Universul, iulie 1932 (Anul 49, nr. 178-208)

1932-07-27 / nr. 204

2 as CUPON 1-25Asigurarea „Franco-Română“ București, Griviței 23, Fondată 1920 (M. O. 182/1920), 26 Iulie 1932 Cetitorii cari au pierdut unul din cupoanele seriei Iulie 1932, SI vor înlocui cu prezentul cupon, completând seria de 25 cupoane şi trimiţându-ni-le în felul arătat, ca imprimat taxat cu lei­­ şi avia­ţie 50 bani. Cultura unui popor se poate măsura şi după procentul asigura­ţilor de viaţă, căci cine se asigură dovedeşte spiri de economie, de prevedere şi de altruism, caracteristice ale adevăratei culturi. Viaţa acelui care lucrează şi produce, reprezintă un capital care poate şi trebue să fie asigurat, ca orice lucru de valoare ,şi care este expus la un risc. Numai cine trăeşte din mila altora nu are de unde sacrifica pentru asigurare. Cine munceşte şi produce nu este niciodată atât de sărac, ca să nu se poată asigura cu ratele modeste şi atât de lesnicioase ale asigurării A.M. „Universul“. Asiguraţii, cari din orice motive au rămas în urmă cu plata ratelor şi cari vor trimite ratele in restanţă, vor primi imediat chi­tanţele şi vor lua parte la tragerea generală şi specială din 9 iulie 1932, iar dacă vor trimite şi diferenţa de lei 20 pe luna iunie pen­tru anexa de premii pentru noul tarif, vor lua parte şi la tragerea premiilor de 10.000 lei şi 5.000 lei. CUPOM SPECIAL PENTRU Ulli N­. JIU" a urnit n­entru Sfi Tragerea din 6 August 1932 întrunirile de Duminică Funcţionarii comerciali şi asigurările sociale Duminică s’a ţinut la sediul „Generalei“ din bul. Maria­­, o­­ conferinţă cu reprezentanţii secţiunilor din provincie ai I asoc. de încălţăminte şi pielă- t­rie, asoc. asistenţilor droguişti, asoc. funcţionarilor din pălării şi blănării. D. G. Georgescu, prezidentul adunării, arată rostul acestei consfătuiri privitoare la felul cum trebuie să se extindă le­­­­gea asig. sociale la funcţionarii din comerţ. D. L. Haimsohn arată că principiul legii este câştigat, dar felul cum este extinsă nu satisface nevoile salariaţilor din comerţ.­­ D. Cilig, Galaţi, cere să se hotărască dacă logica se aplică aşa cum este votată sau să fie suspendate încasările până la completa ei modificare. D-nii: Panait-Brăila, Rott­­man-Chişinău, Avadanei-Iaşi, Schaf­fer-Botoşani, Iacobovici- Buzău, Stănciulescu-Ploeşti, So­­lomon-Bârlad sunt de părerea d-lui Cilig, reprezentantul Ga­laţilor. D. Popescu-Mehedinţi, repre­zentând regioriala Olteniei, în numele secţiunilor Drăguşani, Caracal, Tg.-Jiu, T.­Severin şi Filiaşi, declară că funcţionarii din comerţ sunt de acord­ cu principiul legii câştigat, însă cer modificarea ei, în sensul ca funcţionarul din comerţ să aibă la bătrâneţe o pensie în raport cu situaţia lui socială, obligându-se să cotizeze cu sume mai mari faţă de cele ale muncitorilor, iar anii de pensie să fie la 50. D-nii Cristescu şi Niculescu din partea asoc. de încălţă­minte, sunt de acord cu expu­nerile făcute de reprezentanţii funcţionarilor din întreaga ţară. D-nii Salmovici şi Goldstein, din partea asoc. funcţionarilor de pălării şi blănuri, cer cen­tralei să ia hotărîri cât mai ur­gente în interesul tuturor sa­lariaţilor. D. Bulgărea-Griviţa şi Russs- Obor propun începerea propa­gandei în acest scop. D-nii Traian Petrescu şi Lu­­pescu propun ca delegaţii în conferinţele ce se ţin la minis­terul muncii să-şi spună cu­vântul în numele tuturor sala­riaţilor din comerţ. Au mai luat cuvântul d-nii Nae Dragomirescu şi I. Nicu­lescu, reprezentanţii funcţiona­rilor din halele centrale. In sensul celor vorbite s-au formulat apoi dezideratele ce vor fi prezentate, intr’un me­moriu, d-lui D. R. Ioaniţescu, ministrul muncii şi d-lui Mi­hail Enescu, directorul general al Casei centrale. După conferinţă toţi delegaţii s’au întrunit la o masă co­mună. ­Dlin­asocifti.in­[Hlit‘ Duminică la orele 10 dim., s’a ţinut în sala cinematogra­fului „Marna“, adunarea aso­ciaţiei „Asanarea urbană“. Au asistat numeroşi proprie­tari urbani, intelectuali şi mun­citori. A prezidat d. Eftimescu, ini­ţiatorul acestei mişcări. D-sa arată primejdia prin care trece proprietatea urbană, care reprezintă nu numai o bogăţie în stat, ci şi garanţia progresului. D. N. STOICA