. Mutat de administraţie şi dim înseşi actele d-lui Ionescu. Ce să trateze ? Dim declaraţiile făcute înaltei Curţi de conturi reese că ar fi fost vorba să se trateze termenele de livrare , diair în textul ofertei se prevede clar : „Livrarea se va face în măsura cererilor dvs.“. Deai, mm mai putea fi vorba de tratative. De altfel, nkca um act dum dosar mm arată că ar fii existat vre’un fel de tratative după ce d. comandor lonescu a aprobat oferta. De altminteri, de ce, în ședința dela 22 Martie, eitimc câmd d s’a comumidicat că mm d se aprobă oferta, d-sa nu a protestat atrăgând atenția consiliului că a communificat deja furnizorului aprobarea ofertei ? Nu minimai că d-sa ata făcut acest lucru, diair chiar a îndeplinit acea executare de formă a hotărîriii comsiliului cerând oferte, direcţiei minelor dela Zumguldiaik. Apărarea mai adrace în sprijinirea tezei sale o scrisoare a d-lui consilier Nikcolau, prim care acestta afirmă că-şi aimjiintesta, îm adevăr, că s’ar fi dat aprobarea ofertei. Lăsând la o parte faptei că procesul-verbal e semnat şi de d. Nicolau, dar câmd s’a discutat 4 UNIVERSUL în faţa înaltei Curţi de conturi '■ în foia Indrtei Orarei de contari s’a judeciait aitaltaeirii druipă amiază, în continiuare, procesul d-lui comandor Iomescu-Johnson pentru gestiune neregiuteită a tot timpul cât la firaciţioiniat ca director al S. M. R. în cursul etniilor 1950 şi o prirte din 1931. UN INCIDENT DE INCOMPETENTA « D. V. AL Jean, în numele apărării», a căultat să arate că împotriva dluli comendor Ionescu- Johnson s’a dus o prigoană sistemiaitică pentru dezomorarea lui A ridicat, apoi, chestiiuena imcoimpotentei înaltei Curți de conturi de a judeca pe Fostul diirector generali el S. M. R., deoarece acesta n’a fost gestionat, iar actele sale administrative au fost infiirmiate de judecătorul de instrucție. în consiuiliu reportul comisiei _ însărcinate cu cercetarea chestiunii cărbunilor, d. Nicolaiț n'a făcut nici o obiecţiune şi nm atras atenţia celorlalţi membri, că aprobarea ar fi fost dată ; din contră, din procesul-verbal se constată, că d-sa a fost primul care a votat trimiterea în judecata Curţii de conturi a d-lui comandor Ionescu, ceea«e n'ar fi avut rost, dacă, după cum pretinde apărarea, d. consilier Nicolian era de părere că oferta ar fi fost aprobată de consiliu. Cuvântul acuzării în numele regiei P. C A. a ■vorbit d.. Gristed Niculescu, membru in consiliu, fost secretar general al ministerului de industrie şi comerţ. D-sa a combătut tema apărării, că d. comandor Ionescu Johnson a fost prigonit de consiliuuil de administraţie al regiei polituiciilor. Consiliul, în faţa neregulilor constatate, l-a trimis în judecata înaltei purţi fără a lua altă măsură împotriva sa. D. comaimjorIonescu a fost acela care în loc să aştepte rezultatele procesului a luat ofensiva împotriva consiliuluii, educându-i acuzaţii prin presă şi pe alte căi şi sabotând sistematic toate măsurile administrative ce te lua pentru bunul mers al serviciului. A arătat că e inexactă afirmaţia apărării, că parchetul a închis dosarul neregulilor de la _ S. M. R. La dosarul înaltei Curţi de Conturi se găseşte o serie întreagă de adrese ale judecătorului de instrucţie, prin care acesta cere dosarul original pentru a putea face cercetările de rigoare. PRICINA DEFICITELOR DE LA S. M. R. Intrând în expunerea propriu zisă a procesului, d. Cristea Niculescu a arătat că chiar idei la începutul fuincţionării regiei PC. A. s’a pus problema deficitelor S. M. R. Aceste deficite, însă, nu trebue să sperie. S. M. R.poate aduce economiei naţionale servicii atât de mari, încât să compenseze deficitele. Nu e maii puţin adevărat,, că deficitele trebuiesc reduse la minimum seu la zero. In această ordine de idei există documente, care e arată că problema originei deficitelor a preocupat pe alţii decât pe d. comandor Johnson. Dar d. comandor Ionescu a, mers până acolo încât, atunci când consiliul i-a dat ordin CATEGORIC, să nu mai cumpere de la firma