Universul, august 1933 (Anul 50, nr. 207-237)

1933-08-01 / nr. 207

ASIGURAREA „FRANCO-ROMÂNĂ" București, Griviței 23. — Fondată 1920 fM.0.182-1920) Lei 278 rata lunară a unei asigurări de 50.000 Lei cu 2 numere de premii de 10.000 lei și 6 numere a 5.000 lei rata lunară a unei asigurări de 20.000 Lei cu un număr de premii de 100.000 lei și 2 numere a 5.000 lei Trimiţând una din aceste rate veţi primi de îndată poliţa de asigurare cu începutul 1 Iulie 1933 şi veţi participa la Tragerea din 1 August 1933 pe cuponul mandatului se va menţiona: „pentru o asi­gurare nouă“ A­M „Universul“ cu etc. AGRICULTORI! MINISTERUL AGRICULTURII venind în ajutorul Agricultorilor acordă prin Monitorul Oficial No. 151/931 SUBVENȚII de la 30—50°/o din prețul Unel­telor, Maşinilor Agricole și Viticole necesare Dv. Procurati-vi­le urgent de la Societatea SEMANATOAREA ______________ ______ _ a " .............................." din: Bucureşti, Calea Dorobanţilor No. 59 Craiova, Calea Bucovăţ No. 22—24 Chişinău, Str. Mihail Entinescu No. 13 Roşiori de Vede, Str. Loc. Dogeanu 20 1551 La băi şi în toate staţiunile climaterice citiţi cărţile apărute în editura Ziarului „UNIVERSUL”. Lei 123 1­2. 3. 4. 6. 6 7. 8. 9. 10. 11 12. 13. 14. 15 16. 17. 18. 19. 20. 21 22. 23. 24. 25 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39 40. 41. 42. 43. 44 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51 52 53 54 55. 56. 57. 58. 59.­­60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 11. 12. 13 14 15. 16 NUMELE VOLUMELOR ȘI AUTORUL Aceeaş luptă, de Oct. Qoga ........ . . . Ben Hur, de Lewis Wallace, trad. pr. C. Vişan . . Boje Tzaria, de Louis Dumur, trad, de A. P. N. . . București de altă dată, vol. II, de Const. Bacalbaşa­nn II » n n IV, n » » Bulgarii, de C. Vlădescu, pictor ........................ Ce-am văzut la Moscova, de Henry Beraud, trad. A. P. N. Ce-am văzut în România Mică, de Arhibald..................... Ciufulici, de Georges Silviu............................................. Clubul Pickwick de Charles Dickens,trad. O. I. Crivăț....................................................................... Comoara lui Arne, de Selma LagerlSff........................... Corrida, de Mihai Tican Rumano..................................... Daruri și Adevăruri, de Pr. C. Dron . ........................... Dansul Canibalilor, de M. Tican ............ Din Geniile Neamului de Ol. Căvănescul........................ Dobrogea, de Romulus Seișanu......................................... Drumul Omenirei, de H. St. Wells.................................. Ducele, (Mussolini), de Margheritte Sarfatti ....... Dan Corlevici de S. Elisav ................................................ Energie,­­ materie, radiaţiune, vol. I, de Dr. Chr. Musceleanu „ K­ *1 H U­ I» H » «• Eri, de Radu Rosetti.......................................................... Europa în Sbor în 80 ore, de M. Negru........................... Evanghelia Marcu, de Pr. I. Mihălcescu........................ Evanghelia Matei, de Pr. I. Mihălcescu........................... Evanghelia Luca, de Pr. I. Mihălcescu............................... Fabule, de V. Militari...................................................• Filme. Segălică, de M. Mora ............................................ Fume din Jo Man Fu, de Don José ............................... Farmece (viața lui Despot Vodă) de C. Oane................. Gösta Berling, de S. Lagerlöff.............................. In America pt. cauza Românească, de V. Stoica.............. Inundaţia, de Emite Zola, trad. B. Marian........................ In Nordul cenuşiu al Europei, de M. Negru.................... întunecare, de Cezar Pe­tresc­u......................................... istoria Țării Mele, de M. Negru și I. Tassu................. 