Universul, iulie 1932 (Anul 49, nr. 178-208)
1932-07-27 / nr. 204
2 as CUPON 1-25Asigurarea „Franco-Română“ București, Griviței 23, Fondată 1920 (M. O. 182/1920), 26 Iulie 1932 Cetitorii cari au pierdut unul din cupoanele seriei Iulie 1932, SI vor înlocui cu prezentul cupon, completând seria de 25 cupoane şi trimiţându-ni-le în felul arătat, ca imprimat taxat cu lei şi aviaţie 50 bani. Cultura unui popor se poate măsura şi după procentul asiguraţilor de viaţă, căci cine se asigură dovedeşte spiri de economie, de prevedere şi de altruism, caracteristice ale adevăratei culturi. Viaţa acelui care lucrează şi produce, reprezintă un capital care poate şi trebue să fie asigurat, ca orice lucru de valoare ,şi care este expus la un risc. Numai cine trăeşte din mila altora nu are de unde sacrifica pentru asigurare. Cine munceşte şi produce nu este niciodată atât de sărac, ca să nu se poată asigura cu ratele modeste şi atât de lesnicioase ale asigurării A.M. „Universul“. Asiguraţii, cari din orice motive au rămas în urmă cu plata ratelor şi cari vor trimite ratele in restanţă, vor primi imediat chitanţele şi vor lua parte la tragerea generală şi specială din 9 iulie 1932, iar dacă vor trimite şi diferenţa de lei 20 pe luna iunie pentru anexa de premii pentru noul tarif, vor lua parte şi la tragerea premiilor de 10.000 lei şi 5.000 lei. CUPOM SPECIAL PENTRU Ulli N. JIU" a urnit nentru Sfi Tragerea din 6 August 1932 întrunirile de Duminică Funcţionarii comerciali şi asigurările sociale Duminică s’a ţinut la sediul „Generalei“ din bul. Maria, o conferinţă cu reprezentanţii secţiunilor din provincie ai I asoc. de încălţăminte şi pielă- trie, asoc. asistenţilor droguişti, asoc. funcţionarilor din pălării şi blănării. D. G. Georgescu, prezidentul adunării, arată rostul acestei consfătuiri privitoare la felul cum trebuie să se extindă legea asig. sociale la funcţionarii din comerţ. D. L. Haimsohn arată că principiul legii este câştigat, dar felul cum este extinsă nu satisface nevoile salariaţilor din comerţ. D. Cilig, Galaţi, cere să se hotărască dacă logica se aplică aşa cum este votată sau să fie suspendate încasările până la completa ei modificare. D-nii: Panait-Brăila, Rottman-Chişinău, Avadanei-Iaşi, Schaffer-Botoşani, Iacobovici- Buzău, Stănciulescu-Ploeşti, Solomon-Bârlad sunt de părerea d-lui Cilig, reprezentantul Galaţilor. D. Popescu-Mehedinţi, reprezentând regioriala Olteniei, în numele secţiunilor Drăguşani, Caracal, Tg.-Jiu, T.Severin şi Filiaşi, declară că funcţionarii din comerţ sunt de acord cu principiul legii câştigat, însă cer modificarea ei, în sensul ca funcţionarul din comerţ să aibă la bătrâneţe o pensie în raport cu situaţia lui socială, obligându-se să cotizeze cu sume mai mari faţă de cele ale muncitorilor, iar anii de pensie să fie la 50. D-nii Cristescu şi Niculescu din partea asoc. de încălţăminte, sunt de acord cu expunerile făcute de reprezentanţii funcţionarilor din întreaga ţară. D-nii Salmovici şi Goldstein, din partea asoc. funcţionarilor de pălării şi blănuri, cer centralei să ia hotărîri cât mai urgente în interesul tuturor salariaţilor. D. Bulgărea-Griviţa şi Russs- Obor propun începerea propagandei în acest scop. D-nii Traian Petrescu şi Lupescu propun ca delegaţii în conferinţele ce se ţin la ministerul muncii să-şi spună cuvântul în numele tuturor salariaţilor din comerţ. Au mai luat cuvântul d-nii Nae Dragomirescu şi I. Niculescu, reprezentanţii funcţionarilor din halele centrale. In sensul celor vorbite s-au formulat apoi dezideratele ce vor fi prezentate, intr’un memoriu, d-lui D. R. Ioaniţescu, ministrul muncii şi d-lui Mihail Enescu, directorul general al Casei centrale. După conferinţă toţi delegaţii s’au întrunit la o masă comună. Dlinasocifti.in[Hlit‘ Duminică la orele 10 dim., s’a ţinut în sala cinematografului „Marna“, adunarea asociaţiei „Asanarea urbană“. Au asistat numeroşi proprietari urbani, intelectuali şi muncitori. A prezidat d. Eftimescu, iniţiatorul acestei mişcări. D-sa arată primejdia prin care trece proprietatea urbană, care reprezintă nu numai o bogăţie în stat, ci şi garanţia