a arătat că si­tuaţia proprietăţii urbane, me­rită sprijinul tuturor conducă­torilor statului, de ea fiind le­gată însăşi prăbuşirea burghe­zimei româneşti. D. avocat BALASIE a demon­strat nevoia unei acţiuni cât mai intense, însă legale şi care să convingă toate forurile sta­tului. Începând cu factorul constituţional, asupra datoriei ce au, de a sprijini clasa pro­prietarilor urbani, care repre­zintă una din cele mai temei­nice surse de contribuţii pen­tru stat. D. ing. NICULESCU a adus — în aplauzele asistenţei — mulţumiri ziarului „Universul" şi directorului său d. Stelian Popescu, pentru felul în care sprijină clasa burgheză româ­nească, chezăşie a prosperităţii statului şi zăgaz al bolşevismu­lui. D. dr. G. RADULESCU s’a ra­liat la mişcare, declarând că in­telectualitatea conştientă de ro­lul ei va veni să sprijine ideia. După ce au mai vorbit câţiva oratori, făcând diferite propu­neri, s’a hotârit ţinerea unei noui adunări joi seara la ora 8, tot în sala Marna. t» Vla Jian­ Ioiiuailitii şi industriaşilor din România Duminică, la ora 10 % dim. s-a ţinut o şedinţă la sediul „Uniu­­nei”, sect. IV Verde, din­ b-dul Basarab. Prezidează d. I. Răşcanu, pre­şedintele sect. 4 Verde, care deschide şedinţa, aducând la cunoştinţă trista veste a înce­tării din viaţă a d-lui Fane Crăisnaru, cenzor al Uniunei. D-sa arată apoi că la primă­ria sect. 4 Verde se dau lucrări în mod neregulat la oameni fă­ră specialitate şi fără a se ţi­ne licitaţii, cum este cazul cu repararea unui imobil la Azuga care este destinat pe o colonie de vară. Cere luarea de măsuri în con­secinţă spre a se remedia răul, Uniunea urmând să facă de­mersurile necesare în acest sens. Adunarea cooptează pe d. Georges Bochmb­eck, membru al Uniunei, şi se decide numirea d-sale ca secretar al Uniunei din sect. IV Verde. Se anunţă demiterea fostului secretar pentru nereguli în dau­na membrilor Uniunei. Uniunea va face şi intervenţii la ministerul muncii şi primării­le de sectoare pentru ca să se cerceteze modul cum se dau di­versele lucrări fără a se avea în vedere interesele generale ale industriaşilor. Referitor la camăta de la ora­şe, d. preşedinte face interesan­te comunicări, cerând guvernului să ia măsuri pentru ca industri­aşii şi comercianţii să găsească creditele necesare spre a nu fi nevoiţi să apeleze la cămătari plătind dobinzi exorbitante. Se cere încasarea la zi a co­tizaţiilor, Uniunea având neapă­rată nevoe de fonduri. Deasemeni se propune ca în locul d-lui dr. Gheorghian, care locueşte în străinătate, să se nu­mească alt preşedinte de onoa­re, şi se cere ca o delegaţie să se prezinte d-lui inginer Matak şi să-i ofere preşedinţia. D. Făcăianu, atacă chestiu­­nea­ st­r­ăi­nilo­r cerâ­n­d ca i­nsisiv muncii să ia măsuri, deoarece avem şomeri români cari pot în­locui cu succes pe străini. D. Enăchescu vorbeşte refe­­ritor la taxele şi brevetele de băuturi şi cere scăderea impozi­telor. D. Gavrilă Gavrilescu, vice­preşedintele sect. IV Verde, pro­testează contra serviciului sani­tar care a întreprins o adevăra­tă prigoană contra micilor in­dustriaşi. Deasemeni serv. caza­ne al minist. industriei şi co­merţului face şicane pentru ne­plata la timp a taxelor şi revi­zuirea cazanelor. D-sa cere ca ministerul să la­se această clasă să-şi practice li­niştit bresla, întrucât meşteşuga­rii abia îşi câştigă existenţa şi nu trebue prin măsuri excepţio­nale să se distrugă complet mi­ca industrie. Consfătuirea a luat sfârşit la ora 12 juni. dim, anunţându-se o viitoare şedinţă pentru Miercuri 27 Iulie, ora 8 jumă­tate seara. întrunirea asociaţiei ipotecaţilor şi datorni­cilor Duminică, la ora 10, s-au în­trunit la sediul lor, din str. Ca­rol 62, membrii asociaţiei ipote­caţilor şi datornicilor. A prezidat d. N. C. Georgescu, care a făcut un istoric al socie­tăţii. Au rostit cuvântări şi au făcut diferite propuneri pentru conti­nuarea luptei împotriva speculei şi a impunerilor fiscale d-nii : N. N. Stoica, Dumitru Fulea şi Barbu Bucurescu. întrunirea a luat sfârşit la ora 12, anunţându-se alta pentru Duminică, 31 iulie, tot la sediul asociaţiei. „ ___ i­ ­­tg UNIVERSAM Din nevoile portului Timişoara — . p. ii — Cum ar putea deveni