Universul, iunie 1933 (Anul 50, nr. 146-160)

1933-06-10 / nr. 155

f ASIGURAREA „FRANCO-ROMANA“ Bucureşti, Griviţei 23. — Fondată 1920 (M.C.182-1920 Abonaţii cari au pr­imit, cu ocazia jubileului de 50 ani al „UNIVERSULUI“ poliţele de Iei 50.000 şi lei 20.000, vor menţine în vigoare aceste poliţe, dacă vor achita în cursul lunei iunie lei 435. Acei cari n'au posibilitatea a menţine în vigoare ambele poliţe, pot menţine numai una şi anume: dacă menţin poliţa de lei 50.000 vor trimite rata de lei 295 şi dacă menţin pe cea de 20.000 lei vor trimite numai lei 140. Ambele poliţe sunt emise cu restituirea a jei 8200 de fiecare poliţă pentru costul z­iarului pe 4 ani şi pentru 40 optimi lez. Asemenea, la achitarea ratei Iulie 1933 la asigurarea de 50.000 lei, abonatul va primi o mică casetă de bani, iar la Februarie 1934, un frumos ceasornic de biurou, masiv şi de precizie. Idem, respectiv la Oct. 1933 şi Aprilie 1934 pentru asigurarea de 20.000 lei. Nu uitaţi că am achitat până astăzi abonaţilor şi cititorilor Lei 4.211.000 Tragerea la 4 iulie 1933 5 ore de Paris MAI-OCTOMBRIE VICHY AFECŢIUNILE FICATULUI ŞI ALE STOMA­CULUI, MALADIILE NUTRIŢIUNEI (Cută, diabet, obesitate, artritism). INSTALAŢI­UNI TERMALE, cele mai bine amenajate din toată lumea. Hidroterapie complectă, Thermoterapie, Mecanoterapie, Electroterapie. CASINOURI—TEATRE - CONCERTE SPORTING-CLUB din VICHY, GOLF, TENIS, CONCURSURI HIPICE, CURSE, STADION Numeroase hoteluri și vile de toate categoriile — BĂRBAŢII — NEPUTINCIOŞI (IMPOTENŢI) Slăbiţi de vârstă, exces sau boală la orice vârstă se vindecă repede prin UZRJ EXTERN simplu cu preparatul „RADIOPHAN“ experimentat de laborato­rul de stat din Berlin. Aprobat de onor Consiliu Sanitar Superior. De vânzare la Farmacii. Prospect sub discreţiune, contra 10 lai mărci, trimite. Căsuţa poştală No. 241, Bucureşti L____S69 Doctor I.MITULESCU Fost colaborator la Institutul de Tuberculoză al prof. Koch, Medic şef al Preventoriului „Gr. Alexan­­drescu" şi Specialist în boale de piept, dă consultaţiuni şi face exa­minări cu razele Röntgen, în stra­da OITUZ nr. 19, ET. I, între orele 100—11 și a. m. (afară de Dumi­nici). Instalație specială pentru Teleradiografie pulmonară. Telefon 3/21/25. 659 DOAMNA Doctor ODESEANU Specialistă din Paris Boale de Femei și Copii. Trata­mente moderne. Diathermie. Raze. Ten­. 335/42. Consult 2*4—8. Str. Calea Rahovei 3 (vis-ă-vis Tribunal 583 BOLILE SEXUALE IMPOTENŢA, ONANIA, conse­cinţele onaniei, poluţiile, sper­matoreea, blenoragia, bărbaţi, femei, vindecă electroterapie DIATERMIE DOCTORUL C­HIV­ICI Cons. 8­1 și 5-8. Moşilor 74, etaj 1 (In fața grădinii Sf. G Gheorghe) Intrare discretă. Telef. 340­09 BLENORAGIA PROSTATA IflMnCIA avarite blen.VIflVEVH Dr. TULIT BLANC Cons.9-12,­2-8 Str. POPA-TATU No. 6 lângă Cişmigiu Gratuit pentru săraci de la ruști p. m Doctorul FURMAN Str. Carol 8 vis-a-vis de Poştă Vindeca radical blenoragia cronică și toate complic, la bârbi și femei. Tratamente electrice moderne. Di­latarea nedureroasă a secroturilor prin electroliză. Uretroscopie. A­­talize. Consult: 2­8 Telefon 344-73. 