1001 Feluri de mâncări, Cartea de Bucătărie................. Iubire de pierzanie, de Camillo Castello Branco trad. Popescu-Telega................................................... Juliette Rossignol, de Louis Dumur, trad. A. P. N.... . La­ Ureche, de N. Kiriţescu & Vlădoianu........................ Luisa şi Henrieta, de Adolf d’Ennery............................... Lupta pt. înfrânarea prostituţiei, de R. Anselme.............. Măcelarul de la Verdun, de Louis Dumur, trad. A. P. N. Micul Parisian, de Paul Fival ........................................ Nach Paris, de Louis Dumur, trad. A. P. N...................... Note de călătorie, de dr. Vasiliu..................................... Noaptea subterană de Victor Eftimiu............................... Pasărea Rătăcită, de Al. Cazaban..................................... Peisagii Iberice, de Mihai Tican Romano.................... Pe drumuri de ţară, de A. Lascarov Moldovanu.............. Pe urmele omului primitiv,de Andrews Champpmann trad.­­. Moisil............................................................ Peste nouă mări, Gm. Flatslen........................................ Povestea Calendarului, de Comandor Negurescu.............. Povestea Vulpoiului șiret, de E. Boureanul.................... Proclamarea Independenței ............................................ Principesa Tarabanova.......................•••................. Singură pe lume, de Currer Bell, trad. L. C. T..... . Sherlock Holmes..............••••••• • • • ................. S. S. S. R., despre Uniunea Sovietică de Ion Inculeț.... Take Ionescu, de Aurel Eliescu......................... . . . Take Ionescu, de R. Seișanu ......................................... Take Ionescu, de C. Xeni............................................... Tainele Labirintului, trad. Vivalda..................................... Viaţa Albului în ţara Negrilor, de M. Tican.................... Vieţi Sdrobite, de V. Demetriu......................................... Văcăreștii, de Ion Nedelescu............................................ Scânteiuța, de Al. Dorian . ......................................... • Biblioteca Agricolă ..............................un număr . Icoane Dunărene de Mihai Tican Rumano ....... Preț nou LEI 180 100 30 40 50 26 30 16 10 30 10 40 50 30 160 50 8 30 50 80 100 80 30 8 10 8 40 30 30 60 30 10 8 30 30 20 80 20 30 30 30 10 30 30 30 20 50 30 40 30 30 20 6 50 10 10 30 20 30 6 160 150 30 40 15 10 30 10 75 50 150 40 30 70 60 50 20 150 30 Cărți aflate în depozit la librăria Ziarului „Universul“ Alaltăeri, ori, azi, mâine, de S. Elisav................................. Biserica noastră, N Rusu Ardeleanu................................. București-Spitzberg de­­.­­ion......................................... Mamă! de Lt. Paul Epureanu ......................................... Prin credinţă la lumină, de S. Elisav .......................... . Puncte negre de Altra Sachelarie...................................... Ringul Român, de C. Orăşanu şi E. Dumitrescu. . . . Lacrimile Cerului, de Emil Păsculescu-Orlea ....... Table de dobândă compusă de O. Naneş........................ Lumea lui Gogoneaţă, poezie pentru copiii de 5-8 ani de M. Biciulescu şi I. Tassu .................................. Cale greşită, nuvelă pentru copiii de 10-14 ani de M. Biciulescu şi I. Tassu ..................................... . Educaţia Căsătoriei, de C-tin Hristea............................... Farul Căminului, de Maria general Dobrescu................. Călăuza Bacalaureatului Paul I Papadopol . . . . . . . Apărarea contra atacurilor aeriene de doi ofiţeri superiori . Mijloace pentru ridicarea recoltei la Hectar de Prof. Grin­­țescu ...............................