canalul Bega un important mijloc de comunicaţie al Banatului şi Ardealului *— Timişoara, 24 Iulie Drumul deschis anul trecut pe canalul Bega, — când s’au exportat numai prin portul Ti­mişoara peste 7.000 vagoane cu cereale şi făină, — ne-a fă­cut dovada că această ramura de comunicaţie cu Europa cen­trală, este de o covârşitoare importanţă pentru ţara noastră şi de aceia trebue să-i dăm mai multă atenţie în viitor. In mod puţin cam surprin­zător şi numai in urma stărui­toarei Intervenţii a cercurilor economice bănăţene, şi oficia­litatea noastră s’a lăsat con­vinsă de acest adevăr, consim­ţind să înfiinţeze din luna Martie, un birou vamal special pentru portul Timişoara, aşa după cum am preconizat noi cu mult timp înainte când ne-am ocupat de problema na­vigaţiei pe canalul Bega. Faptul e cât se poate de îm­bucurător, fiindcă s’a rezolvat in sfârşit dificila chestiune a formalităţilor vamale cu care în trecut se pierdea prea multă vreme şi se făceau cheltuieli zadarnice. Cu această mică înfăptuire, nu s’a ajuns insă la Înlătura­rea tuturor obstacolelor, cari mai ţin încă în loc portul Ti­mişoara. LIPSA LINIILOR DE GARAJ Primul şi cel mai mare nea­juns în această privinţă, il for­mează lipsa unor linii de cale ferată necesare garării vagoa­nelor pe cheiul portului pentru descărcarea sau încărcarea şle­purilor. Din această cauză ori­ce transport, sosit pe Bega şi destinat altor localităţi, în a­­fara de Timişoara, trebuie mai intâiu descărcat din şlep şi de­pozitat pe cheiul canalului, în­cărcat apoi in camioane şi transportat până la gară, spre a fi încărcat în vagoane. Aceiaşi costisitoare manevră se petrece şi cu transporturile sosite pe calea ferată până la Timişoara şi destinată exportu­lui cu şlepurile. Aceste numeroase manipu­­laţiuni, pe lângă pierderea de timp, mai au darul să scum­pească şi preţul mărfurilor din cauză că, in loc de a se plăti o singură muncă de descărcare şi directă încărcare în va­goane sau şlepuri, se percepe pentru fiecare din aceste ope­raţiuni, câte o taxă separată. MUNCA NU E REGLEMEN­TATA IN PORT Profitând de o atare situaţie, atât muncitorii din port, cât şi cei de la magaziile vamale, mai fac şi unele abuzuri, pe cari importatorii şi exportatorii sunt forţaţi să le suporte din cauza lipsei unui contro sau regle­mentări a muncii. Aşa, de pildă, cu toate că mărfurile şi viaţa in general s’au oftinit simţitor în ultimul timp, hamalii continuă să în­caseze şi în prezent pentru a­­ceste operaţii, unele taxe de manipulaţie exorbitante şi so­cotite după un tarif ocazional, din anul 1924. In acest mod, se întâmplă că de multe ori pentru un vagon de marfă ce nu suportă prea mari cheltueli, cum sunt maşinile agricole, fe­rul brut, sulfatul de cupru, etc­, să se încaseze de hamali 600 lei pentru descărcarea din şlep, plus 1000 lei pentru ridicarea de pe cheie şi încărcarea la ca­mion. Asemenea taxe nu se mai percep în timpurile de faţă, în nici un port sau staţie de cale ferată, cu birou vamal; men­­ţinerea lor la Timişoara nu se explică decât prin totala lipsă de control a autorităţilor res­pective. Ele trebuesc imediat reduse la minimum posibil, de­oarece din cauza acestor mici dar dăunătoare neajunsuri se periclitează întreaga activitate a portului. PROECTE PENTRU VIITOR înregistrând această regreta­bilă stare de fapt ce domneşte, din păcate, în portul Timişoa­ra, ţinem să menţionăm că ea este în detrimentul unui proect de viitor al cercurilor economi­ce din Ardeal şi Banat, care in­tenţionează să intensifice tra­ficul de mărfuri prin acest punct. Şi iată cum: în urma constatărilor făcute de unele mari industrii şi întreprinderi comerciale, din centrele princi­pale ale Ardealului şi Banatu­lui, că tarifele de cale ferată pentru transporturile de măr­furi — ce sosesc din Germania, Austria şi Cehoslovacia — sunt prea ridicate, faţă de cele ale transportului pe apă, s’a ajuns la hotărîrea ca în viitor să se profite de un atare avantaj. In acest scop, numeroase fir­me din oraşele Cluj, Oradea, Tg.