337 Dr.D. JACOBY Specializat la Viena pentru bolile Venerice, Sifiu­s şi Piele In noul raion de galanterie înfiinţat la ODEON găsiţi un mare asortiment de mărfuri de calitate neîn­trecută CU PREŢURI EXTREM DE REDUSE Cămăşi cravată “Lei 145 CămăşiiS“ „ 225 Chiloţi bărbăteşti­­1 49 Cămăşi bărbăteşti Jf 220 Batiste d­i. „ 19 Ciorapi “'“S „ 19 Cămăşidid“u „ 65 Cămăşi » 95 Chiloţi „t „ 49 Chiloţi de mătase ti 09 Batiste de da,„1 I. 14 Lingerie din popit*­nuri, dejalonuri, mătase, după măsură la preţuri convenabile. Bogat asortiment în mă­nuşi, cordoane, bretele, jartiere, gulere, coliere, pudriere, etc. etc. la ODEOM Buc. Lipscani 94 Cronica medicilor HOIME Eli! Cazurile de gastro-enterite la adulţi sunt foarte numeroase şi felurite, căci abaterile de la re­gimul alimentar raţional, ordo­nat, cumpătat sunt nelipsite. Din 10 inşi, 8 se plâng de du­reri de stomac, de intestine, de ficat, de tulburări digestive, cu mistuire grea, diaree ori consti­­paţie. O mulţime de simptome subiective, neliniştesc pe sufe­rinzi, ca dureri de cap, ameţeli, indispoziţie generală, oboseală, slăbiciune, poftă de mâncare capricioasă, insomnie, înţepeni­rea incheeturilor, bătaie de ini­mă şi altele. Mirarea nu e, când ştim că stomacul şi intestinele sunt un laborator complex al vieţii şi sănătăţii, dar in care se stre­coară cu uşurinţă microbii vă­tămători şi otrăvuri alimentare, izvor de intoxicare generală a corpului. O practică medicală îndelun­gată ne-a condus la întrebuin­ţarea regulată a Lactofermen­­tului dr. Robin, la toţi bolnavii de gastro­enterită, sub orice formă s-a prezentat şi am putut culege totdeauna succese mul­ţumitoare de vindecare repede şi sigură. In afară de gastro­­enterită, am mai făcut uz de . .Lactof­ermentul dr. Robin“­in dizenteria, intoxicaţiile alimen­tare, inter­ocolitele, muco-mem­­broase, diareea copiilor şi adul­ţilor, febra tifoidă, obţinând efecte remarcabile prin reduce­rea toxicelor, cari erau in legă­tură cu fermentaţiunile anor­male din intestine. Lactofermentul dr. Robin, se ia cu mare ușurință, deoarece are un gust foarte plăcut. 2697 Dr. G. Tratamentul Blenoragiei acute şi cronice la bărbaţi şi femei. Diatermie. Consult. 8—10 a. m. 2—g . m. Bulev. Domniţei 21. Telefon 525/17. La cabinetul medical „SALVA­TOR“, vechii specialişti din 1900 vindecă radical şi fără durere BLENORAGIA CRONICA, prostatite, metri­­te, ovarite, prin curenţi electrici de diatermie (Dr. Boucayrol) Electroliză ven­iv striurile Boaie de Piele şi Sifilis Controlul diagnosticului prin analiza sângelui 'Bazine tăassBrmann, Hecm, meini Ul I KAME'ROSI­OPIE p. cunoaşterea şancrului sifilitic Cons. 11—1 Şi 6-9, tel. 333/81 9. PASAGIUL ROMAN. 9 Intrare discretă Aproape Palatul Regal București PUBLICAŢIE ! Băile Biborţeni este una din­­ staţiunile balneare cu reputaţie mare, a cărei apă minerală con­ţine mult fier, bicarbonat de so­diu, magneziu, litiu, folositoare şi recomandabile in toate poalele de ficat, calicistite, litiază, biliară, holi de rinichi, arterioscleroză, gută, reumatism, obesitate, boli de inima si boli de femei. Mâncări­le găsesc la bucatăna băilor, felurite regimuri și sub conducerea hîiha­nuilui se poate face cușer pentru evrei. Trimitem prospectul pentru a vă conforma._____________#1° IAK SM 3S UNIVERSUL Digestia insuficientă :Buza constipaţiunilor e înlăturată prin ărbunete de Belioc CĂRBUNELE DE BELLOC cel mai bun desinfectant al căilor ngestive. Intrebuinţându-l fie în urma de praf, fie în pastile ame­­ioraţi în mod rapid durerile sto­macale, bolile intestinelor (enterita, diarhea, etc.) cele mai vechi şi cele mai rebele, faţă de celelalte reme­dii. El produce un stomac o senzaţie agreabilă, excită pofta de mâncare, grăbeşte digestia, suprimă constipa­­ţia. E remediul neîntrecut pentru în­lăturarea senzaţiilor de greutate în stomac după mâncare, a migrenelor rezultând din cauza digestiei insufi­ciente, a senzaţiilor de acrime, a sughiţurilor şi a tuturor afecţiunilor nervoase ale stomacului şi ale intes­tinelor. arbon INVITAŢIUNE către onor. Doamne Spre a vă convinge de ultimele perfecţiuni şi inovaţiuni în ARTA COAFCHEI: ’ Ondulaţiuni permanente Vopsitul părului, Lucrări artistice de păr, aranja­mente complecte de mirese etc. etc., adresaţi-vă cu încredere vechei case de încredere DORTHEIMER Preţuri convenabile 60 Calea Victoriei 50 Telef. 