*.................... *••••• Părțile se pot procura de la librarii și la depozitaril­e ziare și se trimit cu ram­burs la cerere de către editura ziarului „Universul“. LA COMENZI MARI, SE FAC ȘI REDUCERI 1. 2. 3.4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 20 40 30 75 20 30 li abonamentului la­­ UNIVERSUL este: * 750 pe un an 380 pe 6 luni 200 pe 3 luni 80 pe 1 lună onamente se fac ;­ 15 ale fiecărei luni Domnii abonaţi sunt rugaţi ca la orice reclamaţie, sau schim­bare de adresă să binevoiască a ne trimete eticheta cu care pri­mesc ziarul; şi pentru a fi prompt serviţi la reînoirea abo­namentului, sa lipească pe cu­ponul mandatului poștal etiche­ta abonamentului expirat UNIVERSUL Acelaş efect ca şi soarele de altitudine ii are o bae de soare cu LEOCREM Ceea ce n’a reuşit niciodată până a­­cuma, de a concentra puternicile raze ale soarelui de altitudine într’un cosmetic, aceasta a devenit acum re­alitate. Căci Leocrem conţine vita­­mina­ D. din soare, nutritivul impor­tant pentru piele. Şi de aceea nici o altă cremă de piele nu are acelaş efect ca Leocrem: ea sprijină soa­rele în eficacitatea ei vivifiantă. Mai curând şi mai intens se bronzează acum pielea Dv. Noul celule se formează. Pielea de­vine iar tânără! Prin LEOCREM gustaţi soarele de două ori mai bine Trimiteţi acest anunciu la CHLORODONT S. A. R. Braşov fi veţi primi o doză de probă, gratuit. Cutii­­ : Lei 30,­ şi Lei 15.­ Cronica ştiinţifică (Urmare din pag. II a) coloană se scrie numărul 3 re­zultat din adunarea numărului 1 de deasupra lui cu numărul 2 din stânga acestuia, sub nu­mărul 3 se mai scrie numărul 6, rezultat din adunarea numă­rului 3 de deasupra cu numă­rul 3 din stânga acestuia şi aşa mai departe, coloana (d) înce­pe de pe șitul orizontal III scriind numerile unele sub al­tele rezultate ca și în coloana (c) din adunarea numărului de deasupra cu cel din stânga a­­cestuia. Numerile din diferite coloane dă numărul cazurilor favorabile pentru numărul de jocuri dat de numărul roman din coloana O, iar numărul de jocuri posibile este dat de nu­­meriile din coloana m proveni­te din adunarea tuturor nume­relor din acelaș şir orizontal. Un exemplu. Cum este mai a­­vantajos să se joace opt parti­de ? Pentru opt partide vom cerceta şirul notat cu numărul roman opt. Numărul cazurilor posibile este 256 dat de coloa­na m, pe şirul orizontal opt. Probabilităţile vor fi următoa­rele : pentru 8P în coloana (a) este numărul 1 deci probabili­tatea este 1/256, pentru 7P pe coloana (b) pe acelaş şir ori­zontal VIII este numărul 8 deci probabilitatea va fi 8/256, pen­tru 6P pe coloana (c) acelaș şir VIII este numărul 28 deci probabilitatea este 28/256, pen­tru 5P găsim la fel numărul 56 deci probabilitatea este 56/256, pentru 4P coloana (e) dă nu­mărul 70 deci probabilitatea este 70/256, pentru 3P coloana (f) dă 5G așa că probabilitatea este 56/256, pentru 2P probabi­litatea este 28/256, pentru 1P probabilitatea este 8/256, iar pentru 6P sau 8C probabilita­tea este 1/256. Se vede ușor din examinarea rezultatelor de mai sus că cel mai avantajos caz este de a juca 4P care are pro­babilitatea cea mai apropiată de unitate. Cum triunghiul lui Pascal nu se poate întinde pentru un nu­măr mai mare de partide din cauza spaţiului prea mare pe care l’ar ocupa, s’a recurs la calculul probabilităţilor, care dă aceleaşi rezultate ca şi a­­ranjamentul făcut de Pascal. Ca, concluzie s’a ajuns să se stabilească că în toate cazuri­le calculate şansele sunt foarte reduse la orice fel de joc de noroc încât cea mai generală regulă la aceste jocuri ori de ce natură ar fi ele, este pierderea în mod constant a tuturor ju­cătorilor. Emile Borel, profesor la Facultatea de ştiinţe din Pa­ris, în cartea sa întitulată „Le Hasard“ dă următorul exem­plu : Presupunem că două mili­oane de oameni se grupează doi câte doi şi joacă „pile cu face“ câte opt ore pe zi, fiecare