-Mureş, Turda, Mediaş, Di­­ciosânmartin, Braşov, Arad, Si­biu, etc., au luat contact cu societăţile de navigaţie locale şi au cerut oferte pentru trans­porturile ce vor să comande in străinătate. In faţa unei asemenea fru­moase intenţii a cercurilor e­­conomice, credem că şi guver­nul are imediata datorie de a da ajutorul necesar pentru con­struirea liniilor de garaj nece­sare cheiului, reglementarea muncii şi amenajarea portului Timişoara în aşa mod ca să co­respundă cel puţin cerinţelor de azi. Ghiţulescu Canalul Bega Aspecte de la jamboreea cercetăşească — Cercetaţii unguri la Sibiu — Sibiu, 24 Iulie Sunt câteva zile de când a sosit la Sibiu delegaţia maghia­ră la jamboreea cercetăşească. Nu numai sosirea, dar şi in-­ stalarea ei in Dumbrava ora­şului trădează fudulia maghia­ră şi intenţiunile de demon­­straţiune şi de propagandă. Fudulie prin felul cum se pre­zintă delegaţia in îmbrăcămin­te şi manifestări. Pe cap poar­tă o pălărie distinctă de a ce­lorlalţi cercetaşi, împodobită cu „colilie“, floare de pe pusta Ungariei şi indrăgită de nea­mul unguresc.­­Toţi feciorii de pe pusta Ungariei poartă iar­ba aceasta in pălărie şi ea e amintită în cântecele „bechea­­rilor“ dintre Tisa şi Dunăre). Sosiţi in oraşul nostru, în­dată au făcut vâlvă mare. Co­naţionalii unguri îndată ce au prins de veste şi-au arătat toa­tă dragostea faţă de cei sosiţi de dincolo de Tisa. Cu braţele încărcate de flori, cu coşurile încărcate de alimente, cu feţele fermecate de un zâmbet ce îmbracă sub masca lui tot şo­vinismul atât de caracteristic maghiarului, tineri şi bătrâni, au alergat în Dumbrava oraşu­lui înconjurând echipa de cer­cetaşi unguri. Caracteristic este şi aspectul sub care şi-au construit lagă­rul. Despre aceasta nu se poa­te spune că e rezultatul unei munci migăloase de zile şi săp­tămâni, nici că cercetaşii un­guri ar fi lucrat la construirea lui in văzul lumii, aşa cum fac toţi ceilalţi cercetaşi. Ci el a răsărit, ca din pământ, peste noapte, prezentându-se ca un castel unguresc în miniatură. La intrare, sus pe poartă, stă înfiptă, coroana maghiară în mijlocul câtorva steguleţe cu culorile ungureşti. Gardurile taberii, cât şi toţi stâlpii cari străjuesc corturile, ori folosesc pentru conducerea firelor elec­trice, sunt decoraţi cu o mul­ţime de flori astfel aşezate, în­cât din orice parte ar privi ci­neva îi apare îndată tricolo­rul unguresc. Din loc un loc a­­târnă lampioane, toate con­struite din material iarăşi co­lorat in felul menţionat mai sus şi cu emblema ţării ungu­reşti. Aspectul acesta prea bă­tător la ochi ,captivează lumea şi astfel publicul, care cerce­tează zilnic jamboreea cercetă­şească se opreşte, chiar invo­luntar, la tabăra ungurească. Echipe de zeci de persoane staţionează continuu in jurul acestei tabere cercetăşeşti. Alt punct de atracţie repre­zintă, şi ceaiurile şi mesele re­petate pe cari le dau aceştia în pădurea Dumbrăvii, mese cari par a reuni într’un mă­nunchi pe cei veniţi din ţara ungurească şi pe ungurii din Sibiu.* Nici pe departe nu ne urmă­reşte intenţia de a face din toate acestea o imputare. Dacă descriem cele de mai sus, apoi aceasta numai ca o constatare odată mai mult interesantă. Este la mijloc ceea ce se spune cu orice ocazie despre manifestările ungurilor: folo­sirea oricărui prilej pentru propagandă și semănarea spi­ritului irident. Cu totul altfel se manifestă cercetaşii cehoslovaci, sosiţi eri la Sibiu. Modeşti, dar plini de demnitate, au păşit pe străzile Sibiului, cu steagul lor şi în sunetul fanfarelor ieşite întru Întâmpinare. Sosiţi in Dumbravă, cu hăr­nicia lor şi cu pricepere de meşteri şi-au clădit corturile şi tabără instalându-se frumos în câmpia de acolo. Ei petrec frăţeşte cu cer­cetaşii români dovedind prin toate manifestările o adevă­rată dragoste de prieteni şi a­­vând de planton, in jurul ta­­beri­lor, cercetaşi cehoslovaci şi nu cum se întâmplă la un­guri, unde sentinela o fac cer­cetaşii români din cohorta „Negoiul“.. Poate şi aici vreau să repete frânturi din istorie, anume că românul a fost slujitor ungu­rului. Altcum nu înţelegem pentru ce cercetaşii români ar face slujbă de gardă ungurilor. Da, să se ajute reciproc, dar nu să se umilească. Administraţia financiară de Mureş a redus pensiile la jumătate Tg.