Lazopol din Consstantinopol, ci numai prin licitaţie publică, d-sa a redactat un raport prin care susţinea, că Regia P. C. A. n’a dat preavizul legal firmei Lazopol şi, în consecinţă, că aceasta ar avea drept la daune şi d. Johnson a dat ordine să se continue aprovizionările fără nici o licitaţie, de la o singură firmă din Constantinopol, anulând astfel ordinul expres al consiliului de administraţie. Consiliul P. C. A. a luat în cercetare pricina deficitelor de la S. M. R., cum am spus, imediat după înfiinţarea regiei, în 1929. D. comandor Bâlănescu, azi amiral, arătând că unele din cauzele deficitelor prea mari ale acestui serviciu, sunt aprovizionarea neregulată cu materiale dela Constantinopol şi defectuozitatea aprovizionării cu cărbuni. S’a numit atunci o comisie, care să cerceteze aceste defectuozități. La 1 Ianuarie 1950, d. comandor Johnson a fost numit director al S. M. R.-ului, din actele aflate în arhiva regiei, NU REESE CA D-SA AR FI FĂCUT IN ACEST INTERVAL VRE-O PROPUNERE CONCRETA. ATAT IN PRIVINTA APROVIZIONĂRII CU MATERIALE, CÂT ŞI CU CĂRBUNI, PENTRU ÎNLĂTURAREA DEFICITELOR. La 22 Februarie 1930, consiliul de administraţie, în urma unui raport al d-lui comandor Ionescu, prin care cerea un avans de 6 milioane şi jumătate lei pentru a face plăţi de cărbuni, materiale şi altele, a numit o altă comisie compusă din d. amiral Bălăinescu și d. inginer Georgescu, care să studieze chestiunea. In ziua de 1 Martie 1930, consiliul a aprobat concluziile acestei comisii, conform cărora un număr foarte restrâns de cheltueli puteau fi plătite direct de S. M. R. Dar în ce priveşte materialele în general, s-au dat instrucţiuni speciale, ca ele să nu fie cumpărate de la Constantinopol, ci numai prin concurenţă. Cât despre cărbuni, să se creeze un depozit de circa 2000 tone , Constanţa, verbeil, că d Z. Nicolaiu a întrebat dei că nu există şi o aşa zisă „kapă”, caire se plăteşte comaindanituluii şi caire el justifica majorarea preţului din facturi. Cu alte cuvinte, d. Nicolau, invocat în ajutorul său de d. Johnson, şi-a exprimat convingerea că facturitite de cărbuni au fost majorate pentru a se plăti comemdiantulipit de vase anumite surme, pe care legea nu le îngăduie, ţie, că facturile de cărbuni au fost majorate. FACTURI FALSE La verificarea facturilor a tras atenţia d-lui Ionescu, ele sunt în neregulă, că nu sunt timbrate şi nici semnate de cei în drept. D-sa a susţinut că facturile sunt emise în Turcia, în conformitate cu legile locale, sa că poate constata din factura de la dosar. EXISTĂ DECI, PROBA NEINDOIOASA, CĂ FACTURILE AU FOST MAJORATE DE LA 19 LA 23 SHILLINGI. In fața acestor fapte, subdirectorul general al regiei P. C. A., d. Mihalopol, a fost însărcinat să meargă la Constantinopol pentru a verifica exactitatea facturilor, după registrele societăţii. Direcţia minelor „Heraclea” a recunoscut că numărul facturi-Se mai constată din procesul- lor prezentate corespundea nu- merelor unor facturi emise de societatea aceasta la acele date , DAR FACTURILE CE I SE ARĂTAU, NU ERAU ALE SALE. Cerându-se să arate facturierul, DIRECŢIA MINELOR A REFUZAT CATEGORIC. Mai mult, ulterior, în urma intervenţiilor ce se făcuse pentru reluarea relaţiilor cu mina (pe care consiliul le rupsese tocmai în urma refuzului acesteia Reţinem, în orice caz, afirma de a arăta copia facturii), se ....................... “ * scrie din nou la Zunguldak, aratându-se că pentru a putea relua relaţiile, consiliul pune o primă condiţie: arătarea facturierului. Cererea direcţiei generale a P. C. A. a fost din nou refuzată. Nu este curios, cum d. comandor lonescu nu a luat loc alături de consiliu? N’ar fi fost d-sa cel mai interesat să fie arătate facturile, pentru a se înlătura orice bănuială ce plana asupra Din corespondența aflată la dosar reese, însă, că d. Vlasol d-sale ? deciy.