progresului. D. N. STOICA a arătat că situaţia proprietăţii urbane, merită sprijinul tuturor conducătorilor statului, de ea fiind legată însăşi prăbuşirea burghezimei româneşti. D. avocat BALASIE a demonstrat nevoia unei acţiuni cât mai intense, însă legale şi care să convingă toate forurile statului. Începând cu factorul constituţional, asupra datoriei ce au, de a sprijini clasa proprietarilor urbani, care reprezintă una din cele mai temeinice surse de contribuţii pentru stat. D. ing. NICULESCU a adus — în aplauzele asistenţei — mulţumiri ziarului „Universul" şi directorului său d. Stelian Popescu, pentru felul în care sprijină clasa burgheză românească, chezăşie a prosperităţii statului şi zăgaz al bolşevismului. D. dr. G. RADULESCU s’a raliat la mişcare, declarând că intelectualitatea conştientă de rolul ei va veni să sprijine ideia. După ce au mai vorbit câţiva oratori, făcând diferite propuneri, s’a hotârit ţinerea unei noui adunări joi seara la ora 8, tot în sala Marna. t» Vla Jian Ioiiuailitii şi industriaşilor din România Duminică, la ora 10 % dim. s-a ţinut o şedinţă la sediul „Uniunei”, sect. IV Verde, din b-dul Basarab. Prezidează d. I. Răşcanu, preşedintele sect. 4 Verde, care deschide şedinţa, aducând la cunoştinţă trista veste a încetării din viaţă a d-lui Fane Crăisnaru, cenzor al Uniunei. D-sa arată apoi că la primăria sect. 4 Verde se dau lucrări în mod neregulat la oameni fără specialitate şi fără a se ţine licitaţii, cum este cazul cu repararea unui imobil la Azuga care este destinat pe o colonie de vară. Cere luarea de măsuri în consecinţă spre a se remedia răul, Uniunea urmând să facă demersurile necesare în acest sens. Adunarea cooptează pe d. Georges Bochmbeck, membru al Uniunei, şi se decide numirea d-sale ca secretar al Uniunei din sect. IV Verde. Se anunţă demiterea fostului secretar pentru nereguli în dauna membrilor Uniunei. Uniunea va face şi intervenţii la ministerul muncii şi primăriile de sectoare pentru ca să se cerceteze modul cum se dau diversele lucrări fără a se avea în vedere interesele generale ale industriaşilor. Referitor la camăta de la oraşe, d. preşedinte face interesante comunicări, cerând guvernului să ia măsuri pentru ca industriaşii şi comercianţii să găsească creditele necesare spre a nu fi nevoiţi să apeleze la cămătari plătind dobinzi exorbitante. Se cere încasarea la zi a cotizaţiilor, Uniunea având neapărată nevoe de fonduri. Deasemeni se propune ca în locul d-lui dr. Gheorghian, care locueşte în străinătate, să se numească alt preşedinte de onoare, şi se cere ca o delegaţie să se prezinte d-lui inginer Matak şi să-i ofere preşedinţia. D. Făcăianu, atacă chestiunea străinilor cerând ca insisiv muncii să ia măsuri, deoarece avem şomeri români cari pot înlocui cu succes pe străini. D. Enăchescu vorbeşte referitor la taxele şi brevetele de băuturi şi cere scăderea impozitelor. D. Gavrilă Gavrilescu, vicepreşedintele sect. IV Verde, protestează contra serviciului sanitar care a întreprins o adevărată prigoană contra micilor industriaşi. Deasemeni serv. cazane al minist. industriei şi comerţului face şicane pentru neplata la timp a taxelor şi revizuirea cazanelor. D-sa cere ca ministerul să lase această clasă să-şi practice liniştit bresla, întrucât meşteşugarii abia îşi câştigă existenţa şi nu trebue prin măsuri excepţionale să se distrugă complet mica industrie. Consfătuirea a luat sfârşit la ora 12 juni. dim, anunţându-se o viitoare şedinţă pentru Miercuri 27 Iulie, ora 8 jumătate seara. întrunirea asociaţiei ipotecaţilor şi datornicilor Duminică, la ora 10, s-au întrunit la sediul lor, din str. Carol 62, membrii asociaţiei ipotecaţilor şi datornicilor. A prezidat d. N. C. Georgescu, care a făcut un istoric al societăţii. Au rostit cuvântări şi au făcut diferite propuneri pentru continuarea luptei împotriva speculei şi a impunerilor fiscale d-nii : N. N. Stoica, Dumitru Fulea şi Barbu Bucurescu. întrunirea a luat sfârşit la ora 12, anunţându-se alta pentru Duminică, 31 iulie, tot la sediul asociaţiei. „ ___ i tg UNIVERSAM Din nevoile portului Timişoara — . p. ii — Cum