­Mu­reş, 25 Iulie Azi dimineaţă, conform ulti­mului aviz pus la uşa adminis­traţiei financiare,­­ după cum am relatat în ultima corespon­denţă, s’a început — nu plata pensiilor pe luna Iulie — ci numai viza carnetelor, câte 2—3 litere pe zi, aşa că până la finele lunei curente nu se va plăti nimic. Spre marea ui­mire însă a pensionarilor, al căror nume începe cu iniţialele a, b, c, cari vizează azi carne­tele, administraţia financiară a redus, cu de la sine putere, pen­siile respective cu 50 la sută, trăgând cu cerneala roşie peste sumele normale şi corectând, tot cu roş, nouile cifre. Ceva mai mult au tăiat şi pensiile de bază, nu numai scumpetea, tot pe jumătate. Pensionarii foarte agitaţi au cerut o adeverinţă prefectului, fiind hotărîţi să trimită o dele­gaţie la Bucureşti, spre a re­clama cazul ministrului de fi­nanţe som a cere o audienţă la Majestatea Sa Regele. O anchetă urgentă se im­pune. =•©9*= ă ! Acc­entul îngrozitor al unui muncitor din Cluj Cluj, 24 Iulie Sâmbătă după amiază, pe la ora 7, muncitorul Gheorghe Ro­man, în etate de 21 ani, a că­zut victima unei nenorociri. El lucra împreună cu alţi doi tovarăşi la o maşină de tăiat lemne, in strada Elisabeta 4. Din nebăgare de seamă, s’a a­­tins cu spatele de ferestrău, care i-a produs o rană adâncă de 30 cm. lungime, atingând şi omoplatul drept. In stare dis­perată, nenorocitul a fost in­ternat de „Salvarea“ la clinică. Sunt puţine speranţe că va scăpa cu viaţă. -----------c«o----------­ Filme imorale la ţară Iaşi, 24 Iulie De câtva timp s’au pus la dispoziţie fonduri pentru ca prin cinematograf să se inten­sifice propaganda culturală în comunele rurale. Dar recent s’a stabilit că filmele proactate sunt extrem de imorale şi produc un efect dezastruos asupra mentalităţii populaţiei. Pentru curmarea acestor stări de lucruri, prefectura de judeţ a instituit o comisiune com­pusă din d-nii Aurel Ştefă­­nescu, directorul serviciului a­­griculturii, I. Costinescu, mem­bru în comisiunea interimară a judeţului, şi C. Cumpătă revi­zor şcolar, care va cenzura fil­mele şi va controla programele propagandei culturale la ţară. Funcţionari acuzaţi de nereguli Iaşi, 24 iulie Parchetul local a fost sesizat de o serie de nereguli comise la primăriile din Copou şi Sco­­binţi. In aceste nereguli sunt im­plicaţi V. Părpăriţă, fostul pre­­­­şedinte al comisiunei interi­­­­mare din Scobinţi şi Gh. Gher­man, fost notar. Deasemeni mai este acuzat , de nereguli Gh. Boureanu, fost­­ primar în corn. Copou, precum­­ și casierii Fulga și Ciobanul. -------_ -----------­ Mărfuri de 2 milioane lei se vând cu 380 mii lei Iaşi, 24 iulie ! încă o dovadă a crizei ac- t­­u­ale este următorul fapt:­­ Vama din Iaşi a pus în vân­­­­zare la Camera de comerţ, in mod forţat, mărfuri in valoare­­ de 2 milioane lei pentru nea­­chitarea taxelor cuvenite ei.­­ La vânzare însă, mărfurile respective nu au putut fi vân­dute decât cu 383 mii lei. =%«&= IN BASARABIA DUPĂ ALEGERI IN BASARABIA Chişinău, 24 Iulie Locuitorii sosiţi de la sate co­munică următoarele : In preajma alegerilor percep­ţiile au chemat oamenii şi le-au restituit lucrurile casnice sechestrate. Dar n’au trecut nici 3 zile dela efectuarea ale­gerilor şi agenţii fiscului cu­­treeră , gospodăriile reseches­­trând şi ridicând aceleaşi o­­biecte. In unele părţi excesul de zel face ca sechestrarea să cuprindă până şi uneltele agri­cole. Ni se mai spune că guvernul a înţeles să dispună eliberarea obiectelor sechestrate, crezând că locuitorii Basarabiei vor da voturile cu toţii. Ori, în această provincie guvernul a fost în­frânt obţinând numai 30 la sută din voturile exprimate. Drept răzbunare s-a revocat or­dinul, dispunând resechestrarea obiectelor casnice. Brutarii din Cluj vor să scumpească pâinea — CE FACE PRIMĂRIA ? — Cluj, 24 Iulie Zilele trecute, brutarii şi pro­prietarii de moară au înaintat comisiei interimare a oraşului, o cerere — în vederea stabilirii nouilor preţuri maximale pe August, — prin care au cerut ca primăria să revizuiască pre­ţurile fixate pentru luna în curs, deoarece, in timpul din urmă, pe toate pieţele din ţară, cerealele s-au scumpit simţi­tor, iar brutarii şi morarii nu mai pot vinde pâinea şi făina, cu actualele preţuri maximale. Comisia interimară a convo­cat pentru Sâmbătă la amiază, pe