Universul, octombrie 1933 (Anul 50, nr. 268-298)

1933-10-09 / nr. 276

9 Mobile, co­voare, lămpi linoleum etc. îngrijiţi din timp să nu vă lipsească din noul cămin Vă invităm într’un coif intim — în interiorul viitorului Dv. cămin. 40 de interioare complet aranjate aşteaptă alegerea dv. Nimic mai greu decât a aranja un interior fără a fi expert. lată de ce Gab­ries Lafayette a organizat secţia de mobile cu fabricatele renumitelor fabrici de mobile Thöner din Buco­vina, într’un cadru intim , complet aranjat cu toate accesoriile unui apartament modern. O vizită nu obligă la nimic, din contra vă puteţi folosi de ideile moderne şi practice ce vă sugerează concepţiile noui ale arhitecturei Procesul incep a Reichstagului — O şedinţă agitată. — Acuzatul Dimitroff esclus dela desbateri Lipsea, 6 (Rador). — La în­ceputul şedinţei de azi a proce­sului incendiatorilor Reichsta­gului s’a continuat interogarea lui Torgler, care răspunde tezei acuzării, prin care se susţine că imediat după incendiu a voit să se ascundă şi din această cauză nu,s’a înapoiat acasă. Torgler a­­firmă că a stat târziu la restau­rant în acea seară, astfel că a scăpat ultimul tren spre a se înapoia la domiciliul său. Astfel fiind s’a dus şi s’a culcat la funcţionariul Kulme al partidu­lui comunist. A doua zi dimi­neaţă la ora 8 poliţia a venit să aresteze pe Kühne, fără să supere pe Torgler. Continuând înşirarea faptelor, Torgler declară că a cetit di­mineaţa în ziare că este acuzat de a fi părăsit Reichstagul în fugă. El a telefonat atunci la mai mulţi amici ai săi şi la prefectură pentru a protesta, şi numai atunci a fost arestat. El afirmă că, dacă voia să se as­cundă nu s’ar fi dus la domici­liul lui Kühne, care era un co­munist cunoscut, poliţiei. INTEROGATORUL LUI DIMI­TROFF Tribunalul a trecut apoi la in­terogarea acuzatului bulgar Di­mitroff, când şedinţa a luat un aspect foarte agitat. Vorbind cu voce puternică şi nefăcând impresia că este în mod continu stăpân pe el, acu­zatul Dimitroff aduce chiar a­­cuzaţii poliţiei, din care cauză preşedintele tribunalul l-a che­mat de mai multe ori la or­dine. Teza acuzaţiei tinde să dove­dească legătura lui Dimitroff cu partidul comunist din Germa­nia, unde acesta ar fi avut o misiune din partea Internaţie­­iIiliei şi III-a Teza lui Dimitroff tinde dim­potrivă să dovedească că el s’a ocupat numai de afacerile par­tidului comunist bulgar. Aproape toate replicele lui Di­mitroff sunt insulte la adresa tribunalului şi poliţiei. Astfel, când s’a cetit pasagiu­ din bro­şura lui Lenin găsită asupra a­­c­uzatul­ui şi intitulată „Revolu­ţia armatei”, prin care se vor­beşte de justiţia burgheză, acu­zatul Dimitroff spune că nu are cunoştinţă de numeroasele do­cumente care se susţine că au fost găsite la el, declarând că procesul verbal este fals şi că a­­genţii cari l-au întocmit, mint, după cum au minţit şi in faţa tribunalului. Cu această ocaziu­­ne, preşedintele a chemat pe Dimitroff la ordine. Când lui Dimitroff i s’a pre­zentat un plan al Berlinului pe care erau însemnate cu creionul roşu Reichstagul şi castelul, a­­cuzatul declară că însemnările au fost făcute de poliţie. Planul avea ataşată o listă a ambasa­delor şi consulatelor, în care le­gaţia Olandei este subliniată. A­­cuzatul caută să stabilească o legătură