ar putea deveni canalul Bega un important mijloc de comunicaţie al Banatului şi Ardealului *— Timişoara, 24 Iulie Drumul deschis anul trecut pe canalul Bega, — când s’au exportat numai prin portul Timişoara peste 7.000 vagoane cu cereale şi făină, — ne-a făcut dovada că această ramura de comunicaţie cu Europa centrală, este de o covârşitoare importanţă pentru ţara noastră şi de aceia trebue să-i dăm mai multă atenţie în viitor. In mod puţin cam surprinzător şi numai in urma stăruitoarei Intervenţii a cercurilor economice bănăţene, şi oficialitatea noastră s’a lăsat convinsă de acest adevăr, consimţind să înfiinţeze din luna Martie, un birou vamal special pentru portul Timişoara, aşa după cum am preconizat noi cu mult timp înainte când ne-am ocupat de problema navigaţiei pe canalul Bega. Faptul e cât se poate de îmbucurător, fiindcă s’a rezolvat in sfârşit dificila chestiune a formalităţilor vamale cu care în trecut se pierdea prea multă vreme şi se făceau cheltuieli zadarnice. Cu această mică înfăptuire, nu s’a ajuns insă la Înlăturarea tuturor obstacolelor, cari mai ţin încă în loc portul Timişoara. LIPSA LINIILOR DE GARAJ Primul şi cel mai mare neajuns în această privinţă, il formează lipsa unor linii de cale ferată necesare garării vagoanelor pe cheiul portului pentru descărcarea sau încărcarea şlepurilor. Din această cauză orice transport, sosit pe Bega şi destinat altor localităţi, în afara de Timişoara, trebuie mai intâiu descărcat din şlep şi depozitat pe cheiul canalului, încărcat apoi in camioane şi transportat până la gară, spre a fi încărcat în vagoane. Aceiaşi costisitoare manevră se petrece şi cu transporturile sosite pe calea ferată până la Timişoara şi destinată exportului cu şlepurile. Aceste numeroase manipulaţiuni, pe lângă pierderea de timp, mai au darul să scumpească şi preţul mărfurilor din cauză că, in loc de a se plăti o singură muncă de descărcare şi directă încărcare în vagoane sau şlepuri, se percepe pentru fiecare din aceste operaţiuni, câte o taxă separată. MUNCA NU E REGLEMENTATA IN PORT Profitând de o atare situaţie, atât muncitorii din port, cât şi cei de la magaziile vamale, mai fac şi unele abuzuri, pe cari importatorii şi exportatorii sunt forţaţi să le suporte din cauza lipsei unui contro sau reglementări a muncii. Aşa, de pildă, cu toate că mărfurile şi viaţa in general s’au oftinit simţitor în ultimul timp, hamalii continuă să încaseze şi în prezent pentru aceste operaţii, unele taxe de manipulaţie exorbitante şi socotite după un tarif ocazional, din anul 1924. In acest mod, se întâmplă că de multe ori pentru un vagon de marfă ce nu suportă prea mari cheltueli, cum sunt maşinile agricole, ferul brut, sulfatul de cupru, etc, să se încaseze de hamali 600 lei pentru descărcarea din şlep, plus 1000 lei pentru ridicarea de pe cheie şi încărcarea la camion. Asemenea taxe nu se mai percep în timpurile de faţă, în nici un port sau staţie de cale ferată, cu birou vamal; menţinerea lor la Timişoara nu se explică decât prin totala lipsă de control a autorităţilor respective. Ele trebuesc imediat reduse la minimum posibil, deoarece din cauza acestor mici dar dăunătoare neajunsuri se periclitează întreaga activitate a portului. PROECTE PENTRU VIITOR înregistrând această regretabilă stare de fapt ce domneşte, din păcate, în portul Timişoara, ţinem să menţionăm că ea este în detrimentul unui proect de viitor al cercurilor economice din Ardeal şi Banat, care intenţionează să intensifice traficul de mărfuri prin acest punct. Şi iată cum: în urma constatărilor făcute de unele mari industrii şi întreprinderi comerciale, din centrele principale ale Ardealului şi Banatului, că tarifele de cale ferată pentru transporturile de mărfuri — ce sosesc din Germania, Austria şi Cehoslovacia — sunt prea ridicate, faţă de cele ale transportului pe apă, s’a ajuns la hotărîrea ca în viitor să se profite de un atare avantaj. In acest scop, numeroase firme din oraşele Cluj, Oradea, Tg.