toţi proprietarii de moară şi brutarii din Cluj, la o consfă­tuire, împreună cu comercian­ţii de făină, pentru discutarea chestiunii. A prezidat d. con­silier dr. Gheorghe Peptea, fiind de faţă şi de inspector indus­trial Blankenberg. Cei interesaţi în cauză, au arătat că aproape toate depo­zitele de cereale din ţară s’au trecut, iar preţurile se urcă din zi în zi mai mult, deoarece, după cum arată toate semnele, anul acesta vom avea o recoltă cu mult inferioară celei din anul trecut. In această situa­ţie, brutarii şi morarii n’au po­sibilitatea să ţină seamă de preţurile maximale, cu atât mai mult că nici morile din Arad şi Timişoara nu mai vând făi­na decât cu preţuri mai ridi­cate. Au cerut apoi ca primăria să renunţe pentru două săptămâni la fixarea preţului maximal al făinii, în care timp sunt spe­ranţe că situaţia actuală se va clarifica cu totul. D. inspector Blankenberg a arătat că la bursa de cereale din Brăila, preţurile au rămas neschimbate, deci cererea mo­rarilor nu e bazată. La rândul lor, proprietarii de moară şi brutarii au susţinut că preţurile variază după piaţa din străinătate, unde cerealele s’au scumpit foarte mult. In consecință, au cerut ca kg. de făină să fie scumpită cu 2 lei. Comisia interimară va decide asupra cererii Mercuri înainte de masă. ----------909----------­ In jurul închiderii Ajutorului Roşu de la Cluj Cluj, 24 Iulie Intr’un număr trecut al zia­rului am arătat că poliţia de siguranţă din Cluj, a cerut mi­nisterului de interne, închide­rea localurilor societăţii „Aju­torul Roşu“, conducătorii căreia au desvoltat în ultimul timp , dar mai ales în preajma alege­rilor — o vie propagandă co­munistă atât la Cluj cât şi în judeţ. In urma aprobării mi­nisterului, zilele trecute, sigu­ranţa a sigilat localul societăţii şi a confiscat arhiva şi întrea­ga corespondenţă a „Ajutorului Roşu“. Vineri după amiază, după în­demnul organizaţiei comuniste din localitate, un număr de 17 copii, în etate de 11-17 ani, s’au prezentat la chestura poliţiei, unde au cerut redeschiderea societăţii, — care i-a îngrijit de mai mulţi ani, — căci în cazul contrar ei vor rămâne pe ■drumuri, fără nici un ajutor. D. inspector a promis tineri­lor comunişti că va interveni la autorităţile orăşeneşti, pentru un ajutor din partea munici­piului. In ce priveşte închide­rea „Ajutorului Roşu“, hotârî­­rea ministerului de interne e definită. 0X0 Câmpulung (Muscel) Printre vizitatorii din luna aceasta notăm pe: d. avocat Ascaros Fuad, din ministerul de interne al Egiptului; d-na și d. Dejonkeere din Anvers; d-nii Alexandru Rosseti, profesor universitar, comandor Const. Negru, avocat Mihail Cambanis cu d-na, prof. Corneliu Moran­­dini, căpitan de intend. Flores­­cu, Steluţa Trandafirescu, Katy Mihăilescu, P. Constantinescu, Kaiser Emil, Bleicher Em., Fe­lix Wolfter, Voiculescu, Maria Popa, René Stol, Maria Stănes­­cu, subit. Petrişor Bumbulici, Şarlota Şeianu, maior Raţă, Au­rel Avramescu, Răducanu Ciu­­percescu,­ Sofia Hinţescu, Elisa Popescu, Agop Diradalian Con­stanţa, M. Mihail, B. N. R. , I. Negrescu, M. Posepsciuschi, Naum Zissu, Lazăr Sachelarie, Anastasiu D-tru, Caliopi Dumi­­trescu, G. Nisipescu, D-tru Cră­­ciunescu, Vili Seianu, Gica Mi­hăilescu, C. Casian din Bucu­reşti, ing. Constantinescu (Giur­giu), colonel Demetrescu (Cra­iova), Pase Ghenea (T.­Măgu­­rele), Tobias Weiss (Galaţi), G. Nicolescu (Piteşti), Lili Duşes­­cu (Ploeşti), N. Teodorescu (Brăila), lt.col. G. Popescu, (Cernăuţi), N. Bacria, arhitect (Piteşti), G. Dudău (Târgoviş­­te), C. Martinescu (Ploeşti), Virgil Mărgineanu, d-rele Sa­­langaci şi Atanasiu din Piteşti, subit. Moescu. ^==me*mL= - -­ Anul XLIX Nr. 204 Miercuri 27 Iulie 1939 Scrisori din Londra Urmare din pag. 1 nime să recunoască curajul d-lui Zalewski, care nu s’a lă­sat oprit de consideraţii de formă ca să facă demersul de adeziune care se impunea. Da­că Germania, după toate aces­tea, se va alătura de pact, ea nu o mai poate face pe baza u­­nei superiorităţi. Dacă în cele din urmă refuză să se asocieze la această operă de pace, nu face decât să devină suspectă celorlalţi participanţi. PARTIDUL SOCIALIST EN­GLEZ CONTRA LUI HITLER Am mai vorbit de prăpastia care