între Dimitroff şi van der Lubbe, pe baza însemnărilor din lista menţionată. Acuzatul spunând că docu­mentele contrafăcute sunt tru­curi poliţieneşti, preşedintele tribunalului observă că, dacă Dimitroff ar spune adevărul, ar fi mai puţin nervos decât aşa cum se prezintă în Instanţă. Relativ la plăţile notate în­­tr’un carnet al lui Dimitroff şi la numerele de telefon trecute în limbaj cifrat, pe care poliţ’a le-a descifrat cu greu, Dimitroff a declarat că poliţia este absolut incapabilă. DIMITROFF EXCLUS DELA DESBATERI Tribunalul s’a retras în came­ra de chibzuire, unde după o lungă deliberare a hotărît ca Dimitroff să fie exclus dela des­­bateri. Preşedintele a ordonat ca Dimitroff să fie recondus în ce­lulă. Acuzatul a protestat cu ve­hemenţă împotriva măsurii luate. După acest incident, în ab­senţa lui Dimitroff, s-a conti­nuat examinarea documentelor găsite asupra sa sau la domici­liul său. In cursul şedinţei de azi di­mineaţă, procurorul a combătut aserţiunea comitetului de apă­rare constituit în străinătate şi prin care se susţine că acuzatul Dimitroff ar­­fi fost maltratat de poliţişti. Procurorul a arătat­­ că Dimitroff a fost numai îm­­­­piedicat să aibă o întrevedere­­ cu avocatul bulgar Grigoroff, şi că însuşi Dimitroff nu pretinde că ar fi fost maltratat de poli­ţişti. INTEROGAREA LUI POPOFF După acela se procedează la interogarea acuzatului Popoff. Acesta declară, în legătură cu u­­nele chitanţe găsite la el că avea însărcinarea de a informa din Berlin pe comuniştii bulgari cu privire la planul sovietic de 5 ani. Deasemenea era însărci­nat de comitetul central al par­tidului comunist bulgar să cum­pere in Germania ziare şi cărţi ruseşti, deoarece, dacă acesta ar fi fost trimese direct din Rusia în Bulgaria, ar fi fost confiscate de poşta bulgara. Expediţia ziarelor sovietice din Berlin se făcea învelindu-se ziarele introduse clandestin în ziare germane burgheze. Astfel literatura trimisă de Popoff a putut să pătrundă uşor în Bul­garia. După interogatoriul acuzatu­lui Popoff, şedinţa este amânată in continuare pentru mâine di- In biblioteca agricolă a ziarului „UNIVERSUL“ au apărut: 1. Aratul, de prof. Gh. Ionescu-Siseşti. 2. Intre sfecla de nutreţ şi porumbul furajer, de general I. Popescu-Sanitarul. 3. Ce poate face plugarul în timpul liber (prelucrare). 4. Creşterea găinilor, de Gh. Boştină - Lipăneşti, ing. agr. inspector. 5. Grapa şi grăpatul, tâfăru­rul şi tăvălugitul, de An. Ana­stasiu, ing. agr. inspector la C. A. M. 6. Creşterea reginelor, de Const. L. Hristea, proprietar, apicultor. 7. Cultivarea căpşunilor, de Ilie Isvoranu, ing. agr., pro­fesor.8. Leguminoasele de nutreţ,de Emil Cociu, ing. agr. inspec­tor general, profesor. Preţul fiecărei broşuri 10 lei. Depozit general la librăria Ziarului „Universul"­­ ■ - Preşedintele Turciei felicită pe regele Bulgariei Ankara, 6 (Rador). — Preşe­dintele republicii a trimis o te­legramă de felicitare regelui Boris al Bulgariei cu ocazia a­­niversării urcării sale pe tron. Preşedintele repetă asigurarea amiciţiei sincere pe care Turcia o păstrează Bulgariei şi mulţu­meşte regelui Boris pentru pri­­mirea călduroasă ce s’a făcut in Bulgaria membrilor guver­nului turcesc Ismet Paşa şi Ţev­ile Rouchdy Bey, cu ocazia vi­zitei lor. In răspunsul său, regele Bo­ris