-Mureş, Turda, Mediaş, Diciosânmartin, Braşov, Arad, Sibiu, etc., au luat contact cu societăţile de navigaţie locale şi au cerut oferte pentru transporturile ce vor să comande in străinătate. In faţa unei asemenea frumoase intenţii a cercurilor economice, credem că şi guvernul are imediata datorie de a da ajutorul necesar pentru construirea liniilor de garaj necesare cheiului, reglementarea muncii şi amenajarea portului Timişoara în aşa mod ca să corespundă cel puţin cerinţelor de azi. Ghiţulescu Canalul Bega Aspecte de la jamboreea cercetăşească — Cercetaţii unguri la Sibiu — Sibiu, 24 Iulie Sunt câteva zile de când a sosit la Sibiu delegaţia maghiară la jamboreea cercetăşească. Nu numai sosirea, dar şi in- stalarea ei in Dumbrava oraşului trădează fudulia maghiară şi intenţiunile de demonstraţiune şi de propagandă. Fudulie prin felul cum se prezintă delegaţia in îmbrăcăminte şi manifestări. Pe cap poartă o pălărie distinctă de a celorlalţi cercetaşi, împodobită cu „colilie“, floare de pe pusta Ungariei şi indrăgită de neamul unguresc.Toţi feciorii de pe pusta Ungariei poartă iarba aceasta in pălărie şi ea e amintită în cântecele „bechearilor“ dintre Tisa şi Dunăre). Sosiţi in oraşul nostru, îndată au făcut vâlvă mare. Conaţionalii unguri îndată ce au prins de veste şi-au arătat toată dragostea faţă de cei sosiţi de dincolo de Tisa. Cu braţele încărcate de flori, cu coşurile încărcate de alimente, cu feţele fermecate de un zâmbet ce îmbracă sub masca lui tot şovinismul atât de caracteristic maghiarului, tineri şi bătrâni, au alergat în Dumbrava oraşului înconjurând echipa de cercetaşi unguri. Caracteristic este şi aspectul sub care şi-au construit lagărul. Despre aceasta nu se poate spune că e rezultatul unei munci migăloase de zile şi săptămâni, nici că cercetaşii unguri ar fi lucrat la construirea lui in văzul lumii, aşa cum fac toţi ceilalţi cercetaşi. Ci el a răsărit, ca din pământ, peste noapte, prezentându-se ca un castel unguresc în miniatură. La intrare, sus pe poartă, stă înfiptă, coroana maghiară în mijlocul câtorva steguleţe cu culorile ungureşti. Gardurile taberii, cât şi toţi stâlpii cari străjuesc corturile, ori folosesc pentru conducerea firelor electrice, sunt decoraţi cu o mulţime de flori astfel aşezate, încât din orice parte ar privi cineva îi apare îndată tricolorul unguresc. Din loc un loc atârnă lampioane, toate construite din material iarăşi colorat in felul menţionat mai sus şi cu emblema ţării ungureşti. Aspectul acesta prea bătător la ochi ,captivează lumea şi astfel publicul, care cercetează zilnic jamboreea cercetăşească se opreşte, chiar involuntar, la tabăra ungurească. Echipe de zeci de persoane staţionează continuu in jurul acestei tabere cercetăşeşti. Alt punct de atracţie reprezintă, şi ceaiurile şi mesele repetate pe cari le dau aceştia în pădurea Dumbrăvii, mese cari par a reuni într’un mănunchi pe cei veniţi din ţara ungurească şi pe ungurii din Sibiu.* Nici pe departe nu ne urmăreşte intenţia de a face din toate acestea o imputare. Dacă descriem cele de mai sus, apoi aceasta numai ca o constatare odată mai mult interesantă. Este la mijloc ceea ce se spune cu orice ocazie despre manifestările ungurilor: folosirea oricărui prilej pentru propagandă și semănarea spiritului irident. Cu totul altfel se manifestă cercetaşii cehoslovaci, sosiţi eri la Sibiu. Modeşti, dar plini de demnitate, au păşit pe străzile Sibiului, cu steagul lor şi în sunetul fanfarelor ieşite întru Întâmpinare. Sosiţi in Dumbravă, cu hărnicia lor şi cu pricepere de meşteri şi-au clădit corturile şi tabără instalându-se frumos în câmpia de acolo. Ei petrec frăţeşte cu cercetaşii români dovedind prin toate manifestările o adevărată dragoste de prieteni şi având de planton, in jurul taberilor, cercetaşi cehoslovaci şi nu cum se întâmplă la unguri, unde sentinela o fac cercetaşii români din cohorta „Negoiul“.. Poate şi aici vreau să repete frânturi din istorie, anume că românul a fost slujitor ungurului. Altcum nu înţelegem pentru ce cercetaşii români ar face slujbă de gardă ungurilor. Da, să se ajute reciproc, dar nu să se umilească. Administraţia financiară de Mureş a redus pensiile la jumătate Tg.Mureş, 25 Iulie Azi dimineaţă, conform ultimului aviz pus