Universul, februarie 1933 (Anul 50, nr. 29-56)

1933-02-01 / nr. 29

ASI&SSAitEA „Fii ANCO-ROMANĂ» Bucureşti, Griviţei 23. — Fondată 1920 (M.O. 1S2-1920) La tragerea din 31 Ianuarie 1933 vor lua parte: 1) Asiguraţii A.M. „Universul" la curent cu plata ratelor. 2) Abonaţii la .»Universul" cari au primit gratuit poliţa de lei 50.000 ps Decembrie 1832, dacă vor trimite Societăţii rata de lei 885 pe Ia­nuarie 1933. 3) Toţi abonaţii şi cititorii cari vor trimite lei 140 pentru noua asigurare de lei 20 000 sau lei 295 pentru noua asigurare de lei 50.000. 4) Şcolarii cari vor trimite lei 103 pentru o asigurare nouă de lei 20 000 sau lei 258 pentru o asigurare nouă de lei 50.000. Nu uitaţi că a­m achitat, până astăzi, cititorilor şi abonaţilor sta­tului „Universul". Lei 3.480.000 Va doare stomacul) Intestinele şi Herea? Nu aveţi poftă de mâncare ? Suferiţi de constipaţie ? Nu a­veţi somn lin­ştit? Sunteţi ner­vos ? Aveţi d­urere de cap ? Serifi o viaţă lungă ! f­olosiţi încontinuu Salza­mul englez de ş­omat al doctorului Földer. Acest medicament este secretul vie­­ţei lungi. Se găseşte în toate farmaciile şi drogheriile. Dacă nu se găsesc, comandaţi prin poştă ramnburs de la Farma­cia dr. FILDEŞ, Arad str. Eminescu, 21. Preţul unei sticle 90 lei. Citiţi U­n­i­v­ers­ul Copiilor şi al Tineretului Preţul abonamentului la ziarul UNIVERSUL este Lei 750 pe un an „ 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni întrunirea oltenilor din Capitală Duminică a fost o Întrunire a O­tenilor la sediul Sindicatu­lui lor „T. Vladimirescu“. D. V. FREDESCU, președin­tele sindicatului, cere să se fa­că demersurile necesare ca a­­nul acesta taxele comunale să fi­? scăzute de­ primărie la­ 1000 lei, întrucât criza care scântue loveşte greu şi pe olte­nii vânzători ambulanţi. D. ŞTEFAN POPESCU vice­preşedinte mulţumeşte presei pentru concursul ce l-a dat tot­deauna oltenilor. Totodată cere să se facă din nou intervenţie pe lângă mi­nisterul de industrie şi comerţ să aducă mai repede în discuţia comisiei, chestiunea cântarelor şi inlocuirea cumpenelor cu greutăţi, care s-a dovedit că nu sunt practice în comerţul am­bulant. D. GRIGORE IONESCU face apel la olteni să fie strânşi uniţi în jurul sind. ..T. Vladi­mirescu“, care singurul a apă­rat şi apără interesele olteni­lor comercianţi ambulanţi.­­ CONST. POPESCU secre­tarul sindicatului, arată demer­surile făcute până acum de că­tre conducătorii sindicatului şi cere să se formeze o comisie care să se prezinte cu câte un memoriu la primăria munici­piului şi ministerului de inter­ne pentru a se cere scăderea taxelor pe anul în curs şi la minist, de industrie pentru a se cere înlocuirea cupenilor cu greutăţi. După ce au mai vorbit d-n­i Ilie Popa, Marin Dragnlea şi alţii, d. ŞTEFAN POPESCU cere ca primăria municipiului să înceteze confiscările până la eliberarea noilor cărţulii şi cei ce nu posedă cărţulii de a­­nul trecut să li se elibereze au­torizaţii provizorii in schimbul unui acont de 500 lei până la 1 Martie, când va depune şi res­tul pentru scoaterea cărţulii pe anul în curs, deoarece primă­ria nu ar avea nimic de pier­dut în urma acestor măsuri, a­­jutând prin aceasta o clasă de muncitori. Prelungirea termenului importului tranzitoriu — Intervenţia Camerei de comerţ din Galaţi, — Memoriul către minister — Galaţi, 29 Ian. Este ştiut, că ministerul de Industrie şi comerţ a prelungit valabiliitatea autorizaţiilor de import tranzitoriu cât şi ter­menul până la care mărfurile feurpriss contigenităirii, au pu­tut fi expediate pentru Roma­nia,Navigaţiunea pe Dunăre fiind întreruptă dela mijlocul lunii • Ianuarie, iar importatorii, deşi­­ au obţinut permise de import I tranzitorii pentru aproviziona- I rea normală a întreprinderilor lor şi deşi îi s-au expediat măr­­furi din străinătate înainte de data fixată de minister, totuş aceste mărfuri nu vor putea fi aduse la Galaţi decât la des­chiderea navigaţiei.