începe să se sape între­­ ceea ce numim „conştiinţa ra- I dicală“ in Marea Britanie şi­­ Germania lui von Papen şi compania. „Manchester Guardian", or­ganul acestei mentalităţi atât de influente în Marea Brita­nie, tună zilnic împotriva re­gimului reacţionar de la Berlin. O face cu atâta stăruinţă,în­cât a uitat de câtva timp tema sa favorită, chestiunea minori­tăţilor în Polonia, chestiunea „coridorului“ şi toate celelalte chestiuni pe cari şi le-a lăsat impuse atâta vreme printr’o propagandă iscusită. Acum a sosit ştirea că partidul socialist al acestei ţări, ca şi consiliul Trade Unionurilor, adică or­ganismul asociaţiilor profesio­nale, s’au declarat oficial con­tra lui Hitler şi imperiilor pe cari acesta le reprezintă. In­tr’un manifest adresat specia­liştilor germani se spune că lupta lor împotriva naţional­­socialiştilor e importantă pen­tru cauza democraţiei Europei întregi. Iată o nouă dovadă a disocierii care se produce între radicalii britanici şi Germania oficială, de care s-au lăsat a­­măgiţi de atâta vreme. Stăruim asupra importanţei capitale a acestui fenomen, care va avea rezultate remarcabile. Şi îna­inte de toate, această despăr­ţire înseamnă că diferendul e­­conomic între cele două ţări, va putea să se desvolte normal, şi anume că va creşte concurenţa în domeniul pieţilor străine. GERMANIA AMENINŢA STA­BILITATEA PĂCII EURO­PENE ? Dar să lăsăm această ches­tiune pentru moment şi să ve­dem ce pericol reprezintă Ger­mania de azi pentru stabilita­tea păcii europene, şi mai ales pentru statul quo în Europa Orientală. Nu mai încape îndoială, că acum când chestiunea despă­gubirilor a murit sau aproape, energia creată în Germania de o propagandă deslănţuită de atâta vreme şi cu atâta vigoa­re, trebue să fie îndreptată spre altă problemă a politicii externe a Reichului. Şovinis­mul german trebue să se în­drepte acum cu toată tăria împotriva Poloniei, ca să obţi­nă revizuirea frontierei stabili­tă de tratatul de la Versailles. Aceasta e sigur. Totuş nu tre­bue să ne temem prea mult. Trebue să ne păstrăm tot sân­gele rece, şi mai ales, fiindcă de­şi spectrul Germaniei re­­vanşat de e impunător, nu e sigur că forţele de care­­ dis­pune în adevăr să fie atât de mari precum pretind unele persoane fricoase. Dacă privim la ceea ce se petrece în interio­rul Germaniei, constatăm o sfâşiere grozavă, produsă de lupta fracţiunilor şi a urilor pe cari le-am putea numi cu drept cuvânt zoologice. Ori ce s’ar spune mişcarea naţional­­socialiştilor, prin întreaga ei structură, e îndreptată în­de­­obşte nu împotriva străinătă­ţii ci împotriva regimului re­publican, întronat in Germa­nia după război. Valoarea mi­litară a trupelor raciste nu e socotită de experţii militari ca fiind prea puternică aşa cum pretind anumiţi ziarişti în goana după senzaţional. De altfel, Hitler, şeful naţional­­socialiştilor, şi generalul Schlei­cher, şeful Reischwehrului şi dictatorul Reichului nu văd cu aceiaşi ochi. Reischwehrul cu­prinde reacţionari autentici al căror ideal ar fi întoarcerea H­ohenzollernttor. Hitler e monarhist fiindcă urăşte republica, dar partizanii lui, printre cari se află mulţi cari simpatizează cu bolşevicii, s’ar împăca cu un împărat nu­mai în cazul când acesta ar fi un instrument orb în mâinile lor. Acestea zise, ne rezumăm impresia noastră despre Ger­mania lui Schleicher şi Hitler spunând că este o ţară care cu toate marile ei perturbaţii in­terne şi cu toată forţa ei de a acţiona în afară, dacă nu ţi­nem socoteală de şantajul di­plomat şi de propaganda iscu­sită a Berlinului, nu dispune de­cât de forţe foarte reduse. Dar tocmai pentru aceasta şi fiind­că metodele diplomaţiei ger­mane sunt bazate pe propa­gandă şi şantaj, trebue să ne aşteptăm la o explozie puterni­că a unei politici de provocare spre răsărit. Nu-i pentru prima oară că se întâmplă aceasta, şi în tot cazul Polonia nu va lăsa să i se sdruncine poziţia pe care a exploatat-o până acum cu un succes însemnat. RELAŢIILE RUSO-GERMANE Ceea ce va fi interesant de ur­mărit e mai ales desvoltarea în viitor a relaţiunilor dintre Ber­lin şi Moscova. După cele ce se petrec în interiorul Germaniei pare sigur că chestiunea supri­mării partidului