3-27-35 Incidentul de la rafinăria „Astra Română” din Ploeşti Ploeşti, 7 Iunie Am arătat la timp că rafină­ria „Astra română“ din Ploeşti a concediat 50 lucrători sezo­­nişti şi urma ca la 1 Iunie să­­ concedieze un număr mai mare­­ din aceeaş categorie de luc­ră­­t­­ori, justificând aceste conce­dieri prin terminarea lucrărilor pentru care fuseseră angajaţi. Nu ştiu­m pentru ce concedie­rile n'au început la 1 iunie, când fuseseră anunţate, ci as­tăzi, când s'au dat lefurile pe 15 zile la 32 lucrători, cari au fost concediaţi, urmând apoi alte concedieri. Lucrătorii concediaţi n'au voit să părăsească rafinăria şi cu ei s'au solidarizat şi ceilalţi, ve­nind în faţa pavilionului de ad­ministraţie şi cerând ca toţi lu­crătorii să fie menţinuţi în ser­viciu şi întrebuinţaţi la alte lu­crări. Direcţiunea fabricii a anun­ţat imediat autorităţile. La faţa locului au sosit d-nii: inspector Mişu Porumboiu, chestorul mu­nicipiului; maior Anitzei, comi­sar regal; Alecu Popescu, şeful Siguranţei; Petre Stegărescu, in­spectorul muncii, care au luat contact cu lucrătorii. S-a intervenit pe lângă direc­ţia rafinăriei să reprimească în serviciu pe cei concediaţi, iar cazul să fie adus la cunoştinţa Camerei de muncă, spre a fi so­luţionat. Lucrătorii au primit această propunere şi au reluat lucrul. ŞEDINŢA DE LA CAMERA DE MUNCA Am relatat conflictul de muncă produs la rafinăria soc. „Astra Română“ din localitate, in urma concedierii a 36 lucră­tori sezonişti căruia va urma concedierea unui număr şi mai mare. Autorităţile de comun acord cu delegaţii lucrătorilor şi di­recţiunea rafinăriei au dat chestiunea in arbitrajul Came­rei de muncă. In acest timp s’au luat în­tinse măsuri de pază la rafină­rie, care a fost ocupată de pu­terile forţei militare. Astă-seară, Camera de muncă, sub preşedinţia d-lui inginer Gh. Balif, a luat în discuţie ca­zul, fiind de faţă d. Petre Ste­­gărescu, inspectorul muncii, de­legaţii lucrătorilor şi ai rafi­năriei. Orice încercare de aplanare a conflictului a eşuat din cauză că direcţiunea rafinăriei refuză să mai primească lucrătorii din lipsă de lucru, pe când lucră­torii cer cu insistenţă să se gă­sească o modalitate de a nu fi lăsaţi pe drumuri. Orice încercare din partea autorităţilor muncitoreşti de a face să se reprimească lucră­torii concediaţi a rămas za­darnică, întrucât direcţiunea rafinăriei pretinde că a proce­dat conform legii, plătind pre­avizul de 15 zile. In rândurile muncitorilor dom­neşte mare fierbere. Camera de muncă a rugat direcţiunea rafinăriei să amâne soluţionarea conflictului până Vineri. Până atunci în afară de paza fabricii s’au luat măsuri de pază la toate autorităţile pu­blice şi atât ziua cât şi noaptea patrule de jandarmi vor face paza oraşului. ALT CONFLICT DE MUNCA Intre lucrătorii fabricii de pă­lării „Aurora“ din localitate şi direcţiunea fabricii dăinueşte de mai multă vreme un conflict de muncă pe chestiunea salari­zării insuficiente a lucrătorilor şi a tratamentului rău la care sunt supuşi din partea unora din şefii de ateliere. Cazul a fost adus la cuno­ştinţa autorităţilor muncitoreşti din localitate, cari au convocat pentru rezolvarea conflictului