­­ In prezent, importatorii se găsesc angajaţi faţă de firmele­­ străine de la care au contractat­­ diverse stocuri de mărfuri pe baza regimului tranzitoriu in­­­contigentare, iar pe de altă­­ parte din cauză de forță ma­joră, nu vor putea beneficia de permisele ce li s'au eliberat , cu vă®afoiUtăte numai până la 1 —■mm ....—iwimm­itriTEa â8 Februarie și nici de impor­tul liber până la 81 Ianuarie. Importatorii s'au adresat Ca­merei de industrie şi de co­merţ, care la rândul ei a îna­­intat ministerului de industrie un memoriu in care arată, că ţi­nandu-se seama de faptul, că nu s-au luat la timp măsurile necesare pentru deblocarea Du­­nării de gheţuri şi că numai din această cauză este înghe­­­ţată şi ţinând seama că acea­stă stare de lucruri va mai dura până în luna Aprilie când navigaţia va putea fi atunci reluată in mod normal. Came­ra găseşte plauzibilă interven­ţia importatorilor şi roagă să se aprobe prelungirea, termes­trului importului tranzitoriu până la sfârşitul lunii Aprilie 1933. Tot­odată este necesar să se acorde acest termen şi pentru mărfurile expedierte din străi­nătate înainte de 9 Decembrie 1932 și pentru care termenul de import liber expiră la SI Ianuarie. rigjtimiiMi SE PREGĂTEȘTE „ CONTINGENTAREA“ LA FRONTIERĂ Satu Mare, 2S Ian. Am arătat in ancheta ce am făcu­t în două rânduri, atât în punctele de frontieră române, cât și în Cehoslovacia, că, cu toate măsurile ce s‘au luat pen­tru paza frontierelor, spre a se evita contrabandele, s‘a creiat o adevărată industrie a intro­ducerii în ţară a mărfurilor prohibite la import, sau a ace­lora cu taxe mari. Spre a fi cât mai obiectiv, ra’am adresat atunci unui d. inspector vamal, cunoscător al situaţiei, care mi-a spus: cu cât se va pune taxa mai ridicată la articolele mult căutate in ţară sau alte restricţiuni, cu atât contrabandiştii vor fi mai activi. Pe lângă faptul, că ei vor specula ascunzătorile cele mai sigure ale frontierei, dar având sub ordinele lor im apa­rat bine organizat, riscurile nu vor fi decât foarte mici. Desigur, nu in multe puncte va apare locotenentul G. Ioan ca la Bixad, care să respingă oferta de una sută mii lei. A­­ceşti ofiţeri conştienţi şi cinstiţi vor fi pe viitor evitaţi de con­trabandişti. Se vor afla şi puncte mai slab păzite, şi deci şefii contrabandiştilor vor fi­nanţa şi mai departe marile o­­peraţiuni, când mărfurile sosec la vreme la locul indicat şi simt predate intacte cumpărătorilor. Contingentarea preocupă as­tăzi pe frontieră sute de inşi. Iţi face impresia, că ori­câte măsuri de pază s-ar lua, nu se vor putea stinge contrabandele. Vom da câteva exemple com­plect edificatoare . Am scris acum câtva timp şi „Universul“, că din cauza con­­tingentării, mai multe între­prinderi industriale şi-au înce­tat, activitatea concediind lu­crătorii. Am crezut atunci, că reluarea activităţii se va face odată cu aranjarea contingen­­tării de minister. Dar ne-am î­­nşelat, căci deşi chestiunea­­ este inca un studiu şi deşi nici­­ un vagon din materialele ne­cesare nu a intrat pe frontie­ră, industriile de care vorbim­­ s'au aprovizionat cu materiale suficiente, rechemând la lucru lucrătorii concediaţi. Contingentarea este astăzi mai bănoasă ca oricând. Iţi trebue materiale streine, faci o cerere Camerei de co­merţ, o laşi acolo să se rezolve, dar In acelaş timp te adresezi unor persoane obscure, care iţi recomandă oraşul, şi strada unde găseşti negustorul cu puteri misterioase. Dai un mic aconto, comisionul, restul plă­ţii atunci când îţi predă marfa. Valuta cu care plăteşti nu joacă rol, poţi să achiţi un lei, căci din aceştia ies dolari. Este foarte interesant faptul, că măsurile luate de d. minis­tru al industriei, credem noi, va face efect contrariu. Adică va scădea şi mai mult venitul vă­milor, fără să atenueze in a­­ceiaș măsură și importul artico­lelor vizate. Vom avea deci contrabanda mărfurilor contingentate, a