la uşa administraţiei financiare, după cum am relatat în ultima corespondenţă, s’a început — nu plata pensiilor pe luna Iulie — ci numai viza carnetelor, câte 2—3 litere pe zi, aşa că până la finele lunei curente nu se va plăti nimic. Spre marea uimire însă a pensionarilor, al căror nume începe cu iniţialele a, b, c, cari vizează azi carnetele, administraţia financiară a redus, cu de la sine putere, pensiile respective cu 50 la sută, trăgând cu cerneala roşie peste sumele normale şi corectând, tot cu roş, nouile cifre. Ceva mai mult au tăiat şi pensiile de bază, nu numai scumpetea, tot pe jumătate. Pensionarii foarte agitaţi au cerut o adeverinţă prefectului, fiind hotărîţi să trimită o delegaţie la Bucureşti, spre a reclama cazul ministrului de finanţe som a cere o audienţă la Majestatea Sa Regele. O anchetă urgentă se impune. =•©9*= ă ! Accentul îngrozitor al unui muncitor din Cluj Cluj, 24 Iulie Sâmbătă după amiază, pe la ora 7, muncitorul Gheorghe Roman, în etate de 21 ani, a căzut victima unei nenorociri. El lucra împreună cu alţi doi tovarăşi la o maşină de tăiat lemne, in strada Elisabeta 4. Din nebăgare de seamă, s’a atins cu spatele de ferestrău, care i-a produs o rană adâncă de 30 cm. lungime, atingând şi omoplatul drept. In stare disperată, nenorocitul a fost internat de „Salvarea“ la clinică. Sunt puţine speranţe că va scăpa cu viaţă. -----------c«o---------- Filme imorale la ţară Iaşi, 24 Iulie De câtva timp s’au pus la dispoziţie fonduri pentru ca prin cinematograf să se intensifice propaganda culturală în comunele rurale. Dar recent s’a stabilit că filmele proactate sunt extrem de imorale şi produc un efect dezastruos asupra mentalităţii populaţiei. Pentru curmarea acestor stări de lucruri, prefectura de judeţ a instituit o comisiune compusă din d-nii Aurel Ştefănescu, directorul serviciului agriculturii, I. Costinescu, membru în comisiunea interimară a judeţului, şi C. Cumpătă revizor şcolar, care va cenzura filmele şi va controla programele propagandei culturale la ţară. Funcţionari acuzaţi de nereguli Iaşi, 24 iulie Parchetul local a fost sesizat de o serie de nereguli comise la primăriile din Copou şi Scobinţi. In aceste nereguli sunt implicaţi V. Părpăriţă, fostul preşedinte al comisiunei interimare din Scobinţi şi Gh. Gherman, fost notar. Deasemeni mai este acuzat , de nereguli Gh. Boureanu, fost primar în corn. Copou, precum și casierii Fulga și Ciobanul. -------_ ----------- Mărfuri de 2 milioane lei se vând cu 380 mii lei Iaşi, 24 iulie ! încă o dovadă a crizei ac- tuale este următorul fapt: Vama din Iaşi a pus în vânzare la Camera de comerţ, in mod forţat, mărfuri in valoare de 2 milioane lei pentru neachitarea taxelor cuvenite ei. La vânzare însă, mărfurile respective nu au putut fi vândute decât cu 383 mii lei. =%«&= IN BASARABIA DUPĂ ALEGERI IN BASARABIA Chişinău, 24 Iulie Locuitorii sosiţi de la sate comunică următoarele : In preajma alegerilor percepţiile au chemat oamenii şi le-au restituit lucrurile casnice sechestrate. Dar n’au trecut nici 3 zile dela efectuarea alegerilor şi agenţii fiscului cutreeră , gospodăriile resechestrând şi ridicând aceleaşi obiecte. In unele părţi excesul de zel face ca sechestrarea să cuprindă până şi uneltele agricole. Ni se mai spune că guvernul a înţeles să dispună eliberarea obiectelor sechestrate, crezând că locuitorii Basarabiei vor da voturile cu toţii. Ori, în această provincie guvernul a fost înfrânt obţinând numai 30 la sută din voturile exprimate. Drept răzbunare s-a revocat ordinul, dispunând resechestrarea obiectelor casnice. Brutarii din Cluj vor să scumpească pâinea — CE FACE PRIMĂRIA ? — Cluj, 24 Iulie Zilele trecute, brutarii şi proprietarii de moară au înaintat comisiei interimare a oraşului, o cerere — în vederea stabilirii nouilor preţuri maximale pe August, — prin care au cerut ca primăria să revizuiască preţurile fixate pentru luna în curs, deoarece, in timpul din urmă, pe toate pieţele din ţară, cerealele s-au scumpit simţitor, iar brutarii şi morarii nu mai pot vinde pâinea şi făina, cu actualele preţuri maximale. Comisia interimară a