atât pe delegaţii lucrătorilor, cât şi pe patroni. Patronii neprezentându-se la două convocări, lucrătorii s-au văzut nevoiţi a înainta un me­moriu ministerului muncii îna­intând un­ tablou de salariile de mizerie plătite de fabrică, ce­­rându-i protecția. ­ De la Uniunea conducătorilor­­ de automobile Eri a fost la Uniunea condu­cătorilor de automobile din Ro­mânia o şedinţă festivă a co­mitetelor unite sub preşedinţia d-lui ministru loaniţescu, pre­şedinte de onoare. Cu acest prilej d-sa a conferenţiat des­­pre „Solidaritate“. Toţi cei pre­zenţi au rugat pe d. Ioaniţescu ca să determine pe d. Georges­­cu-Ştefăneşti să revină la con­ducerea activă a Uniunii, căci a fost un bun organizator şi conducător. Curierul Curţii de conturi PENSIONARII PRELUAŢI DELA STATUL RUS D, colonel Burduja, ofiţer invalid de război din armata rusă, a fost înscris la pensie de statul rus dela care şi-a primit drepturile până la unirea Basarabiei. Prin legea ge­nerală de pensii dela 1925, art. 95, s’a dat dreptul pensionarilor foste­lor monarhii să primească pensia de la statul român pe baza titluri­lor de pensii și in limita dreptu­rilor din acele titluri. D. colonel Burduja, cerând să i se plătească pensia, Casa generală de pensii a supus cererea comisiei de pensii, care i-a admis-o, înscriindu-l la pensii Nemulţumit, d. colonel Bur­duja a declarat apel la Curtea de conturi, cerând sporirea quantu­­mului. Decizia Curţii de conturi, secţia I-a, a fost recurată de Casa , pensiilor şi eri, judecându-se ape­­­­lui, după casare, înalta Curte de conturi, secţiuni-unite, a admis ce­­­­rerea apelantului, — prin avocaţii săi, d-nii: Virgil Mora, Marin Fudulu şi St. Zavoianu, — de a se trimite dosarul la Casa generală de pensii, spre a se proceda la a­­ranjarea drepturilor la pensie ale d-lui colonel Burduja, pe cale ad­ministrativă. Hotărirea înaltei Curţi de conturi, lămureşte astfel situaţia ofiţerilor din fosta armată nisă, care fiind înscrişi la pensie de autorităţile fostei monarhii nişe, şi cari îndeplinesc condiţiu­­nile art. 95 din legea generală de pensii dela 1925, urmează să pri­mească pensiile care le-au fost re­cunoscute de statul rus. FRAUDA DELA TEZAURUL PUBLIC In desbaterea Curţii, secţia 4-a, in şedinţa de eri, s’a păşit la ju­decarea apelurilor făcute de d-nii: Gh. Ionescu, fost casier central al tezaurului public; Toma C. Tom­a, I. Tomescu, Gh. Picolo, N. Stefă­­nescu, H. Iancovescu, C. Tănăse­­scu, I. Cerchez şi C. Mateescu, toţi de la casieria centrală,­­ contra deciziei ministerului finanţelor, prin care au fost condamnaţi so­lidar la plata sumei de lei 3.709.704,85, defraudată in anii 1926—1929, de Tiberiu Romano, de la casieria centrală a tezaurului public, prin încasarea pentru a doua oară a unei serii de ordo­nanţe de plată. Curtea, a amânat judecarea in continuare pentru Marţi, 13 iunie a. c. Conferinţele administrative în jud. Ilfov Alaltăieri, s‘a ţinut în corn.­­ Fundeni-Frunzăneşti, o nouă conferinţă ad-tivă, sub preşe­dinţia d-lui N. T. Popescu­, Zorica, prefectul judeţului. Au luat parte toţi şefii de ser­viciu şi d-nii Ispir şi Sârbu, di­rectori ai prefecturii. Conferinţa s-a ţinut la şcoala primară din comună. D. N. T. POPESCU-ZORICA, a arătat rostul conferinţelor şi a dat cuvântul d-lui C. Sârbu,­­ şeful serv. administrativ din prefectură, care a vorbit despre rolul primarului şi notarului în­­ viaţa rurală. D. N. T POPESCU-ZORICA a explicat dispoziţiile legii admi­nistrative cu privire la convo­carea conferinţei administrative pe judeţ, precum şi acele