mărfurilor negre, așa cum au început să le numească pe aici. Intr'un articol viitor vom căuta să numim câteva articole care au inceput să sosească înainte de socoteala celor de la Bucureşti, fără buninţeres să a­­tingă punctele vamale, deşi piaţa este inundată, iar pece­tea vreunei Contingentări le lipseşte. D. Se LEI 10.000 LEI (Tn 3 premii de 3.000, 3.000, *1­2.000 lei) acordă cetitorilor CfLOR 3 CERCETAŞI Cari vor trimite des legarea jocului de mai jos împreuna cu cele sece cupoane cari vor apare Tn numerice viitoare ale CfLOR 3 CERCetAŞI­­. In cercul de sus se văd o parte din cuvintele unui pasagiu din interesantul roman „CEI TREI CERCETA­SI", in care unul din eroi se află intrio situaţie foarte critică. Reconstituiţi rându­rile din care fac parte aceste cuvinte. II In dreptunghiul de jos este un fragment din acelaş roman, in care limesc numirile geografice. însoriţi in locurile libere aceste numiri, astfel ca să redaţi sensul complect al fragmentului I III. Cele şase titluri izolate din triunghiu sunt titulaturile a şease capitole din acelaş roman. Indi­caţi d­in ordinea alfabetică a titulaturilor numerele fascicolelor şi capitolelor ce poartă a­­ceste numiri . UNIVERSUL Cum se aplică taxele de rebut —­ Se cere scutirea pentru mărfurile cari nu pot fi ridicate din pricina lipsei de devize — Galaţi, 29 Ianuarie Sesizaţi de plângerile comer­cianţilor importatori din Ga­laţi, care in actualele împreju­rări de criză şi de restricţiuni de tot felul în activitatea co­mercială, luptă cu cele mai mari dificultăţi, pentru menţi­nerea neştirbită a legăturilor cu furnizorii străini şi cu cli­entela din cuprinsul ţărei, Ca­mera de industrie şi comerţ a supus ministerului de finanţe spre soluţionare următoarele: Este bine ştiut că mărfurile sosite la import nu pot fi ri­dicate de comercianţii din va­mă decât cu condiţiunea achi­­tării valotei lor în devize con­tra documente. Se înţelege de la sine că în­­tr-un interval de timp de a­­proape 4 luni de zile, de la so­sirea mărfei, aceasta neputând fi ridicată de importatorul res­pectiv din vamă din lipsa mij­loacelor de achitare şi de retra­gere a documentelor de la bănci marfa cade în rebut şi este grevată pe măsura întârziere d­in vamă cu taxele de rebut.. Aceste taxe pe care comerci­anţii importatori sunt nevoiţi să le suporte sunt cauzate deci nu din culpa lor, ci numai da­torită faptului că Banca Naţi­onală nu pune la dispoziţia im­portatorilor, decât cu întârzie­rea arătată devizele necesare Mmmmmmmmmmmmmmma pentru retragerea documente­lor şi pentru ridicarea din va­mă a mărfurilor. In conformitate cu dispozi­­ţiunile dvs., taxa de rebut pâ­nă la 31 Decembrie 1932, a fost de 3%, iar de la 1 Ianuarie a­­ceastă taxă a fost majorată fără nici o justificare la 10%, ceea ce constitue o nouă sarcină aproape de nesuportat de co­­­­mercianţi în împrejurările ac­­t­­uale. Faţă de protestele importato­­­­rilor contra aplică­rei taxelor de t­rebut asupra mărfurilor neri* I dicate din vamă vă rugăm ! domnule ministru, să binevoiţi,­­ a aprecia situaţiunea comer­­­­cianţilor şi a da dispoziţiuni I organelor vamale, ca să nu a­ I plice aceste taxe la acele trans­­­­porturi de mărfuri pentru care I importatorii respectivi vor do­­­­vedi cu acte că nu le-au putut­­ ridica din vamă, din causa ne­­­­primirei la timp de la Banca­­ Naţională a contravalorei lor ■ in devize. In cazul când această măsu­­­­ră nu va putea fi luată, vă ru­găm, domnule ministru, a a­­proba ca in orice caz taxa ac­tuală de rebut de 10% să fie redusă la 3 %, astfel cum a fost până la 31 Decembrie 1932, ţi­nând seamă de toate conside­­raţiunile expuse mai sus. Importul mărfurilor prin portur­­ie dunărene — Cum s’ar putea desv­olta traficul pe c.f.r. —­­Se pun greutăţi in carea importului —• Galaţi, 29 Ianuarie , Spre a se putea atrage Im­por­tul mărfurilor prin portu­rile noastre şi pentru ca negus­torii să beneficieze de un