pe­reche jucând o partidă pe se­cundă ceea ce ar face circa 10 trilioane de partide pe an. Ei fac convenţia ca fiecare ju­cător să se retragă din joc in momentul când nici nu pierde nici nu câştigă. Ei bine prin calculuil probabilităţilor se sta­­bileşte că după zece ani vor mai fi Încă 100 perechi care n’au terminat jocul, iar după o mie de ani, dacă jucătorii au lăsat partidele, prin testament moş­tenitorilor lor, încă mai sunt zece­ perechi cari n’au terminat. Dacă se întâmplă ca în cele un milion de partide să jucăm una din cele rămase după o mie de ani, uşor ne putem da seama că orice joc de noroc nu repre­zintă decât ruina pentru adep­ţii zeului „Hazard“. Dacă calculul probabilităţilor ar fi fost creat ca să arate o­­menirii nu numai zădărnicia dar şi dezastrul jocurilor de noroc încă rolul lui ar fi des­tul de important. Cum în ulti­mul timp însă s’a arătat ma­rile foloase pe care poate să le aducă şi în alte ramuri de acti­vitate ca în sociologie, în biolo­gie, în psichologie şi mai presus de toate în fizică acest calcul considerat multă vreme ca o pură speculaţie matematică, a atras atenţia oamenilor de şti­inţă. Cum până acum trei de­cenii se căuta ca să se explice fenomenele naturii prin meca­nica raţională, calculul proba­bilităţilor nu era prea muilt cer­cetat. In momentul insă, când unele fenomene descoperite în ultimul timp, ca radioacti­vitatea, nu mai puteau fi ex­plicate prin mecanica raţională, s’a făcut apel la calculul pro­babilităţilor, întemeiat pe me­toda statistică care ne dă un rezultat global faţă de un mare număr de fenomene analoage. Astăzi faţă de rezultatele obţi­nute din calculul probabilităţi­lor chiar noţiunea de adevăr ştiinţific s’a înlocuit cu aceea de adevăr statistic. Iar de când profesorul Planck, pentru ex­plicarea unor fenomene pe care nu putea să le explice prin me­todele clasice a introdus în fi­,­zică noţiunea de cuantă, cal­culul probabilităţilor s’a dove­dit atât de fecund încât fizica modernă este aproape în între­gime construită pe bază statis­tică. Rezultatele obţinute până acum au întrecut aşteptările cele mai optimiste. Dar despre aceasta într’o cronică viitoare, Prof. dr. Chr. Musceleanu í­t Bandă de ţigani jefuitori de sălbi la târgul din Câmpulung (Muscel) — Ţigăncile arestate — Câmpulung, 28 Iulie După cum se ştie, în oraşul nostru între ziua Sf. Maria şi Sf. Pantelimon, se ţine tradi­ţionalul bâlciu numit Sf. Ilie, u­­nul din cele mai mari bâlciuri din ţară atât prin durata sa de 2 săptămâni, cât şi prin mulţi­mea populaţiei săteşti care îl vizitează. Se întâlnesc aoi ţărani din cele mai îndepărtate colţuri ale celor trei judeţe de munte: Muscel, Argeş şi Dâmboviţa. Şi se produce astfel o aglo­meraţie ce întrece orice imagi­naţie. Cu toată criza, anul ace­sta nu a fost mai prejos decât niciunul din sutele de ani ce îl preced şi n’au lipsit nici pro­fitorii. Astfel, joi, (Pantelimonul), ziua de închidere, numită „spar­tul târgului” şi-a făcut apariţia o bandă de ţigani din Craiova, care, prin diferite trucuri, au început să opereze la furturi de salbe de la gâtul atât de împo­dobit al ţărăncilor muscelene. Conducătoarea bandei este ţi­ganca Elena Stoian şi Potclov­­niţă, iar ca ajutoare Con­stanţa Mitică Cristescu şi mulţi alţii (băeţi şi fete, până la 18 ani). S’au tăiat galbeni din salbele femeilor Căplănuşi, Maria Vi­­şoiu, Safta Muşetescu, Ecateri­­na I. Maria Marde şi Maria Isa­­roiu. Comisarul Tiliceanu, şeful po­liţiei bâlciului care era în ur­mărirea lor, a reuşit în mai pu­ţin de o jumătate de oră, să a­­resteze întreaga bandă, compu­să din 12 persoane, specialiste în furturi prin tăierea sălbilor. FIERA DEL­LEVANTE TÂRGUL ORIENTAL DIN BARI (ITALIA) 6 — 21 Septembrie Cel mai mare târg anual între Occident şi Ţările Balcanice Reduceri de 60% pe