mulţumeşte cordial pentru felicitările exprimate şi declară că amintirile lăsate in Bulga­ria de oamenii de stat ai Tur- _­ciei vor fi neuitate. Suveranul­­ confirmă sentimentele de ami­ciţie dintre cele două ţări. -----------rox—- — -xxx#xxx- Relaţiile germano-polone Relaţiile germano-polone — DECLARAŢIILE D-LUI DR. BECK — Berlin, 6 (Rador). — D. dr. Beck, ministrul de externe al Poloniei a vorbit coresponden­tului agenţiei germane din Ge­neva despre relaţiunile germa­­no-polone. D-sa a declarat că în intere­sul păcii, înainte de orice, tre­­bue să se normalizeze şi să se definitiveze raporturile între ţă­rile vecine. Contactul personal între oamenii de stat cu răspun­dere constituie, a declarat d. dr. Beck, substanţa factorului a că­rui importanţă trebuie să fie ţi­nută în seamă. Aceasta este a­­devărat şi pentru raporturile dintre Germania şi Polonia, d. dr. Beck sperând că în intere­sul celor două ţări, ca şi în in­teresul general, raporturile din­tre Germania şi Polonia vor fi duse într’un spirit de stimă şi încredere reciprocă in toate chestiunile practice, rezultând din faptul vecinătății dintre ce­le două state. --------xpx--------- -­ UNIVERSUL ...................................... m [DillC COC PENTRU SEZONUL DE TOAMNA 111 CCCI [MILL ÎNCĂLȚĂMINTE I TRICOTAJE ) CONFECȚIUNI | PĂLĂRII I mnmn Pantofi caSK» W 320'Verte p&StSL U1120 Pardesiu C,". Ui 875' Pălării „„SS,,, Ul 19S­­ I Uniti Pantofi gjfgffi „ 425,Biuielitar.. 130 'Haine 2006 Pălării „ 275 | ICTORIEI, 11 Pantofi VgiWela­tt 165 Pull­owerirts,. 250­ Robes de Chambre ,. 295 | Pălării (mellom »I 350 Ghete’SCa „ 275,||ackete^lS,... 290 Mantouri“ *"‘35001 Pălării 7C J TELEGRAME din STRĂINĂTATE Os ‘O Germania şi problema dezarmării ■O O Răspunsul la propunerile Marilor Puteri - Berlin, 6 (Rador).—Cercu­rile oficioase germane au de­clarat azi dimineaţă că gu­vernul din Berlin a făcut,­eri, o comunicare verbală guver­nelor din Londra şi Roma, răspunzând la propunerile făcute de marile puteri, rela­tiv la dezarmare. Răspunsul a fost dat şi gu­vernului din Roma, fiindcă el a jucat rolul de interme­diar între marile puteri şi gu­vernul din Berlin. La Londra răspunsul a fost comunicat fiindcă această chestiune a fost pusă în realitate de sir John Simon. Se adaugă că acest răspuns verbal ar trebui să servească de bază conversaţiilor la care, în mod natural, vor participa şi celelalte mari puteri şi în primul rând Franţa. Geneva, 6 (Rador). — Ştirea că Germania a răs­puns la propunerile fă­cute în chestiunea dezar­mării a deşteptat un viu interes în toate cercurile. Deşi cuprinsul exact al răspunsului german nu este încă cunoscut, faptul că delegaţia italiană, care a jucat un rol de concilia­­ţiune, lasă să se întrevadă intransigenţa răspunsului german, cercurile gene­­veze se tem ca răspunsul Reichului să nu creteze o atmosferă, care să micşo­reze şansele de succes ale CONFIRMAREA PRIMIRII RĂSPUNSULUI LA LONDRA Londra, 6 (Rador).