-ă şi el, că facturile se emit ! _ de direcţia minelor dela Zun- j CHESTIA CALITĂŢII CARBU- guldak. Totuşi, ulterior, s’au gă- j NILOR ___ sit dovezi, că în realitate îactu- * Trecând la chestiunea calităţii nule au fost emise în ţară, dar pe formularele societăţii. Reprezentantul din ţară al minei dela Zunguldak a fost nevoit să recunoască în scris, că în adevăr, facturile sunt emise de el aci la Bucureşti. De unde reese că pe lângă contravenţia la legea timbrului, s’a mai săvârşit un fals, prin afirmaţia constant făcută anterior, că facturile sunt emise în Turcia. Consiliul şi direcţia generală a P. C. A. n’a avut cunoştinţă de comanda de cărbuni dată de d. comandor lonescu decât spre cărbunilor, d. Cristea Niculescu a arătat că leit-motivul apărării e că cu 19 shilingi tona se putea procura cărbuni marine-lavee obicinuiţi, pe când d. comandor cumpărase o calitate specială, numai cu 15% praf. De aceea plătise 24 shilingi tona. Justificarea aceasta e trasă de păr. Comanda ce d. comandor o dăduse lui Vlasof la 18 Martie, în concordanţă cu oferta acestuia de altfel, nu vorbea decât de cărbuni „marine-lapce“ — fără nici o altă indicaţie de cărbuni speciali. Şi numai când, la 22 Martie, a văzut că consiliul nu-i aprobă oferta din civizia prețului mu. dtru justificarea cheltuelilor, a înaintat facturile pe care d-sa le achitase prin casa Müller din Londra, reprezentantul S. M. R., fără a avea viza consilierului controlor impusă de lege. •In acelaș timp se punea chestia Johnson ii scrie lui Vlasof la 24 Martie intrebându-l intr'o scrisoare, ce calitate de cărbuni are să-i livreze. Vlasof i-a răspuns in aceeaș zi, că îi va livra o calitate specială .Întrebarea firească ce majorării preţului. Există la do- oricine şi-o poate pune e : cum sar o adresă a Consulatului tur- 1 se poate ca cineva să facă^ o cocesc din Bucureşti, prin care se mandă atât de importantă, de arată, că preţul cărbunilor In Zinculdak a fost cam de 19—20 shillingtonn, în loc de 23 (cât s’a facturat). Pe lângă aceasta, regia P. C. A. posedă facturi originale tot dela „Heraclea”, pentru unii din vasele închiriate de către S. M. R., cu prețul de 19 shillingi tona. Mai grav încă, la unul din transporturile de cărbuni din comanda Vlasof- Jofinson, s’a găsit certificatul de origină al Camerei de comerţ din Zunguldak, semnat şi de delegatul minelor, din care reese că preţul a fost de 19 shillingi şi 1/3. Aceşti cărbuni — şi nu 10.000 tone (în valoare de 11 milioane lei) şi abia după o săptămână dela darea comenzii, să întrebe ce calitate i se na furniza... că scrisorile schimbate intre d. i?Jlif,onvllsof in privinţa căutaţii cărbunilor nu aveau alt rost decât să justifice majorarea preţului, o dovedeşte faptul că d. comandor lonescu na luat nici o măsură să comunice căpitanii cade vapoare, că pot avea de primit o calitate specială Există chiar la dosarul înaltei Curţi declaraţia căpitanului Marcu, de la vaporul „Bucegi", prin care se spune că na primit calitatea alţii — ne-au fost facturaţie specială decât o singură dată, nouă cu 23 shillingi, cum se după ce se începuse cercetările. Recepţii nelegale Im ce priveşte oaiiiiit’ăţile, niu s’a (Scurt miri o recepţie legală oaire să gairamteze .oamiiiităţilîte I irecepţioniate. D. Cristea Niculescu a dait o serie de detalii tehnice, oaire dovedesc acest lucru. D-sa. a muni citat um fapt, duim oare reese atum s’a putut jongla la S. M. R. Cil cantităţile. Agemitmil dela Constanţa a raportat direcţiei generale, că la transporturile de cărbuni făcute pentru reprezentamtel minelor dim Zungifeaik şi imponitul său personal, vama Constanţa a găsit o serie de diferenţe în plus caire am mers până la 1500 tonne la mm singur transport. D. comandor Johnson nu a făcut nici o cercetare, şi a admis drept bumiă «fiirmaţii a reprezentantului minelor, că aceste diferenţe îm plus provin dim. faptul că apa aflată im Cărbune la încărcare, s’a... scurs în tiimpul tramsportai lunii, deşi încă dim clasele primare se învaţă că apa scursă dnmitr’um material, face să-i scadă greutatea, mm să crească. Ia această explicaţiie, d. comandor Johnson a adăugat alta: defectuozitnitea cântarului