convocat pentru Sâmbătă la amiază, pe toţi proprietarii de moară şi brutarii din Cluj, la o consfătuire, împreună cu comercianţii de făină, pentru discutarea chestiunii. A prezidat d. consilier dr. Gheorghe Peptea, fiind de faţă şi de inspector industrial Blankenberg. Cei interesaţi în cauză, au arătat că aproape toate depozitele de cereale din ţară s’au trecut, iar preţurile se urcă din zi în zi mai mult, deoarece, după cum arată toate semnele, anul acesta vom avea o recoltă cu mult inferioară celei din anul trecut. In această situaţie, brutarii şi morarii n’au posibilitatea să ţină seamă de preţurile maximale, cu atât mai mult că nici morile din Arad şi Timişoara nu mai vând făina decât cu preţuri mai ridicate. Au cerut apoi ca primăria să renunţe pentru două săptămâni la fixarea preţului maximal al făinii, în care timp sunt speranţe că situaţia actuală se va clarifica cu totul. D. inspector Blankenberg a arătat că la bursa de cereale din Brăila, preţurile au rămas neschimbate, deci cererea morarilor nu e bazată. La rândul lor, proprietarii de moară şi brutarii au susţinut că preţurile variază după piaţa din străinătate, unde cerealele s’au scumpit foarte mult. In consecință, au cerut ca kg. de făină să fie scumpită cu 2 lei. Comisia interimară va decide asupra cererii Mercuri înainte de masă. ----------909---------- In jurul închiderii Ajutorului Roşu de la Cluj Cluj, 24 Iulie Intr’un număr trecut al ziarului am arătat că poliţia de siguranţă din Cluj, a cerut ministerului de interne, închiderea localurilor societăţii „Ajutorul Roşu“, conducătorii căreia au desvoltat în ultimul timp , dar mai ales în preajma alegerilor — o vie propagandă comunistă atât la Cluj cât şi în judeţ. In urma aprobării ministerului, zilele trecute, siguranţa a sigilat localul societăţii şi a confiscat arhiva şi întreaga corespondenţă a „Ajutorului Roşu“. Vineri după amiază, după îndemnul organizaţiei comuniste din localitate, un număr de 17 copii, în etate de 11-17 ani, s’au prezentat la chestura poliţiei, unde au cerut redeschiderea societăţii, — care i-a îngrijit de mai mulţi ani, — căci în cazul contrar ei vor rămâne pe ■drumuri, fără nici un ajutor. D. inspector a promis tinerilor comunişti că va interveni la autorităţile orăşeneşti, pentru un ajutor din partea municipiului. In ce priveşte închiderea „Ajutorului Roşu“, hotârîrea ministerului de interne e definită. 0X0 Câmpulung (Muscel) Printre vizitatorii din luna aceasta notăm pe: d. avocat Ascaros Fuad, din ministerul de interne al Egiptului; d-na și d. Dejonkeere din Anvers; d-nii Alexandru Rosseti, profesor universitar, comandor Const. Negru, avocat Mihail Cambanis cu d-na, prof. Corneliu Morandini, căpitan de intend. Florescu, Steluţa Trandafirescu, Katy Mihăilescu, P. Constantinescu, Kaiser Emil, Bleicher Em., Felix Wolfter, Voiculescu, Maria Popa, René Stol, Maria Stănescu, subit. Petrişor Bumbulici, Şarlota Şeianu, maior Raţă, Aurel Avramescu, Răducanu Ciupercescu, Sofia Hinţescu, Elisa Popescu, Agop Diradalian Constanţa, M. Mihail, B. N. R. , I. Negrescu, M. Posepsciuschi, Naum Zissu, Lazăr Sachelarie, Anastasiu D-tru, Caliopi Dumitrescu, G. Nisipescu, D-tru Crăciunescu, Vili Seianu, Gica Mihăilescu, C. Casian din Bucureşti, ing. Constantinescu (Giurgiu), colonel Demetrescu (Craiova), Pase Ghenea (T.Măgurele), Tobias Weiss (Galaţi), G. Nicolescu (Piteşti), Lili Duşescu (Ploeşti), N. Teodorescu (Brăila), lt.col. G. Popescu, (Cernăuţi), N. Bacria, arhitect (Piteşti), G. Dudău (Târgovişte), C. Martinescu (Ploeşti), Virgil Mărgineanu, d-rele Salangaci şi Atanasiu din Piteşti, subit. Moescu. ^==me*mL= - - Anul XLIX Nr. 204 Miercuri 27 Iulie 1939 Scrisori din Londra Urmare din pag. 1 nime să recunoască curajul d-lui Zalewski, care nu s’a lăsat oprit de consideraţii de formă ca să facă demersul de adeziune care se impunea. Dacă Germania, după toate acestea, se va alătura de pact, ea nu o mai poate face pe baza unei superiorităţi. Dacă în cele din urmă refuză să se asocieze la această operă de pace, nu face decât să devină suspectă celorlalţi participanţi. PARTIDUL SOCIALIST ENGLEZ CONTRA