ta­rif redus pe căile ferate dându­­le posibilitatea să nuşi mai a­­ducă mărfurile prin porturile Fiume, Triest, Danzig şi Ham­burg, calea ferată, a întocmit un tarif speciali pe zone numit 214 A. B. şi a cerut ca predato­­rii să facă dovada, că mărfu­rile ce se predau spre expediere sunt în adevăr, importate şi in consecinţă, vor prezenta staţiei de predare, declaraţiile de im­port spre a fi menţinute în scrisorile de trăsură. Direcţia generală a c. f. r. a revenit asupra acestor măsuri şi a cerut să se aplice mărfu­­­rilor importate prin porturile Constanţa, Galaţi şi Brăila, ta­­riful red­us numai cu baza cer­­tif­icatului eliberat de Camerile de industrie şi comerţ, cert vor fi menţionate in documen­tele de transport către soar­ea de predare. INTERVENITA CAMEREI DE COMERŢ Camera de industrie şi co­merţ din Galaţi, socotind, că nouile măsuri ordonate de c. f. r. sunt menite să lovească in­teresele importului, a adresat direcţiei generale ie. f. r. un protest in care spune: prin ultinma diapoz­iţiune , de a se face dovada importului cu cer­tififcatele­­ Camerelor de co­merţ se menţine in totul di­­fiultâţile aduse­­ comentiamţi­­lor noştri intru cât e­a n‘a su­primat piedica pe care am semnulat-o pentru obţinerea avantajelor acordate prin ta­riful pe tone 214, dat fiindcă mărfurile importate în canti­tăţi mari la re­expedier­ea lor în interiorul ţârii sunt frncţionate in zeci şi­­sute de­­transporturi şi deci, pentru fiecare din a­­ceste transporturi fracţionate, comercianţii vor trebui să facă petiţii, să obţină certificate ale căror eliberare e legată de tim­bre, taxe şi mai ales de pier­deri mar­i de timp. Intenţiunea care a condus la acordarea acestui taff a fost înviorarea activităţii poetului şi a negoţului nostru inclusiv desvcilitarea traficului pe c. f. r. şi de aceea credem, că este in Interesul comerţului naţional şi al traficului c. f. r. să se revină şi asupra acestei dispoziţiuni cu atât mai mult cu cât măr­furile ce se expediază din Ga­laţi pe c. f. r. în interiorul ţă­rii sunt mărfuri provenite nu­mai din import şi ca atare nu ar mai fi nevoe de vre­o altă dovadă pentru justificarea pro­venienţei lor. La predarea mărfurilor, or­ganele de la magaziile c. f. r. au posibilitatea să constate dacă ele sunt provenite din import sau sunt din ţară, a­­ceasta după ambalajul origi - Rezultatul alegerilor co­munale dela Buzău Buzău, 29 Ianuarie Azi s’au făcut aci alegerile comunale. S’au depus liste na­­ţional-ţărâniste, liberale şi go­­giste. Iată rezultatul: Ţărăniştii: 2729 voturi Liberalii: 1471 voturi Gogiştii: 411 voturi Dintre liberali au fost aleşi: Justin Stănescu, deputat; G­h. V. Stănescu, profesor; Stan Suraru, avocat; Alexandru Hai­tig, pensionar; Petre Oprescu, V. Vasilescu, G. Dumitrescu, Dumitru Glodeanu şi N. Sme­­ianu. Probabil vor mai fi declaraţi aleşi d-na Adela Bobeş şi Pa­rnait Volinescu. INCIDENTE Cu ocazia alegerilor s-au pro­dus dou­ă incidente. La secţia I de votare de la pa­latul comunal, candidatul ţără­nist Niculae Anghel, profesor la liceul „Haşdeu“ a lovit grav pe candidatul gogist, Gh. Covă­­cianu, preşedintele Uniunii me­seriaşilor, cu intenţia de a in­timida pe alegători. La secţia a II de votare, în­tre d. av. Gh.­Vraciu, gogist şi Nae Tânăsescu, ţărănist a fost deasemenea un incident. A in­tervenit măcelarul Nicolae Mi­­zileanu, candidat ţărănist, care a trântit pe avocatul Vraciu in zăpadă şi l-a lovit. Ifi* Comemorarea lui Hil­­deb­and Frolo — LA ZECE ANI DELA MOAR­TEA LUI — S’a făcut Duminică, in ca­drele unei şezător culturale, organizate de Asociaţia catoli­cilor din Bucureşti, in sala „Tomis“ Calea Călăraşilor 11. Oratorul festiv d. prof. Ioan Georgescu, plecând de la ani­versarea care a prilejuit come­morarea, a schiţat mai întâi viaţa eminentului profesor de la liceul „Lazăr“ şi Seminarul pe­­dagogic universitar din Capi­tală, pe urmă a arătat activi­tatea desvoltată pe teren