C. F. H., fără să curgere un moment, că o instituţie cum e calea ferată, nu poate avea cântare care să măsoare 27% în plus peste greutatea adevărată. Controlând însă la uzina de gaz dum Bucuireştii, unde a fost expediată mijoritatea acestor cărbunii, s’a constatat între cântarul C. F. R. dela Constanţa ,şi acel al uzinelor de gaz din Bucureşti o diferenţă de 20 tone la o cantitate de peste 6000 tone. Aşa încât, nu există decât trei posibilităţi : cam S. M. R. a fost furat la taxele de transport, sau uzina de gaz din Bucureşti a fost furată la cantitatea ce a plătit, prim complicitatea organifelor C. F. R. de la Constanţa şi a acelora dela uzina de gaz dim Bucureşti, sau S. M. R. a fost furat. Luându-se cărbunii diim depozitul săiu dela Constanţa şi expediindu-se la uzina de gaz diim Bucureşti. Im orice caz, directorul S. M. R. era dator să lămurească de atunci lucrul, iar dacă nu putea, era dator să defere chestia parchetului, nu să o închidă pe motive ce nu stau în picioare. Trecând la afirmaţia d-luii comandor Ionescu, că treafease un câştig de 2.160.000 lei din tramsporturiile făcute în contul reprezentantului minelor dieita Zunguilda,k. d. Cristea Niculescu a arătat. Că această cifră se bazează numai pe nişte prevederi aife d-luî lonescu.,şi că până azi, deşi i s’au cerut dimemiul trecut, d-sa n’a comunicat datele dim care să reiasă , care a fost câştigul real, nu cel prevăzut de d-sa. D. comandor Johnson prevedea în toate socotelile d-saife, că vasele noastre, la întoarcerea lor spre ţară, vor lua cărbuni dela Zmniguldak, dar nu îmtotdeauna sta realizat prevederea d-sale, pentru că au fost cazumi când vapoarele am fost trimise chiar goale dela Constanţa şi niciodată ntam încărcat caricul complet. D. Cristea Niculescu a mai examntimat situaţia, din punct de vedere legal, arătând ca nefundată tema apărării, că Curtea de conturi n’ar fi competentă să judece chestiunea, că legea contabilităţii Statului m nu e aplicabilă în cazul de faţă, d. lonescu-Johnson nefiiind gestionar. CONCLUZII In concluzie, d-sa a cerut ca înalta Crunte să constate, că la facturile de cărbuni există o încărcare de 1.115.200 lei, la care se adaugă 149.458 lei dobânzile plătite de S. M. R. casei Müller de la Londra, căreia de comandor îi ceruse să achite facturile lui Vlasof, fără să aibe acoperire. A mai arătat că autoritatea consiliului, aşa cum au decurs lucrurile a fost ştirbită, că consiliul e împiedicat a face să se execute măsurile ce trebuesc luate pentru ca bunul mers al Regiei P. C. A. să num sufere, şi a cerut condamnarea d-luii Ionescu- Johnson. Orele fiind îmaimitate. înalta Guinte a decis amânarea desbaterillor Vineri 4 Martie. 21 -X □ X Congresul de presa al studenţilor catolici Federaţia studenţilor aparţinând facultăţilor catolice din Lille (Franţa) organizează în acel oraş în zilele de 4, 5 şi 6 Martie un congres internaţional de presă universtară catolică. La acest congres, vor asista delegaţii de grupări studenţeşti ale principalelor naţiuni din Europa. Şedinţa de închidere va fi prezidată de cardinalul Lienart, episcopul din Lille. Simultan la şcoala de jurnalism din Lille se va ţine o expoziţie a principalelor reviste studenţeşti. Iniţiativa acestui congres a întâlnit o unanimă aprobare şi succesul său va fi punctul de plecare al unei mişcări de strânsă cooperaţie intelectuală. Asociaţia studenţilor româniuniţi din Bucureşti a fost invitată să participe la congres. Corpurile Legiuitoare Şedinţele de la 27 Februarie CAMERA Şedinţa se deschide la ora 3.30. Pe banca ministerială d. C. Argetoianu. D. general CANTACUZINOGRANICERUL declară că cei de la liga „Vlad Ţepeş” resping acuzaţiile d-lui Mihalache la adresa d-lui inginer Mareş, care dacă umblă prin diferite ministere, că are lucrări interesante pentru ţară şi că Liga e strânsmnită în jurul d-lui Mareş. D. ministru ARGETOIANU cere Camerei să voteze un proiect de lege relativ la introducerea unor aliniate în legea contribuţiilor directe. D. OTETELEŞANU