comunist, tre­bue să se pună într’un viitor destul de apropiat. Cum va reacţiona acest eveniment asu­pra relaţiilor între cele două state ? Căci îndărătul comuniş­tilor germani se află directorii Internaţionalei, care nu sunt alt­ceva decât instrumentul docil al ţarilor sovietici. Aceştia din ur­mă îşi dau seama de această posibilitate ? •Poate e motivul pentru care ar voi să se pă­zească împotriva Europei prin­tr’o barieră de pacte de nea­gresiune încheiate cu vecinii lor ? Dar să nu ne întoarcem ochii spre Moscova, mai ales a­­cum când dela Berlin trebue să ne aşteptăm la un pericol pen­tru pacea continentului nostru. AUGUR încercare de atentat înotriva unui avion la Constanţa — S’a tăiat comanda unui avion „Potez*1 — Constanţa, 24 Iulie Sâmbătă d. a. un avion „Po­­tez", pilotat de adjutantul Ne­­gacinsky, având la bord pe c­­colonel Diţulescu, comandantul şcoalei de tir şi bombardament dela Mamaia-sat, urma să plece la Bucureşti. In momentul decolării, pilo­tul a observat că cedează co­manda în mod neobişnuit. O­­prind motorul şi procedând la o inspecţie amănunţită, a cons­tatat că de la profundor co­manda era tăiată. Imediat a fost înştiinţat parchetul mili­tar care a început cercetările, spre a se descoperi în ce îm­prejurări a fost tăiată co­manda. Faptul e cu atât mai grav, cu cât el ar fi avut ca urmare, prăbuşirea avionului şi moartea celor doi sburători ROLUL UNOR FEMEI­­ SUSPECTE Cum nimeni nu poate intra în hangar, atentatul nu s’a pu­tut săvârşi fără ajutorul vreu­nor soldaţi din unitatea avia­tică şi cum în trupă se află unguri şi ruşi, autorităţile au cuvânt să creadă că ne aflam în faţa unei încercări de aten­tat, pus la cale de un grup te­rorist, care activează în locali­tate şi care a fost semnalat­­ mai multă vreme. In acest grup lucrează şi tri femei, de origină rusă sau po­loneză, cari au legături sus­pecte cu străinătatea, şi cat nu-şi pot justifica sursa de tra profesiunea de artiste sau pros­tituate, pe cari o afirmă, dove­dindu-se a fi un pretext. Aceste femei au căutat să in­tre în relaţii cu diverşi of­iţ­ei şi funcţionari dela cari, pe di­ferite căi, au obţinut informa­ţiuni cari privesc apărarea na­ţională. S’a dovedit că primesc ăi străinătate, bani prin ceruri,­­ lire italiene. S’a stabilit că până acum a­ceste femei au cules un boga material informativ privitor­­ unităţile din garnizoana Cons­tanţa şi că acest material in­formativ a fost expediat la des­tinaţie, prin intermediul diferi­ţilor agenţi de vapoare, stră­ini, cu paşaport. Autorităţile a pus mâna­­ una din aceste corespondenţ­­e a fost adresată acestor feme şi care confirmă rolul lor sus­pect. Cercetările continuă și­­ crede că în câteva zile acest femei vor fi identificate și a­restate. Casieriţa niefraudatoare din gara Arad a recunoscut fra­ude de 318 mii lei Arad, 23 Iulie Am arătat că la casa de bi­lete de cl. IlI-a din gara loca-I­ală s’au descoperit mari nereguli în sarcina casieriţei Draghina Haiduc, soţia unui impiegat din I aceeaş gară.­­ Cercetările, date pe mâna co­misarului Mărgescu, au dus re­­j­pede la stabilirea marei părţi­­ a fraudelor ce s’au comis. De- i fraudatoarea a recunoscut pâ­­­­nă acum că a comis fraude de­­ 318 mii lei, ocupându-se siste-­­ matic dela 1925 încoace cu în­­­­locuirea biletelor anulate ce i ■ trebuia să le restituie direcţiei generale, cu alte bilete de dis­tanţă scurtă sau militare, şi punându-le pe cele înlocuite in­­ circulaţie.­­ Defraudatoarea îşi motivează fapta cu mizeria soţului, fraţi­lor şi părinţilor săi, rămaşi de mai multă vreme fără vre­o f­ompaţie. Nouii reuşiţi la şcoala de mişcare C. F. R. Iaşi Iaşi, 24 Iulie Au mai fost declaraţi reuşiţi la examenul de la şcoala de mişcare C.F.R. Iaşi următorii:­­Marin M., Dănilă E. Autono­mei C., Neculae V., Resetiuc A., Apostol I., Munteanu C., Schie­ber A., Rozalie M., Trofin Gh. Victorian V., Ionescu I., Măr­gi­­rescu N., Brangote C., Ioniţă Gh., Drăguleanu Th., Ior­escu Gh., Neculae C., Marcovici , Jupânu V., Stadian C., Vlădes­­cu N., Archir P., Slătineanu E. şi Toma M. ----------O®0----------­ Un sfat pe zi Mâncaţi totdeauna alături de oameni veseli; veţi avea diges­­tiuni bune. UDr.­­Thurlerf !

Next