căile ferate pentru vizitatori şi expozanţi Pentru informaţiuni a se adresa: 10 Arhitect V. Sartorelli, Bucureşti, Str. Vodă Caragea 10. Tel. 220/33 Congresul internaţional studenţesc de la Veneţia Intre 23 August şi 2 Septem­brie a. c. se va ţine la Veneţia al XV-lea congres general al conferinţei internaţionale stu­denţeşti (C. I. E.), organizat de „Gruppi universitari fascişti”. In cadrul acestei manifestaţi­­uni, care va uni delegaţiile stu­denţeşti din toate ţările se va ţine şi congresul internaţional al studenţilor în drept, precum şi conferinţa internaţională a presei studenţeşti. Grupul universitar a căutat să organizeze cu deosebită atenţiu­ne acest congres, a cărui pri­mă menire este de a strânge cât mai mult legăturile dintre stu­denţii diferitelor ţări, membre ale confederaţiei. Veneţia, regina Adriaticei, este aceea care va găzdui pen­tru două săptămâni tot entuzi­asmul tinerimii studioase mon­diale, în cadrul unor mari ma­­nifestaţiuni artistice şi culturale şi a unor serii de serbări şi ex­cursii. Faptul că România trimite o delegaţie de tineri universitari la acest congres, va contribui în afară de cunoaşterea colegilor şi a vieţii studenţeşti şi universi­tare din alte ţări, la strângerea legăturilor de prietenie care ne leagă de Italia. De­sigur că ofi­cialităţile noastre vor da un larg sprijin Uniunii studenţilor creş­tini români pentru a asigura po­sibilitatea unei cât mai frumoa­se reprezentări a studenţimii ro­­mâne. Activitatea asociaţiei universitare polono- române — Conferinţă ţinută la Varşovia, la radio, de d. M. Frackiewicz — „Spre a completa rândurile organizaţiilor academice cari lucrează pe terenul unei apro­pieri cu tineretul studenţesc al tuturor ţărilor, am creat la Varşovia, in Februarie 1932, o „Asociaţie universitară Polono- Română“. Având în vedere le­găturile prieteneşti care există între ţă­rile noastre, munca ne-a fost relativ uşoară şi cu toate că Asociaţia nu există de­cât de un an şi jumătate, ea poate fi mândră de rezultatele obţinute într’un timp atât de scurt. Ide­ea alianței politice po­­lono-române, existentă în so­cietatea noastră, ne-a ajutat mult prin sprijinul ce ni s’a oferit pretutindeni. In această atmosferă atât de binevoitoare, nu rămânea de îndreptat de­cât un singur lucru: cea mai mare parte a polonezilor sunt foarte slab informaţi în ce pri­veşte România. In adevăr, Ro­­mânia­ Mare, cu cei aproape 19 milioane de locuitori ai săi, are minunate posibilităţi de des­­voltare din punct de vedere naţional, politic şi economic, despre ele ne-am dat seama prea puţin până acum. Avem dovezi asupra acestor posibilităţi în felul cum s-au soluţionat probleme cum au fost: unitatea naţională aproa­pe fără minorităţi, reforma a­­grară, mulţumită căreia nu mai există în interiorul ţării chesti­uni sociale, extensiunea indus­triei naţionale, ceea ce elimină şomajul. Trăsătura caracteristică a perioadei de după război consta în investirea de capitaluri ro­mâneşti şi străine pentru con­struirea căilor ferate şi naviga­bile, construirea de poduri şi şosele, crearea liniilor mariti­me române, etc. • E adevărat că există şi în România dificultăţi bugetare serioase — ca pretutindeni, de altfel—dar ţinând seama de u­­niversalitatea acestui fenomen, dificultăţile de felul acesta tre­­bue socotite ca un fapt normal în ansamblul conjucturii eco­nomice actuale. O armată bine echipată şi organizată veghiază la siguran­ţa hotarelor. Mişcarea naţio­nalistă, ce se desvoltă din ce în ce mai mult în rândurile ti­neretului român, ne arată că România este gata, în orice clipă, să-şi apere graniţele. Toate aceste fragmente din viaţa socială a României, indi­cate foarte pe scurt, nu sunt îndeajuns cunoscute de polo­nezi. înainte de toate, trebue să cunoaştem şi să apreciem România ca un aliat