protestează că se vine mereu cu modificări fără ca deputaţii să ia cunoştinţă. D. ARGETOIANU: Faţă de obstrucţia sistematică a opoziţiei declar că-mi retrag proectul, iar comercianţii şi industriaşii să afle cine se opune la uşurarea sarcinelor fiscale. D. RADUCANU: Regret că acest parlament trebue să-şi modifice legile înainte de a le aplica. D. preşedinte dr. TOPA dă citire următoarei telegrame primite de d. preşedinte al Camerei din partea preşedintelui Scupcinei: „Parlamentul naţional iugoslav în şedinţa de astăzi exprimă cu entusiasm viile sale mulţumiri parlamentului naţional român, pentru expresiunea frăţeşlei solidarităţi şi pentru manifestaţiunea sentimentelor ce ne sunt comune. Parlamentul naţional iugoslav e legat prin cea mai sinceră prietenie, întemeiată pe o nestrămutată fidelitate de aliat. Trăiască M. S. Regele Carol II. Trăiască poporul român. Preşedintele scupcinei iugeţină şedinţe de noapte cu in- ’ cepere de Luni. MODIFICAREA LEGII CONTRIBUŢIILOR DIRECTE D. M. ZAHARIA propune ca coeficientul de 1 şi 15 din legea contribuţiilor directe să fie scăzut, pentru că el este împovărător pentru meseriaşi. D. C.ARGETOIANU dă explicaţii la modificările introduse şi roagă Camera să voteze aceste aliniate. D. LEONTE MOLDOVANU, în numele partidului liberal, declară că primeşte aliniatele propuse. D. TRANCU-IAŞI a cerut la aliniatul 8 ca venitul minimal al comercianţilor particulari, în care valoarea locativă joacă rol secundar, să se înmulţească numai cu 1%. La alin. 9 a cerut ca cifra impozitului minimal, care fusese fixată la 75.000 să fie redusă la 50.000 lei. A mai cerut d-lui Argetoianu să explice ce se face când un comerciant are registrele ţinute în regulă. D. ARGETOIANU: In acest caz, fiscul se va orienta după registre. D MIHAI ZAHARIA susţine că modificările aduse legii nu sunt favorabile comercianţilor şi industriaşilor, întrucât coeficientul pentru impunerea minimală prin valoarea locativă de 1,5 este exorbitant. Acest coeficient trebue redus la 1. In ce priveşte plafonul minimal şi maximal la întreprinderile particulare comerciale şi industriale, să fie între 50.000 şi 14.000 lei, în joc de 75.000 şi 18.000 lei cum este în aliniatul modificat. D. ministru scoate apoi în evidenţă unele articole scrise despre legea d-sale. Să vedeţi cum ne combate un ziar de opoziţie... VOCI: Spuneţi-i numele... D. EDUARD MIRTO : Vă provocăm O VOCE: „Universul“. D. prof. G. IONESCU-SIŞEŞTI: Pardon! In ce priveşte „Universul“ trebue să vă mărturisesc, că in această problemul a avut o atitudine foarte obiectivă. „Universul” mi-a îngăduit in nenumărate rânduri să-mi spun in coloanele lui părerea aşa cum îmi îngăduiţi şi dv. azi. Am scăpat de grâul nostru din vreme, înainte de criza Kresteniine şi înainte de criza monetară care bântue ţara-Regret că mijloacele financiare ale ţării nu ne permit să desvoltăm acest sistem şi să-l aplicăm şi la porumb. In incheere d. ministru spune că trebue să muncim mai mult, să producem mai mult, să vindem chiar la preţuri joase şi să biruim. Prin măsura pe care dv. aţi votat-o nu am făcut altceva, decât să ajutăm această muncă, a noastră românească, s’o ajutăm şi s’o ferim de a fi fără nădejde de a fi sterilă şi de a fi fără perspectivă» Se cere afişarea d-lui ministru al Majoritatea aprobă discursului domeniilor. Şedinţa se ridică. Cea viitoare Luni la ora 3 d. a. slave, (ss) indiu. Dr. Kosta Koumaj mi*c, dar este mult mai rău, este o adevărată nenorocire să nu * i vinzi de loc. Noi am vândut. în D. MIRESCU propune să se timp, când alţii n’au vândut. Am razbatut prin barierele celle mai teribile. Şi mai este ceva : am restabilit reputaţia grâului românesc. D. Sişeşti face apoi o lungă expunere asupra unor vizite făcute în ţară, spre a constata dacă ţăranii sunt pentru primă sau contra. CUVINTE PENTRU VERSUL” „UNI Chestiunea primei de export D. RADUCANU în chestiunea primei de export socoteşte că guvernul, rău a făcut că a venit cu această măsură. Rezultatele n’au corespuns