şco- lar şi literar. Pe teren şcolar, s-a remarcat printr-o serie de manuale şi ediţi de texte din autorii latini, foarte bine în­grijite, precum şi prin atâtea lecţii pe care cei ce au avut fericirea să le asculte nu le vor uita niciodată. D-sa dă câteva mostre de asemenea lecţii ce fac o profundă impresie. Pe teren literar, înfăţişează acti­vitatea lui de traducător mai ales din autori casici (Eschil, Horaţiu, Cicero şi în deosebi Catul), cea de poet original precum şi cea de eseist de mâna întâi. Probele aduse de conferenţiar că poezia reli­gioasă a lui H. Froîlo e supe­rioară poeţilor contimporani au fost din cele mai conclu­dente. In afară de această confe­rinţă, păr. Iovanevl­ a cetit in­teresante ştiri din întreaga lu­me creştină, iar I. P. 3. arhi­episcopul Al. Gisar a arătat şi explicat admirabile proiecţii luminoase din Cehoslovacia. ditul al 50-lea Nr. 29 Miercuri 1 Februarie 1933 Adunarea generală a Federaţiei funcţionarilor c. f. r. şi a Uniunii sindicatelor c. f. r. ________ 11 —--------------­ Duminică dim., s-a ţinut o­­ importantă adunare generală d­in sala „Marna“ a Federaţiei­­ funcţionarilor şi a Uniunei sin­dicatelor c. f. r. Atât sala cât şi­ intrările şi trotuarele din jurul localului erau tixite de perso­nal de la c. f. r. D. CÂRC­ALI, preşedintele fe­deraţiei : Azi e o zi mare pen­tru personalul c. f. r. Nu urmă­rim nici un scop politic. Cerem guvernanţilor să ţie seamă de doleanţele personalului c. f. r., care este hotărit să-şi apere dreptul la viaţă mai mult ca ori­când. Pe deo parte ni se face pro­misiuni, iar pe de alta ministrul de finanţe ne fac din salarii. Recomand personalului c. f. r., să dovedească înţelegerea vreunei şi să menţie disciplina spre a nu se spune că suntem turbulenţi. D. IOSTEFOrUT: S-a comis o mare nedreptate cu noi, căci prin aplicarea diverselor curbe, s’a redus leafa la jumătate. Nu mai putem răbda, ne mor familiile de foame. Cerem să se­­ suprime imediat reducerea la salarii şi suprimarea reduceri­lor primelor speciale. Să fim încadraţi in marea tabelă de salarizare a statului cu menţinerea primelor la sa­larii. Noul statut să fie legiferat cu modificările propuse de A­­sociaţie şi Federaţia c. f. r. D. EM.­ IONESCU a arătat si­tuaţia grea a micilor funcţio­nari c. f. r., presentând mai multe tabele din care se vede­­ cum sunt trataţi funcţionarii c.­­ f. r., in străinătate unde sunt­­ trataţi in raport cu munca pe care o depun pentru promova­rea intereselor generale ale Statului. C. OLARU: A venit timpul să ne solidarizăm şi să ascul­tăm de cuvântul conducători­lor.Reducerile din salariile che­feriştilor se ridică la 63% fără­­ să ţinem seama de impozitele­­ pe care le mai plătim la stat­­ şi comună. Nu se mai poate­­ continua cu această stare de lucruri. Situaţia fiind tragică,­­ ea nu mai poate fi suportată. Cerem ca primele să fie înglo­bate în salariu. Să se înfiinţeze prime de pro­ducţii. Să nu se facă diferenţă în­tre persan 'lui de mistr’re s' 'el de tracţiune. Reducerile să se facă întâi sus. Să fim uniţi şi atunci izbânda va fi a noastră. D­OAI-FAP : Eu! am fost martor la o stare de revoltă a­­ unor lucrători din cauza foa-­­­mei. Să nu ni se răpească drep­tul de la existenţă. Desaprobăm­­ pe acei cari au fost in capul statului şi l-au adus în starea precară de azi. Ajunge cu jaful. Am văzut bunăvoinţa d-lui ministru al comunicaţiilor, dar asta nu e deajuns. Să ni se restitue primele şi totalitatea orelor de muncă săptămânale şi să ni se dea dreptul de alocaţie Îs, chirie. Trebue să lăsăm politica la o parte, să facem numai politica noastră. D. BUZESCU: Am venit aci pentru recâştigarea drepturilor răpite. Suntem sătui de memorii, azi trebue să trecem la fapte. D. APOSTOL : In Franţa gu­vernul a căzut ori. Sâmbătă, fiindcă parlamentul n’a voit să aprobe reducerea salariilor cu 5%. Trebue să ia aminte gu­vernanţii noştri. Frământările dela noi sunt datorite nechibzuinţei. Az' bu­getul ţării nu se poate alcătui. Propun ca toţi preşedinţii fede­raţiilor de funcţionari să fie VV:” •’ -vs * t- "* ,ț(*■»?