puternic, militar şi economic. Este de datoria noastră să facem pe toţi polonezii să cu­noască aceste probleme, prin organizarea de conferinţe, de cursuri, prin publicaţii în toată presa poloneză, prin excursii, etc. Din nefericire, munca noastră este limitată însă din lipsa mijloacelor care să ne în­gădue o întindere a limitelor de acţiune şi o accelerare a mersului lucrărilor. Am obţinut totuşi până acum rezultatele următoare : organi­zarea, prin propriile noastre mijloace, a două festivale cu ocazia sărbătoririi naţionale române, editarea unui număr din „Dekada Akademicka“ con­sacrat României, conferinţe a­­supra problemelor româneşti şi asupra raporturilor dintre ţă­rile noastre, înfăptuirea unei biblioteci româneşti, organiza­rea unei excursii a 97 studenţi polonezi, pentru o lună, la Efo­rie, o colaborare necontenită cu asociaţiile academice din România şi, în sfârşit, schim­bul de studenţi pentru stagiile de vacanţă. Aceste rezultate sunt mo­deste, dar ele sunt suficiente pentru a dovedi că tineretul studenţesc apreciază prietenia dintre ţările noastre şi îşi dă toate sforţările pentru a o a­­dânci“.­ ­xox- Aocda SUmimxx, c/ileSta. flRMIlEEBOIiqP vum. imÎflXaScuvvt kanohjtaj. ^lON TIC T| °“ION TIC iKoiiiona In ultimul număr, excelenta revistă mai publică: O VIZITA LA INSTITUTUL ANTIRAQIC PROFEȚI ȘI PREZICERI; OMENIREA SE TRANSFORMĂ; RECORDURILE DE GREVA FOAMEI, etc. etc. Posturi vacante Ministerul de interne 2 posturi de şefi de birou cl. I la primăria municipiului Ti­mişoara. 2 posturi de impiegaţi cl. I la pri­măria municipiului Timi­şoara. 1 post de impiegat cl. II la primăria municipiului Timişoa­ra. 1 post de impiegat cl. III, la primăria municipiului Timişoa­ra. 1 post de impiegat stagiar, la primăria municipiului Timişoa­ra.1 post de cantonier la serv. tehnic la prefectura judeţului Cernăuţi. 1 post de Inginer la serv. teh­nic al primăriei oraşului Caran­sebeş. 1 post de moaşe comunală la primăria oraşului Caransebeş. 1 post de brigadier silvic la primăra oraşului Sighişoara. 2 posturi de constructori te­lefonici la prefectura jud. Du­­rostor. 1 post de secretar general la primăria oraşului Câmpulung 2 posturi de picheri provizo­riu la prefectura jud. Iaşi. 1 post de şef de birou cli­n la primăria oraşului Roman. 1 post de impiegat stagiar la primăria oraşului Roman. 6 posturi de agenţi încasatori la primăria oraşului Roman. 1 post de revizor de linie la primăria oraşului Roman. 1 post de electrician la pri­măria oraşului Roman. 1 post de secretar la plasa Piteşti, jud. Argeş. ----------exo ------­ DE LA LEGIUNEA ROMÂNĂ APEL CĂTRE FOŞTII COMBA­TANŢI ŞI TOŢI BUNII ROMÂNI „Legiunea Română“, cu însu­fleţire patriotică invită pe toţi membrii cât şi toate societăţile de foşti luptători şi toţi bunii români, să ia parte la serbarea celei de a­­4-a aniversare a cu­­cerirei Budapestei de către ar-­­­­mata română. Societăţile vor lua parte cu drapelele lor. Solemnitatea va fi Joi 3 Au­gust a. c. orele 10 a. m. la bise­rica Mihai Vodă (arhivele sta­tului) în prezenţa autorităţilor, a delegaţilor tuturor corpurilor de trupă din garnizoana Bucu­reşti precum şi a societăţilor de demobilizaţi. După serviciul divin se va de­pune o coroană de flori pe mor­mântul eroului necunoscut şi al generalului de divizie Traian Moşoiu, fondatorul „Leguimei ro­mâne“. Onorurile vor fi date­­ conform dispoziţiunilor ministe­­­­rului apărărei naţionale. Seara la orele 8:30 va fi o masă camaraderească. Amir al 50-lea Nr.207 Marţi 1 August 1933 aaninn HOHMB. Un aliment sintetic pentru soldaţii englezi Se comunică din Londra . Consiliul inspectorilor armar­­ei britanice a hotărât să supri­me de-acum înainte cantitatea de alimente de rezervă pe care trebie să le ducă cu sine, in ra­niţă, orice soldat englez. In cursul manevrelor ce vor avea loc în vara aceasta se vor­­ face experienţe cu un aliment special care se prezintă sub for­ma unei tablete de şocolată şi în compoziţia căreia intră untul de cacao, făină de mazăre ver­de, publbere de cacao, extract de carne de bou, untdelemn şi unt. Ravagiile ploilor in Sudul Basarabiei — Locuinţe şi sămănături distruse.