aşteptărilor. Totalul cantităţei de grâne exportate se ridică la 95—96.000 vgaoanei. Am exportat de trei ori mai mult cât credea acum opt luni de zile, d. ministru Ionescu- Siseşti. D. ministru IONESCU-SISEŞTI: Asta înseamnă că grâul românesc a fost cerut. D. G. CIPRIANU (liberal) își desvoltă interpelarea tot în chestia primelor de export. In actualele împrejurări, a spus d-sa, e greu să mai facem o politică, de export intensiv. Toate ţările s-au îngrădit cu toţi care-şi protejază produsele agricole Interne. Trebue să ne schimbăm politica şi să intrăm în înţelegere cu statele cu care avem relaţii comerciale întinse, spre a ne raţionaliza producţia agricolă după necesităţile generale a statelor cu care ne vom înţelege. Greşelile făcute până acum de guvern trebue îndreptate. „Erare humanum est, perseverare diabolicum”. A reveni asupra greşelilor pe care le-a făcut guvernul nu este a-şi ştirbi din demnitate ci din contră ar da dovadă de loialitate şi de o bună înţelegere a situaţiei. D. OTETELEŞANU critică atât prima de export cât şi timbrul pe pâine. Recunoaşteţi că măsurile de tră sunt rele şi retrageţi-le! După cum a spus şi d. prim-ministru nu e deloc urât sa retragi o măsură când constaţi că e rea. D. CORNAŢEANU: Idem primei la export nu e rea şi dacă este privită sub raportul fraudelor se face o mare greşală, căci în ce domenii nu se fac fraude. D. MIHALACHE intervine şi critică taxele de export D. ministru IONESCU-ISISEŞTI : Deci partidul naţionalţărănesc n’a suprimat taxa de export, pe vite, pe carne, pe lemne, pe ouă ? D. MIHALACHE: Am făcut scăderi, treptat, treptat D. CORNATEANU, în continuare, arată care e situaţia primelor înIugoslavia şi termină spunând că politica dusă de guvern în chestia primelor e necesară pentru apărarea producătorului. D. STANOIU a cetit trei buletine de încheerea bursei cerealelor din Marsilia de la 8 Mai 1931 şi din ziarul „Argus” 1931, vrând să demonstreze relaţia dintre prima de export şi preţul grâului. Prima, dată de stat, — a spus d-sa — a înviorat mult comerţul nostru de export de grâu. Guvernul ar trebui acum să ia măsuri să protejeze şi cele 400 mii vagoane de porumb pe care le avem şi care valorează mai mult ca cele 100.000 vagoane de grâu pe care le-am exportat D. CORTEANU: Datorită devizelor venite din afară prin exportul făcut, datorită primei dată de guvern, s’a înviorat mult viaţa noastră economică. Suntem într’un război economic de lungă durată şi lupta nu va înceta până când Rusia şi România nu-şi vor ocupa locul lor în exportul grânelor, aşa cum 11 aveau în timp normal. Politica americană îşi susţin® srâut aşa de mult că noi trebue să luptăm din greu. Noi cu producţia noastră ajutată de măsura guvernului d® a da prima, am forţat preţurile la grâu pe pieţele străine şi am isbutit să ne strecurăm 100.000 de vagoane. RĂSPUNSUL D-LUI PROF. IONESCU-SIŞEŞTI, MINISTRUL AGRICULTUREI D. prof. G. IONESCU-SIŞEŞTI ministrul agriculturei, spune că este greşit să se creadă că măsura acestei tezi de valorificare a cerealelor, are un caracter permanent, că, prin ea se revoluţionează agricultura românească.. Măsura aceasta nu a fost decât o măsură de oportunitate, de expedient O astfel de lege trebue examinată în raport cu situaţia econmiticăîn 1920 s-a început cu încasarea taxelor la exportul de cereale ; în total, cerealele româneşti au plătit în acest interval de timp o sumă de 15 miliarde lei, drept taxe de export. Vitele noastre au plătit tot interval de 10 ani, ca taxe de export, suma de 3.182.000.000 lei, iar produsele animale au plătit 322 milioane lei, deci în total 19 miliarde lei ; acesta este bilanţul deficitar al agriculturii româneşti în regimul acesta gre- muluţe la noui impuneri, sit de prohibiţiune şi taxe. Când s’a făcut o astfel de politică, greşită deprohibiţiune, când agricultura românească a plătit tezaurului peste impozitele obicinuite şi această contribuţie extraordinară, nu s’a făcut o opoziţie aşa de violentă, de înverşunată contra acestei mărsuri