• ' vs •* 'i jQ alcătuirea bugetului ţării. D. VALIONTE : Fochiştii şi mecanicii de 10 zile au refuzat să primească salariile cu riscul de a muri de foame. Ei s’au solidarizat cu marea massă de mân-vriri e f. r., onoare lor. Noua curbă nu se mai poate suporta. Ara venit aci să ne strigăm chinurile, aşa de tare, încât să se audă peste toate z'dv.-n­e vr, '•■* ’ •­'•* xoși cari au provocat starea noas-­­ tră de mizerie. Şi vina lor o­­ purtăm noi fiindcă nu ştim să ne apărăm drepturile. D. GRIGORIU-Iaşi: Armata c. f. ristă nu mai poate să su­porte nici o reducere. A venit momentul să ducem lupta până la «111PPPE D. GH.’ TUDOR : Viaţa călă­torilor şi buna funcţionare a căilor ferate depinde in cea mai mare parte de prsonalul ce­ferist, care azi e lăsat nemân­cat. Fără hrană, munca este de rea calitate. D. GEORGESCU arată situa­ţia nenorocită a muncitorilor de la serviciul întreţinerii. Pro­pune câteva soluţiuni pentru rezolvarea salarizării la calea ferată. D. DINU : Lucrătorii de de­pozite au suferit in timp de doi ani numeroase curbe. Azi, si găsesc mulţi dintre aceşti lu­crători, cari primesc un salarii de 3­-4 sute de lei lunar. Aceşt muncitori, au ajuns intr’o stări de plâns. Să strângem rându­rile şi să cerem a ni se da ş ’ nouă posibilitatea unui mini­mum de existenţă. D. BIGUŢOIU: Nu am ve­nit să facem aci demagogie, c­i să ne strigăm durerile noastre . Soluţia este una singură, dar că nu poate să ne plătească , dacă guvernul nu are de und­e să ia banii necesari, să-şi dea ‘ demisia. . Sunt medici şi ingineri ca­­­­ maeştri de la calea ferată, cai , din pricina sistemului putre­d nu înţeleg să-şi facă datorii­­ ci să devină vătafii muncitori f mii. Fără noi, muncitorii, biu­­­rocratismul nu poate învingi • ! Noi jurăm că pentru drepţi • de a trăi, vom face orice sacri . field. D. BEDELEANU (Teiuş): A’ venit aci nu arătaţi că nu vre;­­ să mai vă lăsaţi călcaţi in pi - ciOŞlIT©'. D. CARAGEA CASTOVICI (fi - Hala Galaţi) aduce saluţi­i muncitorilor cheferişti din Ga­­­lari. D. :~­ACESCU: Iii se aplic azi încă o curbă ca fiind sin­gura soluţiune a echilibrării bugetului. Au uitat guvernanţii că avem in ţară bancheri sau capitalişti cari pot acoperi defi­citele bugetare prin impozitele ce aceştia le datoresc, dar nu le plătesc statului. Cu toţii recunoaştem că vor­bele nu mai au rost, trebue să ne hotărîm a trece la fapte. D. VL. PONTARU-Basarabia: Am venit să vă întindem mâna şi să strângem rândurile pentru a putea lupta cu succes in chestiunea revendicărilor noastre. Sunt slujbaşi in pro­vincia de peste Prut, cari deşi îndeplinesc cele mai primej­dioase treburi la calea ferată, primesc din salariu câte 3, 4 sau 5 sute de lei lunar. D. CANTARAGIU (Oradea): Am venit de la graniţa ţării pentru a cere pâinea ce ne tre­bue zilnic. Nu cerem salarii boe­­reşti, ci existenţa cea mai mo­destă. D. BOGDEA, vrând să ia cu­vântul este împiedicat de mul­ţime. D. avocat CARCALI intervine ca vorbitorul să fie lăsat a lua cuvântul. In cele din urmă, d. BOGDEA reuşeşte să vorbească, spunând că situaţia de azi se datoreşte indolenţei şi lipsei de solidari­tate a muncitorimii. Aduce a­­cuzaţii lucrătorilor că in loc să lupte pentru revendicările lor, s’au învrăjbit în certuri poli­tice. D. M. FULGER aduce salutul muncitorimii cheferiste de la Galaţi. D. TURNESCU’ S’a aplicat a treia curbă de sacrificiu. Motivarea acestei noui curbe este inexactă. Sunt şi alte mij­loace pentru echilibrarea buge­tului. Când parlamentul a fost nevoit să facă o lege pentru controlul averilor, înseamnă că s’a recunoscut cele afirmate: s’a furat. Unde sunt banii? S’au evapo­rat? Nu au rămas ei in ţară. Să se caute banii furaţi şi din ei se vor putea acoperi 10 difi-' cite bugetare. Conducătorii ţării trebue în­tâi să se scoboare