—Cercu­rile oficiale confirmă remite­rea de către însărcinatul cu afaceri al Germaniei a prin­cipalelor observaţii formula­te de guvernul german cu pri­vire la propunerile, care au fost făcute la Geneva in ches­tiunea dezarmării. In acelaş timp, guvernul britanic a fost înştiinţat că la viitoarele negocieri asupra dezarmării la Geneva, Ger­mania va fi reprezentată prin d. Xadomny. Cercurile oficiale engleze subliniază că observaţiunile remise de Germania vor fi examinate la Geneva şi că până atunci nu vor fi nego­cieri directe anglo-germane, viitoarelor negocieri în chestiunea dezarmării. Se afirmă că, în scopul de a diviza guvernele francez şi britanic, gu­vernul Reichului ar fi re­­înoit declaraţiile sale an­terioare, acceptând pur şi simplu ca bază de dis­cuţie proiectul britanic de dezarmare. Astfel guver­nul german ar face com­pletă abstracţie de toate negocierile şi conversa­ţiile, care au ocupat în ultimele luni guvernele din Londra,­ Paris, Roma şi Washington, Paris, 6 (Radior-Central). , ,J£cho de Paris“ publică în nu­mărul său de mâine un inter­view al directorului său poli­tic cu d. Mussolini. Ducele declară între altele că cetăţenii italieni se bucură de mult mai multe libertăţi de­cât se crede în general şi că numai foarte puţine persoane sunt deportate in insule . Principiul legalităţii fasciste este un adevăr desăvârşit. Noi n’am învins prin voinţa nu­mărului, ci prin voinţa celor mai buni. Am făcut un plebiscit şi na­ţiunea s’a pronunţat pentru mine. Insă, dacă aş fi obţinut numai un singur vot, aş fi ră­mas totuşi la putere. In­ chestia sucesorului său, ducele a răspuns că nu va e­­xista un al doilea Mussolini, dar va veni alt fascist care­­ va ocupa locul. „Va avea alte defecte şi alte calităţi decât mine şi aceasta va fi singura deosebire dintre noi“. NECESITATEA REGIMULUI DICTATORIAL Mussolini a precizat apoi că regimul dictatorial este ab­solut necesar pentru rezolva­rea marilor probleme ale po­poarelor. Din cauza aceasta, crede în extinderea doctrinei fasciste asupra altor ţări şi popoare. CE N’AU PUTUT FACE DEMOCRAŢIILE La întrebarea dacă na­ţionalismul italian n'ar în­semna un mare pericol răz­boinic, Mussolini a răspuns că nici democraţiile n’au putut evita războiul. „Războiul îşi are originea în disproporţia dintre cel tare şi cel slab. Când ci­neva e mai tare, e respec­tat. „Parlamentarismul demo­crat n’a putut să evite răz­boiul şi nici nu a putut să creeze pace dreaptă şi du­rabilă“. TRANSFORMĂRI IN POLITICA INTERNA Continuând, ducele a spus că pregăteşte mari transformări în domeniul politicii interne. Vrea să înfiinţeze în Italia un reglaj corporativ şi-şi va realiza a­­ceastă dorinţă. Statul va func­ţiona în viitor numai ca arbitru şi ca apărător al intereselor obşteşti. Corporaţiile vor avea menirea să reglementeze toate problemele producţiunii. Siste­mul de până acum e o nebunie, care treime să ducă neapărat la o catastrofă. Trebue părăsite metodele ca­pitalismului liberal învechit. „Vreau să creez corporaţii, după categorii pentru industrie şi după produse pentru agri­cultură. „Am restabilit la început or­dinea politică şi vreau să resta­bilesc acum pe cea economică“. FASCISMUL VREA PACE La sfârşit, d. Mussolini a accentuat voinţa sinceră de pace a ţării sale, spunând: „Aş vrea să vă convingeţi de realitatea ca fascismul vrea pace şi lucrează numai pentru pace“. încercarea de a separa Anglia de Franţa Un interview al d-lui Mussolini .