greşite, cum se face azi unei mărsuri, care nu este decât inversul taxelor de export In timp de 10 ani s’au luat agricultorilor români miliarde în fiecare an. Ţeluri depărtate să ne punem într’un program de ridicare a agriculturii, printr’o sforţare colectivă, a tuturor, începând dela guvern până la ultimul sătean, ca să producem mai mult şi mai bine şi să învingem în războiul economic. Acesta este proectul nostru şi voi prezenta un proect de lege de organizare şi producţiune a agriculturii. D. ministru relevă apoi că o mare parte din ţările agricole plătesc prime de export la cereale. Prin urmare, nu este o inovaţiune, şi atunci de ce atâtea critici, pentru ce atâta înverşunare. Ţara cere să nu facem politică de partid în ce priveşte, de pildă, armata, şcoala, politica externă şi politica economică. f SENATUL Şedinţa se deschide la ora 4 jum. d. a., sub preşidenţia d-lui Mihail Sadoveanu. Pe banca ministerială d-nii Vasilescu-Karpen, Stanciu şi V. Cristi. D. ŞT. TATARASCU cere să i se fixeze ziua de interpelare anunţată privitor la desvoltarea radiofoniei naţionale. D. PREŞEDINTE cu consimţământul senatului, fixează ziua de Miercuri, 2 Martie, in mod excepţional pentru desvoltarea interpelării d-lui Tătărăscu. D. RAUL CRĂCIUN cere d-lui preşedinte să fie absolvit de pedeapsa chemării la ordine, aplicată în şedinţa trecută. D. PREŞEDINTE, după ce cere avizul d-lui Traian Alexandrescu, care a prezidat şedinţa de la 26 col., declară incidentul închis. D. PREŞEDINTE Invită pe d-nii senatori să ia parte la sărbătorirea care are loc la templul coral din Capitală în onoarea d-lui rabin-şef Niemerower, care împlineşte 60 ani. D. ministru ARGETOIANU se uneşte cu această propunere. D. ministru ARGETOIANU depune proectul pentru modificarea art. 39—40 din legea contribuţiunilor directe. D-sa cere urgenţa. Şedinţa se suspendă; d-nii senatori trec în secţii pentru a studia proectul prezentat de d. ministru Argetoianu. Şedinţa se redeschide la ora 3. Se ia în discuţia propriul pentru modificarea legii contribuţiunilor directe. D. OR GHIDAN cere ministuluii de finanţe să fie îngăduitor cu comerţul şi industria; fiscul nu ia în consideraţie registrele comerciale şi impune la sume importante firmele ajunse în imposibilitate de a face faţă plăţilor curente. De aceea roagă pe d- ministru de finanţe să reducă cote- I le din proectul de legie şi să reD. ministru ARGETOIANU: N’am văzut firme ajunse la faliment din cauza impunerilor excesive. Sunt firme care nu şi-au plătit impozitele de 7—8 ani. Dacă luăm măsuri atât de dureroase, nu trebue să neglijăm că trecem prin momente foarte grele. Cere să se voteze proectul aşa cum a fost prezentat. Pus la vot, proectul a întrunit majoritatea Se continuă, apoi, discuţia asupra proectului de lege pentru ainificarea metodei de vesrificare a vaselor prin măsurătoare directă. D VIRGIL POTARCA spune că d laimnistru de industrie a declarat că acest proect de lege se va trimite mai întâi în discuţia Camerei şi în urmă va fi adus în Senat. Acest punct de vedere a fost atis şi de Senat, printr’un vot special. Vreau să ştiu dacă d. ministru de industrie revine asupra declaraţiei pe care a făcut-o în această privinţă. D. ministru ARGETOIANU spune că d ministru de industrie a adus proectul în discuţie, crezând că Senatul nu ar face vreo obiecţie. Nu cunosc proectul, dar dacă legea presupune deschidere de credite extraordinare şi atinge bugetul, atunci e drept ca proectul să treacă întâi în discuţia Camerii. Senatul, consultat, a aprobat să se trimită proectul la Cameră, respingând discuţia lui, înainte de a fi fost votat de Cameră. Probabil, prevenit de acest insucces, d. ministru Vasilescu- Karpen s-a făcut nevăzut înainte de a se pronunţa Senatul. Cu aceiaşi discreţie a dispărut şi d. ministru Argetoianu. D. ministru VALER POP depun® proectul de leg© pentru modificarea articolelor 115 şi 142 din legea învăţământului primar, proect votat de Cameră. Cere urgenţa. Şedinţa se suspendă. La