dela ■ reşedinţele plăţilor. Am înţeles, a spus d. prefect, ca împreună cu toţi funcţionarii superiori ai judeţului şi celelalte organe de stat, judeţ, şi comună să mă transport în fie­care cen­tru din judeţ, ca in mijlocul ce­tăţenilor să ne consfătuim cu toţi şi să luăm măsuri pe loc, pentru îndreptarea neajunsu­rilor. Am crezut că de la biurou nu se poate face administraţie şi că o bună gospodărie şi executa­­­­rea ordinelor, se face numai­­ printr'un control serios şi prin consfătuiri cu toţi funcţionarii­­ la faţa locului. A explicat apoi legea linan­i ■ ţelor locale făcând atenţi pe primari, notari şi casieri că după dispoziţiile acestei legi­­ sunt solidari răspunzători­­de orice nereguli. yv* ce NUMAI FLIT îmi trebue Ea spune că nici o molie şi nici o altă insectă nu scapă cu FLIT Pentru a se debarasa de molii, trebue de asemenea să se distrugă oule lor şi larvele lor. FLIT — vaporizat — ni­miceşte toate insectele cari ameninţă sănătate, confort şi obiectele. Rapid, practic, sigur. Fără pericol pentru Dv. Nu pătează. FLIT este vândut întotdeauna in bi­doane galbene cu banda neagră și soldat, nici­odată altfel. Apărarea contra atacului aerian •— Comisiunea superioară de apărare pasivă Miercuri, la ora 10 dim., s’a întrunit la ministerul de inter­ne comisiunea superioară de apărare pasivă, prezidată de d. G. G. Mironescu, vicepreședinte al consiliului de miniștri și mi­nistru de interne. După constituirea comisiunii, d. g-ral CONDEESCU arată im­portanţa acestei comisiuni şi măsurile ce trebuiesc luate, ca şi în celelalte ţări, pentru apă­rarea contra atacurilor aeriene. D. lociot­-colonel BADESCU expune dispoziţiunile regula­mentului, măsurile luate până în prezent și cele ce urmează a se lua în viitor. D. g-ral POPOVICI intervine pentru crearea unui birou per­manent de organizare, îndru­mare și control. D. subsecretar de stat AR­MAND CALINESCU face re­­zumatul dezbaterilor și arată că există un comitet superior al apărării pasive contra atacu­rilor aeriene, care are intre alte antributiuni şi organizarea, controlul şi armonizarea acestei apărări pe întreg teritoriul ţării-Fiecare membru al acestei comisiuni reprezentând un mi­nister sau o instituţie, este da­tor a stărui să se aducă la în­deplinire dezideratele acestei comisiuni. Atribuţiuni însemnate le au şi organele administrative însă nu trebuesc date prefecţilor şi primarilor, care sunt vremel­nici, ci organelor stabile ca di­rectori de prefecturi, notari, pretori, etc. Relevă că toate acestea nece­sită cheltueli, iar ministerul de intern­e nefiind sesizat la timp nu a putut lua măsurile nece­sare la alcătuirea bugetului. Rămâne deocamdată ca atât ministerul de interne cât şi celelalte departamente intere­sate s­ă avizeze la măsurile fi­nanciare ce se pot lua din dis­­­­ponibilităţile actualului buget. D-sa declară că ministerul de interne va da tot concursul pentru exacta și urgenta pu­nere in aplicare a acestui regu­lament. D. G. G. MIRONESCU, fă­când un scurt rezumat al regu­­l­­amentului apărării pasive con­tra atacurilor aeriene, declară că va da tot concursul pentru a i se executa hotăririle comisiunii­­ relativ la organizarea şi pro­­­­paganda mijloacelor apărării­­ contra atacurilor aeriene. Va aviza la timp asupra mij-­­ loacelor financiare atât pentru exerciţiul curent cât şi pentru exerciţiile viitoare. Metodele de luptă actuale sunt de aşa natură încât apă­rarea trebueşte organizată atât pe fr­o­t cât şi interior. Cu ce curaj s’ar lupta pe front când ostaşii nu au sigu­ranţa familiilor şi a avutului lor şi de aceea crede că tot atât de importantă este şi chestiu­nea apărării teritoriului în a­­fară de front, mai ales cu nouile mijloace de luptă. D-sa crede că este necesar c­u cât mai mare propagandă prin­­ orice fel de mijloace şi mai ales o organizare de aşa natură ca fiecare individ să ştie cum să se apere şi pe rol are în această­­ organizare a apărării contra­r atacurilor aeriene.