îOi­— Principiul legalităţii Baseiste. — Succe­sorul ducelui. — Intre dictatură şi democraţie. — Organizaţia internă — „Legiunea americană*4 Împotriva comuniştilor Chicago, 6 (Rador). — Con-­­ gresul naţional al „Legiunii a-­­ merksame“ a adoptat o rezoluţie prin care se opune la recunoaş-­­ terea Sovietelor de Statele U- I­nite şi preconizează totodată de­portarea tuturor comuniştilor , străini. Revoltă intro inchisore Buenos-Aires, 7 (Raderi.— La închisoarea de aci a fost ori o revoltă a deţinuţilor. Deţinuţii au pus mâna pe ar­me, atacând pe gardieni. Aceştia au ripostat, omorân­d trei deţi­nuţi. Şapte gardieni au fost ră­niţi. Liniştea n’a putut fi restabi­lită decât după ce un detașa­ment de inf­anterie a intervenit, făcând uz de gaze lacrimogene. ---------— XXXffcXXX----------------­ Accidentul aviatoarei Mărise Hilz Paris,-7 (Rador). — Aviatoa­­rea Mărise Hilz care a încercat în cursul nopţii să decoleze pe aerodromul Le Bourget pentru raidul spre Tokio, a suferit un accident. Aparatul a suferit stri­căciuni, iar aviatoarea a scăpat­­ neatinsă. Condiţiile cerute de Germania După informaţiuni sosite în careurile autorizate din Greneva, comunicarea fă­cută la Londra şi Roma de guvernul Re­chulu­i ar cu­prinde următoarele pro­puneri: Germania ar accepta, în principiu, instituirea unui control internaţional al armamentelor, cerând însă preciziuti­i asupra intenţiei Franţei cu pri­vire la măsurile imediate de dezarmare. Germania de în­at insista ca aceste ma­suri să fie luate încă îna­inte de perioada de în­cercare. Deasemenea Germania s’ar opune unei perioade de încercări de 4 ani, ce­rând ca această perioadă să fie mult mai scurtă. Totdeodată Germania se pretinde să i se acorde dreptul de a poseda de pe acuma prototipuri din toate armele celorlalte puteri nesupuse tratatu­lui din Versailles. Cum consilieră cercurile engleze răspunsul Londra, 6 (Rador). — Deşi cercurile oficiale britanice păs­trează o rezervă absolută asu­pra notei germane verbale în chestia dezarmării, din cercu­rile iniţiate transpiră faptul că Germania ar fi acceptat planul prezentat în Martie la Geneva de d. MacDonald. Cercurile politice consideră teza Germaniei ca inaccepta­bilă deoarece situ­aţia in Ger­mania s a modificat profund din Martie şi până in prezent. Totdeodată este considerat ca profund regretabil faptul că răspunsul Reichului nu a fost comunicat şi la Paris. Graba cu care sir John Simon a con­­vocat la Foreign Ofice pe am­basadorul Franţei este conside­rată ca un gest semnificativ. Guvernul britanic va ţine Lu­nca viitoare un consiliu, sub presidera­ţia d-lui MacDonald, în cursul căruia va lua o atitu­dine defintivă faţă de răspun­sul Germaniei. Negocierile anglo-americane privitoare la datoriile de război Washington. 6 (Rador). — Ex­perţii americani şi britanici au avut ori dimineaţă o scurtă în­trunire, în cursul căreia au dis­cutat procedura relativă la ne­gocierile privitoare la datoriile de război ale Angliei faţă de Statele Unite. Reprezentanţii britanici n’au prezentat un plan formal relativ la reducerea datoriilor de răz­boi. Discuţia a fost dusă astfel într’un mod general asupra ra­portului între situaţia economi­că mondială şi datoriile de răz­boi Conversaţiile vor fi continuate azi dimineaţă sau azi după a­­miază. Intre timp, d. Roosevelt va avea o întrevedere cu d. A­­cheson, subsecretar al tezauru­lui, asupra acestei chestiuni. New-York, 6 (Rador). — Unele cercuri bine informate, care se interesează de chesti­unea