redeschidere, s© ia în discuţie proectul de lege depus d© d. ministru Vaier Pop. D. ŞTEFAN ION face unei« observaţii în legătură cu inovaţiile laitodufie în proect» cum est© desfiinţarea actualelor grad© din învăţS.Tnânii. D-sa declară că partidul liberal este împotriva acestor desfiinţări el a definitivatului în special. Recompensele ar trebui date pentru realizările la catedră în primul rând şi apoi pentru merite culturale, etic. In orice caz acest proect renunţă la selecţionare, care a dat atât de frumoase roade în trecut Pentru faptul că proectul prezentat desfiinţează gradele din învăţământul primar, partidul, liberal va vota contra. D. prim-ministru N. IORGA spune că desfiinţează examenele de definitivat, pentru că înainte de a fi selecţionare, examene!« Sunt de foarte multe ori prilejuri de boli, de slăbire a organismelor, tocmai la vârsta când tineretul este ameninţat de tuberculoză. S’a obiectat că în străinătate sunt examene, selecţionări, etc. Acolo sunt tradiţii; legile sunt intrate în sângele lor. La noi ele sunt împrumutate şi putem înlătura ce este rău, ne asimiabi? D. ŞTEFAN IOAN e de acord cu d. prim-ministru Iorga asupra activităţii extra-şcolare a în-văţătorilor, care a fost inaugurată de regretatul Spiru Hairet. Proectul de lege a fost luat în consideraţie, după care a fost votat cu bile. Viitoarea şedinţă, Joi 3 Martie. Şedinţa ei a ridicat jum, la ora 1. Incendiul din schela Mislea 1 ' . '■ ■ i — Pagube de două milioane jumătate lei •— Ploești, 27 Febr. dela cu apă șî astfel salvată incendiu. n T MTTTM AGITE • Nei nnt. incendiu a, is- j in acelaș timp, alte echipe D. I. MIHALACHE . M nu , h t astazi de dimineata, la i de lucrători săpau la facerea facem din aceasta o chestiune : staţia de pompe a soc. „Unirea de partid şi de prestigiu politic D. ministru IONESCU-SISEŞTI: Grâul românesc încetase de a mai fi cunoscut pe piaţa europeană, el era o frumoasă amintire, dar nu mai era o realitate. D. ministru al agriculturii precizează că acum avem 200 mii de ha. cu grâu mai puţin însămânţate ca anul trecut. Scăderea aceasta însă este o variaţiune normală, ea este numai de 9%. Această scădere nu este rea , este bună fiindcă ne va duce la echilibru. La auto vom avea destul pentru export şi nu vom avea niici o grije, în ce priveşte aprovizionarea interioară, a populaţiei Nu mai rămâne nici o îndoirină că în ce priveşte unul din scopurile principal© ale legii, acela de a influenţa preţul într’un mod moderat, a fost atins. Este rău să vinzi cu un preţ din schela petroliferă Mislea. Pe la ora 8, lucrătorii din schelă au fost alarmaţi de semnalele care anunţau incendiu. In acelaş timp, limbi mari de foc eşiau din clădirea în care se afla staţia de pompe a sus numitei societăţi. Flăcările s’au întins cu repeziciune uimitoare şi au cuprins întreaga instalaţie a staţiei. De aici, focul s’a propagat la un rezervor de ţiţei, cu o capacitate de aproape 50 vagoane, care se afla în imediată apropiere. Rezervorul făcând explozie, păcura arzând, a început să curgă spre satul Mislea. Echipele de lucrători sosite încă din primul moment la faţa locului, sub conducerea şefului regiunii miniere, d. ing. Cezar Râpeanu şi a celorlalţi conducători din schelă, au luat măsuri pentru localizarea incendiului. Sonda Nr. 471 a soc. ,Steaua Română?“, care era în vecinătate, a fost încontinuu stropită unui batal în care să se scurgă păcura incendiată care, după cum am arătat mai sus, se scurgea spre sat. Pe la ora 12 din zi, după o muncă neîntreruptă de patru ore, focul a putut fi stins şi pericolul înlăturat. Autorităţile miniere au deschis o anchetă, spre a stabili căror cauze se datoreşte incendiul. Se crede, că focul a provenit de la o sobă de gaze defectă, care se afla în staţia de pompe. Victime omeneşti nu sunt. Pagubele cauzate de incendiu, se ridică la suma de două milioane jum. lei. In cursul după amiezei, a început instalarea altor pompe, deoarece societatea n’are cu ce transporta producţia schelei, la Ploeşti. ws