­­ Crede că cu concursul acestei comisiuni va putea realiza de­li zid er g tele regulamentului, iar 1 I prin organele sale va aduce Îs j îndeplinire într’un mod real s­ I urgent tot ceeace este necesar in această importantă ehes­­■ ti un» i COMISIUNEA ii D. președinte declară com­i­­situnea constituita din: delega­tul ministerului de interne Pe­­­­­tre Prumuzache; secretar gener­­ ral; inspectorul general al co­­m­­randamentelor teritoriale g-ra­l­­ Condeescu ; comandantul apă­rării aeriene a teritoriului, co­mandor Fotescu; inspectorul g-ral al armatei medic g-ral Iliescu; președintele comitetu­lui general al „Crucii Roşii“ Gheorghe Balş; preşedintele Ligii contra atacurilor aeriene g-ral Popovici; preşedintele „Marei Legiuni a Cercetaşilor“ colonel Sâmboteanu; directorul general al Casei autonome C. F. R. inginer inspector gene­ral Hălăceanu; delegatul poli­ţiei municipiului Bucureşti Va­sile Daschevici; inspectorul ge­neral al pompierilor, colonel Pohrib; delegatul direcţiunii chimice militare, colonel Mi­hail ; delegatul ministerului a­­părării naţionale, maior Du­­mitrescu; delegatul ministeru­lui muncii, sănătăţii şi ocroti­rilor sociale, dr. Octavian Puş­­cariu; delegatul ministerului lucrărilor publice şi comunica­ţiilor, inginer Gabrielescu ; de­legatul ministerului de finanţe, inginer Ionescu ; delegatul mi­nisterului agriculturii şi dome­niilor, inginer Antonescu; de­legatul marelui stat major al armatei, locat-colonel Nicules­­cu Cociu. ARTISTICE CULTURALE ■# Sâmbătă 10 Iu­nie ,ora 9 d­a., va fi în sala Academiei re­gale de muzică şi artă dramatică, str. Ştirbey Vodă 37, prima au­diţie de lucrări originale ale stu­denţilor de la clasa de compozi­ţie a maestrului Dimitrie Cu­­culin. ■jţş Miercuri, 14 Iunie, ora 16, va fi la teatrul Liric (Opera Ro­mână) producţia II muzicală a elevilor Academiei regale de mu­zică şi artă dramatică. Muzicale NOI de la manual alaure­at de Nicolescu, Ernescu, şi Borneanu Bacalaureatul bate la uşă. Re­capitularea materiei se impune Tot ce treime şi asigură reuşita se cuprinde in această carte mai metodic şi mai limpede scrisă decât ori­care alta. Cartea Românească. Lei 240 116! FABRICANŢI DE BRÂNZETURI CRESCĂTORI! Daci doriţi şi aveţi brânzeturi bune şi de Uni calitate Între­buinţaţi CHEAG STANDARD Metoda Prof. Dr. G. K. Constantinescu Introdus Garantat La farmacii și drognerii. Cazul de la Cadiero Sub titlul de mai sus, „Nea­mul Românesc“ scrie : „La Varna a stat la închisoare un sergent de grăniceri, şi un ziar local, plin de prietenie pen­tru noi — cum se cuvine când se cheltuiesc în acest oraş atâ­tea şi atâtea mii ale românilor cari-l preferă Constanţei noa­stre — şi nu mai puţin încălzit de cel mai frumos simţ de u­­manitate, se grăbise să anunţe că i se va face militarului ro­mân un proces criminal şi că sentinţa nu poate fi de­cât spânzurarea, de­sigur şi în u­­niformă, considerată ca un sim­bol al României înseşi. Şi re­greta că in altă spânzurătoare nu se va ridica maiorul şi sol­datul cari întovărăşeau în ziua uciderii pe sergent. Se poate că e vorba de urmă­rirea unui om care n’avea pa­şaport şi ale cărui