LUI HITLER Am mai vorbit de prăpastia care începe să se sape între ceea ce numim „conştiinţa ra- I dicală“ in Marea Britanie şi Germania lui von Papen şi compania. „Manchester Guardian", organul acestei mentalităţi atât de influente în Marea Britanie, tună zilnic împotriva regimului reacţionar de la Berlin. O face cu atâta stăruinţă,încât a uitat de câtva timp tema sa favorită, chestiunea minorităţilor în Polonia, chestiunea „coridorului“ şi toate celelalte chestiuni pe cari şi le-a lăsat impuse atâta vreme printr’o propagandă iscusită. Acum a sosit ştirea că partidul socialist al acestei ţări, ca şi consiliul Trade Unionurilor, adică organismul asociaţiilor profesionale, s’au declarat oficial contra lui Hitler şi imperiilor pe cari acesta le reprezintă. Intr’un manifest adresat specialiştilor germani se spune că lupta lor împotriva naţionalsocialiştilor e importantă pentru cauza democraţiei Europei întregi. Iată o nouă dovadă a disocierii care se produce între radicalii britanici şi Germania oficială, de care s-au lăsat amăgiţi de atâta vreme. Stăruim asupra importanţei capitale a acestui fenomen, care va avea rezultate remarcabile. Şi înainte de toate, această despărţire înseamnă că diferendul economic între cele două ţări, va putea să se desvolte normal, şi anume că va creşte concurenţa în domeniul pieţilor străine. GERMANIA AMENINŢA STABILITATEA PĂCII EUROPENE ? Dar să lăsăm această chestiune pentru moment şi să vedem ce pericol reprezintă Germania de azi pentru stabilitatea păcii europene, şi mai ales pentru statul quo în Europa Orientală. Nu mai încape îndoială, că acum când chestiunea despăgubirilor a murit sau aproape, energia creată în Germania de o propagandă deslănţuită de atâta vreme şi cu atâta vigoare, trebue să fie îndreptată spre altă problemă a politicii externe a Reichului. Şovinismul german trebue să se îndrepte acum cu toată tăria împotriva Poloniei, ca să obţină revizuirea frontierei stabilită de tratatul de la Versailles. Aceasta e sigur. Totuş nu trebue să ne temem prea mult. Trebue să ne păstrăm tot sângele rece, şi mai ales, fiindcă deşi spectrul Germaniei revanşat de e impunător, nu e sigur că forţele de care dispune în adevăr să fie atât de mari precum pretind unele persoane fricoase. Dacă privim la ceea ce se petrece în interiorul Germaniei, constatăm o sfâşiere grozavă, produsă de lupta fracţiunilor şi a urilor pe cari le-am putea numi cu drept cuvânt zoologice. Ori ce s’ar spune mişcarea naţionalsocialiştilor, prin întreaga ei structură, e îndreptată îndeobşte nu împotriva străinătăţii ci împotriva regimului republican, întronat in Germania după război. Valoarea militară a trupelor raciste nu e socotită de experţii militari ca fiind prea puternică aşa cum pretind anumiţi ziarişti în goana după senzaţional. De altfel, Hitler, şeful naţionalsocialiştilor, şi generalul Schleicher, şeful Reischwehrului şi dictatorul Reichului nu văd cu aceiaşi ochi. Reischwehrul cuprinde reacţionari autentici al căror ideal ar fi întoarcerea Hohenzollernttor. Hitler e monarhist fiindcă urăşte republica, dar partizanii lui, printre cari se află mulţi cari simpatizează cu bolşevicii, s’ar împăca cu un împărat numai în cazul când acesta ar fi un instrument orb în mâinile lor. Acestea zise, ne rezumăm impresia noastră despre Germania lui Schleicher şi Hitler spunând că este o ţară care cu toate marile ei perturbaţii interne şi cu toată forţa ei de a acţiona în afară, dacă nu ţinem socoteală de şantajul diplomat şi de propaganda iscusită a Berlinului, nu dispune decât de forţe foarte reduse. Dar tocmai pentru aceasta şi fiindcă metodele diplomaţiei germane sunt bazate pe propagandă şi şantaj, trebue să ne aşteptăm la o explozie puternică a unei politici de provocare spre răsărit. Nu-i pentru prima oară că se întâmplă aceasta, şi în tot cazul Polonia nu va lăsa să i se sdruncine poziţia pe care a exploatat-o până acum cu un succes însemnat. RELAŢIILE RUSO-GERMANE Ceea ce va fi interesant de urmărit e mai ales desvoltarea în viitor a relaţiunilor dintre Berlin şi Moscova. După cele ce se petrec în interiorul Germaniei