datoriilor de război, cred a şti, în privinţa negocierilor anglo-americane, că Statele Unite ar cere Angliei plata u­­nei părţi principale din dato­rie, ceea ce ar reveni la o re­ducere de circa 50 la sută. Guvernul american ar avea sentimentul că o atare propu­nere ar fi primită favorabil de opinia publică americană, întrucât Anglia ar rambursa astfel totalitatea sumelor, ca­re i-au fost împrumutate, mai puţin dobânzile. STATELE UNITE REDUC SUMA New-York, 6 (Rador). — Ziarele cred a şti că Statele Unite ar cere An­gliei să-i plătească pen­tru datoriile de război o sumă de 5.600.000 dolari în loc de 11.105 milioane, cât reprezintă capitalul cu dobânzile la zi. . , xux- Regele Bulgariei a sosit la Germania Berlin, 6 (Rador). — Regele Boris al Bulgariei a sosit în localitatea Schwaebisch Gmuend, de unde a plecat la castelul din Lindach al ducelui Albrecht de Wuertemberg. ----------nos----------­ Starea d-lui Kerrist Lyon, 6 (Rador). — Starea d-lui Herriot continuă să se a­­melioreze. Durerile provocate de calculul renal de care sufe­ră d. Herriot, sunt din ce în tre ce mai rare. -----------xox--------— Aplicarea palatului arian in Germania Berlin, 6 (tel. part.). — Odată cu ziua de 30 Septembrie, s’a înregistrat excluderea tuturor medicilor evrei din instituţiile medicale din Berlin. La Marburg, niu mai funcţio­nează niciun avocat evreu, ceea ce e înregistrat cu mare satis­facţie de ziare. In urma unui ordin al minis­terului de culte prusian, nu­mele uneia din marile săli ale bibliotecii de stat din Berlin, denumită după marele compo­zitor Mendelsohn, a fost schimbat in acela de „Sala ma­rilor maeştri ai muzicii ger­mane“. RAIDUL AVIATORULUI KINGSFORD SMITH Kharaki, 6 (Rador). — Avia­torul englez Kingsford Smith a aterisat la ora 18 (ora loca­lă), la Gwadan, din Golful Persic. Mâine, aviatorul Kingsford Smith va continua sborul spre Australia. -------— xox—------­ Subscripţia împrumutului intern polon Varşovia, 6 (Rador). — A­­seară s-a închis subscripţia împrumutului intern polon, cu toate că subscrierile continuau să se producă un mare număr. Totalul subscris se ridică la 308 milioane zloţi. ---------xox----------­ Solemnităţile pentru comemorarea lui Sobieski Varşovia, 6 (Rador). — La Cracovia în tot cursul nopţii au sosit numeroase delegaţii cari participă azi la solemni­tăţile cari se dau în onoarea lui Sobieski, precum şi la săr­bătoarea cavaleriei polone. Deasemenea au sosit toţi a­­taşaţii militari străini, cum şi numeroşi ziarişti străini. -------------XCX------------­ Ministrul de externe turc la Geneva Geneva, 7 (Radio Central)­­ Ministrul de externe turc Tev­­fik Rushdi Bei va sosi Duminică la Geneva, spre a-şi pune can­didatura la un loc nepermanent in consiliul Ligii Naţiunilor. Cu această ocazie, ministrul de externe turc va semna cu d. Jeftici noul pact de amiciție și neagresiune turco-iugoslav. Agitaţia din Irlanda GENERALUL O.DUFFY RĂNIT Dublin, 6 (Rador). — In timp ce generalul O’Duffy se ducea în localitatea Trales la o întru­nire, mulţimea l-a atacat, ca şi pe însoţitorii săi. S’a produs o ciocnire care n’a putut fi calmată decât cu ajuto­rul trupelor venite din Cork. Generalul O’Dufy a fost ușor rănit la cap. Anul al 50-lea Nr. 276 Luni 9 Octombrie 1933 iae MMwrs Noul măsuri pentru asigurarea ordine! în