gânduri pu­teau fi bănuite, împotriva lui ca persoană şi ca naţie, ce pu­teau să aibă cei trei ostaşi ro­mâni, dintr’o naţie care nu e deprinsă a bea sângele? O gra­niţă nu este un zid chinezesc care se vede de departe. Şi, când glontele tras asupra celui care fugea l-a atins, ei erau pe teritoriul bulgar. Sunt şi de a­­ceia cari pretind că sergentul a fost atras pentru cercetare şi îndată arestat, ceea ce ar fi grav. Se anunţă că guvernul nostru şi cel bulgar au ajuns la singu­ra soluţie posibilă: liberarea a­­celuia care s’a făcut vinovat de trecerea graniţei in momentul când îşi făcea datoria. Nu se putea altfel. Dar, iarăşi, nu se poate să nu însemnăm la zia­rul din Vama încă o manifes­tare a acelei duşmănii stupide şi oarbe de pe urma căreia nu poate ieşi folos pentru nimeni. Ori­cum, cât mai este acest sentiment, să fim mai moderaţi în discursuri... N. Iorga“ Contra durerilor heraproidate supozitoarele „Anusol - GOEDE­­CKE” au întotdeauna un efect mi­nunat de binefăcător. De mai bine de 30 ani „Anusol-ul” este reco­mandat de numeroşi medici din toate ţările şi nenumărate sunt cazurile în care acest remediu a salvat pacienţii desnădăjduiţi. Supozitoarele „Anusol“ aduc imediat uşurare atât de do­rită şi înlătură foarte curând du­rerile hemoroidale deseori îngrozi­toare, întrebuinţarea este simplă curată, nu este costisitoare şi nu întrerupe de la ocupaţia zilnică. A se cere la farmacii textuale „Supo­zitoare Anusol-Goedecke”, in cu­tia originală roșie plombată de fabrică. 1615 Intâmplări din Capitală Hoţi de buzunare la o înmormântare la câteva rânduri am atras a­­tenţiunea celor ce asistă la în­mormântări, festivităţi etc., să se­ ferească de pungaşii de buzu­nare, cari caută aceste aglome­raţii spre a-şi practica meseria. La nunţi şi botezuri ape­ază hoaţele, iar la înmormântări ho­ţii de buzunare. D. inspector Frânculescu a luat măsuri şi trimite totdeauna agenţi, dar nare atâţia de câţi ar fi nevoe. Cel mai recent caz s’a întâm­plat ori d. a., la o înmormântare din str. Romană 78. Trei hoţi de buzunare s'au vârât printre asistenţi. Unul dintre ei s’a plasat tocmai lângă soţul defunctei, întrucât ştia că el trebue să aibă bani în buzu­nar pentru preparativele ce le necesită ceremonia. I­a un moment dat, după ce s’a terminat serviciul religios şi lu­mea a început să iasă d­in casă, pungaşul care sta lângă coşciug a lăsat să-i cadă lumânarea din mână şi în clipa când îndurera­tul soţ s'a aplecat s’o ridice, pungaşul s’a aplecat şi el furân­­du-i portmoneul din buzunar. Cei trei pungaşi au plecat re­pede. După câteva secunde, pă­gubaşul a observat lipsa porto­foliului în care avea 8 mii lei. Dându-se alarma, mai mulţi participanţi la ceremonie, cari observaseră plecarea suspectă a celor trei inşi, s’au luat după ei, urmărindu-i pe str. Romană. i­a colţul străzei, doi dintre ei au luat-o înainte pe str. Polona, iar al treilea s’a îndreptat spre pia­ţa Romană. Urmăritorii au alergat după cei doi şi în cele din urmă i-au prins, conducându-i la circ. 4. înainte de a fi prinşi, ei au scos banii din portofoliu şi i-au dat tovarăşului lor care plecase în altă direcţie. Portofoliul i-au aruncat lângă un taximetru un­de a fost găsit de şofer şi res­tituit. De la circ., cei doi pungaşi au­­ fost înaintaţi aseară prefecturii, ‘ unde fiind căutaţi la fise.