pare sigur că chestiunea suprimării partidului comunist, trebue să se pună într’un viitor destul de apropiat. Cum va reacţiona acest eveniment asupra relaţiilor între cele două state ? Căci îndărătul comuniştilor germani se află directorii Internaţionalei, care nu sunt altceva decât instrumentul docil al ţarilor sovietici. Aceştia din urmă îşi dau seama de această posibilitate ? •Poate e motivul pentru care ar voi să se păzească împotriva Europei printr’o barieră de pacte de neagresiune încheiate cu vecinii lor ? Dar să nu ne întoarcem ochii spre Moscova, mai ales acum când dela Berlin trebue să ne aşteptăm la un pericol pentru pacea continentului nostru. AUGUR încercare de atentat înotriva unui avion la Constanţa — S’a tăiat comanda unui avion „Potez*1 — Constanţa, 24 Iulie Sâmbătă d. a. un avion „Potez", pilotat de adjutantul Negacinsky, având la bord pe ccolonel Diţulescu, comandantul şcoalei de tir şi bombardament dela Mamaia-sat, urma să plece la Bucureşti. In momentul decolării, pilotul a observat că cedează comanda în mod neobişnuit. Oprind motorul şi procedând la o inspecţie amănunţită, a constatat că de la profundor comanda era tăiată. Imediat a fost înştiinţat parchetul militar care a început cercetările, spre a se descoperi în ce împrejurări a fost tăiată comanda. Faptul e cu atât mai grav, cu cât el ar fi avut ca urmare, prăbuşirea avionului şi moartea celor doi sburători ROLUL UNOR FEMEI SUSPECTE Cum nimeni nu poate intra în hangar, atentatul nu s’a putut săvârşi fără ajutorul vreunor soldaţi din unitatea aviatică şi cum în trupă se află unguri şi ruşi, autorităţile au cuvânt să creadă că ne aflam în faţa unei încercări de atentat, pus la cale de un grup terorist, care activează în localitate şi care a fost semnalat mai multă vreme. In acest grup lucrează şi tri femei, de origină rusă sau poloneză, cari au legături suspecte cu străinătatea, şi cat nu-şi pot justifica sursa de tra profesiunea de artiste sau prostituate, pe cari o afirmă, dovedindu-se a fi un pretext. Aceste femei au căutat să intre în relaţii cu diverşi ofiţei şi funcţionari dela cari, pe diferite căi, au obţinut informaţiuni cari privesc apărarea naţională. S’a dovedit că primesc ăi străinătate, bani prin ceruri, lire italiene. S’a stabilit că până acum aceste femei au cules un boga material informativ privitor unităţile din garnizoana Constanţa şi că acest material informativ a fost expediat la destinaţie, prin intermediul diferiţilor agenţi de vapoare, străini, cu paşaport. Autorităţile a pus mâna una din aceste corespondenţe a fost adresată acestor feme şi care confirmă rolul lor suspect. Cercetările continuă și crede că în câteva zile acest femei vor fi identificate și arestate. Casieriţa niefraudatoare din gara Arad a recunoscut fraude de 318 mii lei Arad, 23 Iulie Am arătat că la casa de bilete de cl. IlI-a din gara loca-Ială s’au descoperit mari nereguli în sarcina casieriţei Draghina Haiduc, soţia unui impiegat din I aceeaş gară. Cercetările, date pe mâna comisarului Mărgescu, au dus rejpede la stabilirea marei părţi a fraudelor ce s’au comis. De- i fraudatoarea a recunoscut până acum că a comis fraude de 318 mii lei, ocupându-se siste- matic dela 1925 încoace cu înlocuirea biletelor anulate ce i ■ trebuia să le restituie direcţiei generale, cu alte bilete de distanţă scurtă sau militare, şi punându-le pe cele înlocuite in circulaţie. Defraudatoarea îşi motivează fapta cu mizeria soţului, fraţilor şi părinţilor săi, rămaşi de mai multă vreme fără vreo fompaţie. Nouii reuşiţi la şcoala de mişcare C. F. R. Iaşi Iaşi, 24 Iulie Au mai fost declaraţi reuşiţi la examenul de la şcoala de mişcare C.F.R. Iaşi următorii:Marin M., Dănilă E. Autonomei C., Neculae V., Resetiuc A., Apostol I., Munteanu C., Schieber A., Rozalie M., Trofin Gh. Victorian V., Ionescu I., Mărgirescu N., Brangote C., Ioniţă Gh., Drăguleanu Th., Iorescu Gh., Neculae C., Marcovici , Jupânu V., Stadian C., Vlădescu N., Archir P., Slătineanu E. şi Toma M. ----------O®0---------- Un sfat pe zi Mâncaţi totdeauna alături de oameni veseli; veţi avea digestiuni bune. UDr.Thurlerf !