Cehoslovacia Praga, 6 (Radio Central). — Primul ministru Malypetev a de­clarat intr’o şedinţă a comite­tului executiv al partidului a­­grarian, că din cauza situaţiei serioase, e necesar ca guvernul să obţină şi împuterniciri extra­­ordinare de natură politică. Orice activitate împotriva sta­tului va fi reprimată, indife­rent dacă e vorba de partide, presă sau simple persoane. In ce priveşte apărarea statu­lui şi menţinerea ordinei, nu există compromise. Ziarele apropiate guvernului anunţă că prin proectele de legi, care vor fi prezentate parla­mentului la 17 octombrie, gu­vernul va fi împuternicit să di­zolve nu numai partidele ina­mice statului şi să anuleze man­datele deputaţilor lor ci să sus­pende şi presa acestor partide. Primul ministru Malypetr a făcut azi preşedintelui Masaryk un raport asupra situaţiei ta­­tene. In afară de aceasta, s-a ţinut azi după amiază un consiliu de miniştri, la care d. Beneş a ra­portat asupra celor discutate la Sinaia şi Geneva, iar ministrul de interne Cemy despre dizlova­­rea partidelor german naţional şi naţional-socialist german. Partidul agrar german din Cehoslovacia e împotriva naţional-socialiştilor Praga, 6 (Rador). — Parti­dul agrar german din Cehoslo­vacia, care de şapte ani este re­prezentat în guvern printr’un membru al său, a lansat un apel către poulaţia germană. Acest apel tinde a pume popu­laţia germană in gardă împo­triva primejdiei la care s’ar expune în urma acţiunii ires­ponsabile a unor partide na­ţionaliste şi a unor fruntaşi cari acum au dezertat dela postul lor. Prin aceasta mani­festul face aluzie la deputaţii naţional socialişti, cari au fu­git in Germania. Sub conducerea ministrului Spina a fost creată o nouă uniune, sub numele de „popo­rul german ţărănesc“ cu scopul de a aduna elementele germa­ne activiste pe baza unei ac­ţiuni democratice, cu hotărîrea de a sprijini şi a apăra repu­blica alături de celelalte na­ţionalităţi cari o locuesc. Noua uniune anunţă că va da o deosebită atenţie tinere­tului şi intereselor corporatiste. Criza de guvern din Spania — D. dr. Maranon va forma un guvern de conciliere naţională — Madrid, 6 (Rador). — Criza­­ de guvern din Spania va fi­­ greu de rezolvat, dat fiindcă este greu să se întrunească o majoritate parlamentară de ori­care dintre partide. Acest fapt face să se creadă că parlamen­tul va fi disolvat. Astăzi, a re­nunţat şi d. Pedregal să for- I r.ieze guvernul, faţă de dificul­tăţile întâmpinate. In aceste condipuni preşedin­tele Zamora a încredinţat mi­siunea de a forma guvernul, d-lui dr. Maranon, personalita­te republicană foarte cunoscu­tă şi care la un moment dat a avut veleități să fie ales preșe­dinte al republicei. Dr. Mara­non a avut un rol de seamă cu ocazia declarării republicei. De la instituirea republcei, d-sa nu s-a mai amestecat în politi­că, rămânând neutru, astfel că acum este cel mai calificat să formeze guvernul de conciliere naţională, întru­cât orice altă combinaţie de forţe s’a dovedit imposibilă cu majoritatea par­lamentară actuală. Corni! Tineret! Dornici de aventuri! A api ruit PIGMENI ÎNFOMETAT! fascicola No. 53 din C ei trei Cercetaşi De vânzare la librării de­pozitarii şi vânzătorii de 57 ore. depozitarii şi Cu 4 lei exemplarul Cetiţi amănunte asupra tragerii premiului de 10.000 lei

Next