in rândurile noastre şi după ce vor vedea tot ce muncim, nu credem, că vor mai putea să se gândească la o nouă curbă. Forţa care va putea impune doleanţele noastre, suntem noi. .D. SPARLEA: Intr'un singur gând trebue să luăm hotărârea definitivă: lupta pentru exis­tenţă. Nu este azi timpul să ne mai dezbinăm prin lupte poli­tice. Am ajuns desculţi, desbrăcaţi­ şi muritori de foame. Nu mai putem suporta această situaţie. Fiecare dintre noi este un sluj­baş credincios, dar şi un luptă­tor hotărit. Auzim prin ziare că s’a semnat un acord, că s’a parafat o convenţie că s’a sta­bilit o înţelegere. Noi nu ştim­ de aceste semnături sau acorr­­duri, ci cerem pâine. D. avocat CÂRC­ALI: Persona­lul de toate categoriile de la. e. f­r. se găseşte azi federalizat intr’o mare asociaţie. Federaţia noastră, a găsit că este nece­sar să se afilieze la confedera­ţia generală a muncii. In numele Confederaţiei, ia cuvântul d. FLUERAŞ, care spu­ne că prin intrarea federaţiei în confederaţia generală a munciii, cheferiştii au intrat in confederaţia generală a trans­porturilor generale din Amster­dam. Muncitorii din toate breslele din această ţară, au început or­ganizarea incă de acum zece ani. Nimeni n’a crezut că a­­ceastă mişcare va avea un răsu­net aşa de mare, cum îl vedeţi azi, D. inginer MIULESCU, se a­­sociază în numele colegilor săi ingineri de la calea ferată, ce­­rinţilor muncitorilor cheferişti. S’a spus că suntem prea mulţi, am documente prin care pot do­vedi că în doi ani s’a redus personalul cu 40 de mii func­ţionari de toate categoriile. Aduce o serie de dovezi prin care arată că în alte ţări pro­porţia de funcţionari la numă­rul de chilometrii de cale ferată, este mult mai mare. S’au cerut soluții. Să ni se des. nouă bugetul căilor ferate să-l revizuim. Fiindcă la calea fe­rată se face o politică speciala, de căpătuire a unor partizani. *e In urmă se citește următoarea: Moţiune „Personalul C. F. R. de toate­­ categoriile, întruniţi în adu­narea generală extraordinară in ziua de 29 Ianuarie 1933 in sala „Marna“ din Bucureşti, a hotărât următoarele: 1) Cere guvernului să revin imediat la măsura luată de mi­nistrul de finanţe de a reduce salariile cu 10% şi 12,50%. 2) Protestează cu ultima e­­nergie contra diferenţierii fă­cută între salariaţii publici îm­­părţindu-i in privilegiaţi şi nă­păstuiţi. Atrage atenţia resa celor în drept că personalul de cale fe­rată nu poate fi socotit din ca­tegoria slujitorilor năpăstuiţi de­oarece munca şi răspunde­rea lor nu suferă comparaţia cu munca celor pe care guver­nul îi trece in categoria privi­­legiaţilor. 3) Cere Regiei a^tonome C. F. R. să anuleze d­epoziţia de suprimare a­ primelor s^e'ole ce contituesc o parte din sa­lariul personalului C. F. R. ne­­fiirm­ admisibil in aceste vre­m­­­uri să se micşoreze salariile personalului în cauză pe căi lăturalnice. 4) Să se revină asupra redu­cerii indemnizaţiei de chirie şi alocaţiei de scumpere a lucră­torilor şi să se asigure un mi­nimum, de 192 ore de mu­ncă în ateliere pentru ca salariul mun­citorului să se apropie cel pu­ţin de minimum de existenţă. 5) Regia autonomă C. F. R. să renunţe la măsurile de con­strângere întrebuinţate contra lucrătorilor prin mutarea lor la distanţe de sute de kilometri cu scopul de a-i determina la părăsirea serviciului. 6) Cerem d-lui ministru al comunicaţiilor să-şi înfăptuias­­că Opera, transformând în lege proectul de statut al persona­­lului C. F. R., întocmit de d-sa pe care-l considerăm ca un prim pas spre remedierea ne­dreptăţilor din trecut şi crea­rea unei situaţiuni mai bune în viitor. 