­ş­i constatat, că ei sunt doi vestiţi pungaşi de buzunare, care au la activul lor peste 15 condam­nări. Ei sunt Leon Goldstein, din Capitală, str. Albinelor 49 şi Ne­­pomnescu Zelic, din Chişinău. Acesta are la Chişinău o frize­rie şi vine dese­ori în Capitală ca să fure. Drama din Bârlad Bârlad, 8 Iunie Astăzi după amiază, foto­graful Ştefan Ionescu, zis Tor­­neli, a descărcat un foc de re­volver asupra soţiei sale, apoi şi-a tras­­şi el un foc în tâmplă. Drama s-a petrecut în casa d-lui colonel Voiculescu, unde soţia lui Torneli se dusese la mama ei. Motivul e de ordin sentimen­­tal, după cât se crede. In stare gravă, soţia lui Tor­neli a fost dusă la spital. Tor­neli, rănit mai uşor, a fost dus la poliţia unde se fac cercetâri de de­ponosar Romiro Vaaiiu. Anul al 50-lea Nr. 155 Sâmbătă 10 Iunie 1933 Al cui e copilul? La circ. 14 se află un copil de 6 ani, care a fost găsit plân­gând pe stradă. El spune că se numeşte Nelu Călinescu, dar nu ştie numele străzei unde stau părinţii lui­ E îmbrăcat în haine de drii gri şi încălţat cu ciopuri şi sandale albe. Două incendii Ei, noapte s’a declarat un incendiu la o magazie din str. Sirenelor 50, situată în fundul curţii. Flăcările s-au întins peste împrejmuire, la imobilul d-lui locot, Rujinsky, din str. Lanţului 9. Sosind pompierii, focul a fost stins după scurt timp. Au ars magazia şi trei ca­mere mici din proprietatea d-lui locot. Rujinsky. —• Alt incendiu s'a declarat la imobilul d-nei Stănescu, din șos. Mi­hai Bravu 154, care este nelocuit Pompierii sosind in mare grabă, au stins repede focul, așa că imobilul n’a suferit stricăciuni mari. A asvârlit cu cărămida . Un căruțaș, trecând cu ca­mionul încărcat cu cărămizi pe calea Moşilor, a aruncat una, aşa... în glumă, în capul servitoarei Lucreţia Slabu, din aceiaş stradă, nr. 167, rănind-o grav la ochiul drept. Un intern de la Salvare a transportat fata la spital. Accident de muncă Turla B. Ion, din str. Câm­­pu-Lung 22, (Grand), ferat la atelierele c. f. r., din calea Gri­­viţei, a fost rănit grav la pi­ciorul stâng de o greutate. Salvarea l-a dus la spitalul c. f. r., din str. Witing. Călcat de automobil Copilul Vasile Qdius, din ca­lea Plftvnei 153, a fost călcat, în apropierea casei, de un au­­tomobil, care a dispărut apoi. Victima, având piciorul drept fracturat, a fost inter­nată, de» i ’■*' '■ 1« «••italul • de cor-* Un chefliu provoacă răz­meriţă A greşit numărul paharelor băute Costică Ceofiţă, din ca­lea Văcăreşti 295. Şi, în drum spre casă, a început să se lege de lume. Ba chiar scosese cuţitul şi a­­meninţa să facă moarte de om­, de furios ce era ! A băgat astfel spaima în fri­zerul Ispas Stoica, de pe acea stradă, şi, când a sosit alarmat gardianul 801, Constantin Chi­ţă, era gata să-l fae şi pe el. Chefliul bătăios a fugit doar de frica revolverului. Dar gardianul a tras după el vre­o trei gloanţe şi unul l-a lovit pe Costică în piciorul drept. Gardianul a putut atunci sa-l aresteze şi circ. 23 face cercetări. Căzut de pe scară Pavel Reschi, salahor, din şos. Gherase 35, lucrând la o clă­dire din calea Victoriei, a că­zut de pe o scară, de la 5 metri, tăindu-şi obrajul într-o tablă şi rănindu-se la cap. Ambulanţa Salvării l-a tran­sportat la spitalul Colţea. Lovit de trăsură Tâmplarul Martid S. Bartoş, de 59 ani, din şos. Ştefan cel Mare 110, a fost lovit de tră­sura 583, care s-a grăbit sa se facă nevăzută. Rănitul a fost pansat de un intern al Salvării. Scandal la un restaurant Astă noapte, la ora 2 şi jumă­tate, artistul Agh­el Munteanu de la teatrul Cărăbuş, plecâhd din restaurantul Modem, a spart vioara şefului orchestrei şi l-a luat la bătae. Jt Mai mulţi clienţi au sărit^H ajutorul muzicantului şi mM ' eins o ir.căerare. careiJ ' U politic ^.... .

Next