— Poduri şi şo­sele avariate.— Victime omeneşti — — De la trimisul nostru special — Bolgrad, 28 Iulie Am arătat ravagiile ploilor în judeţul Ismail care a avut de su­ferit anul acesta mari pagube, fiind şi bântuit mulţi ani în­şir de secetă. După grindina de mărimea unei nuci ce distrusese câteva mii de ha pe teritoriul judeţu­lui nostru, in ziua de 24 Iunie, o ploaie torenţială căzută la 20, 21 şi 22 Iulie, a pricinuit mari pagube semănăturilor, po­durilor şi şoselelor din judeţ, înregistrând şi câteva victime omeneşti. LOCUINŢE DISTRUSE ŞI AVARIATE In oraşul Bolgrad, din cauza torentelor de apă, s-au dărâmat complet 16 case de locuit, si­tuate la viile din marginea o­­raşului şi alte 68 case din inte­riorul oraşului sunt avariate şi pe cale de a se dărâma. Autorităţile comunale au luat măsuri pentru adăpostirea lo­cuitorilor păgubiţi, întru­cât majoritatea e săracă şi impovo­­rata de copii cari au rămas fără adăpost. In comuna Caracurt a fost distrusă casa locuitorului Afa­­nase Demirov în care apa a pă­truns în înălţime de jumătate metru. In comuna Tabacu au fost distruse alte trei case. In comuna Cuza Vodă s‘au dărâ­mat 5 case de locuit şi 2 depen­dinţe ale locuitorilor Andrei Berbec, Feodor Berbec, Ale­xandru Berbec, Gheorghe Ta­­băcaru şi Constantin Taraburca. De asemenea s‘a mai surpat un grajd şi un beciu ale locuitoru­lui Nicolaie Vântu şi o clădire în care era instalată o fabrică de ulei, proprietatea locuitorului Zinovie Simenenco. In comuna Etulia s‘a surpat casa locuitoru­lui. N. Mitrogilu, în comuna Bol­ta­oac­a s‘au surpat casele lui Va­sile PanCioglu şi Nicolae Hagi­­mitev , în corn. împuţita casa locuitorului Dumitru Gaitarlu surpându-se a omorât pe fe­meia acestuia Tudora, în corn. G-ral Averescu, din cauza des­cărcărilor electrice, a ars o casă şi s-a prăbuşit acoperişul primăriei, iar în comuna Hagi Curda a ars casa locuitorului Gavril Munteanu. RECOLTA DISTRUSA ŞI LUATA DE APE Pe teritoriul oraşului Bolgrad, păioasele secerate de pe 40 ha. au fost luate de torente iar cele nesecerate au fost culcate şi mâlite. Viile pe rod, situate pe malul lacului Ialpug de 30 ha., au fost deasemenea mâlite de­­plasându-se cu întreg terenul, lunecând în lac. 15 ha. de gră­dini de zarzavat situate dease­menea pe malul lacului Ial­­pug, au fost complet distruse prin înămolire şi deplasare. Pe teritoriul comunei Cuza Vodă au fost complet distruse 5 ha., vii, 11 ha. grădini de zarzavat, 128 ha. fâneţe şi 150 ha. islaz. Culturile sunt complet distruse fără posibilitate de revenire. Pe teritoriul com­. Bolboaca au fost mulite viile locuitorilor D. Ca­­zagic, N. Panev, Vasile Nalcev și Ivan Caraianov. Pe teritoriul comunei Barta au fost inun­date și distruse circa 80 ha. di­ferite culturi ; pe teritoriul com. Etulie au fost distruse 8 ha. vii şi circa 15 mii kg. fân aşezat în căpiţe, au fost luate de torente; pe teritoriul com­ Spasca grin­dina a distrus 300 ha. păioase şi porumb ; pe teritoriul com. Cişmeaua Văruita 60 căpiţe de orz au fost luate de torente ; pe teritoriul oraşului Vâlcov au fost inundate o parte din culturile de zarzavaturi de prin ostrbare. PODURI ŞI ŞOSELE DISTRUSE La podul km. 34 torentele au rupt terasamentul pe distanţă de câţiva metri iar la km. 32 a început să se formeze râpa. La km. 36, la podul „Valea Mânzu­­lui“, apa a trecut deasupra po­dului cu un metru, spălând ni­sipul pe o distanţă de 100 m. La podul dela km. 42 s‘a format o râpă iar podul s‘a prăbuşit. La km. 49 