7) Ne declarăm solidari cu toţi salariaţii publici în lupta dusă pentru înlăturarea tutu­ror măsurilor luate de guvern în detrimentul existenţei lor. 8) personalul C. F. R. aver­tizează guvernul ţării că în­ţelege să-şi apere drepturile la viaţă cu orice risc neputâ­t primi a fi tratat, cu dietrei, pe cei cari sunt chemaţi să le pre­­ţuiască munca excepţională ce­­ depin zi cu zi în condiţiunile cele mai grele. Dacă glasul nostru desnâdej­­duit nu va fi auzit şi dacă foa­mea ne va sili să recurgem la mijloace pe care nu le dorim răspunderea nu va fi a noastră ci a celor cari nu ne-au ascul­tat la timp să puteri depline comitetului federaţiei să ia măsurile pe care le va crede de envita­ă pentru satisfacerea celor de mai sus, având dreptul tot deo­dată a stabili mijloacele de luptă şi momentul înfăptuirei lor“.* întrunirea s-a sfârşit la ora 1 şi jumătate. ÎNTRUNIREA CONTABILILOR AUTORIZAT! Duminică, la ora 10 dim., a fost la sediul asociaţiei contabililor autorizaţi din România, in strada Sfinţilor 64, o întrunire. D. JEAN BOTEZ, preşedintele asociaţiei s’a ridicat contra orelor suplimentare de lucru, cari con­­tribue la accentuarea şomajului. Citeşte texte din „Legea mun­cii“ privitoare la repaosul dumini­cal, cari nu sunt aplicate de orga­nele respective, însărcinate cu e­­xecutarea lor şi propune instituirea de delegaţii din partea asociaţiei, cari să intervină, in cadrul legii. D. GH. FUGACIU, declară că este de acord în totul cu cele a­­rătate de d. președinte. D. AUREL LUPȘAN, in legătură cu Camerele de muncă, insistă ca persoanele ce se vor desemna, pen­tru reprezentarea elementului con­tabil, să fie de toată energia, pen­tru a corespunde scopului urmă­rit. D. SP. VRETOS arată spiritul de solidaritate ce există in strei­­nătate, arătând ce roade poate da această solidaritate, când este bine­­ înţeleasă ! D. L. M. FINCU constată cu surprindere că, deşi profesiunea contabililor reprezintă o adevă­rată forţă numerică (5700 membri in Capitală), totuşi s’a trecut peste principiul reprezentării proportio­nale şi ministerul muncii a numit numai o singură persoană, ca re­prezentant al profesiunii lor. De­­asemeni relevă faptul că, majori­tatea întreprinderilor şi patroni­lor nu şi-au trimis tablourile per­sonalului, pentru înscrierea in lis­tele electorale ale Camerelor de muncă. D. Z. BUTNARU (Craiova) des­crie starea contabililor din secţiu­­­­nea Dolj D. N. TRANDAFIR relevă şi d-sa faptul­­că, deşi secretariatul gene-­ ral al comisiei Interimare al Ca­merei de muncă il deţine un con­tabil, totuşi contabilii nu sunt su­ficient reprezentaţi. D. I. C. ILIESCU arată care este menirea şi rolul acestor comisiunii interimare. D. C. G. DOBRESCU: Asociaţia contabililor autorizaţi, este singura in ţara românească, care de­n 1921 şi-a trasat linia de conduită astfel ca să ajungă astăzi a fi a­­sociaţia cu cel mai mare număr de membri, contabili înscrişi in corp, cari au inţeles rostul unităţii forţelor profesionale. Numai in cursul acestei luni, s’au primit peste 200 de noul adeziuni. D. C. ZEGREANU: Criza eco­nomică­ de astăzi nu se datoreşte crizei economice externe, ci îm­prejurărilor de orânduială Inte­rioară. Au mai vorbit d-nii: P. Ionescu, N. Ceuşoglu, M. Mărculescu, D. I Balaban, A. Schauer, Al. Pantazi, M. Emmer, etc. etc., după care în­trunirea ia sfârșit la ora 14, hotă­­rându-se o nouă întrunire pentru... Miercuri, 1 Februarie a. c. la orele 20, la sediul A. C A. R. strada Sfinților 64 ---------xox--------- I Crima unui birjar Braşov, 29 ianuarie Pe str. Spitalul Militar, s’a săvârşit o crimă în următoarele împrejurări: După ce petrecuseră, împreu­nă, câţiva indivizi, într’un ideal de noapte, s'au luat la ceartă apoi la bătaie, pentru o femeie. Birjarul Szocos Denes, nemul­ţumit că tovarăşul sau Szokal Ștefan are mai multă trecere ds^ cât el, i-a dat o lovitură de cu­țit în tâmpla dreaptă, doborân­­du-1 înt’r’un lac de sânge. Transportat la soborul „Mâ­ r- I zescu“, cu toate îngrijirile date,­­ Szokal a murit. Criminalul, care,­­ după comiterea faptei a dispă- I rut, a fost pus în urmărire. ------------------------------­ I Preţul abonamentului la­­ ziarul UNI­VERSUL esta 1 Lei 750 pe un an i­a 380 pe 6 luni l­a 21­0 pe 3 lu­ii

Next