s'a rupt terasamentul circa de 30 m. c. îndoindu-se parapetul de beton armat. Pre­fectura a luat măsuri de repa­rare. FIRE TELEFONICE DERAN­­­­JATE Din cauza descărcărilor elec­trice au fost distruse şi deran­jate următoarele posturi tele­fonice : la centrala telefonică de la prefectura judeţului a trăs­nit în tuburile fosibile de la pa­­rafulgerele ambelor circuite, în corn. Curciu trei stâlpi telefo­nici au fost scoşi şi duşi la mare distanţă de torentele de apă , în cont. Cişmichioi o descărcare a căzut pe bobine şi baterii, la pretura Bolgrad a căzut asupra tuburilor fosibile arzând 2 fire izolate. VICTIME OMENEŞTI In comuna Necrasovca Veche a fost omorâtă femeia Matrona Larionova iar în Slobozia Mare au fost ucise 30 oi. Locuitorii descurajați de pier­derile suferite in storiul seceri­şului, au rămas fără o fărâmi­­tură de pâine. S-a format comitete de aju­torare de care au nevoe în spe­cial locuitorii din orașul Bol­grad. -A3X­ Instalarea noului protoereu de Muscel Câmpulung, 28 iulie. După demisia părintelui Ni­­colae Proca din demnitatea de protoereu al judeţului Muscel, în acelaşi post a fost numit, de la 1 Iulie c., părintele G. Stro­­ian, parohul bisericei Dom­neasca, din Câmpulung. Joi, ziua sfântului Panteli­mon, a avut loc, în mănăsti­rea Negru-Voda, catedrala ora­şului, solemnitatea instalării c. s. preotul O. Stroian. Părintele protoereu, Ştefan Iordănescu, consilier referent ad-tiv, după câteva cuvinte a­­rată că astăzi, mai mult decât oricând, biserica creştină ro­mânească are nevoe de adevă­raţi apostoli. Părintele consilier referent Moldovanu, delegatul sf. Pa­triarhii, citeşte singhelia de numire, după care părintele Ştefan Iordănescu înmânează, după o slujbă religioasă, oficia­tă de un sobor de 7 preoţi, in­signele protopopiale şi sigiliul cu care „va pecetlui numai faptele cinstei şi dragostei fră­ţeşti spre întărirea neamului şi bisericii strămoşeşti“. Părintele Iordănescu spune că pentru rodnica activitate depusă de părintele protoereu N. Proca, în tot timpul cât a fost protoereul judeţului, I. P. S. S. Patriarhul Miron îi acor­dă dreptul de a purta şi mai departe toate insignele cuve­nite, în calitate de protoereu de onoare al judeţului. Părintele Proca mulţumeşte pentru atenţia oferită de I. P. S. S. Patriarh. Părintele N. Mănescu, prefec­tul judeţului, spune că astăzi se instalează protoereu nou în biserică veche, pentru că bise­rica musceleană este cea mai veche biserică a ţării româ­neşti. Părintele N. Bănăţianu, pre­şedintele Asociaţiei preoţilor din Muscel, spune că preoţimea din judeţ salută venirea pă­rintelui G. Stroian în fruntea conducerii şi îi asigură tot con­cursul pentru buna reuşită în lupta cml­ grea pe care o începe [f*. .. Tuturor le mulţumeşte pă­rintele G. Stroian, care expune un sumar de activitate ce şi-l impune astăzi spre realizare. Ofițeri trecuţi in rezervă Următorii ofiţeri generali su­periori şi inferiori, combatanţi şi specializaţi, se trec din oficiu in poziţiunea de rezervă pentru limită de vârstă, pe datele ară­tate mai jos, repartizându-se ca ofiţeri în rezervă la corpurile arătate in dreptul fiecăruia: INFANTERIA Colonel Pe data de 27 August 1933 Laugier Henri. Căpitan Pe data de 5 August 1933 Pe­tre S. Mihalache. CAVALERIA General de brigadă Pe data de 30 August 1933 Ressel Carol. GENIU Căpitan Pe data de 28 August 1933 . Tutunaru Ioan. INTENDENȚA Intendant locotenent-colonel Pe data de 25 August 1933 2 Robu Vasile. ADMINISTRAȚIA Administrator-căpitan Pe data de 6 August 1933 2 Diaconescu Ioan. Pe data de 11 August 1933 2 Dragostin Petre. Pe data de 17 August 1933 î. Donovici Alexandru. Conf. articolului 60 din L. I. A. Specialitatea „Cercuri de recru­tare“ Maior Pe data de 1 August 1933 , Anastase V. loan. CITIŢI Universul Copiilor şi al Tineretului

Next